Steagul Roşu, februarie 1965 (Anul 20, nr. 3732-3755)

1965-02-02 / nr. 3732

Proletari din hate tarile uniti­va I Nr. 3.732 (5.211) MARTI 2 FEBRUARIE 1965 4 pagini 25 bani Angajamente în întrecerea socialistă pe anul 1965 Termocentrala Borzești Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pentru anul 1965, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la I.C.T. Borzești, a pus un accent deo­sebit pe găsirea celor mai eficiente măsuri care să asigure alimentarea continuă a consumatorilor de ener­gie electrică și termică, reducerea consumului specific de combustibil conventional, precum și a materiale­lor auxiliare. în urma analizei făcute, energeticienii de aici, au concretizat o seamă de angajamente pe care le-au luat pentru a fi duse la îndepli­­i­nire în acest an. Dintre acestea amin­tim : — realizarea de economii la prețul de cost peste sarcina pla­nificată în valoare de 2.400.000 lei; — realizarea de beneficii pes­te sarcina planificată în valoa­re de 2.400.000 lei. Acestea se vor realiza prin : reducerea consumului specific de combustibil convențional fo­losit pentru obținerea produc­ției de energie electrică și ter­mică cu 3.180 tone ; — eliminarea tuturor pierde­rilor de abur și apă din cen­trală ; — izolarea conductelor, îm­bunătățirea procesului de arde­re în cazane și reducerea pier­derilor de cărbuni prin depozi­tarea acestuia ; — reducerea consumului spe­cific de sodă caustică și acid sulfuric : sodă caustică de con­centrație sută la sută cu 200 to­ne și 700 tone acid sulfuric ; — înlocuirea iluminatului in­candescent cu iluminatul fluo­rescent ; — raționalizarea funcționării tuturor agregatelor auxiliare cu funcționare continuă s­au inter­mitentă în scopul reducerii con­sumului de energie electrică etc. Pînă la 1 Mai, colectivul I.C.T. Borzești s-a angajat să realizeze din angajamentul a­­nual la prețul de cost 800.000 lei, iar la beneficii tot 800.000 lei în adunarea sindicală care a avut loc recent, colectivul de muncă al în­treprinderii a demonstrat entuziasmul cu care a pornit la îndeplinirea aces­tor angajamente. Schela de extracție Modîrzău Schela de extracție Modîrzău a în­cheiat anul 1964 cu un bilanț bogat în realizări. Petroliștii de aici au dat peste plan mii de tone de țiței, iar la prețul de cost numai în 11 luni au ob­ținut economii în valoare de 2.358.000 lei. Dornic de a obține în anul 1965 rea­lizări și mai valoroase colectivul de muncă de la Schela Modîrzău s-a an­gajat să-și sporească eforturile pentru creșterea producției de țiței. Analizele făcute cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan, propunerile prețioase venite din partea muncitorilor, inginerilor și teh­nicienilor creează largi posibilități pentru creșterea producției de țiței și reducerea prețului de cost. Pentru anul 1965, colectivul Schelei Modîrzău își ia următorul angaja­ment : — depășirea planului produc­ției globale cu 357.000 lei; — depășirea planului produc­ției marfă cu 540.000 lei; — creșterea productivității muncii cu 0,5 la sută față de plan ; — scurtarea timpului de in­tervenție la sonde cu 5 la sută față de plan ; — realizarea de economii la prețul de cost în valoare de 800.000 lei; — obținerea de beneficii pes­te plan în valoare de 450.000 lei, în cinstea zilei de 1 Mai co­lectivul schelei se angajează să realizeze 200.000 lei econo­mii la prețul de cost, 125.000 lei beneficii și să dea peste plan 150 tone de țiței. Pentru realizarea în practică a an­gajamentului vor fi înfăptuite nume­roase măsuri tehnico-organizatorice printre care : — executarea a 105 fisurări hidraulice, 550 tratamente cu solvenți și 25 perforări adițio­nale ; — se vor monta 25 agățători de tije ; — se vor reactiva din fondul sondelor inactive un număr de 5 sonde etc. La aceste măsuri se mai adaugă și cele 87 propuneri făcute de munci­torii, tehnicienii și inginerii schelei, lucru care va constitui un mijloc efi­cient pentru sporirea continuă a pro­ducției de țiței. Numeroase angajamente luate de către muncitori și maiștri cu prilejul recentei adunări sindicale sunt îndrep­tate spre îndeplinirea și depășirea an­gajamentelor de mai sus, Din prima lună rezultate bune încă din ultima parte a anului 1964, trecând la transpunerea în viață a unui judicios plan de măsuri tehnico-organizatorice, colectivul de muncă de la Rafinăria Onești a asigurat cele mai bune condiții de îndeplinire a sarci­nilor de plan pe anul în curs. Rezultatele s-au concretizat chiar după prima lună. Astfel, planul la producția globală a fost îndeplinit mai devreme cu 3 zile. Instalațiile de distilație atmosferică și în vid au dat peste plan circa 200 tone produse albe (benzină, petrol și motorină), instalația de cocsare în­târziată 1.000 tone cocs, iar instalațiile de cracare catalitică 1000 tone ben­zină. Cu rezultate remarcabile a încheiat prima lună și rafinării de la insta­lația de cracare termică. Ei au produs mai mult decât sarcinile prevăzute 200 tone benzină. Fiind folosită în mod rațional materia primă și luîndu-se cele mai eficace măsuri de înlăturare a pierderilor de produse, economiile înregistrate în această lună se ridică la circa 50 tone produse petroliere. A­­cordîndu-se în continuare atenția cuvenită îmbunătățirii calității produselor, rafinorii oneșteni au înscris și în această direcție realizări meritorii. în a­­ceastă perioadă ei au obținut o serie de produse cu indici calitativi supe­riori, cum ar fi benzină cu cifră octanică 74, motorină cu punct de congela­re minus 15 grade, iar cocsul fiind de calitatea 1­a. CONSTANTIN BUTE Muncind cu însuflețire pentru traducerea în viață a angajamente­lor luate în întrecerea socialistă, co­lectivul de muncă al întreprinderii miniere — Comănești a dobîndit în prima lună a acestui an realizări în­semnate. Peste sarcina de plan au fost date 935 tone de cărbune, cele mai bune realizări fiind obținute de colectivul minelor Lumina și Leor­­da care au dat în plus 268 tone și respectiv 236 tone de cărbune. Succesele dobîndite sunt o urma­re a aplicării măsurilor tehnice și organizatorice, a folosirii armării în fier și prefabricate din beton, a bu­nei întrețineri a lucrărilor miniere și a aprovizionării la timp cu mate­riale și vagoane goale pentru tran­sportul cărbunelui. SANDU TRAIAN economist Obiectiv principal — fire și fibre de calitate superioară De la o perioadă la alta de activitate, produsele Uzinei de fire și fibre sintetice — Săvinești au fost apreciate mai mult atît pe piața internă, cit și pe piața internațională. Aprecierile au fost ca o urmare firească a fabricării și livrării produselor cu o calitate din ce în ce mai bună, capabile să satisfacă cerin­țele beneficiarilor, într-o convorbire avută cu ing. Gheorghe Caranfil, directorul Uzinei de fire și fibre sintetice — Săvinești, problema îmbună­tățirii calității produselor a constituit principalul obiect al dis­cuțiilor. — Colectivul uzinei s-a angajat ca în acest an să depășească proporția firelor de calitatea l­a cu î la sută față de plan. Ce ne puteți spune despre primele rezultate obținute pe linia respectării acestui angaja­ment ? — Față de realizările obținute în ul­tima lună a anului trecut, în luna ia­nuarie a acestui an s-a manifestat o tendință de creștere a calității produ­selor în toate secțiile care concură la obținerea firelor și fibrelor poliami­dice, în secția mantamă, de exemplu, cifra de permanganat realizată (indicator de calitate a monomerului) este cu mult superioară angajamentului de 700 de secunde. în urma măsurilor aplicate în secția poliamid s-a realizat ridica­rea vîscozității polimerului, iar în sec­ția textil, prin intensificarea controlu­lui de calitate și prin efectuarea cu a­­tenție a probelor de laborator pentru fiecare șarjă, firele de reton sunt fini­sate cu mai multă atenție. Această preocupare se concretizea­ză în depășirea procentului firelor de calitatea I-a cu 6,3 la sută numai în primele două decade ale lunei ianua­rie față de realizările obținute în luna decembrie a anului trecut. Unele succese au fost obținute și în privința îmbunătățirii calității fibrei melana prin modificarea structurii chi­mice a polimerului, fapt care atrage după sine o capacitate mai mare de vopsire și preparare textilă. Calitatea polimerului a fost îmbunătățită și prin modificările făcute în instalații care au dus la reducerea conținutului de substanțe străine.­­ — Pentru dezvoltarea a­cestor realizări ce măsuri tehnice și organizatorice vor fi aplicate în viitor ? — Planul de măsuri tehnico-organi­zatorice cuprinde obiective pentru fie­care sector de producție din cadrul uzinei noastre, multe dintre aceste mă­suri fiind strâns legate de îmbunătăți­rea necontenită a calității produselor. In secția poliamid, de exemplu, ne-am propus să studiem posibilitatea folosirii sistemului de polimerizare la presiune normală, studierea posibilită­ții matizării directe în timpul polime­­rizării în vederea distribuirii uniforme a so­limentului și realizării unui grad de opacitate mai mare. Ne-am propus ca în acest an să or­ganizăm și schimburi de experiență cu firme străine cu același profil, să organizăm un schimb de experiență cu industria ușoară și comerțul în ve­derea sistematizării și armonizării sor­timentelor. — Serviciul de cercetări din cadrul uzinei s-a afir­mat în ultimul timp prin re­zolvarea unor probleme im­portante de producție. Pe li­nia calității ce studii vor fi întreprinse în perioadele ur­mătoare ? — Multe dintre obiectivele prevăzu­te pentru creșterea calității produselor vor fi rezolvate de serviciul de cer­cetări în colaborare cu secțiile produc­tive. Pe instalația pilot se vor continua experimentările de extracție dublă a caprolactamei. Se va cerceta procedeul de antrenare cu vapori la distilarea benzenului (fază de producție din ca­drul secției monomer). Dintre temele care vor fi cercetate mai amintim obți­nerea unor poliamide cu stabilitate termică superioară, procedeul pentru vopsirea în masă a fibrelor poliamidice (lucrările au fost începute încă din a­­nul trecut), obținerea firelor stabiliza­te la acțiunile luminii în vederea mă­ririi rezistenței în timp. Unele teme de cercetare vor fi stu­diate în cadrul secțiilor. Astfel, în sec­ția de obținere a caprolactamei, ingi­nerii și tehnicienii vor lucra la un studiu pentru menținerea conținutului de apă în oxim­ă conform normelor ce­rute de procesul tehnologic, vor cer­ceta posibilitățile de reducere a con­ținutului de SO­3 în oleum, în secția poliamid se vor studia posibilitățile în vederea îmbunătățirii condițiilor de uscare a granulelor de polimer. Prin rezolvarea acestor teme se vor crea condiții noi care să ducă la îmbună­tățirea continuă a calității produselor obținute în uzina noastră. DAN DRAGULESCU în clișeu: Zinca Pop — laborantă în secția textil a U.F.S. Săvinești deter­mină rezistenta și alu­ngirea unui fir de reton. Foto: F. ȘIMON «Luna cărții la sate» Scriitori în mijlocul sătenilor Duminică, u­n număr mare de ță­rani muncitori și mecanizatori din Hemeiuși au ținut să ia parte la festivitatea de deschidere a „Lunii cărții la sate". La orele 16 sala de­venise neîncăpătoare. La intrare, un bogat stand de cărți organizat de cooperativa de consum din sat. Totul arăta că un eveniment cul­tural important are loc in comună. Conferința privind „Luna cărții la sate“, expusă de directorul căminu­lui cultural, tovarășul Radu Nicu­­lescu, a fost urmărită cu atenție. A urmat o interesantă intîlnire între scriitorii băcăuani M. C. Dela­­sabar, B. Munte, Ernest Trotuș, Radu Felecan, C. Donea și sătenii din această localitate. Grupul de scriitor­i din regiune, prin tovară­șul Ernest Trotuș, evocă figura ma­relui scriitor Tudor Arghezi, sub­liniind câteva aspecte din viața și opera poetului octogenar. Cu ex­presivitate și căldură, tovarășul Ernest Trotuș citește poemul „Pătru al Catrincii“ și poezia „Noapte de an", cunoscute lucrări ale lui Arghezi. Poeții1­e Munte dă citire unor poezii proprii, printre care „Popas la Humulești“, „Stihuri închinate patriei" și „Trei voinici c­u trei tractoare" — ceea ce impresionea­ză plăcut pe mecanizatorii de la S.M.T. Hemeiuși, prezenți la a­­ceastă intilnire. O puternică impresie a produs asupra participanților la manifes­tarea culturală povestirea „Plecări" in lectura autorului M. C. Dela­­sabar. Au plăcut, de asemenea, poeziile lui Radu Felecan și Ernest Trotuș. Cel mai tînăr scriitor din grup, C. Donea, a citit poeziile :,Partidu­lui", „Genunchii bunicului", „Visul" și altele. Cîțiva­ ascultători au mul­țumit, în cuvinte calde, scriitorilor oaspeți, invitîndu-i să mai vină in mijlocul lor. A urmat un program artistic. ARISTOTEL MITREA inspector-metodist al Comitetului regional pentru cultură și artă în toate căminele culturale din cu­prinsul raionului Adjud s-a deschis, duminică, „Luna cărții la sate“. Cu acest prilej a fost expusă o confe­rință pe această temă în 39 de localități, expunerile au fost însoțite de programe artistice la care au participat peste 4.500 de ță­rani muncitori. GHEORGHE VORNICU Secretar al Comisiei raionale pentru răspîndirea cunoștințelor cultural­­științifice Adjud Conferința La invitația Comitetului orășenesc pentru cultură și artă, tovarășul Alecu Popovici, redactor la revista „Teatrul“ a conferențiat, duminică dimineața, la Bacău, în sala cinema­tografului „Muncitorul“ El a vorbit despre „Teatrul — tribună vie" a opi­niei publice“. Aproximativ 400 de persoane — actori, profesori, studenți etc — au urmărit cu interes această expunere. Participanții la conferință am­ vizio­nat apoi un film artistic, ...........„ Dezvoltarea intensivă și multilaterală a agriculturii — în centrul dezbaterilor comuniștilor (Conferința organizației raionale de partid­ Roman) Sub conducerea organelor și orga­nizațiilor de partid, oamenii muncii din cuprinsul raionului Roman au obținut și anul trecut succese remar­cabile pe linia îndeplinirii sarcini­lor stabilite de cel de-al III-lea Con­gres al P.M.R. Făcînd o analiză sistematică asu­pra rezultatelor activității din anul 1964, darea de seamă prezentată de tovarășul Gheorghe Condrea, prim­­secretar al Comitetului raional de partid și discuțiile purtate de nume­roși delegați la conferință au confir­mat progresul evident făcut de oame­nii muncii din raion pe calea dez­voltării intensive și multilaterale a agriculturii. Prin extinderea mecanizării cu aju­torul sutelor de tractoare și mașini a­­gricole care acționează pe întinsele ogoare ale raionului, prin aplicarea regulilor agrotehnice înaintate, folo­sirea judicioasă a fondului funciar, generalizarea experienței pozitive, prin aportul comun al majorității covîrșitoare a membrilor cooperative­lor agricole de producție, mecaniza­torilor și lucrătorilor din G.A.S. au fost învinse în bună măsură condi­țiile climatice vitrege din anul pre­cedent, realizîndu-se însemnate depă­șiri la principalele produse agricole, în cooperativele agricole de pro­ducție, de exemplu, la porumb, sfeclă de zahăr și cartofi producția medie la hectar a fost cu 343 kg, 8.850 kg și respectiv 494 kg mai mare ca în anul 1963. Folosind semințe de înaltă produc­tivitate, cantități sporite de îngrășă­minte naturale și chimice, amenda­mente, însămînțînd suprafețele de porumb cu semănătoarea 2 SPC 2 și aplicînd, la timpul optim, patru pra­­șile, membrii cooperativelor agricole de producție din Secueni și Dulcești au recoltat în toamna trecută cite 2.980 kg și respectiv 2.973 kg porumb boabe, în medie, la hectar. Rezultate lăudabile au fost obținute și de alte cooperative agricole din raion. — Antrenînd întreaga masă de ță­rani muncitori la o activitate mai intensă pentru executarea la timp și de calitate a tuturor lucrărilor agri­cole, cooperativa agricolă de produc­ție din Văleni — a spus, între altele, comunistul Nicolae Asandi — a înre­gistrat depășiri de plan la toate cul­turile, realizînd venituri bănești mai mari cu 5 procente față de sarcina planificată. — Obținerea într-un singur an a peste 5.000.000 lei venituri bănești din care mai bine de 3.000.000 prin va­lorificarea cartofilor și sfeclei de za­hăr — a subliniat în cuvîntul său tovarășul Alexandru Romulus, ingi­ner la Săbăoani — constituie un succes remarcabil ce aparține vrednicilor membri ai cooperativei noastre agricole, care în frunte cu comuniștii, au muncit cu însuflețire pentru depășirea producțiilor stabi­lite prin cifrele de plan. — Am semănat întreaga suprafață de porumb cu semănătoarea 2 SPC 2 — a arătat comunistul Ion Popa din Dulcești. Respectînd întocmai densi­tatea la hectar și aplicînd 4 prașile, la timpul potrivit, cooperativa noas­tră agricolă a recoltat de pe cele 800 hectare cultivate cu porumb mai mult cu 360 tone boabe față de pre­vederile planului. O atenție deose­bită a fost acordată culturii sfeclei de zahăr, rezervîndu-se pentru a­­ceastă plantă terenurile cele mai adecvate. Ca urmare a măsurilor luate și a muncii desfășurate, față de 3.350 tone cit s-a prevăzut a se realiza de pe suprafețele însămîn­­țate cu sfeclă de zahăr, am recoltat 6.500 tone, obținîndu-se astfel o pro­ducției aproape dublă. Una din preocupările de seamă ale organizațiilor de partid din coopera­tivele agricole de producție a consti­tuit-o, și în anul trecut, îndrumarea competentă a consiliilor de conduce­re ale acestor unități pentru valori­ficarea din plin a terenurilor la care se pretează legumicultura. în anul 1964, culturile legumicole au ocupat 713 hectare, aducînd cooperativelor agricole din raion aproape 7.000.000 lei venituri bănești. S-au evidențiat îndeosebi din acest punct de vedere cooperativele agricole Trifești și Sag­­na care au obținut, prin valorifica­rea legumelor și zarzavaturilor, 690.000 lei și respectiv 480.000 lei. Printr-o analiză profundă asupra activității desfășurate în scopul creș­terii continuie a producției agricole vegetale și animale s-a constatat că majoritatea cooperativelor agricole din raionul Roman au obținut rezul­tate bune și foarte bune în produc­ție, pe primele locuri situîndu-se coo­perativele agricole Moldovenii, Dol­­jești, Dulcești, Văleni, Răchiteni și Goșmani — Romîni. Unele unități însă ca Bălușești, Onișcani sau Cîrligi au activat în­­tr-un ritm nesatisfăcător. Conduceri­le acestor cooperative agricole de producție n-au organizat destul de bine munca, n-au folosit pe deplin posibilitățile de care dispun pentru creșterea producției de grîu, porumb, floarea-soarelui și altele. Din acest punct de vedere o lipsă serioasă re­vine organizațiilor de partid din uni­tățile respective care s-au preocupat slab de îndrumarea consiliilor de conducere spre antrenarea la o ac­tivitate mai intensă a țăranilor mun­citori, în ce privește aplicarea regu­lilor agrotehnice înaintate la­ fiecare cultură în parte, executarea la timp și de calitate a arăturilor, însămîn­­țărilor, întreținerii culturilor etc. Ca obiectiv deosebit de important la capitolul — lucrări agricole, se înscrie și recoltatul. Executarea la timp a acestei lu­crări duce evident la creșterea veni­turilor unităților agricole socialiste, la sporirea valorii zilei-muncă. S-a constatat însă că, în unele cooperati­ve agricole din raion, recoltatul cul­turilor în toamna trecută s-a des­fășurat destul de greoi, fapt care a determinat ca anumite cantități de produse să se deprecieze. Lucrările de recoltare și îndeosebi transportul cocenilor sau al sfeclei de zahăr de pe cîmp au fost întîrziate foarte mult la Dămienești, Roșiori, Boghicea, Ion Creangă, Buruienești și Cîrligi. O sarcină importantă: întărirea sectorului zootehnic Conferința organizației raionale de partid a scos în evidență că în ra­ionul Roman există condiții dintre cele mai bune pentru creșterea con­tinuă a efectivului de animale și spo­rirea producției de carne și lapte. Prin creditele acordate de stat și posibilități proprii, cooperativele a­­gricole din această parte a regiunii au continuat și în anul trecut, în ritm susținut, lucrările de construire a noi obiective zootehnice reușind să dea în folosință încă 19 grajduri, 11 maternități și îngrășătorii, în afară de finisarea a 125 construcții începu­te în anul 1963. O atenție deosebită a fost acordată de majoritatea cooperativelor agri­cole de producție asigurării bazei fu­rajere pentru întregul efectiv de ani­male care totaliza la sfîrșitul anului trecut: 16.373 taurine (din care 7.477 vaci cu lapte), 13.221 porcine, 31.688 ovine etc. Au fost livrate statului în cursul anului 1964 însemnate canti­tăți de produse animaliere prin care cooperativele agricole de producție au obținut venituri bănești în valoa­re de peste 35.000.000 lei. Acționînd cu toate forțele de care dispun, unele cooperative agricole ca Moldovenii, Icușești, Răchiteni, Goș­­mani-Romîni și altele au învins în mare parte condițiile climatice nefa­vorabile dezvoltării bazei furajere reușind să obțină cîte 1.800—­2.000 li­tri de lapte pe cap de vacă furajată. Rezultate bune au fost obținute de unele cooperative dești, Botești sau Ion agricole ca Pil- Creangă în creșterea tineretului taurin, aceste unități livrînd statului produși, la vîrsta de 1 an, în greutate de 250 kg. In creșterea porcinelor a dovedit experiență lăudabilă și cooperativa agricolă de producție Sagna, care la porcii puși la îngrășat a realizat un spor zilnic de creștere în greutate de 0,500 kg. — Muncesc în sectorul zootehnic al cooperativei agricole din Tămășeni din vara anului 1962 — a spus, între altele, comunista Ana Cimpoieșu. Munca de îngrijitor nu-i ușoară dar, dacă o îndrăgești devine frumoasă. Eu am îndrăgit de la bun început această muncă, m-am obișnuit cu ea și o fac de fiecare dată cu mai multă plăcere, îngrijind și hrănind la timp cele 11 vaci din lotul încredințat, a­­plicînd toate cunoștințele căpătate la cercul zootehnic pe care-l frecventez cu regularitate, am reușit să obțin, în anul trecut, în medie 2.236 litri de lapte pe cap de vacă furajată. Este foarte adevărat că în cooperativa noastră agricolă, planul la producția de lapte n-a fost îndeplinit pentru că unii îngrijitori fac treaba de mîn­­tuială, nu se străduiesc să învețe de a fi buni îngrijitori de animale — a subliniat comunista Ana Cimpoieșu. Membrii cooperativei agricole de producție din Goșmani-Romîni au obținut rezultate frumoase și în anul 1964 pe linia creșterii animalelor. — Sectorul zootehnic de la Goș­mani — a subliniat în cuvîntul său comunistul Constantin Acrîșmă­­riței — cunoaște o dezvoltare conti­nuă. Comparativ cu anul 1960, el a devenit de 4 ori mai puternic, atît ca efectiv de animale cît și ca produc­ție de lapte și carne. Din cele 847 taurine, 302 sînt saci cu lapte de la care am obținut anul trecut 72.000 litri lapte peste sarcina de plan. Ne vom intensifica mai mult efor­turile, vom organiza mai bine mun­ca pentru a realiza în perioada ur­mătoare succese de producție supe­rioare celor de pînă acum. Acolo unde organizația de partid a îndrumat bine activitatea din sec­torul zootehnic, rezultatele n-au în­­tîrziat să se arate. Unele comitete de partid din cooperativele agricole de producție au avut permanent în vedere întărirea sectorului zootehnic cu membrii și candidații de partid care să constituie exemple demne de urmat și pentru ceilalți îngrijitori de animale. Astfel, la Budești din cei 80 îngrijitori de animale 30 sunt membri și candidați de partid care au fost în fruntea activității pentru o producție sporită de carne și lapte, produse prin valorificarea cărora cooperativa agricolă respecti­vă a obținut anul trecut venituri bă­nești depășind suma de 1.000.000 lei. Rezultatele obținute în creșterea șeptelului nu s-au ridicat în anul tre­cut la nivelul posibilităților de care dispune raionul Roman, unele coope­rative agricole de producție neîn­deplinind sarcinile de plan în acest sector. Deficienței în asigurarea u­­nei baze furajere corespunzătoare e­­fectivului de animale în continuă creștere i s-au alăturat și alte lipsuri ca : nerespectarea normelor de îngri­jire și furajare a animalelor, fluctua­ția îngrijitorilor, controlul și îndru­marea insuficientă din partea specia­liștilor etc. Conferința a recomandat organiza­țiilor de partid să sprijine mult mai eficient consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producție in ce privește permanentizarea școlarizarea îngrijitorilor din secto­st­rul zootehnic, organizarea de cursuri scurte pentru calificare, schimburi de experiență, vizite la unitățile a­­gricole fruntașe și altele. Activitatea științifică în sprijinul sporirii producției agricole îndrumat permanent de către Co­mitetul raional de partid, colectivul de muncă al Stațiunii experimentale TOMA JAMNEALA (Continuare în pag. a 3-a) Au început lucrările sesiunii generale a Academiei RP. Române Luni dimineața au început în Capitală lucrările sesiunii generale a Academiei R. P. Române. La lucrări, în afara membrilor a­­cademiei, participă miniștri, condu­cători ai unor organizații centrale, ai institutelor de cercetări ale Aca­demiei și ai unor institute departa­mentale, cercetători științifici, cadre didactice din invățămîntul superior și alți oameni de știință și cultură. La ședința de dimineață au parti­cipat tovarășii Emil Bodnăraș și Leonte Răutu. Lucrările sesiunii generale au fost deschise de acad. Iie Murgulescu, președintele Academiei R. P. Ro­mâne. La primul punct al ordinei de zi, acad. Dumitru Dumitrescu, secretar­prim al Academiei R. P. Române prezentat darea de seamă privind a activitatea Academiei pe anul 1964. Acad. Ilie Murgulescu, a pre­zentat apoi proiectul planului de ac­tivitate al Academiei pe anul 1965. în continuare au început dezbate­rile asupra dării de seamă pe anul 1964 și proiectului de plan pe 1965. Pe ordinea de zi a sesiunii sunt înscrise, de asemenea, dezbaterea proiectului lucrării de prezentare a Academiei R. P. Române și a unită­ților sale, confirmarea președinților unor secții științifice, alegerea de noi membri ai Academiei, decerna­rea premiilor Academiei R.P.R. pe anul 1963. (Agerpres) Muncitor cu înaltă calificare Vasile Pescaru este socotit drept un mun­citor cu înaltă califi­care. Adolescența l-a găsit ca ucenic într-un depou. De 38 de ani, cu excepția câtorva în care a fost constatator sau normator, lucrea­ză ca lăcătuș. E dintre cei mai vechi munci­tori în această meserie de la depoul de loco­motive din Adjud. Ar fii dificil să se stabi­lească numărul celor care au învățat mese­rie de la el. Unii sunt lăcătuși de înaltă cla­să, alții maiștri, șefi de ateliere, mecanici de locomotivă ca Mihăilescu sau Mihai Con­stantin Costandache. Aceasta e una din ma­rile lui satisfacții: con­tribuția la creșterea oamenilor. De fapt satisfacții are în fie­care zi. Fie că, prin munca echipei pe care o conduce, o locomoti­vă a stat un depou mai puțin decît se preve­dea în grafic, fie dato­rită­ constatării că unul dintre „băieții" lui s-a descurcat intr-o anu­me situație ceea ce-i dă certitudinea pro­gresului în amănunte­le meseriei. „Eforturi fizice nu se cer în munca noas­tră — spunea Vasile Pescaru. Se cere însă rapiditate și precizie. Și mai e ceva. Să lu­crezi cu convingere, să ai siguranță că echipa­jul locomotivei nu va fi nevoit să oprească undeva pe traseu pen­tru a remedia o lucra­re făcută la armături. La noi mai sînt cazuri cînd trebuie remediate deficiențe accidentale. Atunci se lucrează pe locomotive care rămîn sub presiune, in ase­menea situații atenția celor de la armături (domeniu de care se ocupă și echipa lui Va­sile Pescaru) trebuie să fie și mai mare pentru a evita accidentele u­­m­ane iar să nu iasă locomotiva din grafi­cul de circulație". Și dacă în anul trecut la depoul Adjud, timpul de imobilizare a loco­motivelor a fost redus cu 3,69 la sută față de sarcini, iar economiile de combustibil... cântă­­resc 2.506 tone. in par­te, au la bază și efor­turile, priceperea dragostea față de pa­și meni ale șefului de formație Vasile Pesca­ru. De felul cum și-i repartizează, cum le asigură materialele, sculele necesare depind și succesele lor. Este cunoscut și a­­preciat de tovarășii săi de muncă Am stat de vorbă și cu doi mem­bri ai biroului organi­zației de bază de la depou. Aceleași cuvin­te de laudă, aceeași stimă pentru omul și lăcătușul Vasile Pesca­ru al cărui nume l-am găsit printre alți can­didați în alegerile de deputați raionali. Lăcătușul care vine primul din echipă la lucru și pleacă ultimul, el e, șeful de echipă, care se simte dator să fie mereu prezent lân­gă muncitorul cu mai puțină experiență, la lucrările mai grele. în­trebat dacă a mai fost deputat, el a răspuns cu modern­a-i caracte­ristică : „N-am mai avut cinstea să­­u deputat, dar dacă voi fi ales știu că nu sin­gur voi face ceea ce va fi de făcut, ci împreună cu cetățenii din cir­cumscripție“. Printre cei care au luat cuvîntul și au sus­ținut propunerea făcu­tă de Frontul Demo­crației Populare, ca lă­cătușul Vasile Pescaru să candideze pentru circumscripția electo­­torală raională nr. 14 oraș Adjud, pentru ale­gerile de deputați în Sfatul popular raional au fost și Mihai Ju­­penschi, Antone Stava­­rache — muncitori in cadrul complexului C.F.R. Adjud. Iată-l în fotografie pe tovarășul Vasile Pescaru (dreapta) îm­preună cu muncitorul Gh. Jiglău la locul de muncă. Citiți în ziarul de azi: • Raionul Piatra Neamț în plină înflorire (pag. a 2-a) • Situația din Laos (pag. a 4-a) • Miting de masă al țărani­lor mexicani (pag. a 4-a) • Problema prescripției cri­­melor de război — Inter­viul procurorului general din Hassen (R.F.G.) (pag. a 4-a) • Z. FLOREA . Ce urmează după stabilirea prețului u­­nic la cereale ? (pag. a 4-a) • Activități îngrijitorii variate pentru de animale (pag. a 3-a)

Next