Steagul Roşu, februarie 1965 (Anul 20, nr. 3732-3755)
1965-02-02 / nr. 3732
Proletari din hate tarile unitiva I Nr. 3.732 (5.211) MARTI 2 FEBRUARIE 1965 4 pagini 25 bani Angajamente în întrecerea socialistă pe anul 1965 Termocentrala Borzești Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pentru anul 1965, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la I.C.T. Borzești, a pus un accent deosebit pe găsirea celor mai eficiente măsuri care să asigure alimentarea continuă a consumatorilor de energie electrică și termică, reducerea consumului specific de combustibil conventional, precum și a materialelor auxiliare. în urma analizei făcute, energeticienii de aici, au concretizat o seamă de angajamente pe care le-au luat pentru a fi duse la îndepliinire în acest an. Dintre acestea amintim : — realizarea de economii la prețul de cost peste sarcina planificată în valoare de 2.400.000 lei; — realizarea de beneficii peste sarcina planificată în valoare de 2.400.000 lei. Acestea se vor realiza prin : reducerea consumului specific de combustibil convențional folosit pentru obținerea producției de energie electrică și termică cu 3.180 tone ; — eliminarea tuturor pierderilor de abur și apă din centrală ; — izolarea conductelor, îmbunătățirea procesului de ardere în cazane și reducerea pierderilor de cărbuni prin depozitarea acestuia ; — reducerea consumului specific de sodă caustică și acid sulfuric : sodă caustică de concentrație sută la sută cu 200 tone și 700 tone acid sulfuric ; — înlocuirea iluminatului incandescent cu iluminatul fluorescent ; — raționalizarea funcționării tuturor agregatelor auxiliare cu funcționare continuă sau intermitentă în scopul reducerii consumului de energie electrică etc. Pînă la 1 Mai, colectivul I.C.T. Borzești s-a angajat să realizeze din angajamentul anual la prețul de cost 800.000 lei, iar la beneficii tot 800.000 lei în adunarea sindicală care a avut loc recent, colectivul de muncă al întreprinderii a demonstrat entuziasmul cu care a pornit la îndeplinirea acestor angajamente. Schela de extracție Modîrzău Schela de extracție Modîrzău a încheiat anul 1964 cu un bilanț bogat în realizări. Petroliștii de aici au dat peste plan mii de tone de țiței, iar la prețul de cost numai în 11 luni au obținut economii în valoare de 2.358.000 lei. Dornic de a obține în anul 1965 realizări și mai valoroase colectivul de muncă de la Schela Modîrzău s-a angajat să-și sporească eforturile pentru creșterea producției de țiței. Analizele făcute cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan, propunerile prețioase venite din partea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor creează largi posibilități pentru creșterea producției de țiței și reducerea prețului de cost. Pentru anul 1965, colectivul Schelei Modîrzău își ia următorul angajament : — depășirea planului producției globale cu 357.000 lei; — depășirea planului producției marfă cu 540.000 lei; — creșterea productivității muncii cu 0,5 la sută față de plan ; — scurtarea timpului de intervenție la sonde cu 5 la sută față de plan ; — realizarea de economii la prețul de cost în valoare de 800.000 lei; — obținerea de beneficii peste plan în valoare de 450.000 lei, în cinstea zilei de 1 Mai colectivul schelei se angajează să realizeze 200.000 lei economii la prețul de cost, 125.000 lei beneficii și să dea peste plan 150 tone de țiței. Pentru realizarea în practică a angajamentului vor fi înfăptuite numeroase măsuri tehnico-organizatorice printre care : — executarea a 105 fisurări hidraulice, 550 tratamente cu solvenți și 25 perforări adiționale ; — se vor monta 25 agățători de tije ; — se vor reactiva din fondul sondelor inactive un număr de 5 sonde etc. La aceste măsuri se mai adaugă și cele 87 propuneri făcute de muncitorii, tehnicienii și inginerii schelei, lucru care va constitui un mijloc eficient pentru sporirea continuă a producției de țiței. Numeroase angajamente luate de către muncitori și maiștri cu prilejul recentei adunări sindicale sunt îndreptate spre îndeplinirea și depășirea angajamentelor de mai sus, Din prima lună rezultate bune încă din ultima parte a anului 1964, trecând la transpunerea în viață a unui judicios plan de măsuri tehnico-organizatorice, colectivul de muncă de la Rafinăria Onești a asigurat cele mai bune condiții de îndeplinire a sarcinilor de plan pe anul în curs. Rezultatele s-au concretizat chiar după prima lună. Astfel, planul la producția globală a fost îndeplinit mai devreme cu 3 zile. Instalațiile de distilație atmosferică și în vid au dat peste plan circa 200 tone produse albe (benzină, petrol și motorină), instalația de cocsare întârziată 1.000 tone cocs, iar instalațiile de cracare catalitică 1000 tone benzină. Cu rezultate remarcabile a încheiat prima lună și rafinării de la instalația de cracare termică. Ei au produs mai mult decât sarcinile prevăzute 200 tone benzină. Fiind folosită în mod rațional materia primă și luîndu-se cele mai eficace măsuri de înlăturare a pierderilor de produse, economiile înregistrate în această lună se ridică la circa 50 tone produse petroliere. Acordîndu-se în continuare atenția cuvenită îmbunătățirii calității produselor, rafinorii oneșteni au înscris și în această direcție realizări meritorii. în această perioadă ei au obținut o serie de produse cu indici calitativi superiori, cum ar fi benzină cu cifră octanică 74, motorină cu punct de congelare minus 15 grade, iar cocsul fiind de calitatea 1a. CONSTANTIN BUTE Muncind cu însuflețire pentru traducerea în viață a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, colectivul de muncă al întreprinderii miniere — Comănești a dobîndit în prima lună a acestui an realizări însemnate. Peste sarcina de plan au fost date 935 tone de cărbune, cele mai bune realizări fiind obținute de colectivul minelor Lumina și Leorda care au dat în plus 268 tone și respectiv 236 tone de cărbune. Succesele dobîndite sunt o urmare a aplicării măsurilor tehnice și organizatorice, a folosirii armării în fier și prefabricate din beton, a bunei întrețineri a lucrărilor miniere și a aprovizionării la timp cu materiale și vagoane goale pentru transportul cărbunelui. SANDU TRAIAN economist Obiectiv principal — fire și fibre de calitate superioară De la o perioadă la alta de activitate, produsele Uzinei de fire și fibre sintetice — Săvinești au fost apreciate mai mult atît pe piața internă, cit și pe piața internațională. Aprecierile au fost ca o urmare firească a fabricării și livrării produselor cu o calitate din ce în ce mai bună, capabile să satisfacă cerințele beneficiarilor, într-o convorbire avută cu ing. Gheorghe Caranfil, directorul Uzinei de fire și fibre sintetice — Săvinești, problema îmbunătățirii calității produselor a constituit principalul obiect al discuțiilor. — Colectivul uzinei s-a angajat ca în acest an să depășească proporția firelor de calitatea la cu î la sută față de plan. Ce ne puteți spune despre primele rezultate obținute pe linia respectării acestui angajament ? — Față de realizările obținute în ultima lună a anului trecut, în luna ianuarie a acestui an s-a manifestat o tendință de creștere a calității produselor în toate secțiile care concură la obținerea firelor și fibrelor poliamidice, în secția mantamă, de exemplu, cifra de permanganat realizată (indicator de calitate a monomerului) este cu mult superioară angajamentului de 700 de secunde. în urma măsurilor aplicate în secția poliamid s-a realizat ridicarea vîscozității polimerului, iar în secția textil, prin intensificarea controlului de calitate și prin efectuarea cu atenție a probelor de laborator pentru fiecare șarjă, firele de reton sunt finisate cu mai multă atenție. Această preocupare se concretizează în depășirea procentului firelor de calitatea I-a cu 6,3 la sută numai în primele două decade ale lunei ianuarie față de realizările obținute în luna decembrie a anului trecut. Unele succese au fost obținute și în privința îmbunătățirii calității fibrei melana prin modificarea structurii chimice a polimerului, fapt care atrage după sine o capacitate mai mare de vopsire și preparare textilă. Calitatea polimerului a fost îmbunătățită și prin modificările făcute în instalații care au dus la reducerea conținutului de substanțe străine. — Pentru dezvoltarea acestor realizări ce măsuri tehnice și organizatorice vor fi aplicate în viitor ? — Planul de măsuri tehnico-organizatorice cuprinde obiective pentru fiecare sector de producție din cadrul uzinei noastre, multe dintre aceste măsuri fiind strâns legate de îmbunătățirea necontenită a calității produselor. In secția poliamid, de exemplu, ne-am propus să studiem posibilitatea folosirii sistemului de polimerizare la presiune normală, studierea posibilității matizării directe în timpul polimerizării în vederea distribuirii uniforme a solimentului și realizării unui grad de opacitate mai mare. Ne-am propus ca în acest an să organizăm și schimburi de experiență cu firme străine cu același profil, să organizăm un schimb de experiență cu industria ușoară și comerțul în vederea sistematizării și armonizării sortimentelor. — Serviciul de cercetări din cadrul uzinei s-a afirmat în ultimul timp prin rezolvarea unor probleme importante de producție. Pe linia calității ce studii vor fi întreprinse în perioadele următoare ? — Multe dintre obiectivele prevăzute pentru creșterea calității produselor vor fi rezolvate de serviciul de cercetări în colaborare cu secțiile productive. Pe instalația pilot se vor continua experimentările de extracție dublă a caprolactamei. Se va cerceta procedeul de antrenare cu vapori la distilarea benzenului (fază de producție din cadrul secției monomer). Dintre temele care vor fi cercetate mai amintim obținerea unor poliamide cu stabilitate termică superioară, procedeul pentru vopsirea în masă a fibrelor poliamidice (lucrările au fost începute încă din anul trecut), obținerea firelor stabilizate la acțiunile luminii în vederea măririi rezistenței în timp. Unele teme de cercetare vor fi studiate în cadrul secțiilor. Astfel, în secția de obținere a caprolactamei, inginerii și tehnicienii vor lucra la un studiu pentru menținerea conținutului de apă în oximă conform normelor cerute de procesul tehnologic, vor cerceta posibilitățile de reducere a conținutului de SO3 în oleum, în secția poliamid se vor studia posibilitățile în vederea îmbunătățirii condițiilor de uscare a granulelor de polimer. Prin rezolvarea acestor teme se vor crea condiții noi care să ducă la îmbunătățirea continuă a calității produselor obținute în uzina noastră. DAN DRAGULESCU în clișeu: Zinca Pop — laborantă în secția textil a U.F.S. Săvinești determină rezistenta și alungirea unui fir de reton. Foto: F. ȘIMON «Luna cărții la sate» Scriitori în mijlocul sătenilor Duminică, un număr mare de țărani muncitori și mecanizatori din Hemeiuși au ținut să ia parte la festivitatea de deschidere a „Lunii cărții la sate". La orele 16 sala devenise neîncăpătoare. La intrare, un bogat stand de cărți organizat de cooperativa de consum din sat. Totul arăta că un eveniment cultural important are loc in comună. Conferința privind „Luna cărții la sate“, expusă de directorul căminului cultural, tovarășul Radu Niculescu, a fost urmărită cu atenție. A urmat o interesantă intîlnire între scriitorii băcăuani M. C. Delasabar, B. Munte, Ernest Trotuș, Radu Felecan, C. Donea și sătenii din această localitate. Grupul de scriitori din regiune, prin tovarășul Ernest Trotuș, evocă figura marelui scriitor Tudor Arghezi, subliniind câteva aspecte din viața și opera poetului octogenar. Cu expresivitate și căldură, tovarășul Ernest Trotuș citește poemul „Pătru al Catrincii“ și poezia „Noapte de an", cunoscute lucrări ale lui Arghezi. Poeții1e Munte dă citire unor poezii proprii, printre care „Popas la Humulești“, „Stihuri închinate patriei" și „Trei voinici cu trei tractoare" — ceea ce impresionează plăcut pe mecanizatorii de la S.M.T. Hemeiuși, prezenți la această intilnire. O puternică impresie a produs asupra participanților la manifestarea culturală povestirea „Plecări" in lectura autorului M. C. Delasabar. Au plăcut, de asemenea, poeziile lui Radu Felecan și Ernest Trotuș. Cel mai tînăr scriitor din grup, C. Donea, a citit poeziile :,Partidului", „Genunchii bunicului", „Visul" și altele. Cîțiva ascultători au mulțumit, în cuvinte calde, scriitorilor oaspeți, invitîndu-i să mai vină in mijlocul lor. A urmat un program artistic. ARISTOTEL MITREA inspector-metodist al Comitetului regional pentru cultură și artă în toate căminele culturale din cuprinsul raionului Adjud s-a deschis, duminică, „Luna cărții la sate“. Cu acest prilej a fost expusă o conferință pe această temă în 39 de localități, expunerile au fost însoțite de programe artistice la care au participat peste 4.500 de țărani muncitori. GHEORGHE VORNICU Secretar al Comisiei raionale pentru răspîndirea cunoștințelor culturalștiințifice Adjud Conferința La invitația Comitetului orășenesc pentru cultură și artă, tovarășul Alecu Popovici, redactor la revista „Teatrul“ a conferențiat, duminică dimineața, la Bacău, în sala cinematografului „Muncitorul“ El a vorbit despre „Teatrul — tribună vie" a opiniei publice“. Aproximativ 400 de persoane — actori, profesori, studenți etc — au urmărit cu interes această expunere. Participanții la conferință am vizionat apoi un film artistic, ...........„ Dezvoltarea intensivă și multilaterală a agriculturii — în centrul dezbaterilor comuniștilor (Conferința organizației raionale de partid Roman) Sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, oamenii muncii din cuprinsul raionului Roman au obținut și anul trecut succese remarcabile pe linia îndeplinirii sarcinilor stabilite de cel de-al III-lea Congres al P.M.R. Făcînd o analiză sistematică asupra rezultatelor activității din anul 1964, darea de seamă prezentată de tovarășul Gheorghe Condrea, primsecretar al Comitetului raional de partid și discuțiile purtate de numeroși delegați la conferință au confirmat progresul evident făcut de oamenii muncii din raion pe calea dezvoltării intensive și multilaterale a agriculturii. Prin extinderea mecanizării cu ajutorul sutelor de tractoare și mașini agricole care acționează pe întinsele ogoare ale raionului, prin aplicarea regulilor agrotehnice înaintate, folosirea judicioasă a fondului funciar, generalizarea experienței pozitive, prin aportul comun al majorității covîrșitoare a membrilor cooperativelor agricole de producție, mecanizatorilor și lucrătorilor din G.A.S. au fost învinse în bună măsură condițiile climatice vitrege din anul precedent, realizîndu-se însemnate depășiri la principalele produse agricole, în cooperativele agricole de producție, de exemplu, la porumb, sfeclă de zahăr și cartofi producția medie la hectar a fost cu 343 kg, 8.850 kg și respectiv 494 kg mai mare ca în anul 1963. Folosind semințe de înaltă productivitate, cantități sporite de îngrășăminte naturale și chimice, amendamente, însămînțînd suprafețele de porumb cu semănătoarea 2 SPC 2 și aplicînd, la timpul optim, patru prașile, membrii cooperativelor agricole de producție din Secueni și Dulcești au recoltat în toamna trecută cite 2.980 kg și respectiv 2.973 kg porumb boabe, în medie, la hectar. Rezultate lăudabile au fost obținute și de alte cooperative agricole din raion. — Antrenînd întreaga masă de țărani muncitori la o activitate mai intensă pentru executarea la timp și de calitate a tuturor lucrărilor agricole, cooperativa agricolă de producție din Văleni — a spus, între altele, comunistul Nicolae Asandi — a înregistrat depășiri de plan la toate culturile, realizînd venituri bănești mai mari cu 5 procente față de sarcina planificată. — Obținerea într-un singur an a peste 5.000.000 lei venituri bănești din care mai bine de 3.000.000 prin valorificarea cartofilor și sfeclei de zahăr — a subliniat în cuvîntul său tovarășul Alexandru Romulus, inginer la Săbăoani — constituie un succes remarcabil ce aparține vrednicilor membri ai cooperativei noastre agricole, care în frunte cu comuniștii, au muncit cu însuflețire pentru depășirea producțiilor stabilite prin cifrele de plan. — Am semănat întreaga suprafață de porumb cu semănătoarea 2 SPC 2 — a arătat comunistul Ion Popa din Dulcești. Respectînd întocmai densitatea la hectar și aplicînd 4 prașile, la timpul potrivit, cooperativa noastră agricolă a recoltat de pe cele 800 hectare cultivate cu porumb mai mult cu 360 tone boabe față de prevederile planului. O atenție deosebită a fost acordată culturii sfeclei de zahăr, rezervîndu-se pentru această plantă terenurile cele mai adecvate. Ca urmare a măsurilor luate și a muncii desfășurate, față de 3.350 tone cit s-a prevăzut a se realiza de pe suprafețele însămînțate cu sfeclă de zahăr, am recoltat 6.500 tone, obținîndu-se astfel o producției aproape dublă. Una din preocupările de seamă ale organizațiilor de partid din cooperativele agricole de producție a constituit-o, și în anul trecut, îndrumarea competentă a consiliilor de conducere ale acestor unități pentru valorificarea din plin a terenurilor la care se pretează legumicultura. în anul 1964, culturile legumicole au ocupat 713 hectare, aducînd cooperativelor agricole din raion aproape 7.000.000 lei venituri bănești. S-au evidențiat îndeosebi din acest punct de vedere cooperativele agricole Trifești și Sagna care au obținut, prin valorificarea legumelor și zarzavaturilor, 690.000 lei și respectiv 480.000 lei. Printr-o analiză profundă asupra activității desfășurate în scopul creșterii continuie a producției agricole vegetale și animale s-a constatat că majoritatea cooperativelor agricole din raionul Roman au obținut rezultate bune și foarte bune în producție, pe primele locuri situîndu-se cooperativele agricole Moldovenii, Doljești, Dulcești, Văleni, Răchiteni și Goșmani — Romîni. Unele unități însă ca Bălușești, Onișcani sau Cîrligi au activat într-un ritm nesatisfăcător. Conducerile acestor cooperative agricole de producție n-au organizat destul de bine munca, n-au folosit pe deplin posibilitățile de care dispun pentru creșterea producției de grîu, porumb, floarea-soarelui și altele. Din acest punct de vedere o lipsă serioasă revine organizațiilor de partid din unitățile respective care s-au preocupat slab de îndrumarea consiliilor de conducere spre antrenarea la o activitate mai intensă a țăranilor muncitori, în ce privește aplicarea regulilor agrotehnice înaintate la fiecare cultură în parte, executarea la timp și de calitate a arăturilor, însămînțărilor, întreținerii culturilor etc. Ca obiectiv deosebit de important la capitolul — lucrări agricole, se înscrie și recoltatul. Executarea la timp a acestei lucrări duce evident la creșterea veniturilor unităților agricole socialiste, la sporirea valorii zilei-muncă. S-a constatat însă că, în unele cooperative agricole din raion, recoltatul culturilor în toamna trecută s-a desfășurat destul de greoi, fapt care a determinat ca anumite cantități de produse să se deprecieze. Lucrările de recoltare și îndeosebi transportul cocenilor sau al sfeclei de zahăr de pe cîmp au fost întîrziate foarte mult la Dămienești, Roșiori, Boghicea, Ion Creangă, Buruienești și Cîrligi. O sarcină importantă: întărirea sectorului zootehnic Conferința organizației raionale de partid a scos în evidență că în raionul Roman există condiții dintre cele mai bune pentru creșterea continuă a efectivului de animale și sporirea producției de carne și lapte. Prin creditele acordate de stat și posibilități proprii, cooperativele agricole din această parte a regiunii au continuat și în anul trecut, în ritm susținut, lucrările de construire a noi obiective zootehnice reușind să dea în folosință încă 19 grajduri, 11 maternități și îngrășătorii, în afară de finisarea a 125 construcții începute în anul 1963. O atenție deosebită a fost acordată de majoritatea cooperativelor agricole de producție asigurării bazei furajere pentru întregul efectiv de animale care totaliza la sfîrșitul anului trecut: 16.373 taurine (din care 7.477 vaci cu lapte), 13.221 porcine, 31.688 ovine etc. Au fost livrate statului în cursul anului 1964 însemnate cantități de produse animaliere prin care cooperativele agricole de producție au obținut venituri bănești în valoare de peste 35.000.000 lei. Acționînd cu toate forțele de care dispun, unele cooperative agricole ca Moldovenii, Icușești, Răchiteni, Goșmani-Romîni și altele au învins în mare parte condițiile climatice nefavorabile dezvoltării bazei furajere reușind să obțină cîte 1.800—2.000 litri de lapte pe cap de vacă furajată. Rezultate bune au fost obținute de unele cooperative dești, Botești sau Ion agricole ca Pil- Creangă în creșterea tineretului taurin, aceste unități livrînd statului produși, la vîrsta de 1 an, în greutate de 250 kg. In creșterea porcinelor a dovedit experiență lăudabilă și cooperativa agricolă de producție Sagna, care la porcii puși la îngrășat a realizat un spor zilnic de creștere în greutate de 0,500 kg. — Muncesc în sectorul zootehnic al cooperativei agricole din Tămășeni din vara anului 1962 — a spus, între altele, comunista Ana Cimpoieșu. Munca de îngrijitor nu-i ușoară dar, dacă o îndrăgești devine frumoasă. Eu am îndrăgit de la bun început această muncă, m-am obișnuit cu ea și o fac de fiecare dată cu mai multă plăcere, îngrijind și hrănind la timp cele 11 vaci din lotul încredințat, aplicînd toate cunoștințele căpătate la cercul zootehnic pe care-l frecventez cu regularitate, am reușit să obțin, în anul trecut, în medie 2.236 litri de lapte pe cap de vacă furajată. Este foarte adevărat că în cooperativa noastră agricolă, planul la producția de lapte n-a fost îndeplinit pentru că unii îngrijitori fac treaba de mîntuială, nu se străduiesc să învețe de a fi buni îngrijitori de animale — a subliniat comunista Ana Cimpoieșu. Membrii cooperativei agricole de producție din Goșmani-Romîni au obținut rezultate frumoase și în anul 1964 pe linia creșterii animalelor. — Sectorul zootehnic de la Goșmani — a subliniat în cuvîntul său comunistul Constantin Acrîșmăriței — cunoaște o dezvoltare continuă. Comparativ cu anul 1960, el a devenit de 4 ori mai puternic, atît ca efectiv de animale cît și ca producție de lapte și carne. Din cele 847 taurine, 302 sînt saci cu lapte de la care am obținut anul trecut 72.000 litri lapte peste sarcina de plan. Ne vom intensifica mai mult eforturile, vom organiza mai bine munca pentru a realiza în perioada următoare succese de producție superioare celor de pînă acum. Acolo unde organizația de partid a îndrumat bine activitatea din sectorul zootehnic, rezultatele n-au întîrziat să se arate. Unele comitete de partid din cooperativele agricole de producție au avut permanent în vedere întărirea sectorului zootehnic cu membrii și candidații de partid care să constituie exemple demne de urmat și pentru ceilalți îngrijitori de animale. Astfel, la Budești din cei 80 îngrijitori de animale 30 sunt membri și candidați de partid care au fost în fruntea activității pentru o producție sporită de carne și lapte, produse prin valorificarea cărora cooperativa agricolă respectivă a obținut anul trecut venituri bănești depășind suma de 1.000.000 lei. Rezultatele obținute în creșterea șeptelului nu s-au ridicat în anul trecut la nivelul posibilităților de care dispune raionul Roman, unele cooperative agricole de producție neîndeplinind sarcinile de plan în acest sector. Deficienței în asigurarea unei baze furajere corespunzătoare efectivului de animale în continuă creștere i s-au alăturat și alte lipsuri ca : nerespectarea normelor de îngrijire și furajare a animalelor, fluctuația îngrijitorilor, controlul și îndrumarea insuficientă din partea specialiștilor etc. Conferința a recomandat organizațiilor de partid să sprijine mult mai eficient consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producție in ce privește permanentizarea școlarizarea îngrijitorilor din sectostrul zootehnic, organizarea de cursuri scurte pentru calificare, schimburi de experiență, vizite la unitățile agricole fruntașe și altele. Activitatea științifică în sprijinul sporirii producției agricole îndrumat permanent de către Comitetul raional de partid, colectivul de muncă al Stațiunii experimentale TOMA JAMNEALA (Continuare în pag. a 3-a) Au început lucrările sesiunii generale a Academiei RP. Române Luni dimineața au început în Capitală lucrările sesiunii generale a Academiei R. P. Române. La lucrări, în afara membrilor academiei, participă miniștri, conducători ai unor organizații centrale, ai institutelor de cercetări ale Academiei și ai unor institute departamentale, cercetători științifici, cadre didactice din invățămîntul superior și alți oameni de știință și cultură. La ședința de dimineață au participat tovarășii Emil Bodnăraș și Leonte Răutu. Lucrările sesiunii generale au fost deschise de acad. Iie Murgulescu, președintele Academiei R. P. Române. La primul punct al ordinei de zi, acad. Dumitru Dumitrescu, secretarprim al Academiei R. P. Române prezentat darea de seamă privind a activitatea Academiei pe anul 1964. Acad. Ilie Murgulescu, a prezentat apoi proiectul planului de activitate al Academiei pe anul 1965. în continuare au început dezbaterile asupra dării de seamă pe anul 1964 și proiectului de plan pe 1965. Pe ordinea de zi a sesiunii sunt înscrise, de asemenea, dezbaterea proiectului lucrării de prezentare a Academiei R. P. Române și a unităților sale, confirmarea președinților unor secții științifice, alegerea de noi membri ai Academiei, decernarea premiilor Academiei R.P.R. pe anul 1963. (Agerpres) Muncitor cu înaltă calificare Vasile Pescaru este socotit drept un muncitor cu înaltă calificare. Adolescența l-a găsit ca ucenic într-un depou. De 38 de ani, cu excepția câtorva în care a fost constatator sau normator, lucrează ca lăcătuș. E dintre cei mai vechi muncitori în această meserie de la depoul de locomotive din Adjud. Ar fii dificil să se stabilească numărul celor care au învățat meserie de la el. Unii sunt lăcătuși de înaltă clasă, alții maiștri, șefi de ateliere, mecanici de locomotivă ca Mihăilescu sau Mihai Constantin Costandache. Aceasta e una din marile lui satisfacții: contribuția la creșterea oamenilor. De fapt satisfacții are în fiecare zi. Fie că, prin munca echipei pe care o conduce, o locomotivă a stat un depou mai puțin decît se prevedea în grafic, fie datorită constatării că unul dintre „băieții" lui s-a descurcat intr-o anume situație ceea ce-i dă certitudinea progresului în amănuntele meseriei. „Eforturi fizice nu se cer în munca noastră — spunea Vasile Pescaru. Se cere însă rapiditate și precizie. Și mai e ceva. Să lucrezi cu convingere, să ai siguranță că echipajul locomotivei nu va fi nevoit să oprească undeva pe traseu pentru a remedia o lucrare făcută la armături. La noi mai sînt cazuri cînd trebuie remediate deficiențe accidentale. Atunci se lucrează pe locomotive care rămîn sub presiune, in asemenea situații atenția celor de la armături (domeniu de care se ocupă și echipa lui Vasile Pescaru) trebuie să fie și mai mare pentru a evita accidentele umane iar să nu iasă locomotiva din graficul de circulație". Și dacă în anul trecut la depoul Adjud, timpul de imobilizare a locomotivelor a fost redus cu 3,69 la sută față de sarcini, iar economiile de combustibil... cântăresc 2.506 tone. in parte, au la bază și eforturile, priceperea dragostea față de pași meni ale șefului de formație Vasile Pescaru. De felul cum și-i repartizează, cum le asigură materialele, sculele necesare depind și succesele lor. Este cunoscut și apreciat de tovarășii săi de muncă Am stat de vorbă și cu doi membri ai biroului organizației de bază de la depou. Aceleași cuvinte de laudă, aceeași stimă pentru omul și lăcătușul Vasile Pescaru al cărui nume l-am găsit printre alți candidați în alegerile de deputați raionali. Lăcătușul care vine primul din echipă la lucru și pleacă ultimul, el e, șeful de echipă, care se simte dator să fie mereu prezent lângă muncitorul cu mai puțină experiență, la lucrările mai grele. întrebat dacă a mai fost deputat, el a răspuns cu moderna-i caracteristică : „N-am mai avut cinstea său deputat, dar dacă voi fi ales știu că nu singur voi face ceea ce va fi de făcut, ci împreună cu cetățenii din circumscripție“. Printre cei care au luat cuvîntul și au susținut propunerea făcută de Frontul Democrației Populare, ca lăcătușul Vasile Pescaru să candideze pentru circumscripția electotorală raională nr. 14 oraș Adjud, pentru alegerile de deputați în Sfatul popular raional au fost și Mihai Jupenschi, Antone Stavarache — muncitori in cadrul complexului C.F.R. Adjud. Iată-l în fotografie pe tovarășul Vasile Pescaru (dreapta) împreună cu muncitorul Gh. Jiglău la locul de muncă. Citiți în ziarul de azi: • Raionul Piatra Neamț în plină înflorire (pag. a 2-a) • Situația din Laos (pag. a 4-a) • Miting de masă al țăranilor mexicani (pag. a 4-a) • Problema prescripției crimelor de război — Interviul procurorului general din Hassen (R.F.G.) (pag. a 4-a) • Z. FLOREA . Ce urmează după stabilirea prețului unic la cereale ? (pag. a 4-a) • Activități îngrijitorii variate pentru de animale (pag. a 3-a)