Steagul Roşu, februarie 1965 (Anul 20, nr. 3732-3755)

1965-02-14 / nr. 3743

I mG>H AL COMITETULUI RIGIOHAL Ill PHR ȘI AL SFATULUI POPULAR RIGIDHAL MMI­­I Nr. 3.743 (5.222) DUMINICĂ 14 FEBRUARIE 1965 4 pagini 25 bani Elena Lazăr, șefă de brigadă și Ana Leonte de la secția textil a U.F.S. Săvinești sunt două din fruntașele pe anul 1964 Purtătorii steluțelor purpurii Secția alfametilstiren de la Combi­natul de cauciuc sintetic Onești are trei instalații : M-1, M-2 și M-3. Așa s-au obișnuit oamenii săi le numească incă de pe timpul cînd ele se aflau în construcție. Cei care le deservesc, muncitori, ingineri și maiștri, au trăit de curînd un eveniment însemnat. Secția a fost declarată fruntașă în în­trecerea socialistă pe anul 1964, și în biroul șefului de secție se cen­tralizau ultimele date cu privire la realizările colectivului pe anul trecut. Inginerul Alexandru Pascu consultă încă o dată calculele efectuate, după care, cu bucurie în suflet, ni se adre­sează . — Producția de alfametil stiren in anul trecut s-a realizat în proporție de 105 la sută. Calitatea produsului s-a încadrat în normele de fabricație, adică 99.75 la sută concentrație. La materia primă (în cazul nostru izopro­­pilbenzenul) și la materialele auxiliare s-au obținut economii peste cele pla­nificate în valoare de 460.000 lei. La utilități economiile realizate se ridică la suma de 2.000.000 lei. — Un bilanț rodnic ! — Da. Toate aceste realizări au fost posibile prin ridicarea continuă a ca­lificării oamenilor, deservirea corectă a instalațiilor, aplicarea în viață a mă­surilor tehnico-organizatorice. Trecînd prin secție am făcut cunoș­tință cu acest colectiv. La locurile lor de muncă operatorii urmăresc atenți procesul tehnologic, gata să intervină în orice moment în caz de nevoie. Mulți dintre ei sunt purtători ai insig­nei de fruntaș în întrecerea socialistă pe anul 1964, simbol al vredniciei și conștiinciozității în muncă. Dintre ei face parte și VASILE PĂDUREANU, operator la instalația M-l. „Tempera­ment dinamic, intervenții prompte pentru buna funcționare a instalației. Urmărește cu deosebit interes debitul de izopropilbenzen, debitul de abur, gazul combustibil, temperaturile de re­gim în cuptor și reactor, nivelul în vasul de condens și in cazanul recupe­rator­, l-a caracterizat în scurte cu­vinte secretarul organizației de partid. ELISABETA CÎRLIGERU, o tînără laborantă face și ea parte dintre pur­tătorii steluțelor purpurii. Avînd o bună pregătire profesională, i s-a în­credințat una din principalele sarcini ale laboratorului, respectiv determina­rea conținutului de alfametil stiren rec­tificat, în activitatea sa execută ana­lize la timp și de calitate, își ajută colegele in muncă și la asimilarea de noi cunoștințe profesionale. ION MI­­EA sudor autogen și electric și IOAN STAMATE, mecanic de între­ținere, fruntași în întrecerea socialistă pe anul 1964, execută reparații la timp și de calitate asigurând în acest fel bunul mers al secției în rîndul celor 24 de fruntași în în­trecerea socialistă pe anul 1964 la sec­ția alfametilstiren se află și maistrul GHEORGHE FÎNARU, operatorii COR­NEL ATANASIU, DUMITRU ROTARU, NICOLAE CÎRLIGERU, GHEORGHE HALUCA și MARIN VIȘINESCU, teh­niciană VIORICA BOGUȘ și lăcătușul mecanic VIRGIL OLARU. CONSTANTIN TOMA Lucrări de mică mecanizare La Unitatea de industrializare a lemnului „Foresta“ din Piatra Neamț se amenajează o stație de curățire a apei folosite la cazane și mașinile de forță. Cu ajutorul ei se vor elimina desele opriri pentru curățirea mașinilor. Lucrarea, care costă doar 70.000 lei, are o eficiență economică dublă. Numărul lucrărilor de mică mecanizare, amenajări de depozite, ra­corduri electrice, rampe de încărcare-descărcare, descărcătoare mecanice, transportoare cu acționări pneumatice etc. executate în ultimul an in unitățile economiei forestiere trec de 1.000, iar fondurile cheltuite pen­tru realizarea lor se ridică la aproape 50 de milioane lei. Aceste lucrări pe lângă faptul că ușurează efortul lucrătorilor, contribuie la sporirea pro­ductivității muncii și ridicarea calității produselor. Eficacitatea lor anuală este de aproape două ori mai mare decît cheltuielile necesare executării a­­cestor lucrări. Cu fiecare lecție — noi cunoștințe profesionale De două ori pe săptămînă, meca­nizatorii de la S.M.T. Adjud se adu­nă în jurul lectorilor — ingineri și tehnicieni— discutînd despre proble­me profesionale. Cursurile pentru ri­dicarea calificării îi atrag, înainte de toate, pentru utilitatea lor. Fiecare lecție aduce cîte ceva nou, venind să completeze bagajul de cunoștințe al participanților. Anul acesta, în sta­bilirea temelor s-a ținut seama mai mult de observațiile făcute în timpul lucrului în cîmp, așa încît, atît ex­punerile, cît și partea practică a lec­țiilor să contribuie la înlăturarea go­lurilor din pregătirea unor mecani­zatori. Sunt lecții, care se țin in fața tractorului, pe grupe de brigăzi, folo­­sindu-se ca material intuitiv anumite piese, planșe etc. S-au predat și lec­ții cu caracter general. Lectorii caută ca cele discutate să fie strîns legate de preocupările cursanților, cît mai pe înțelesul acestora. Și efectele nu au întîrziat a se arăta. Ele s-au observat, în primul rînd, în ridicarea nivelului calitativ al repa­rațiilor efectuate în această iarnă. Flori pentru orașul întinerit Sinteni în plină iar­nă. Dar în serele între­prinderii comunale Piatra Neamț, care in acest an își extind su­prafețele pină la 1.100 m­p, floricultorii mun­cesc cu gîndul la zilele calde. Ei pregătesc de pe a­­cum haina de vară, multicoloră, a orașu­lui. „Vrem să schim­băm, spun ei, aspectul de șantier pe care de câțiva ani încoace îl are orașul Piatra Neamț. Vom planta ar­buști, vom amenaja a­devărate covoare de flori“. Ce pregătesc flori­cultorii pentru primă­vara orașului întine­rit ? In primul rînd citeva mii de tranda­firi. Apoi arbuști și ar­bori ornamentali: tuia, cireși floriferi, pruni și arțari decorativi. In sere se pregătesc circa 100.000 fire begonii, 100.000 ageraturi, oale, santo line etc. în pre­zent se lucrează la butășit și repicat aceste plante, la pregătirea celor 100 tone gunoi de grajd pentru paturile calde, se confecționea­ză geamuri pentru ră­sadnițe, astfel ca ime­diat ce timpul va fi prielnic să se poată scoate plantele din se­ră la aclimatizare. De asemenea, se lu­crează de zor la înmul­țirea unor plante or­namentale (begonii punctate, trandafiri ja­ponezi etc.) in vede­rea deschiderii floră­riei de la hotelul turis­tic aflat in construcție. N. BISTRICEANU Concert simfonic popular Bucurîndu-se de concursul sopra­nei Iolanda Mărculescu, artistă eme­rită, a baritonului Vasile Micu, so­­list-concertist, asistent la Conservato­rul „Ciprian Porumbescu“ din Bucu­rești și a tânărului clarinetist Vasile Mitrea, concertul simfonic popular de aseară a stîrnit interesul publicului. Iubitorii de muzică din orașul Ba­cău au putut asculta arii și duete din opere și operete, canțonete, valsul „Povestiri din pădurea vieneză“ de I. Strauss. în compania orchestrei, tînărul Vasile Mitrea, student la Con­servatorul „Ciprian Porumbescu" din București a interpretat Concertul în la major pentru clarinet și orchestră de W. A. Mozart. Din program au mai făcut parte : lucrarea Impresii din Reșița (partea I-a și a II-a) de Klepper, în primă audiție la Bacău, Invitație la vals de Weber, Uvertura la opera „Semira­­mida“ de Rossini. Desfășurat sub ba­gheta dirijorului Igor Ciornei, con­certul de aseară a dovedit strădaniile neîntrerupte ale Filarmonicii noastre pe drumul prezentării unor concerte tot mai bune. Astăzi și mîine, orchestra simfoni­că a Filarmonicii de stat din Bacău va concerta la Homan și Piatra Neamț avînd ca soliști pe artista emerită Iolanda Mărculescu și baritonul Va­sile Micu. LUNA CĂRȚII LA SATE Din nou în mijlocul cititorilor Așteptată cu viu interes de ță­ranii muncitori din Borlești, joi, în sala căminului cultural din a­­ceasta comună, a avut loc a opta șezătoare literară organizată anul acesta în cadrul „Lunii cărții la sa­te“. In numele celor peste 200 de participanți la șezătoare, tovarășul Constantin Apetri, directorul că­minului­ cultural adresează oaspeți­lor un călduros salut. Pentru început sau cuvîntul tovarășii Nichita Dinu, redactor la Editura științifică și Ronea Vaier, redactor la Editura pentru litera­tură universală, care trec in revistă din titlurile ce stau in a­­tenția celor două edituri in anul 1965. Interesul manifestat față de aceste informări este lesne de ex­plicat dacă amintim că printre participanții la șezătoare am intîl­­nit tovarăși ca : Vasile Purice, Ali­kat Poețelea, Ion Verdeș, Vasile Drăgușanu, Gică Poețelea și încă mulți alții, care se mîndresc cu bi­blioteci personale numărind zeci de volume Vine apoi rîndul creatorilor. . Citește Sergiu Adam. In, sală se aude doar vocea caldă a poetului. „Vers pentru patrie“, „Aceasta sunt“, „Dor“, „Fata plingind“ — sunt poezii care se bucură de ad­mirația participanților. Cu povestirea „Vestiții" proza­torul Mureș Covătaru a înaintat ascultătorii. Citește apoi Mihail Sa­bin. Sunt ascultate poeziile : „Vînt de august“, „Baladă“, „Ninge“, „Maturitatea“ Partea a doua a șezătorii a fost rezervată convorbirilor dintre citi­tori și scriitorii oaspeți. C­­ONEA metodist al Casei regionale a creației populare Aspect de la biblioteca din Bicazul Ardelean unde se desfășoară o vie activitate cu cartea. Foto : Ș. POMPEI Instantanee Semnificația unui Zilnic, în fiecare localitate, in orice întreprindere, sau instituție se petrec fapte care la prima ve­dere par neînsemnate dar care au o adîncă semnificație. Despre un astfel de fapt, aflăm din scrisoarea pe care pensionara Teodora Bon­­taș din Bacău a trimis-o la redac­ fapt fie. Recent semnatara acestei scri­sori a vizitat magazinul alimentar nr. 31 din orașul Bacău pentru a face unele cumpărături. în timpul acesta, fără să bage de seamă i-a căzut portmoneul cu banii ce-i a­­vea. Lipsa acestuia n-a fost obser­vată decit seara tîrziu. Din această cauză nu mai avea speranța că l-ar mai putea găsi. Dar, a doua zi cînd a intrat in magazin, gestio­narul i-a predat portmoneul dim­preună cu banii și actele pe care le conținea spunîndu-i că, fusese găsit­îngă tejgheaua unde făcuse cumpărături, de către un cetățean necunoscut, care l-a predat casieri­ței din magazinul respectiv. A fă­cut aceasta cu gestul firesc, al omu­lui conștient că bunul pe care-l găsise nu-i aparține și trebuie să ajungă neapărat in mina poseso­rului. Acest fapt mărunt, obișnuit, e o dovadă edificatoare a atitudi­nii pe care o au astăzi, cetățenii noștri în astfel de împrejurări. El demonstrează o trăsătură de sea­mă a omului de tip nou, educat in spiritul societății noastre socialiste, a respectului față de munca și bu­nurile care aparțin altuia. Candidați ai F.D.P. la sfat cu alegătorii Ce consemnează o monografie La Crăcăoani, raionul Tg. Neamț, din inițiativa sfatului popular comunal, un grup de cetățeni intelectuali și sa­lariați ai sfatului popular, în anul 1960 au întocmit o monografie. Au cercetat documente și au discutat cu cei mai vârstnici, culegînd date din istoria așe­zării lor. Și au scris ei acolo în una din zile, că s-au apucat de treaba asta ca, citind, cei mai tineri să știe că străbunii au trăit în trudă și umilin­ță și ca viața nouă de astăzi să-i în­demne a păstra cu grijă bunurile tu­turor și a munci cu drag pentru înflo­rirea comunei Trec­anii și fiecare își lasă consem­nate realizările : 1962 : un dispensar ; 1963: magazin universal la centrul comunei ;• 1964 : școală nouă cu 8 cla­se și laborator, cu sobe de teracotă și parchet, magazin universal în satul Cracăul Negru, lumină electrică în sa­tul Crăcăoani, 245.000 lei valoarea mun­cii patriotice; 1965: se știe de pe acum ce va consemna : lumină electrică, 2 noi săli de clasă în satul Magazia, o secție de prestări servicii a coopera­ției de consum. Eram în una din sălile de clasă ale noii școli din Crăcăoani. Acolo se adu­naseră mulțime de gospodari ai satu­lui : bărbați și femei, tineri și vârst­nici la sfat cu candidații F.D.P. în ale­gerile de la 7 martie; tovarășul Gheorghe Roșu, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid, candidat în circum­scripția electorală nr. 22 Tg. Neamț pentru M.A.N., Gheorghe Achiriloaie, candidat în circumscripția electorală regională nr. 90, Nicolaie Pavel în cir­cumscripția electorală raională nr. 27 și Dumitru Pavel în circumscripția electorală raională nr. 28, în sala de clasă încăpătoare, în care prin geamurile mari, cuprinzînd aproa­pe un perete, se revărsa lumina soare­lui ivit de după o perdea de nori, domnea voia bună. Alegători și candi­dați dezbateau într-o atmosferă de­gajată problemele gospodărești ale satului, chibzuind ce să mai facă pen­tru înfrumusețarea lui și a comunei, întreținerea drumurilor și a pomilor de pe marginea lor, repararea podețe­lor, gardurilor, atragerea de noi citi­tori la biblioteci și spectatori la cele două cinematografe sătești, îmbună­tățirea aprovizionării magazinelor cu materiale electrice, becuri, întrerupă­toare, prize și a iluminatului public, au fost citeva din problemele discuta­te de profesoarele Eleonora Bogoș și Aurica Dimofte, Constantin Panaite, Valeriu Chirilă, Ilie Bălțătescu și alți alegători. Magazine ca in centrele urbane, școli din cărămidă bine iluminate și încălzite, lumină electrică, șosea mo­dernă, asfaltată ce străbate de la un capăt la altul comuna prin centru, rețeaua unităților sanitare — dispen­sarul, case de naștere, sutele de an­tene de radio în comună. Acestea sunt o parte din monografia vizibilă, palpa­bilă a Crăcăoanilor de azi ce îndeam­nă pe cetățeni la păstrarea cu grijă a ceea ce s-a făcut cu ajutorul statului și prin munca lor, la folosirea tuturor posibilităților existente în comună pentru a o aduce în rîndul celor mai frumoase și bine gospodărite. C­RACIULEANU unul din orașele noi Comănești ale regiunii în ultimii ani au apărut noi orașe , pe harta regiunii noastre printre care și Comăneștiul. In fosta comună Co­mănești erau citeva mine de cărbuni, rudimentar utilaje, un generator elec­tric de mică putere, o fabrică de cherestea. Era o modestă locali­tate rurală, cu străduțe întortocheate cu case cenușii din cauza prafului purtat de vînt. Să schițăm în citeva cuvinte și portretul orașului Comă­nești acum, important centru econo­mic : Mine modernizate în care tăierea și transportul cărbunelui se fac meca­nizat , valorificarea superioară a lem­nului este asigurată de utilajele mo­dernului combinat de industrializare cu cele trei fabrici ale sale (de mo­­bilă, placaj și cherestea), o termocen­trală a cărei putere instalată asigură nu numai energia, aburul și lumina consumatorilor locali, între fosta poli­clinică modestă și complexul spitali­cesc existent ca și între întortocheate­le străduțe și străzile largi cu elegan­tele blocuri cu sute de apartamente, înconjurate de diferitele complexe co­merciale și de deservire a populației, de spații verzi și flori — deosebirea nu mai trebuie subliniată. Orașul e în continuă metamorfoză. Apar noi blocuri și construcții social­­culturale, noi străzi asfaltate, pavate, noi complexe de deservire a popu­lației; de curînd, aici, s-a dat în folo­sință unul din cele mai elegante res­taurante din regiune, s-a construit o pasarelă între piața gării și cartierul Zăvoi, un pod din beton și altul din lemn peste rîul Trotuș. Se desfășoară în continuare lucrările de canalizare a orașului, iar pentru îmbunătățirea a­­limentării cu apă potabilă s-au alocat de la bugetul statului nu mai puțin de 21.500.000 lei (lucrări ce vor asigura apă și pentru orașul Moinești). In ul­timii ani s-au construit și numeroase școli noi : o școală medie în cartie­rul Zăvoi, școli generale de 8 ani în cartierele Lăloaia și Șupan, școli de patru ani în cartierele Șipoteni și Vermești. Prin munca harnicilor mineri, a lucră­torilor de la combinatul de industriali­zare a lemnului și a celorlalți oameni ai muncii de aici, orașul devine tot mai frumos. Grija față de condițiile asigu­rate pentru odihnă și petrecerea timpului liber, grija față de frumos a gospodarilor din Comănești s-au re­liefat și cu prilejul întîlnirii lor cu candidatul pentru alegerile de depu­tați în M.A.N., Dumitru Bejan, secre­tar al Consiliului Central al Sindicate­lor, în spațioasa sală a clubului „1 Mai" continua sfatul între alegători și can­didații lor în alegerile de deputați pentru M.A.N. și sfaturile populare. Muncitori, pensionari, gospodine ve­neau cu sugestii pentru menținerea ti­nereții orașului lor drag, pentru îm­bunătățirea continuă a condițiilor de trai. Muncitoarea Tatiana Paloșanu, a­­răta că în circumscripția sa sunt:con­diții de amenajare a unui părculeț de joacă pentru copii. Amenajîndu-l, spu­nea ea, vor beneficia de mai multă li­niște și părinții. Ion Adam cerea spri­jin locuitorilor din cartierul Lăloaia pentru a menține curățenia străduțelor din jurul noii școli de 8 ani „pentru ca ghetuțele copiilor noștri să nu se murdărească" Ludovic Ileș, director adjunct al C.I.L. Comănești, după ce a făcut citeva propuneri interesante, a insistat asupra necesității de păstra­re a curățeniei orașului, a grijii față de florile și spațiile verzi. S-au mai făcut propuneri privind construirea unui trotuar între gară și C.I.L., iluminatul porțiunii de șosea dintre cartierul Zăvoi și Văsiești, ter­minarea ștrandului, îmbunătățirea con­dițiilor de transport în comun, moder­nizarea unui canal ce trece prin par­tea de nord a orașului, plantarea cu brazi a unor suprafețe pentru stăvili­rea eroziunii solului ș.a. Din felul în care vorbeau oamenii despre condițiile minunate de muncă și viață, despre măsurile ce trebuie luate pentru ca în oricare parte a ora­șului să se vadă mina de gospodar a­­tent, reieșea în același timp dorința de acțiune, sprijinul pe care-l vor da celor propuși să l­e reprezinte inte­resele în organele de stat.­ Aceeași largă preocupare și grijă de buni gospodari pentru problemele ce trebuie puse la punct au dovedit și­­ locuitorii din comuna Apa-Asău, care s-au întîlnit cu tovarășul Dumitru Be­­­­­jan, candidat în alegerile de deputați pentru M.A.N., în circumscripția elec­torală nr. 15 Comănești TOMA DUDAN­ Mereu mai frumos Bacăul zilelor noastre este rodul în­făptuirilor regimului democrat-popu­lar, aspectul său frumos, gospodăresc, este mîndria locuitorilor săi, gospodari harnici Am cunoscut pe cîțiva dintre locui­torii și gospodarii blocurilor din cen­trul orașului Bacău, în calitatea lor de alegători, la o întîlnire cu candidatul circumscripți­ei electorale orășenești nr. 16. Discutau despre tot ce s-a rea­lizat, cu dragoste și pasiune pentru frumos. Discutau cu entuziasm despre mai bine, mai frumos, mai bine gospo­dărit, îi interesa impresia pe care vi­zitatorii, trecătorii, turiștii și-o fac des­pre orașul Bacău. Prestigiul orașului este prestigiul lar și băcăuanii țin la acest fapt. Majoritatea celor prezenți în sală erau locatari ai cvartalelor „Telefoane" și „Bistrița“. Problemele pe care aceștia le ridicau erau legate de mereu mai frumosul aspect al car­tierului lor. Ei spuneau ce doreau să facă pentru aceasta dar mai spuneau cum vor munci, cum vor proceda, cum vor participa cu toții la acțiunile în­treprinse pentru realizarea propuneri­lor lor. Candidatul cu care ei se întîl­­niseră și discutau este gospodarul o­­rașului Bacău, președintele comitetu­lui executiv al sfatului popular oră­șenesc, inginerul Ștefan Fotescu. „în spatele blocurilor din cvartalul „Bistrița", a spus tovarășa Maria Ho­­drea — în zilele ploioase, terenul de­vine noroios, greu de parcurs, pro­­ducînd greutăți locatarilor ce sînt ne­voiți să treacă pe aici. De asemenea, este necesară în această zonă amena­jarea unui spațiu verde cu bănci, flori, iarbă, care va crea posibilitatea copi­ilor noștri să se joace și va îmbună­tăți aspectul acestui loc central al o­­rașului, avînd în vedere afluența mare de trecători și faptul că în apropiere este hotelul și restaurantul „Bistrița“. Mă angajez în calitate de locatară, mamă și alegătoare să sprijin din tot sufletul, să particip la acțiunile iniția­te, pentru realizarea acestor obiective gospodărești atît de necesare nouă“. Alegătorul Gheorghe Timofte a în­tărit propunerea tovarășei Hodrea și la rîndul său a arătat necesitatea as­faltării porțiunilor de trecere dintre blocurile cvartalului „Bistrița". El a ară­tat că sunt necesare și alte măsuri gospodărești care vor îmbunătăți as­pectul acestui cvartal central din o­­rașul nostru. Propuneri asemănătoare, legate de buna gospodărire și înfrumusețare a circumscripției respective, au făcut și alți alegători prezenți la întîlnirea cu candidatul lor, angajîndu-se să spriji­ne toate acțiunile și inițiativele gospo­dărești ce vor fi luate de deputatul ce va fi ales. Printre cei ce au făcut prețioase propuneri au fost și Gh. Mi­­titelu, locatar din blocul „Telefoane“, Maria Ion, Liviu Șerban, precum și Petre Focșa locatar din cvartalul „Bis­trița“ care pe lingă unele propuneri au ridicat și probleme interesante le­gate de etica nouă, socialistă, axate pe necesitatea respectării unor norme de conviețuire civilizată a locatarilor. „Liniștea, respectul reciproc fac parte integrantă din condițiile bune de lo­cuit de care azi ne bucurăm" — a spus tovarășul Focșa. Discuțiile purtate de cetățenii pre­zenți la întîlnirea cu tovarășul Ștefan Fotescu, candidatul circumscripției e­­lectorale orășenești nr. 16 au fost vii și interesante, ele oglindind interesul pe care cetățenii îl arată aspectului frumos, gospodăresc al cartierului lor. CECILIA PASCARU In fotografie tovarășul Ștefan Fotescu în mijlocul unui grup de alegători La masa rotundă: DESPRE FOTBAL Este îndeobște cunoscut interesul ma­nifestat pentru fotbal. Spectatorii pasio­nați ai acestui palpitant și spectaculos sport, urmăresc cu înfrigurare evoluția e­­chipei favorite și iau parte cu emoție la fiecare partidă, încurajînd sau uneori de­zaprobând jocul prestat. Se apropie verti­ginos vremea reluării întrecerilor oficiale și, desigur, echipele de fotbal și-au început pregătirile. Pentru a afla părerile celor ce conduc activitatea sportivă a clubului „Dinamo" — Bacău, în legătură cu for­mația de fotbal, redacția a invitat la dis­cuție în jurul mesei rotunde pe : CAROL GRINDE­A, secretarul clubului, ION UN­­GUROIU, antrenorul echipei de fotbal, CHICA CRISTEA, antrenor, răspunzând de pregătirea juniorilor și copiilor. A parti­cipat, de asemenea, tovarășul ION BOR­­DEA, președintele Consiliului regional Ba­cău al U.C.F S. Iată cum a decurs discuția : REDACȚIA : Ce concluzii s-au desprins din jocurile desfășu­rate, în prima parte a campio­natului, de echipa „Dinamo“ Bacău - CAROL GRINDEA, secretarul Clubului sportiv „Dinamo" . Sintetizînd compor­tarea echipei de fotbal în turul campiona­tului, trebuie să recunoaștem că, deși lotul a fost împrospătat la începerea campiona­tului cu trei jucători, dintre care doi de certă valoare : Unguroiu și Panait, com­­pletîndu-se pe parcurs cu alți 2 jucă­tori tineri — Petrovici și Matei, că deși s-au creat condițiile materiale necesare, comportarea formației a fost nesatisfăcă­toare și aceasta mai ales în ce privește meciurile jucate în deplasare. A existat o părere preconcepută, greșită că e greu să cîștigăm partidele în deplasare. Prima dispută la Brăila a și confirmat, din pă­cate, acest lucru. Am pierdut la „Con­structorul" cu 3—1. Și în continuare s-a menținut ideea că meciurile în deplasare sunt „dinainte pier­dute". Singura excepție a făcut-o jocul cu „Știința" București, unde am reușit să obținem o nesperată victorie. Meciurile de acasă nu ne-au dat bătaie de cap și oglindesc de fapt potențialul echipei. Comportarea nesatisfăcătoare, în an­samblu, a formației sunt urmarea în mare măsură, a stării de indisciplină, a mani­festărilor de anarhie, vieții nesportive pe care o duc unii jucători. Măsurile ce au fost luate de conducerea clubului pentru remedierea situației nu au dat rezultatele scontate. Elementul cel mai indisciplinat a fost Iosif Lazăr, care de altfel a și fost îndepărtat din echipă. Exemplul lui a avut repercusiuni negative și asupra altor jucă­tori ca Harșani, Meder, Pașcanu, care au avut de asemenea, abateri de la disciplină. Un caz foarte semnificativ s-a întîm­­plat înaintea meciului cu C.F.R. Roșiori. În drum spre această localitate, 9 com­ponenți ai echipei au consumat băuturi alcoolice în vagonul restaurant și, bine­înțeles, rezultatul s-a văzut imediat. Am pierdut un meci în fața unei echipe sub­mediocre, lipsită de pregătire tehnică și tactică corespunzătoare. REDACȚIA . Cum s-ar spune, meciul a fost pierdut încă din tren... C. GRINDEA . Asupra jucătorilor s-au luat unele măsuri. Ce păcat însă că, da­torită lipsei de consecvență noi am renun­țat chiar la unele măsuri disciplinare, lu­cru ce a anulat în bună parte valoarea e­­ducativă a acestora. S-ar mai putea vorbi și despre nivelul moral scăzut al echipei, îndeosebi în de­plasare. Mă refer la faptul că, spre e­xemplu, în meciurile de la Făgăraș, Cîm­­pina și în alte părți la cea mai mică bă­nuială că arbitrul ar favoriza echipa ad­versă, jucătorii noștri își pierdeau mora­lul, elanul și renunțau la dorința de a în­vinge, jucînd blazați, fără interes. I. UNGUROIU — antrenorul echipei „Dinamo" : Este adevărat. Faptul că în unele jocuri în deplasare, ca cele de la Cîmpina, Brăila, Moreni, adversarii au in­­tervenit mai tare decît obișnuit, iar arbi­trii au lăsat jocul mai liber, a cam spe­riat pe atacanții băcăuani, care pur și simplu au evitat lupta directă pentru ba­lon, ceea ce pe viitor va trebui să nu se mai întîmple. REDACȚIA: Se poate trage de aici concluzia că echipa a avut un potențial volitiv destul de scăzut. C. GRINDEA : Sigur că da. REDACȚIA: Ar fi trebuit, probabil, să se răspundă cu alte arme tehnico-tactice și nicide­cum cu... predarea armelor. Ce concluzii din punct de vedere tehnico-tactic și al pre­gătirii s-au tras în urma desfă­șurării turului campionatului ? I. UNGUROIU : Sub aspectul corecti­tudinii în pregătire nu ne-am putut D. MITULESCU (Continuare in pag. a H-a} 1

Next