Steagul Roşu, septembrie 1965 (Anul 20, nr. 3912-3937)
1965-09-11 / nr. 3921
V i Y v / CENT Proletari din toate tările, uniti-val roșu ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL GACAU CREȘTEREA VALORII PRODUCȚIEI GLOBALE PE ANSAMBLUL INDUSTRIEI Ritmuri și proporții noi in metalurgie și construcția de mașini Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1966 în ramura metalurgiei și construcției de mașini a reliefat hotărîrea tuturor de a dobîndi noi succese, de a păși în noul an avînd deja creată o bază sigură pentru a realiza și depăși sarcinile mobilizatoare ale primului plan cincinal. Avînd perspectiva mărețelor înfăptuiri ale cincinalului, colectivele din ramura metalurgiei și construcției de mașini înfăptuiesc obiectivele planului pe 1965, aceasta constituind o cale sigură spre noi succese. Astfel, Uzina de țevi din Roman a depășit în 8 luni din acest an valoarea planificată a producției globale și marfă cu 9.647.000 lei și respectiv 16.986.000 lei, dînd peste plan 4473 tone țevi, 11 bucăți prăjini grele, 29 prăjini pătrate, 45 tone piese turnate din fontă și altele. Rezultate remarcabile au fost obținute și de întreprinderea mecanică Roman și Uzina metalurgică Bacău. Prima unitate a realizat în 8 luni un plus la producția globală și marfă de 601.000 lei și respectiv 380.000 lei, iar a doua unitate un plus de 816.000 lei, și respectiv 1.156.000 lei. „In anii desenalului, spunea Ioan Andrei, directorul Uzinei metalurgice Bacău, volumul producției globale industriale al uzinei noastre a crescut considerabil, cele mai mari creșteri înregistrîndu-se la sortimentul armături industriale din fontă. Rezultatele remarcabile obținute lună de lună, an de an, de colectivul nostru în îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan au fost și urmarea îndeplinirii unor eficiente măsuri tehnice și organizatorice. Ținînd seama de sarcinile sporite ale primului plan al cincinalului, ne-am orientat încă de pe acum spre întocmirea unui nou plan M.T.O., pîrghie importantă a întreprinderii. Au fost propuse spre a fi îndeplinite 20 măsuri printre care: mecanizarea evacuării pămînturilor arse la curățitoria mică de piese turnate, îmbunătățirea sistemului de insuflare a aerului la cubilouri prin individualizarea ventilatoarelor, confecționarea de cochile și introducerea la formarea pieselor a formelor din aluminiu pentru piesele mici și altele. Ducerea la bun sfîrșit a sarcinilor mobilizatoare pentru 1966 depinde însă și de rezolvarea altor probleme. Propunem în acest sens să se emită repartiții semestrial sau anual pentru produsele nominalizate și să se asigure probele de anduranță a pozițiilor din planul tehnic“. Propuneri importante, menite să sprijine considerabil bunul mers al producției în anul 1966, a făcut și inginerul C. Iordache, directorul Uzinei de țevi din Roman. „Colectivul nostru este hotărît, a spus el, să îndeplinească sarcinile primului, plan al cincinalului. La baza succeselor viitoare vor sta succesele de pînă acum și cele pe care le vom obține pină la sfîrșitul anului. Totodată, succesul va fi asigurat și ca urmare a îndeplinirii măsurilor incluse în planul M.T.O. recent întocmit. Bunul mers al producției anului viitor este legat însă și de rezolvarea unor probleme importante. Astfel, se impune dotarea uzinei noastre cu mașini speciale de filetat burlane, alezat și strunjit exterior prăjinile, ceea ce va asigura îmbunătățirea calității produselor“. „In vederea organizării mai bune a producției, creșterii productivității muncii și îmbunătățirii calității produselor, arăta tovarășul inginer Virgil Bogza, directorul întreprinderii mecanice Roman, propunem limitarea numărului de tipuri de mașini pe an la 15, iar uzina să fie dotată cu unele mașini și utilaje ca: mașini de rectificat, rabotat, alezat. De asemenea, propunem să se studieze posibilitatea ca în prealabil să se întocmească planul de producție și apoi celelalte secțiuni ale acestuia. Colectivul nostru de muncă este hotărît a continua succesele obținute pînă în prezent. Acest lucru ne convinge să credem că la sfîrșitul acestui an vom avea rezultate bune. Cu ele vom păși într-un nou an ale cărui sarcini mărețe ne mobilizează de pe acum și pe care cu siguranță că le vom îndeplini“. Vorbind în încheierea dezbaterilor, tovarășul Gheorghe Ungurașu, secretar al Comitetului regional Bacău al P.C.R. a arătat că rezultatele bune obținute pînă în prezent de colectivele de muncă din cadrul ramurei metalurgie și construcții de mașini, și preliminările pînă la sfîrșitul anului prevăd succese însemnate pe linia îndeplinirii și depășirii indicatorilor de plan. Realizarea acestora depinde însă și de înlăturarea unor lipsuri ce se manifestă în activitatea întreprinderilor. Astfel, producția la unele unități nu se realizează întotdeauna ritmic, rezerve serioase existînd îndeosebi în ce privește aprovizionarea. De asemenea, mai sunt unele deficiențe și în ce privește disciplina, înregistrîndu-se un număr însemnat de lipsuri nemotivate, ceea ce impune din partea tuturor mai multă preocupare pentru educarea muncitorilor. In centrul preocupărilor fiecărui colectiv de muncă trebuie să stea în continuare și îmbunătățirea continuă a calității produselor. Analiza, scoaterea la iveală și înlăturarea deficiențelor care conduc la o calitate slabă, preocuparea mai mare spre calificarea muncitorilor, exportul, sunt probleme care trebuie să precumpănească în activitatea noastră. Aceeași importanță trebuie acordată investițiilor, astfel încît prin măsuri operative planul de investiții pe anul 1965 să fie realizat. Pentru ca plecarea în cincinal să se facă pe o bază cît mai solidă, se impune din partea tuturor o preocupare deosebită și spre urmărirea planului de măsuri tehnice și organizatorice. Izvorîte din necesitățile producției, acestea trebuie să fie completate și îmbogățite în așa fel încît să constituie un ajutor de nădejde în îndeplinirea și depășirea sarcinilor trasate. S. ISTRATE ȘI DEZBATERE Obiectivele planului pe anul 1966 VEȘTI DIN REGIUNE Pentru producție surse noi de energie Extinderea capacității Uzinei de fire și fibre sintetice din Săvinești, prin construirea noii fabrici de teten, atrage după sine necesitatea dezvoltării surselor de energie termică și electrică ce alimentează instalațiile. In acest scop, la centrala termică ce deservește marile combinate de la Săvinești și Roznov s-au început lucrările de construcții și montaj la un cazan de apă fierbinte cu capacitatea de 50 gigacalorii pe oră, precum și la o turbină cu condensație cu puterea de 6000 kilowați. Prin această extindere, centrala va dispune de 5 cazane ce vor furniza energie electrică, iar puterea instalată a turbogeneratoarelor va crește la 24.000 kilowați. Concomitent cu extinderea centralei se execută și lucrări de sporire a siguranței în alimentarea consumatorilor de energie electrică. In acest scop, în instalația de distribuție a energiei de 6 kilowați se construiește încă un sistem de bare de siguranță, din care vor fi alimentați consumatorii ce nu pot suferi fără prejudicii întreruperi în alimentare. Se pregătesc pentru sezonul rece Deși vara încă nu și-a epuizat total resursele de caniculă, deși pînă la sosirea timpului friguros vor trebui să mai treacă cîteva luni, constructorii de locuințe din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej au și început pregătirile de iarnă. Știind că în perioada noiembrie-martie vor executa numai blocuri prin metoda glisării, ei se îngrijesc să pregătească condițiile pentru turnarea betoanelor pe orice fel de timp. Accentul principal este pus pe buna aprovizionare. De aceea, în apropierea stației centrale de betoane, s-au și depozitat 40.000 mc de agregate, iar în magazii se află deja stocul de polietilenă necesară izolării termice, precum și materialul tubular pentru instalațiile de aburire și încălzire. Tot în scopul asigurării ritmului susținut al lucrărilor pe timp de iarnă, la stația centrală de betoane s-au montat utilaje noi, perfecționate, ca dozatoare automate de agregate, ciment și apă. TRANSMISIE DIRECTĂ LA RADIO ȘI TELEVIZIUNE DE LA PLECAREA DIN MOSCOVA A DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Posturile noastre de radio și televiziune vor transmite de la Moscova, sîmbătă și septembrie a.c., în jurul orei 9,30 plecarea spre patrie a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, in frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. ANUL XIX NR. 3.921 (5.400) SÎMBĂTĂ 11 SEPTEMBRIE 1965 4 pagini 25 bani Vizita în Uniunea Sovietică a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România SEMNAREA COMUNICATULUI COMUN La 10 septembrie, în Palatul mare al Kremlinului din Moscova a avut loc semnarea Comunicatului cu privire la vizita oficială făcută în Uniunea Sovietică de către delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România. Comunicatul a fost semnat din partea română de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, din partea sovietică de tovarășii Leonid Brejnev, prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., și Alexei Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S.., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. La semnare au fost de față tovarășii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Nicolae Gumă, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S., precum și Andrei Păcuraru, membru al C. C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R. Din partea sovietică au asistat tovarășii K. T. Mazurov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șelepin, membru al Prezidiului și secretar al C.C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grișin, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului Unional Central al sindicatelor sovietice, P. N. Demicev, membru supleant al Prezidiului și secretar al C. C. al P.C.U.S., I. V. Andropov. și A. P. Rudakov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., V. E. Dîmșiț, M. A. Leșeciko, P. F. Lomako, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România. In marea Sală a Congreselor din Palatul Kremlinului a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei româno-sovietice. In sala de peste 6000 de locuri se aflau reprezentanți ai oamenilor muncii din Moscova, muncitori, ingineri, funcționari, oameni de știință și cultură, scriitori, reprezentanți ai forțelor armate ale U.R.S.S. Tribuna, dominată de chipul lui Lenin, era încadrată de drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Cei prezenți au intimpinat cu aplauze prelungite apariția în prezidiu a tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Birlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, Nicolae Gumă, a tovarășilor L. Brejnev, A. N. Kosîghin, A. I. Mikoian, K. T. Mazurov, D. S. Poleanski, A. N. Șelepin, G. I. Voronov, V. V. Grișin, P. N. Demicev, I. V. Andropov, D. F. Ustinov, a reprezentanților locuitorilor capitalei sovietice. Mitingul a fost deschis de N. G. Egoricev, prim-secretar al Comitetului orășenesc Moscova al P.C.U.S., care în numele locuitorilor Moscovei a salutat cu căldură pe membrii delegației române. Au fost intonate imnturile de stat ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Au luat cuvântul A. V. Viktorov, șef de brigadă la uzina de rulmenți nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Diakonov, decanul facultății de petrol și gaze a Institutului „Gubkin“, T. P. Volkova, învățătoare la școala nr. 101 „Kosmodemianski“ din Moscova. In aplauzele prelungite ale participanților la miting a luat apoi cuvintul Leonid Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. Din nou în sală răsună aplauze prelungite cind se dă cuvintul șefului delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R. Cuvîntările rostite de tovarășii Leonid Brejnev, și Nicolae Ceaușescu au fost urmărite cu deosebită atenție și subliniate în repetate rînduri de aplauze. Mitingul a fost o vie manifestare a sentimentelor de prietenie româno-sovietică. Cuvîntarea Leonid Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Stimați prieteni români, Tovarăși moscoviți, Permiteți-mi ca, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al guvernului sovietic și al tuturor oamenilor sovietici, să salut cu căldură delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România și, în persoana dv., dragi prieteni, să salut pe fratele și vecinul nostru — întregul popor român harnic, să salut pe toți membrii Partidului Comunist Român. (Aplauze), în urmă cu o lună și jumătate, eu și tovarășii mei am avut prilejul să asistăm, în calitate de oaspeți, la al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, care va constitui, fără îndoială, o etapă importantă în înaintarea poporului român spre viitorul comunist. Intîlnirile cu comuniștii români, cu muncitorii și țăranii ne-au produs o puternică impresie. Am văzut oameni pătrunși de o încredere profundă în partidul lor, oameni care, în lupta lor pentru un viitor luminos, îmbină bine entuziasmul revoluționar autentic cu activitatea concretă și spiritul întreprinzător. Am văzut pretutindeni imensele transformări în viața poporului român. Se dezvoltă cu succes economia și cultura, crește bunăstarea poporului, se schimbă întreaga înfățișare a țării Și privind tabloul înfloririi noii Românii socialiste, îți pui, fără să vrei, întrebarea : care este secretul acestor succese, unde este izvorul acelor forțe care au adus o țară, înapoiată în trecut, pe calea largă a progresului ? Izvorul acesta îl constituie munca plină de abnegație a poporului frate român, condus de Partidul Comunist Român, avantajele sistemului socialist al economiei. Se știe că natura cu bogățiile sale n-a vitregit România. Ea are petrol, gaze, cărbune, păduri, metale neferoase și multe altele. Dar oare sunt puține țări pe lume care dispun de tot atîtea resurse naturale ? Să luăm, de exemplu, o serie de state din Orientul Mijlociu și Apropiat sau din America Latină. Unele din ele dispun de surse nesecate de petrol. Totuși, în condițiile capitalismului, aceste bogății naturale, atrăgînd pe rechinii imperialiști, devin adesea un blestem pentru popor. Prădătorii își vîră amîndouă mîinile în buzunarul străin, condamnînd milioane de oameni la mizerie. Numai regimul socialist permite folosirea bogățiilor naturale în interesele poporului, pentru fericirea și înflorirea lui. România este un exemplu grăitor în acest sens. Asistînd la congres, noi am putut cunoaște temeinic noul plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale a României și planul de 10 ani de dezvoltare a energeticii ei. Aceste documente deschid orizonturi noi în fața României socialiste. Nu mai departe decit peste cinci ani în țară se vor produce doar în 24 de zile tot atîtea produse industriale ce producea România antebelică într-un an întreg. Oamenii sovietici se bucură în mod sincer pentru poporul frate român, care acumulează tot mai multe forțe pentru noi și noi victorii. (Aplauze). Uniunea Sovietică și România sunt nu numai vecine, ci și tovarăși de luptă pentru o cauză comună. Prietenia noastră este întărită de unitatea scopurilor în lupta pentru viitorul comunist, de comunitatea idealurilor comuniste. Această prietenie este o măreață cucerire istorică a popoarelor Uniunii Sovietice și României socialiste. După cum se știe istoria relațiilor dintre țările noastre nu s-a dezvoltat nici pe departe pe un drum neted. Politica antipopulară, naționalistă guvernanților Rusiei țariste și ai României moșierești a dat naștere nu o dată la conflicte, la neîncredere reciprocă. Dar muncitorii și țăranii Rusiei și României au fost totdeauna solidari în lupta împotriva asupririi din partea exploatatorilor ruși și români. Prietenia popoarelor noastre s-a călit și s-a întărit și mai mult în ultimele două decenii în lupta împotriva imperialismului și colonialismului, în munca comună pentru socialism și comunism. Socialismul a deschis drum larg dezvoltării relațiilor noastre pe o temelie cu totul nouă — pe principiile leniniste ale internaționalismului socialist, colaborării frățești, egalității în drepturi, independenței, neamestecului in treburile celuilalt. Atunci cînd vorbim despre prietenia țărilor noastre, avem în vedere nu numai sentimentele bune, tovărășești pe care le nutresc popoarele noastre unul față de celălalt. Alături de aceste sentimente stau fapte reale. Prietenia noastră contribuie la dezvoltarea continuă a colaborării reciproc avantajoase în domeniul politic, economic și cultural. Cu cît mai multe sunt aceste fapte reale, cu atît mai trainice sînt sentimentele frățești care ne unesc. Cu cît este mai strînsă prietenia noastră, cu atît sînt mai largi posibilitățile pentru colaborare, pentru accelerarea înaintării noastre comune. Este îmbucurător de relevat că se întăresc an de an relațiile economice multilaterale dintre țările noastre. In anul curent, schimburile de mărfuri dintre U.R.S.S. și România vor fi de 790 milioane ruble, ceea ce este de 16 ori mai mult decât nivelul anului 1946. Dar nu este vorba numai de creșterea volumului comerțului. Este foarte important și cu ce facem noi comerț. Doar însăși structura comerțului este un bun indicator al progresului economic-social. In comerțul țărilor noastre ocupă un loc tot mai mare livrările reciproce de mașini și instalații industriale. In economia națională a U.R.S.S. își cuceresc un bun renume utilajul pentru industria chimică și petrolieră, aparatele, navele, mobila, încălțămintea, articolele textile românești. Crește schimbul de experiență în producție și de informații tehnice. Toate acestea arată marile succese ale țărilor noastre și, totodată, sunt o mărturie a faptului că relațiile economice dintre Uniunea Sovietică și România capătă o temelie tot mai puternică și sănătoasă. Sintem ferm convinși că colaborarea economică rodnică dintre Uniunea Sovietică și România se va dezvolta cu succes și pe mai departe. Desigur, organizarea unei astfel de colaborări nu este simplă. Relațiile socialiste dintre state, inclusiv cele economice, nu se formează spontan, de la sine, ci sunt rezultatul activității conștiente a partidelor noastre. In această muncă mare și complexă, P.C.U.S. pornește de la indicațiile leniniste că la baza noilor relații socia (Continuare în pag. a 3-a) Dragă tovarășe Brejnev, Dragă tovarășe Kosîghin, Dragă tovarășe Mikoian, Dragi tovarăși. Mulțumim de la această tribună Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și guvernului sovietic pentru invitația de a vizita Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. (Aplauze). Folosesc acest prilej pentru a transmite locuitorilor orașului Moscova, întregului popor sovietic, salutul frățesc al poporului român, mesajul său de prietenie și solidaritate internaționalistă. (Aplauze). De mai bine de o săptămînă, delegația noastră este oaspete al Uniunii Sovietice — patria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, prima țară a socialismului victorios. Peste tot, în cursul călătoriei prin țara dv. ne-a reținut în mod deosebit atenția entuziasmul și hotărîrea cu care oamenii sovietici înfăptuiesc — prin munca lor creatoare — politica partidului comunist, conducătorul încercat al poporului sovietic în opera de construire a comunismului. (Aplauze). Manifestările de prietenie tovărășească cu care am fost înconjurați pretutindeni exprimă sentimentele frățești pe care oamenii sovietici le poartă poporului român, sunt o expresie a prieteniei dintre popoarele noastre. (Aplauze). Poporul nostru cunoaște și se bucură din toată inima de succesele remarcabile obținute in Uniunea Sovietică în creșterea forțelor de producție și dezvoltarea bazei tehnicomateriale a comunismului, de progresele obținute în domeniul științei și culturii, al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Vizitînd uzina de tractoare din Volgograd, hidrocentrala de pe Volga și uzina metalurgică „Congresul al XXII-lea" din Leningrad am putut aprecia înzestrarea tehnică la un nivel ridicat a întreprinderilor, buna pregătire profesională a muncitorilor și specialiștilor. Forța creatoare a oamenilor muncii conduși de partid a transformat Uniunea Sovietică într-o mare putere industrială care dă o cincime din întreaga producție a lumii. Industria sovietică este una din marile cuceriri ale partidului comunist și popoarelor Uniunii Sovietice. Realizările obținute de poporul sovietic demonstrează marea importanță a industrializării în asigurarea progresului și civilizației țărilor care construiesc noua orinduire. Creșterea în ritm susținut a industriei sovietice a creat condiții pentru înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor economiei naționale, ea asigură baza tehnică-materială a agriculturii sovietice în vederea înfăptuirii programului de dezvoltare continuă a acesteia. O contribuție importantă în construcția comunismului și la progresul științific mondial aduc strălucitele realizări ale cercetătorilor sovietici in domenii de cea mai mare importanță ale științei și tehnicii contemporane. Comuniștii din România, întregul nostru popor urează comuniștilor sovietici, tuturor oamenilor muncii succese tot mai mari în munca închinată înfloririi continue a patriei sovietice, ridicării ei tot mai sus pe culmile civilizației comuniste. (Aplauze). Vă rog tovarăși, să-mi permiteți acum să mă refer, pe scurt, la viața și munca poporului român, la preocupările și proiectele sale de viitor, Congresul al IX-lea al partidului nostru, care a avut loc recent, făcînd bilanțul victoriilor obținute de oamenii muncii în construcția socialistă, a arătat că sarcinile fundamentale ale planului de dezvoltare a economiei naționale în perioada 1960—1965 sunt îndeplinite cu succes. Forțele de producție ale țării au cunoscut în această perioadă o puternică înflorire. A crescut în ritm impetuos industria socialistă, a progresat economia națională, s-a ridicat nivelul de trai al poporului. Dezvoltindu-se în anii planului de șase ani într-un ritm anual de 14,4 la sută, producția industrială este în 1965 de 2,24 ori mai mare decit în 1959 și de aproape zece ori decit în 1938 — anul în care producția a atins nivelul cel mai înalt cunoscut de regimul burghezo-moșieresc. In primii ani ai planului sesenal s-a încheiat cooperativizarea agriculturii, care împreună cu măsurile luate pentru întărirea bazei tehnicemateriale și organizarea producției după metode științifice au creat condiții pentru sporirea producției agricole, pentru creșterea aportului acestei importante ramuri a economiei noastre naționale la progresul țării. Transformările revoluționare care au avut loc în viața poporului, stadiul actual de dezvoltare social-politică și economică, a țării, victoria deplină și definitivă a socialismului la orașe și sate și-au găsit expresia în noua lege fundamentală a țării noastre adoptată de Marea Adunare Națională — Constituția Republicii Socialiste România. (Aplauze). Aceste realizări, rod al muncii eroice a poporului român, demonstrează justețea liniei politice a partidului nostru — detașamentul de avangardă al clasei muncitoare, forța politică conducătoare a societății socialiste — care în întreaga sa activitate se călăuzește neabătut de învățătura marxist-leninistă și o aplică creator la condițiile concrete ale țării noastre. Congresul al IX-lea a trasat, de asemenea, liniile directoare ale continuării pe o treaptă mai înaltă a procesului de desăvîrșire a construcției socialiste, programul dezvoltării multilaterale a economiei, științei și culturii, a întregii societăți, în centrul acestui program stă politica partidului de industrializare a țării, care, așa cum arată experiența poporului român, a celorlalte țări socialiste, concluziile dezvoltării societății omenești, este singura cale ce duce de progres și civilizație, spre bunăstarea poporului, asigură în fapt independența și suveranitatea națională (Aplauze). Poporul român a primit cu însuflețire, elan patriotic și nețărmurită încredere hotărîrile Congresului: înfăptuind marile obiective ale planului cincinal el va parcurge încă o etapă pe drumul vieții noi, se va apropia și mai mult de civilizația comunistă. (Aplauze). Dragi tovarăși. Prietenia româno-sovietică s-a dezvoltat și întărit în lupta comună a poporului român și sovietic împotriva fascismului. După instaurarea puterii populare în România, între țările noastre s-au statornicit legături trainice de solidaritate, alianță și colaborare frățească. (Aplauze). In cadrul vizitei, delegația noastră a avut un larg și util schimb de păreri (Continuare în pag. a 3-a) tovarășului Cuvîntarea tovarășului Brejnev Nicolae Ceaușescu