Steagul Roşu, septembrie 1965 (Anul 20, nr. 3912-3937)

1965-09-11 / nr. 3921

V i Y v / CENT Proletari din toate tări­le, uniti-va­l roșu ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL GACAU CREȘTEREA VALORII PRODUCȚIEI GLOBALE PE ANSAMBLUL INDUSTRIEI Ritmuri și proporții noi in metalurgie și construcția de mașini Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1966 în ramura me­talurgiei și construcției de mașini a reliefat hotărîrea tu­turor de a dobîndi noi succese, de a păși în noul an avînd deja creată o bază sigură pentru a realiza și depăși sar­cinile mobilizatoare ale primului plan cincinal. Avînd perspectiva mărețelor înfăptuiri ale cincinalului, colectivele din ramura metalurgiei și construcției de ma­șini înfăptuiesc obiectivele planului pe 1965, aceasta con­stituind o cale sigură spre noi succese. Astfel, Uzina de țevi din Roman a depășit în 8 luni din acest an valoarea planificată a producției globale și marfă cu 9.647.000 lei și respectiv 16.986.000 lei, dînd peste plan 4473 tone țevi, 11 bucăți prăjini grele, 29 prăjini pătrate, 45 tone piese tur­nate din fontă și altele. Rezultate remarcabile au fost ob­ținute și de întreprinderea mecanică Roman și Uzina me­talurgică Bacău. Prima unitate a realizat în 8 luni un plus la producția globală și marfă de 601.000 lei și respectiv 380.000 lei, iar a doua unitate un plus de 816.000 lei, și respectiv 1.156.000 lei. „In anii desenalului, spunea Ioan Andrei, di­rectorul Uzinei metalur­gice Bacău, volumul pro­ducției globale industria­le al uzinei noastre a cres­cut considerabil, cele mai mari creșteri înregis­­trîndu-se la sortimentul armături industriale din fontă. Rezultatele remar­cabile obținute lună de lună, an de an, de colec­tivul nostru în îndeplini­rea și depășirea sarcini­lor de plan au fost și ur­marea îndeplinirii unor e­­ficiente măsuri tehnice și organizatorice. Ț­i­n­î­n­d seama de sarcinile sporite ale primului plan al cinci­nalului, ne-am orientat încă de pe acum spre în­tocmirea unui nou plan M.T.O., pîrghie importan­tă a întreprinderii. Au fost propuse spre a fi în­deplinite 20 măsuri prin­tre care: mecanizarea e­­vacuării pămînturilor arse la curățitoria mică de piese turnate, îmbunătățirea siste­mului de insuflare a aerului la cubilouri prin individuali­zarea ventilatoarelor, confecționarea de cochile și introdu­cerea la formarea pieselor a formelor din aluminiu pen­tru piesele mici și altele. Ducerea la bun sfîrșit a sarcini­lor mobilizatoare pentru 1966 depinde însă și de rezolva­rea altor probleme. Propunem în acest sens să se emită repartiții semestrial sau anual pentru produsele nominali­zate și să se asigure probele de anduranță a pozițiilor din planul tehnic“. Propuneri importante, menite să sprijine considerabil bunul mers al producției în anul 1966, a făcut și ingine­rul C. Iordache, directorul Uzinei de țevi din Roman. „Colectivul nostru este hotărît, a spus el, să îndeplinească sarcinile primului, plan al cincinalului. La baza succeselor viitoare vor sta succesele de pînă acum și cele pe care le vom obține pină la sfîrșitul anului. Totodată, succesul va fi asigurat și ca urmare a îndeplinirii măsurilor incluse în planul M.T.O. recent întocmit. Bunul mers al produc­ției anului viitor este legat însă și de rezolvarea unor probleme importante. Astfel, se impune dotarea uzinei noastre cu mașini speciale de filetat burlane, alezat și strunjit exterior prăjinile, ceea ce va asigura îmbunătă­țirea calității produselor“. „In vederea organizării mai bune a producției, creșterii productivității muncii și îmbunătățirii calității produse­lor, arăta tovarășul inginer Virgil Bogza, directorul între­prinderii mecanice Roman, propunem limitarea număru­lui de tipuri de mașini pe an la 15, iar uzina să fie dotată cu unele mașini și utilaje ca: mașini de rectificat, rabotat, alezat. De asemenea, propunem să se studieze posibilita­tea ca în prealabil să se întocmească planul de produc­ție și apoi celelalte secțiuni ale acestuia. Colectivul nostru de muncă este hotărît a continua succesele obținute pînă în prezent. Acest lucru ne con­vinge să credem că la sfîrșitul acestui an vom avea re­zultate bune. Cu ele vom păși într-un nou an ale că­rui sarcini mărețe ne mobilizează de pe acum și pe care cu siguranță că le vom îndeplini“. Vorbind în încheierea dezbaterilor, tovarășul Gheorghe Ungurașu, secretar al Comitetului regional Bacău al P.C.R. a arătat că rezultatele bune obținute pînă în pre­zent de colectivele de muncă din­­ cadrul ramu­­rei metalurgie și con­strucții de mașini, și pre­liminările pînă la sfîrși­tul anului prevăd succe­se însemnate pe linia în­deplinirii și depășirii in­dicatorilor de plan. Rea­lizarea acestora depinde însă și de înlăturarea u­­nor lipsuri ce se manifes­tă în activitatea întreprin­derilor. Astfel, producția la unele unități nu se realizează întotdeauna rit­mic, rezerve serioase e­­xistînd îndeosebi în ce privește aprovizionarea. De asemenea, mai sunt u­­nele deficiențe și în ce privește disciplina, înre­­gistrîndu-se un număr în­semnat de lipsuri nemoti­vate, ceea ce impune din partea tuturor mai multă preocupare pentru edu­carea muncitorilor. In centrul preocupărilor fiecărui colectiv de muncă trebuie să stea în continuare și îmbunătățirea continuă a calității produselor. Analiza, scoaterea la iveală și în­lăturarea deficiențelor care conduc la o calitate slabă, preocuparea mai mare spre calificarea muncitorilor, exportul, sunt probleme care trebuie să precumpăneas­că în activitatea noastră. Aceeași importanță trebuie a­­cordată investițiilor, astfel încît prin măsuri operative pla­nul de investiții pe anul 1965 să fie realizat. Pentru ca plecarea în cincinal să se facă pe o bază cît mai solidă, se impune din partea tuturor o preocu­pare deosebită și spre urmărirea planului de măsuri teh­nice și organizatorice. Izvorîte din necesitățile produc­ției, acestea trebuie să fie completate și îmbogățite în așa fel încît să constituie un ajutor de nădejde în înde­plinirea și depășirea sarcinilor trasate. S. ISTRATE ȘI­ DEZBATERE Obiectivele planului pe anul 1966 VEȘTI D­I­N REGIUNE Pentru producție surse noi de energie Extinderea capacității Uzinei de fire și fibre sintetice din Săvinești, prin construirea noii fabrici de te­­ten, atrage după sine necesitatea dezvoltării surselor de energie ter­mică și electrică ce alimentează in­stalațiile. In acest scop, la centrala termică ce deservește marile combinate de la Săvinești și Roznov s-au început lucrările de construcții și montaj la un cazan de apă fierbinte cu capa­citatea de 50 gigacalorii pe oră, precum și la o turbină cu conden­­sație cu puterea de 6000 kilowați. Prin această extindere, centrala va dispune de 5 cazane ce vor furniza energie electrică, iar puterea in­stalată a turbogeneratoarelor va crește la 24.000 kilowați. Concomitent cu extinderea cen­tralei se execută și lucrări de spo­rire a siguranței în alimentarea con­sumatorilor de energie electrică. In acest scop, în instalația de dis­tribuție a energiei de 6 kilowați se construiește încă un sistem de bare de siguranță, din care vor fi alimentați consumatorii ce nu pot suferi fără prejudicii întreruperi în alimentare. Se pregătesc pentru sezonul rece Deși vara încă nu și-a epuizat total resursele de caniculă, deși pînă la sosirea timpului friguros vor trebui să mai treacă cîteva luni, constructorii de locuințe din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej au și început pregătirile de iarnă. Ști­ind că în perioada noiembrie-mar­tie vor executa numai blocuri prin metoda glisării, ei se îngrijesc să pregătească condițiile pentru turna­rea betoanelor pe orice fel de timp. Accentul principal este pus pe buna aprovizionare. De aceea, în a­­propierea stației centrale de betoa­ne, s-au și depozitat 40.000 m­c de agregate, iar în magazii se află deja stocul de polietilenă necesară izo­lării termice, precum și materialul tubular pentru instalațiile de abu­rire și încălzire. Tot în scopul asigurării ritmului susținut al lucrărilor pe timp de iarnă, la stația centrală de betoane s-au montat utilaje noi, perfecțio­nate, ca dozatoare automate de a­­gregate, ciment și apă. TRANSMISIE DIRECTĂ LA RADIO ȘI TELEVIZIUNE DE LA PLECAREA DIN MOSCOVA A DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Posturile noastre de radio și televiziune vor transmite de la Moscova, sîmbătă și septembrie a.c., în jurul orei 9,30 plecarea spre patrie a dele­gației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, in frun­te cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. ANUL XIX NR. 3.921 (5.400) SÎMBĂTĂ 11 SEPTEMBRIE 1965 4 pagini 25 bani Vizita în Uniunea Sovietică a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România SEMNAREA COMUNICATULUI COMUN La 10 septembrie, în Palatul mare al Kremlinului din Moscova a avut loc semnarea Comunicatului cu privire la vizita oficială făcută în Uniunea So­vietică de către delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socia­liste România. Comunicatul a fost semnat din partea română de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român și Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste Româ­nia, din partea sovietică de tova­rășii Leonid Brejnev, prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., și A­lexei Kosîghin, membru al Prezidiu­lui C.C. al P.C.U.S.., președintele Con­siliului de Miniștri al U.R.S.S. La semnare au fost de față tovarășii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, Alexandru Bîrlă­­deanu, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreșe­­dinte al Consiliului­­ de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetu­lui Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor ex­terne, Nicolae Gum­ă, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii So­cialiste România în U.R.S.S., precum și Andrei Păcuraru, membru al C. C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R. Din partea sovietică au asis­tat tovarășii K. T. Mazurov, mem­bru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Su­prem al U.R.S.S., D. S. Pole­anski, mem­bru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S., A. N. Șelepin, mem­bru al Prezidiului și secretar al C.C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preșe­dintele Consiliului de Miniștri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grișin, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului Unional Central al sindicatelor sovietice, P. N. Demicev, membru supleant al Prezidiului și secretar al C. C. al P.C.U.S., I. V. Andropov. și A. P. Rudakov, secr­etari ai C.C. al P.C.U.S., V. E. Dîmșiț, M. A. Leșeciko, P. F. Lomako, vicepreședinți ai Con­siliului de Miniștri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovie­tice în Republica Socialistă România. In marea Sală a Congreselor din Palatul Kremlinului a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei româno-sovietice. In sala de peste 6000 de locuri se aflau re­prezentanți ai oamenilor muncii din Moscova, muncitori, ingineri, func­ționari, oameni de știință și cul­tură, scriitori, reprezentanți ai for­țelor armate ale U.R.S.S. Tribuna, dominată de chipul lui Lenin, era încadrată de drapelele de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia și Uniunii Sovietice. Cei prezenți au intimpinat cu a­­plauze prelungite apariția în prezi­diu a tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe A­­postol, Alexandru Birlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, Nicolae Gum­ă, a tovarășilor L.­­ Brejnev, A. N. Ko­sîghin, A. I. Mikoian, K. T. Mazu­rov, D. S. Poleanski, A. N. Șelepin, G. I. Voronov, V. V. Grișin, P. N. Demicev, I. V. Andropov, D. F. Us­tinov, a reprezentanților locuitori­lor capitalei sovietice. Mitingul a fost deschis de N. G. Egoricev, prim-secretar al Comite­tului orășenesc Moscova al P.C.U.S., care în numele locuitorilor Mosco­vei a salutat cu căldură pe mem­brii delegației române. Au fost intonate imnturile de stat ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Au luat cuvântul A. V. Viktorov, șef de brigadă la uzina de rul­menți nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Diakonov, decanul facultății de petrol și gaze a Institutului „Gubkin“, T. P. Volkova, învăță­toare la școala nr. 101 „Kosmode­­mianski“ din Moscova. In aplauzele prelungite ale par­ticipanților la miting a luat apoi cuvintul Leonid Brejnev, prim-se­cretar al C.C. al P.C.U.S. Din nou în sală răsună aplauze prelungite cind se dă cuvintul șe­fului delegației de partid și guver­namentale a Republicii Socia­liste România, tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R. Cuvîntările­ rostite de tova­rășii Leonid Brejnev, și Nicolae Ceaușescu au fost urmărite cu deo­sebită atenție și subliniate în repe­tate rînduri de aplauze. Mitingul a fost o vie manifestare a sentimentelor de prietenie româ­­no-sovietică. Cuvîntarea Leonid Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Stimați prieteni români, Tovarăși moscoviți, Permiteți-mi ca, în numele Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice, al guvernu­lui sovietic și al tuturor oamenilor sovietici, să salut cu căldură delegația de partid și guvernamentală a Re­publicii Socialiste România și, în persoana dv., dragi prieteni, să salut pe fratele și vecinul nostru — în­tregul popor român harnic, să salut pe toți membrii Partidului Comunist Român. (Aplauze), în urmă cu o lună și jumătate, eu și tovarășii mei am avut prilejul să asistăm, în calitate de oaspeți, la al IX-lea Congres al Partidului Comu­nist Român, care va constitui, fără îndoială, o etapă importantă în îna­intarea poporului român spre viitorul comunist. Intîlnirile cu comuniștii români, cu muncitorii și țăranii ne-au produs o puternică impresie. Am văzut oameni pătrunși de o încredere profundă în partidul lor, oameni care, în lupta lor pentru un viitor luminos, îmbi­nă bine entuziasmul revoluționar au­tentic cu activitatea concretă și spi­ritul întreprinzător. Am văzut pretu­tindeni imensele transformări în viața poporului român. Se dezvoltă cu suc­ces economia și cultura, crește bună­starea poporului, se schimbă întreaga înfățișare a țării Și privind tabloul înfloririi noii Românii socialiste, îți pui, fără să vrei, întrebarea : care este secretul acestor succese, unde este izvorul acelor forțe care au adus o țară, înapoiată în trecut, pe calea largă a progresului ? Izvorul acesta îl constituie munca plină de abnegație a poporului frate român, condus de Partidul Comunist Român, avantajele sistemului socia­list al economiei. Se știe că natura cu bogățiile sale n-a vitregit România. Ea are petrol, gaze, cărbune, păduri, metale nefe­roase și multe altele. Dar oare sunt puține țări pe lume care dispun de tot atîtea resurse naturale ? Să luăm, de exemplu, o serie de state din Orientul Mijlociu și Apro­piat sau din America Latină. Unele din ele dispun de surse nesecate de petrol. Totuși, în condițiile capitalis­mului, aceste bogății naturale, atră­­gînd pe rechinii imperialiști, devin adesea un blestem pentru popor. Prădătorii își vîră amîndouă mîinile în buzunarul străin, condamnînd mi­lioane de oameni la mizerie. Numai regimul socialist permite folosirea bogățiilor naturale în interesele po­­porului, pentru fericirea și înflorirea lui. România este un exemplu grăitor în acest sens. Asistînd la congres, noi am putut cunoaște temeinic noul plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale a României și planul de 10 ani de dez­voltare a energeticii ei. Aceste docu­mente deschid orizonturi noi în fața României socialiste. Nu mai departe decit peste cinci ani în țară se vor produce doar în 24 de zile tot atîtea produse industriale ce­ producea Ro­mânia antebelică într-un an întreg. Oamenii sovietici se bucură în mod sincer pentru poporul frate român, care acumulează tot mai multe forțe pentru noi și noi victorii. (Aplauze). Uniunea Sovietică și România sunt nu numai vecine, ci și tovarăși de luptă pentru o cauză comună. Priete­nia noastră este întărită de unitatea scopurilor în lupta pentru viitorul co­­munist, de comunitatea idealurilor comuniste. Această prietenie este o măreață cucerire istorică a popoare­lor Uniunii Sovietice și României so­cialiste. După cum se știe istoria relațiilor dintre țările noastre nu s-a dezvoltat nici pe departe pe un drum neted. Politica antipopulară, naționalistă guvernanților Rusiei țariste și ai Ro­­­mâniei moșierești a dat naștere nu o dată la conflicte, la neîncredere reci­procă. Dar muncitorii și țăranii Ru­siei și României au fost totdeauna solidari în lupta împotriva asupririi din partea exploatatorilor ruși și ro­mâni. Prietenia popoarelor noastre s-a călit și s-a întărit și mai mult în ul­timele două decenii în lupta împo­triva imperialismului și colonialis­mului, în munca comună pentru so­cialism și comunism. Socialismul a deschis drum larg dezvoltării relați­ilor noastre pe o temelie cu totul nouă — pe principiile leniniste ale internaționalismului socialist, colabo­rării frățești, egalității în drepturi, independenței, neamestecului in tre­burile celuilalt. Atunci cînd vorbim despre priete­nia țărilor noastre, avem în vedere nu numai sentimentele bune, tovără­șești pe care le nutresc popoarele noastre unul față de celălalt. Alături de aceste sentimente stau fapte reale. Prietenia noastră contribuie la dez­voltarea continuă a colaborării reci­proc avantajoase în domeniul politic, economic și cultural. Cu cît mai mul­te sunt aceste fapte reale, cu atît mai trainice sînt sentimentele frățești care ne unesc. Cu cît este mai strînsă prietenia noastră, cu atît sînt mai largi posibilitățile pentru colaborare, pentru accelerarea înaintării noastre comune. Este îmbucurător de relevat că se întăresc an de an relațiile economice multilaterale dintre țările noastre. In anul curent, schimburile de mărfuri dintre U.R.S.S. și România vor fi de 790 milioane ruble, ceea ce este de 16 ori mai mult decât nivelul anului 1946. Dar nu este vorba numai de creș­terea volumului comerțului. Este foar­te important și cu ce facem noi comerț. Doar însăși structura comerțului este un bun indicator al progresului eco­nomic-social. In comerțul țărilor noas­tre ocupă un loc tot mai mare livrările reciproce de mașini și instalații indus­triale. In economia națională a U.R.S.S. își cuceresc un bun renume utilajul pentru industria chimică și petrolieră, aparatele, navele, mobila, încălțămin­tea, articolele textile românești. Creș­te schimbul de experiență în produc­ție și de informații tehnice. Toate a­­cestea arată marile succese ale țărilor noastre și, totodată, sunt o mărturie a faptului că relațiile economice din­tre Uniunea Sovietică și România ca­pătă o temelie tot mai puternică și să­nătoasă. Sintem­ ferm convinși că co­laborarea economică rodnică dintre U­­niunea Sovietică și România se va dezvolta cu succes și pe mai departe. Desigur, organizarea unei astfel de colaborări nu este simplă. Relațiile so­cialiste dintre state, inclusiv cele e­­conomice, nu se formează spontan, de la sine, ci sunt rezultatul activității conștiente a partidelor noastre. In a­­ceastă muncă mare și complexă, P.C.U.S. pornește de la indicațiile le­niniste că la baza noilor relații socia­ (Continuare în pag. a 3-a) Dragă tovarășe Brejnev, Dragă tovarășe Kosîghin, Dragă tovarășe Mikoian, Dragi tovarăși. Mulțumim de la această tribună Comitetului Central al Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice și guver­nului sovietic pentru invitația de a vizita Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. (Aplauze). Folosesc acest prilej pentru a transmite locuitorilor orașului Moscova, întregului popor sovietic, salutul frățesc al poporului român, mesajul său de prietenie și solidaritate internaționalistă. (A­­plauze). De mai bine de o săptămînă, dele­gația noastră este oaspete al Uniunii Sovietice — patria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, prima țară a socialismului victorios. Peste tot, în cursul călătoriei prin țara dv. ne-a reținut în mod deosebit atenția en­tuziasmul și hotărîrea cu care oa­menii sovietici înfăptuiesc — prin munca lor creatoare — politica parti­dului comunist, conducătorul încercat al poporului sovietic în opera de con­struire a comunismului. (Aplauze). Manifestările de prietenie tovărășeas­că cu care am fost înconjurați pretu­tindeni exprimă sentimentele frățești pe care oamenii sovietici le poartă poporului român, sunt o expresie a prieteniei dintre popoarele noastre. (Aplauze). Poporul nostru cunoaște și se bucu­ră din toată inima de succesele re­marcabile obținute in Uniunea So­vietică în creșterea forțelor de pro­ducție și dezvoltarea bazei tehnico­­materiale a comunismului, de pro­gresele obținute în domeniul științei și culturii, al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Vizitînd uzina de tractoare din Volgograd, hidrocentrala de pe Volga și uzina metalurgică „Congre­sul al XXII-lea" din Leningrad am putut aprecia înzestrarea tehnică la un nivel ridicat a întreprinderilor, buna pregătire profesională a munci­torilor și specialiștilor. Forța creatoare a oamenilor muncii conduși de partid a transformat U­­niunea Sovietică într-o mare putere industrială care dă o cincime din în­treaga producție a lumii. Industria sovietică este una din marile cuceriri ale partidului comunist și popoarelor Uniunii Sovietice. Realizările obți­nute de poporul sovietic demonstrea­ză marea importanță a industrializă­rii în asigurarea progresului și civili­zației țărilor care construiesc noua o­­rinduire. Creșterea în ritm susținut a indus­triei sovietice a creat condiții pentru înzestrarea tehnică a tuturor ramu­rilor economiei naționale, ea asigură baza tehnică-materială a agriculturii sovietice în vederea înfăptuirii pro­gramului de dezvoltare continuă a acesteia. O contribuție importantă în con­strucția comunismului și la progresul științific mondial aduc strălucitele realizări ale cercetătorilor sovietici in domenii de cea mai mare importanță ale științei și tehnicii contemporane. Comuniștii din România, întregul nostru popor urează comuniștilor so­vietici, tuturor oamenilor muncii suc­cese tot mai mari în munca închi­nată înfloririi continue a patriei so­vietice, ridicării ei tot mai sus pe culmile civilizației comuniste. (A­­plauze). Vă rog tovarăși, să-mi permiteți a­cum să mă refer, pe scurt, la viața și munca poporului român, la preo­cupările și proiectele sale de viitor, Congresul al IX-lea al partidului nos­tru, care a avut loc recent, făcînd bilanțul victoriilor obținute de oame­nii muncii în construcția socialistă, a arătat că sarcinile fundamentale ale planului de dezvoltare a economiei naționale în perioada 1960—1965 sunt îndeplinite cu succes. Forțele de pro­ducție ale țării au cunoscut în această perioadă o puternică înflorire. A crescut în ritm impetuos industria so­cialistă, a progresat economia națio­nală, s-a ridicat nivelul de trai al poporului. Dezvoltindu-se în anii pla­nului de șase ani într-un ritm anual de 14,4 la sută, producția industrială este în 1965 de 2,24 ori mai mare de­cit în 1959 și de aproape zece ori de­cit în 1938 — anul în care producția a atins nivelul cel mai înalt cunoscut de regimul burghezo-moșieresc. In primii ani ai planului sesenal s-a încheiat cooperativizarea agricul­turii, care împreună cu măsurile luate pentru întărirea bazei tehnice­­materiale și organizarea producției după metode științifice au creat con­diții pentru sporirea producției agri­cole, pentru creșterea aportului aces­tei importante ramuri a economiei noastre naționale la progresul țării. Transformările revoluționare care au avut loc în viața poporului, stadiul actual de dezvoltare social-politică și economică, a țării, victoria deplină și definitivă a socialismului la orașe și sate și-au găsit expresia în noua lege fundamentală a țării noastre a­­doptată de Marea Adunare Națio­nală — Constituția Republicii Socia­liste România. (Aplauze). Aceste rea­lizări, rod al muncii eroice a po­porului român, demonstrează justețea liniei politice a partidului nostru — detașamentul de avangardă al clasei muncitoare, forța politică conducă­toare a societății socialiste — care în întreaga sa activitate se călăuzește neabătut de învățătura marxist-leni­­nistă și o aplică creator la condițiile concrete ale țării noastre. Congresul al IX-lea a trasat, de a­­semenea, liniile directoare ale conti­nuării pe o treaptă mai înaltă a pro­cesului de desăvîrșire a­­ construcției socialiste, programul dezvoltării mul­tilaterale a economiei, științei și cul­turii, a întregii societăți, în centrul acestui program stă politica partidului de industrializare a țării, care, așa cum arată expe­riența poporului român, a celorlalte țări socialiste, concluziile dezvoltării societății omenești, este singura cale ce duce d­e progres și civilizație, spre bunăstarea poporului, asigură în fapt independența și suveranitatea națională (Aplauze). Poporul român a primit cu însu­flețire, elan patriotic și nețărmurită încredere hotărîrile Congresului: în­făptuind marile obiective ale planului cincinal el va parcurge încă o etapă pe drumul vieții noi, se va apropia și mai mult de civilizația comunistă. (Aplauze). Dragi tovarăși. Prietenia româno-sovietică s-a dez­voltat și întărit în lupta comună a po­porului român și sovietic împotriva fascismului. După instaurarea puterii populare în România, între țările noas­­tre s-au statornicit legături trainice de solidaritate, alianță și colaborare fră­țească. (Aplauze). In cadrul vizitei, delegația noastră a avut un larg și util schimb de păreri (Continuare în pag. a 3-a) tovarășului Cuvîntarea tovarășului Brejnev Nicolae Ceaușescu

Next