Steagul Roşu, septembrie 1965 (Anul 20, nr. 3912-3937)
1965-09-16 / nr. 3925
mgg Proletari din toate tarile .uniti-va ! Steagul rosu ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN §1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU Cu toate forțele la semănatul griului Experiența a numeroase unități agricole socialiste dovedește că obținerea unei producții sporite pentru de grîu, efectuarea semănatului in momentul optim este hotăritor. De exemplu, anul acesta la G.A.S. Pufești, unitate fruntașă în ce privește cultura griului, s-a constatat că loturile care au fost însămințate cu 5 zile întîrziere au dat o producție mai mică la hectar cu circa 200 kg, iar cele însămînțate cu 10 zile mai tirziu, au avut un minus de producție de 500 kg la hectar. Institutul meteorologic anunță că luna octombrie a acestui an va fi deosebit de ploioasă. Dat fiind aceste condiții climaterice specifice, se recomandă ca semănatul griului și a celorlalte culturi de toamnă să înceapă de urgență în toate unitățile din regiune. Există condiții să se treacă la lucru cu toate forțele din primele zile ale declanșării campaniei. Aceasta ne-o dovedește faptul că sunt deja executate arături pentru însămînțările de toamnă pe o suprafață de peste 68.000 hectare (respectiv 64 la sută din plan) și S-a pregătit patul germinativ prin discuire pe 21.000 hectare. In aceste zile, principala sarcină a organelor și organizațiilor de partid, a sfaturilor populare, a consiliilor agricole, a conducerilor unităților din agricultură este de a desfășura munca politică și organizatorică în așa fel nicit să se treacă fără zăbavă la semănat, lucrîndu-se în ritm susținut cu întreaga capacitate de lucru a tractoarelor și atelajelor. Cu forțele existente in regiune (2.925 tractoare, 2.100 atelaje, 950 grape cu discuri și 938 semănături mecanice) putem realiza o viteză zilnică de 4.570 ha la arături pentru însămînțări și 10.700 ha la însămînțări. Lucrîndu-se în acest ritm semănatul culturilor de toamnă trebuie să se efectueze în regiunea noastră în 15 zile lucrătoare. La sfîrșitul primei decade a lunii octombrie semănatul griului să fie terminat în toate unitățile din regiune. Ce trebuie făcut în acest scop ? In primul rînd se cere urgentarea lucrărilor de pregătire a terenului și intensificarea ritmului de însămînțare a suprafețelor pe care patul germinativ este pregătit corespunzător. Grapele cu discuri să fie folosite zi și noapte, organizindu-se munca pe tractoare în două schimburi. Discuitul terenului să se facă concomitent cu grăparul. Avînd în vedere faptul că culturile prășitoare și în special porumbul este mult întîrziat în vegetație, trebuie să se reanalizeze cu atenție amplasarea griului și să se sporească în mod considerabil suprafețele ce vor fi însămînțate după premergătoare timpurii. Cu toate forțele trebuie trecut la recoltatul premergătoarelor tîrzii — floareasoarelui, sfecla de zahăr și a cartofilor — culturi care au ajuns la maturitate în majoritatea unităților. Cultura porumbului boabe să fie urmărită cu atenție și imediat ce a ajuns in faza de coacere, să se recolteze, să se elibereze terenul trecîndu-se de îndată la arat și semănat cu grîu. In raioanele din sud (Adjud, Bacău) pe multe tarlale se poate trece la recoltatul porumbului. Deja la Pufești, Păunești, Benești, Homocea, Burdusaci, Huruești, Ploscuțeni, Urechești și Lichitișeni a început recoltatul porumbului, iar la cooperativa agricolă de producție Pufești și altele s-au însămînțat primele suprafețe cu grîu de toamnă. însămînțatul griului a început și în unele unități din celelalte raioane. Exemplul acestor unități din raionul Adjud care folosesc la maximum timpul bun de lucru în cîmp pentru recoltatul culturilor tîrzii, pregătirea terenului și însămînțatul griului trebuie urmat și de celelalte unități. In toate unitățile să se recolteze în primul rînd culturile de pe terenurile care urmează să fie însămințate cu grîu de toamnă. Pe tarlalele eliberate, tractoarele și atelajele să treacă imediat la arat. Acolo unde mijloacele de transport nu pot satisface cerințele, să se organizeze tăierea și scoaterea cocenilor și a tulpinilor de floarea-soarelui la marginea tarlalelor pentru a face loc tractoarelor să intre imediat la arat și însămînțat. Realizarea unei recolte bogate de grîu, în anul viitor, este hotărîtă în mare măsură nu numai de executarea imediată a însămînțărilor ci și de executarea unor lucrări de cît mai bună calitate. Calitatea lucrărilor de pregătire a solului, cantitatea de sămînță ce se dă la hectar, folosirea numai a semințelor condiționate și tratate sînt factori hotărîtori în sporirea producției la hectar. Specialiștii din unitățile agricole socialiste au datoria de a veghea și sprijini aplicarea regulilor agrotehnice de înămînțare a griului în mod diferențiat în funcție de condițiile pedoclimatice din fiecare unitate. Este știut faptul că și în actuala campanie de toamnă succesul lucrărilor de însămînțare a griului este hotărît în mare măsură de munca politică și organizatorică desfășurată de organele și organizațiile de partid. In scopul sprijinirii efectuării lucrărilor agricole la timpul optim și la un nivel agrotehnic superior, organele de partid au datoria de a efectua o îndrumare și un control permanent în fiecare unitate agricolă luînd măsuri ca însămînțatul griului să se efectueze în cel mai scurt timp posibil.Toți factorii de răspundere privind buna desfășurare a campaniei agricole de toamnă trebuie să răspundă prin măsuri organizatorice și tehnice eficiente, bine chibzuite, care să asigure mobilizarea tuturor forțelor la punerea unei baze trainice obținerii și în anul viitor a unei recolte bogate de grîu. In felul acesta ne achităm cu cinste de sarcinile trasate de cel de-al IX-Iea Congres al P.C.R. privind sporirea producției de cereale, situația pregătirii terenului pentru însămînțările de toamnă la data de 15 septembrie 1965 Din datele centralizate pe regiune rezultă că între suprafața arată și cea pregătită pentru însămințări există un mare decalaj. Acest decalaj precum și ploile căzute în ultimele zile creează condiții reale de a intensifica puternic activitatea de pregătire a patului germinativ și de însămînțare a griului de toamnă. LEGENDĂ pag.Mi a Gospodăriile agricole de stat mari furnizoare de produse agroalimentare. Laboranta M. Bogus de la Combinatul de cauciuc sintetic din Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, se distinge în fiecare lună prin activitatea sa în executarea la timp și de bună calitate a analizelor. Foto : C. BUTE Planul pe anul 1966 în dezbatere Noua valoare a lemnului Utilizînd rațional și valorificînd superior masa lemnoasă, această mare și practic inepuizabilă bogăție, cele 11 întreprinderi forestiere din regiunea noastră au dobîndit realizări însemnate în activitatea economică desfășurată în cele 8 luni de activitate din acest an, însumate, realizările sunt reliefate de importante depășiri ale sarcinilor de plan : 15.549.000 lei la producția globală, 24.068.000 lei la producția marfă, 32.600 m c bușteni de rășinoase, 4.600 m c bușteni de fag, 3.600 m c cherestea de rășinoase, 7.300 m c cherestea de fag și altele. In perioada amintită pe Direcția regională a economiei forestiere s-au realizat următorii indici de calitate superioară : 42 la sută față de 41 la sută planificat la cherestea de rășinoase și 72,4 la sută, față de 70 la sută planificat la cherestea de fag. Realizări de seamă pe linia îndeplinirii și depășirii indicatorilor de plan au obținut și celelalte unități din ramura economiei forestiere a regiunii noastre, și anume: combinatele de industrializare a lemnului Bacău și Comănești, întreprinderea de mecanizare și transporturi forestiere Piatra Neamț, întreprinderea de construcții forestiere Piatra Neamț. Succesele dobîndite pînă în prezent vor fi continuate, în așa fel incit planul pe anul 1965 să fie îndeplinit întocmai la toți indicatorii. iată o primă constatare desprinsă din recenta dezbatere a cifrelor de plan pe anul 1966 în ramura economiei forestiere. A reieșit totodată și hotărîrea colectivelor de muncă din această ramură de producție de a dezvolta succesele și în 1966, primul an al cincinalului. Munca entuziastă a colectivului nostru, arăta în cuvîntul său STELIAN DULFU, directorul întreprinderii forestiere Piatra Neamț — s-a materializat în importante depășiri ale prevederilor de plan. Printre acestea se numără depășirea producției globale și marfă cu 2.324.000 lei și respectiv 6.611.000 lei, realizarea productivității muncii în proporție de 101,1 la sută, obținerea de economii și beneficii, peste cele planificate, în valoare de 473.000 lei și respectiv 2.003.000 lei. Adăugind la aceste însemnate succese și pe cele pe care colectivul nostru este hotărît să le obțină pînă la sfîrșitul anului, vom păși intr-un nou an ale cărui sarcini sînt mobilizatoare și pe care fără îndoială le vom îndeplini. Cum le vom îndeplini depinde mai ales de noi înșine, de condițiile pe care le creăm. Ținind seama de acest lucru de pe acum vom porni la îndeplinirea unor măsuri tehnice și organizatorice. Astfel, în vederea realizării producției nenominalizate ne-am propus să construim secții de nenominalizare, la Fabrica „Scînteia" și să refacem secția de acest gen de produse de la U.I.S. „Bistrița“. Pentru creșterea productivității muncii și îmbunătățirea calității produselor vom trece, în cadrul U.R.S. „Steaua roșie", la mecanizarea operațiunii de alimentare a halei de gatere cu bușteni, refacerea acesteia, reașezarea fluxului tehnologic la condițiile noi create și altele. Se impune însă necesitatea ca forul tutelar să ne sprijine mai mult în direcția înzestrării întreprinderii cu ferăstraie mecanice, în vederea menținerii indicelui de mecanizare a lucrărilor de doborît și secționat. Fără îndoială că sarcinile de plan pe anul 1965 le vom îndeplini în termen a spus și inginerul ION VASILE, directorul I.F. Bacău. Acest lucru va crea premise pentru noi realizări în primul an al cincinalului. Pentru aceasta am întocmit și un plan de măsuri tehnice și organizatorice a cărui realizare ne va preocupa în mod deosebit. Va trebui însă să fim sprijiniți mai mult de forul tutelar în unele probleme importante pentru activitatea noastră Astfel, se impune ca repartițiile pentru anul 1966 să se asigure încă din luna octombrie a acestui an pentru a se putea contracta și primi specificațiile, necesarul de binare al regiunii Bacău să se realizeze integral în regiune deoarece, sunt condiții, să fim dotați cu noi mecanisme — tractoare, cositori mecanice, încărcătoare bolinder — și să fie soluționată problema pieselor de schimb. Concomitent cu orientarea spre îndeplinirea celorlalți indicatori de plan, îmbunătățirea continuă a calității produselor trebuie să precumpănească și în activitatea pe care o vom desfășura în anul 1966 — a spus S. BÜCHLER, directorul C.I.L. Bacău. Realizarea de produse cu caracteristici calitative superioare care să S. ISTRATI (Continuare în pag. a II-a) ANUL XIX NR. 3.925 (5.404) JOI 16 SEPTEMBRIE 1965 4 pagini 25 bani Vizita în R. P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România SOFIA (Agerpres). Trimișii noștri speciali transmit: Cea de-a III-a zi a vizitei în R. P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România a fost consacrată regiunii și orașului Plevna. Solii poporului român, însoțiți de tovarășii Todor Jivkov, Boris Velcev, Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulgaria la București, au vizitat unități economice și monumente istorice ridicate în amintirea faptelor de arme comune româno-bulgare, în drum spre orașul Plevna, coloana oficiala de mașini s-a oprit la Botevgrad unde funcționează o unitate modernă de înalt nivel tehnic a industriei socialiste bulgare — fabrica de semiconductor. La intrarea în uzină, oaspeții au fost salutați cordial de Lazar Dancev, membru al C.C. al P.C.R., Comitetului regional Sofia al secretarul P.C.R., Nikola Matev, președintele Sfatului popular regional, ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, de numeroși muncitori și muncitoare. Deasupra intrării se aflau portretele tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov. Pe o pancartă era înscrisă urarea de bun venit solilor poporului român. Numeroase drapele ale celor două țări, steaguri roșii, împodobeau sărbătorește clădirile întreprinderii. Un grup muncitoare, în costume naționale de oferit membrilor delegației și persoaanelor care o însoțesc pline cu sare, vin și flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeți despre istoricul acestei tinere unități, locul ei în economia socialistă a Bulgariei. Construită în numai 17 luni, fabrica este prevăzută pentru o capacitate de 28 milioane de semiconductori pe an. Cu instalațiile și utilajele montate pînă acum, fabrica realizează o producție de peste 14 milioane semiconductor anual. în perioada scurtă de cind a intrat în funcție, muncitorii și-au însușit cunoștințele necesare mînuirii complicatelor instalații, realizînd produse comparabile cu cele de pe piața internațională. însoțiți de cadre tehnice, membrii delegației au vizitat principalele sectoare de producție, interesîndu-se de procesul de fabricație, însușirea și aplicarea metodelor de producție care asigură o bună calitate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației române au mulțumit pentru primirea călduroasă și au urat colectivului acestei moderne unități industriale noi succese în muncă. Membrii delegației au semnat în cartea de onoare a uzinei. Colectivului uzinei i-au fost oferite din partea delegației de partid și guvernamentale române, cadouri. în drum spre Plevna, delegația română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveț, unde președintele gospodăriei a rostit un cuvînt de salut. Cooperatorii i-au întîmpinat pe oaspeți cu pîine și sare aclamînd îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Pionieri au oferit flori și cravate roșii. în numele delegației române tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru primirea făcută, urînd cooperatorilor succese în muncă și în Viața personală. Asemenea manifestări calde și spontane de prietenie au fost făcute delegației de partid și guvernamentale a țării noastre și în comuna Iablanița și în orășelul Lukoveț, unde înalții oaspeți români s-au oprit pentru a răspunde salutului ce le era adresat de mii de locuitori. Aceste întilniri s-au transformat în mitinguri spontane ale prieteniei româno-bulgare. Răspunzînd cuvintelor de prietenie, urărilor adresate poporului român de conducătorii organizațiilor locale de partid, tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru cuvintele calde cu care au fost intîmpinati solii poporului român. în toate localitățile pe unde a trecut convoiul de mașini, mii și mii de oameni ai muncii au ovaționat și au salutat cu aplauze și nesfîrșite arate delegația română. Pe tot traseul se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Erau arborate drapelele celor două state, în balcoanele și ferestrele caselor erau așezate covoare multicolore cu frumoase motive naționale. Miile de oameni aliniați la marginea șoselei fluturau steaguri tricolore și buchete de flori. La hotarul dintre regiunile Sofia și Plevna delegația română a fost întîmpinată de conducători ai organizațiilor de partid și de stat locale, tovarășii Penko Gherganov, prim-secretar Comitetului regional de partid, Gheoralghe Petrov, președinte al Sfatului popular regional Marko Markov, președintele organizației regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, este o regiune industrial-agrară care a cunoscut, asemenea întregii Bulgarii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea în producția industrială o deține industria ușoară și alimentară, în ultimii ani, aici a fost descoperită și pusă în valoare o zonă petroliferă. Regiunea este cunoscută datorită numeroaselor bine și muzee și monumente istorice, printre care Mausoleul ostașilor români căzuți în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877, aflat la Grivița, Muzeul „Ostașul român 1877-1878“ din comuna Pordim și Mausoleul ostașilor ruși și români căzuți în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877-1878 de la Plevna. Locuitorii Plevnei, al cărui nume este legat de glorioasele pagini din istoria țării noastre și a Bulgariei, au făcut o entuziastă primire delegației de partid și de stat a Republicii Socialiste România. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bulgară, fluturînd stegulete tricolore. Așezate deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripții de salut în Cinstea Partidului Comunist Român, a țării noastre, urări de bun venit înalților oaspeți români, în centrul orașului, în Piața Roșie, in imediata vecinătate a Mausoleului închinat ostașilor ruși și români care au căzut în luptele din războiul din 1877-1878, o companie de onoare prezintă onorul. Tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă compania aliniată. Răsună imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Bulgaria, înalții oaspeți români și conducătorii de partid și de stat bulgari care-i însoțesc iau loc în tribuna oficială instalată în piață. Delegația de partid și de stat a țării noastre este salutată cu căldură de președintele Sfatului popular al orașului Plevna, Luben Nacev. în numele delegației noastre, salutînd participanții la miting, a luat cuvîntul tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Locuitorii Plevnei, care umpleau Piața Roșie și toate străzile apropiate, au ovaționat îndelung pentru prietenia frățească româno-bulgară. După încheierea mitingului, delegația de partid și guvernamentală țării noastre a vizitat Mausoleul eroii lor de la Plevna. în semn de adîncă cinstire a memoriei celor ce s-au jertfit pentru o cauză dreaptă, membrii delegației au depus la Mausoleu o coroană de flori și au semnat in cartea de onoare. în după-amiaza aceleiași zile, delegația de partid și guvernamentală Republicii Socialiste România în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășul Todor Jivkov și persoanele care îi însoțesc, au vizitat Mausoleul eroilor români de la Grivița. Delegația română a depus o coroană de flori la Mausoleu și a semnat în cartea de onoare. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au sădit doi brazi în parcul din fața Mausoleului, după care delegația a vizitat monumentele care evocă figurile luptătorilor care au căzut vitejește pe cîmpul de bătălie, în Gospodăria cooperativă de muncă „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ a avut loc un miting consacrat prieteniei româno-bulgare. Au rostit cuvîntări Ștefan Dimitrov, secretar al comitetului comunal de partid și tovarășul Virgil Trofin. în aceeași seară delegația română s-a întors la Sofia. Scoală dragă, bun găsit! Nu ne putem imagina cintec de toamnă fără refrenul cristalin al clopoțelului. Are un el chemare cu timbrul plin de gingășie al copiilor noștri; are ceva din foșnetul metalic al frunzei arămii și din semnalul cosmic al vremurilor noastre. Clinchet primăvăratec în parfum de toamnă, făgăduială argintie pe drum cu ninsori, toate anotimpurile adunate în cupolă mică de alamă, vibrație de cintec fără seamăn pe lume, dorit de copiii pămintului. Căci toate anotimpurile vîrstelor noastre s-au adunat (înainte de cea dinții strigarea clopoțelului) in sălile și-n curțile școlilor regiunii noastre. La entuziastul eveniment al redeschiderii școlilor au fost prezenți membri ai birourilor comitetelor regional, raionale și orășenești de partid, membri ai comitetelor executive ale sfaturilor populare regional, raionale, orășenești și comunale, numeroși părinți. Au răsunat în largul miilor de inimi cuvintele din salutul adresat elevilor, cadrelor didactice și părinților de tovarășul Ștefan Bălan, ministrul învățămintului. Mii de copii au pășit pragul claselor, s-au așezat in bănci simțind înalta bucurie petru știința oferită din toată inima prin darul multiplicat in milioanele de manuale. Și o dată cu prologul fiecărei festivități am rostit toți către copiii școlilor: „BINE AȚI VENIT IN LĂCAȘUL DE UNDE VEȚI PRIMI FOAIE DE DRUM IN VIAȚĂ !“. Prezentăm cîteva însemnări prilejuite de deschiderea noului an școlar în cuprinsul regiunii noastre : UN DAR PREȚIOS I-au așteptat profesorii în prag de școală nouă. Și le-au zîmbit, și i-au îmbrățișat. Iar ei, elevii, au oferit profesorilor flori. S-au rostit apoi cuvinte mari și emoționante. Și-a răsunat un cintec drag, un cintec pentru partid și țară. Și sărbătoarea reîntîlnirii a fost entuziastă ! ★ Asemeni tuturor școlarilor din cuprinsul regiunii, cei aproape 900 de elevi ai Școlii pedagogice din Bacău au răspuns „prezent“ la cea dinții rechemare a clopoțelului. Iată-l acum, în uniforme noi, voioși, cu forțe sporite, cu proaspete și frumoase amintiri de vacanță, aici, pe aleea din fața școlii, la festivitatea deschiderii noului an de învățămînt. (Continuare în pag. a II-a) LICEULUMINĂ Cu local construit in ultimii ani, Liceul nr. 4 din Bacău a fost in dimineața zilei lui 15 septembrie arena emoțiilor începutului de nou an școlar. Acolo, in fața careului alcătuit de cei peste 1.000 de elevi, profesori și părinți, atmosfera festivă a oferit clipele mari care — indiferent de virstă — ne aduc la acelaș numitor sufletesc, la reveria celui care inaugurează în fiecare toamnă suiș pe treaptă nouă către înțelepciune. Au răsunat aplauze la multele simțăminte calde adresate elevilor, cadrelor didactice și părinților de către academicianul Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, cuvînt căruia i s-a dat citire de către tovarășul Constantin Vlad, director al liceului. Liceul acesta a dat încă din vara care a trecut întîia lui promoție : prestigiul său, bine reprezentat de întregul colectiv de cadre didactice, a fost sporit de încă un recent eveniment: peste 90 la sută din absolvenții care încep studenția au obținut la examenele de admitere in diferite facultăți, calificative mari. Cind vorbea eleva fruntașă Mirela Olteanu, emoția noastră trecea din clasă-n clasă la bucuria pe care aveau s-o trăiască, după festivitate, liceenii, pentru manualele gratuite, frumos rinduite pe fiecare bancă. Ceea ce au intuit cei peste 1.000 de elevi care au participat la clipele festive au fost și cuvintele rostite de Elena Baran, una dintre elevele care absolvind acest liceu a reușit cu media 8,80 la examenul de admitere, susținut la una dintre facultățile ieșene. Amintirile, încă proaspete ale anilor de liceu revărsau lumină. Pentru că liceul de azi a însorit edificiu, cu coridoare largi, primitoare, ospitaliere, cu fiecare clasă (seră florilor țării), cu profesori comunicativi și plini de grijă părintească, este o realitate în care triumfă entuziasmul dragostea de învățătușiră. Contrastul este evident intre liceul zilelor noastre și liceul trăit de Bacovia cindva! El îl evocă astfel: „Liceu — cimitir al tinereții mele — in lume m-ai dat in viitorile grele, atît de blazat:„ Liceu cimitir al tinereții mele!“. „Marele de altădată, absolvent" ar suride cu Bacovia, dreaptă bucurie către liceul-lumină de azi pe care și cuvintele Violetei Stoinea, care a vorbit în numele organizației U.T.C. a școlii, ni l-a înfățișat in versuri proprii ce atestă o autentică poetă: „Te-am regăsit — spune Violeta adresîndu-se școlii — la fel de primitoare, ca un palat din cartea cu povești, cu frunte înțeleaptă, gînditoare, cu raze dulci prin marile ferești. Și adresăm a noastră mulțumire profesorilor — dragi îndrumători, să ne învețe și să ne inspire izbînzile din anii viitori. Cu hotărîre și perseverență pe porțile ce larg ni se deschid, avem în pașii noștri o cadență — cadența oștii Marelui Partid !“. ST. AUREL Puiul de cocor Șapte ani de-acasă, vîrstă — barbă-cot, a intrat la clasă cu ghiozdan cu tot. E o toamnă mare, dulce mă-n fior . A-nceput să zboare puiul de cocor... AUREI. STANCIU