Steagul Roşu, septembrie 1965 (Anul 20, nr. 3912-3937)

1965-09-16 / nr. 3925

m­gg Proletari din toate tarile .uniti-va ! Steagul rosu ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN §1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU Cu toate forțele la semănatul griului Experiența a numeroase unități agri­cole socialiste dovedește că obținerea unei producții sporite pentru de grîu, efectuarea semănatului in mo­mentul optim este hotăritor. De exem­plu, anul acesta la G.A.S. Pufești, uni­tate fruntașă în ce privește cultura griului, s-a constatat că loturile care au fost însămințate cu 5 zile întîrzie­­re au dat o producție mai mică la hectar cu circa 200 kg, iar cele însă­­mînțate cu 10 zile mai tirziu, au avut un minus de producție de 500 kg la hectar. Institutul meteorologic anunță că luna octombrie a acestui an va fi deo­sebit de ploioasă. Dat fiind aceste con­diții climaterice specifice, se recoman­dă ca semănatul griului și a celorlal­te culturi de toamnă să înceapă de urgență în toate unitățile din regiune. Există condiții să se treacă la lucru cu toate forțele din primele zile ale de­clanșării campaniei. Aceasta ne-o do­vedește faptul că sunt deja executate arături pentru însămînțările de toam­nă pe o suprafață de peste 68.000 hec­tare (respectiv 64 la sută din plan) și S-a pregătit patul germinativ prin dis­­cuire pe 21.000 hectare. In aceste zile, principala sarcină a organelor și organizațiilor de partid, a sfaturilor populare, a consiliilor agri­cole, a conducerilor unităților din a­­gricultură este de a desfășura mun­ca politică și organizatorică în așa fel nicit să se treacă fără zăbavă la se­mănat, lucrîndu-se în ritm susținut cu întreaga capacitate de lucru a trac­toarelor și atelajelor. Cu forțele exis­tente in regiune (2.925 tractoare, 2.100 atelaje, 950 grape cu discuri și 938 semănături mecanice) putem realiza o viteză zilnică de 4.570 ha la arături pentru însămînțări și 10.700 ha la în­­sămînțări. Lucrîndu-se în acest ritm semănatul culturilor de toamnă tre­buie să se efectueze în regiunea noa­stră în 15 zile lucrătoare. La sfîrșitul primei decade a lunii octombrie se­mănatul griului să fie terminat în toate unitățile din regiune. Ce trebuie făcut în acest scop ? In primul rînd se cere urgentarea lucrărilor de pregătire a terenului și intensificarea ritmului de însămînțare a suprafețelor pe care patul germina­tiv este pregătit corespunzător. Grapele cu discuri să fie folosite zi și noapte, organizindu-se munca pe tractoare în două schimburi. Discuitul terenului să se facă concomitent cu grăparul. Avînd în vedere faptul că culturile prășitoare și în special porumbul este mult întîrziat în vegetație, trebuie să se reanalizeze cu atenție amplasarea griului și să se sporească în mod con­siderabil suprafețele ce vor fi însămîn­­țate după premergătoare timpurii. Cu toate forțele trebuie trecut la recolta­tul premergătoarelor tîrzii — floarea­­soarelui, sfecla de zahăr și a cartofi­lor — culturi care au ajuns la ma­turitate în majoritatea unităților. Cul­tura porumbului boabe să fie urmărită cu atenție și imediat ce a ajuns in faza de coacere, să se recolteze, să se elibereze terenul trecîndu-se de în­dată la arat și semănat cu grîu. In raioanele din sud (Adjud, Bacău) pe multe tarlale se poate trece la re­coltatul porumbului. Deja la Pufești, Păunești, Benești, Homocea, Burdusaci, Huruești, Ploscuțeni, Urechești și Li­­chitișeni a început recoltatul porum­bului, iar la cooperativa agricolă de producție Pufești și altele s-au însă­­mînțat primele suprafețe cu grîu de toamnă. însămînțatul griului a început și în unele unități din celelalte raioa­ne. Exemplul acestor unități din raionul Adjud care folosesc la maximum timpul bun de lucru în cîmp pentru recoltatul culturilor tîrzii, pregătirea terenului și însămînțatul griului tre­buie urmat și de celelalte unități. In toate unitățile să se recolteze în primul rînd culturile de pe terenurile care urmează să fie însămințate cu grîu de toamnă. Pe tarlalele eliberate, tractoarele și atelajele să treacă ime­diat la arat. Acolo unde mijloacele de transport nu pot satisface cerin­țele, să se organizeze tăierea și scoa­terea cocenilor și a tulpinilor de floarea-soarelui la marginea tarlalelor pentru a face loc tractoarelor să intre imediat la arat și însămînțat. Realizarea unei recolte bogate de grîu, în anul viitor, este hotărîtă în mare măsură nu numai de executarea imediată a însămînțărilor ci și de exe­cutarea unor lucrări de cît mai bună calitate. Calitatea lucrărilor de pre­gătire a solului, cantitatea de sămîn­­ță ce se dă la hectar, folosirea numai a semințelor condiționate și tratate sînt factori hotărîtori în sporirea pro­ducției la hectar. Specialiștii din unitățile agricole so­cialiste au datoria de a veghea și spri­jini aplicarea regulilor agrotehnice de înămînțare a griului în mod diferen­țiat în funcție de condițiile pedocli­matice din fiecare unitate. Este știut faptul că și în actuala campanie de toamnă succesul lucră­rilor de însămînțare a griului este hotărît în mare măsură de munca po­litică și organizatorică desfășurată de organele și organizațiile de partid. In scopul sprijinirii efectuării lucrărilor agricole la timpul optim și la un ni­vel agrotehnic superior, organele de partid au datoria de a efectua o îndru­mare și un control permanent în fie­care unitate agricolă luînd măsuri ca însămînțatul griului să se efectueze în cel mai scurt timp posibil.­­Toți factorii de răspundere privind buna desfășurare a campaniei agricole de toamnă trebuie să răspundă prin măsuri organizatorice și tehnice efi­ciente, bine chibzuite, care să asigure mobilizarea tuturor forțelor la punerea unei baze trainice obținerii și în anul viitor a unei recolte bogate de grîu. In felul acesta ne achităm cu cinste de sarcinile trasate de cel de-al IX-Iea Congres al P.C.R. privind sporirea producției de cereale, s­ituația pregătirii terenului pentru însămînțările de toamnă la data de 15 septembrie 1965 Din datele centralizate pe regiune rezultă că între suprafața arată și cea pregătită pentru însămințări exis­tă un mare decalaj. Acest decalaj precum și ploile căzute în ultimele zile creează condiții reale de a intensifica puternic activitatea de pregătire a patului germinativ și de însămînțare a griului de toamnă. LEGENDĂ pag.Mi­ a Gospodăriile agricole de stat mari furnizoare de produse agroalimentare. Laboranta M. Bogus de la Combinatul de cauciuc sintetic din Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, se distinge în fiecare lună prin activitatea sa în executarea la timp și de bună calitate a analizelor. Foto : C. BUTE Planul pe anul 1966 în dezbatere Noua valoare a lemnului Utilizînd rațional și valorificînd su­perior masa lemnoasă, această mare și practic inepuizabilă bogăție, cele 11 întreprinderi forestiere din regiunea noastră au dobîndit realizări însem­nate în activitatea economică desfă­șurată în cele 8 luni de activitate din acest an, însumate, realizările sunt re­liefate de importante depășiri ale sar­cinilor de plan : 15.549.000 lei la pro­ducția globală, 24.068.000 lei la pro­ducția marfă, 32.600 m c bușteni de rășinoase, 4.600 m c bușteni de fag, 3.600 m c cherestea de rășinoase, 7.300 m c cherestea de fag și altele. In pe­rioada amintită pe Direcția regională a economiei forestiere s-au realizat următorii indici de calitate superioa­ră : 42 la sută față de 41 la sută pla­nificat la cherestea de rășinoase și 72,4 la sută, față de 70 la sută plani­ficat la cherestea de fag. Realizări de seamă pe linia înde­plinirii și depășirii indicatorilor de plan au obținut și celelalte unități din ramura economiei forestiere a regiu­nii noastre, și anume: combinatele de industrializare a lemnului Bacău și Comănești, întreprinderea de me­canizare și transporturi forestiere Piatra Neamț, întreprinderea de con­strucții forestiere Piatra Neamț. Succesele dobîndite pînă în prezent vor fi continuate, în așa fel incit pla­nul pe anul 1965 să fie îndeplinit în­tocmai la toți indicatorii. iată o pri­mă constatare desprinsă din recenta dezbatere a cifrelor de plan pe anul 1966 în ramura economiei forestiere. A reieșit totodată și hotărî­rea colec­tivelor de muncă din această ramură de producție de a dezvolta succesele și în 1966, primul an al cincinalului.­­ Munca entuziastă a colectivului nostru, arăta în cuvîntul său STE­­LIAN DULFU, directorul întreprin­derii forestiere Piatra Neamț — s-a materializat în importante depășiri ale prevederilor de plan. Printre a­­cestea se numără depășirea produc­ției globale și marfă cu 2.324.000 lei și respectiv 6.611.000 lei, realizarea productivității muncii în proporție de 101,1 la sută, obținerea de economii și beneficii, peste cele planificate, în valoare de 473.000 lei și respectiv 2.003.000 lei. Adăugind la aceste în­semnate succese și pe cele pe care colectivul nostru este hotărît să le obțină pînă la sfîrșitul anului, vom păși intr-un nou an ale cărui sarcini sînt mobilizatoare și pe care fără în­doială le vom îndeplini. Cum le vom îndeplini depinde mai ales de noi în­șine, de condițiile pe care le creăm. Ținind seama de acest lucru de pe acum vom porni la îndeplinirea u­­nor măsuri tehnice și organizatorice. Astfel, în vederea realizării produc­ției nenominalizate ne-am propus să construim secții de nenominalizare, la Fabrica „Scînteia" și să refacem secția de acest gen de produse de la U.I.S. „Bistrița“. Pentru creșterea productivității muncii și îmbunătăți­rea calității produselor vom trece, în cadrul U.R.S. „Steaua roșie­", la meca­nizarea operațiunii de alimentare a halei de gatere cu bușteni, refacerea acesteia, reașezarea fluxului tehnolo­gic la condițiile noi create și altele. Se impune însă necesitatea ca fo­rul tutelar să ne sprijine mai mult în direcția înzestrării întreprinderii cu ferăstraie mecanice, în vederea men­ținerii indicelui de mecanizare a lu­crărilor de doborît și secționat.­­ Fără îndoială că sarcinile de plan pe anul 1965 le vom îndeplini în termen a spus și inginerul ION VASILE, directorul I.F. Bacău. Acest lucru va crea premise pentru noi rea­lizări în primul an al cincinalului. Pentru aceasta am întocmit și un plan de măsuri tehnice și organiza­torice a cărui realizare ne va preocu­pa în mod deosebit. Va trebui însă să fim sprijiniți m­ai mult de forul tutelar în unele probleme importante pentru activitatea noastră Astfel, se impune ca repartițiile pentru anul 1966 să se asigure încă din luna oc­tombrie a acestui an pentru a se putea contracta și primi specificații­le, necesarul de binare al regiunii Ba­­cău să se realizeze integral în re­giune deoarece, sunt condiții, să fim dotați cu noi mecanisme — tractoa­re, cositori mecanice, încărcătoare bolinder — și să fie soluționată pro­blema pieselor de schimb.­­ Concomitent cu orientarea spre îndeplinirea celorlalți indicatori de plan, îmbunătățirea continuă a cali­tății produselor trebuie să precum­pănească și în activitatea pe care o vom desfășura în anul 1966 — a spus S. BÜCHLER, directorul C.I.L. Ba­cău. Realizarea de produse cu carac­teristici calitative superioare care să S. ISTRATI (Continuare în pag. a II-a) ANUL XIX NR. 3.925 (5.404) JOI 16 SEPTEMBRIE 1965 4 pagini 25 bani Vizita în R. P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România SOFIA (Agerpres).­­ Trimișii noș­tri speciali transmit: Cea de-a III-a zi a vizitei în R. P. Bulgaria a delegației de partid și gu­vernamentală a Republicii Socialiste România a fost consacrată regiunii și orașului Plevna. Solii poporului ro­mân, însoțiți de tovarășii Todor Jiv­­kov, Boris Velcev, Gheorghi Bogda­nov, ambasadorul R. P. Bulgaria la București, au vizitat unități economice și monumente istorice ridicate în a­­mintirea faptelor de arme comune ro­­mâno-bulgare, în drum spre orașul Plevna, coloa­na oficiala de mașini s-a oprit la Bo­­tevgrad unde funcționează o unitate modernă de înalt nivel tehnic a in­dustriei socialiste bulgare — fabrica de semiconductor­. La intrarea în uzină, oaspeții au fost salutați cordial de Lazar Dancev, membru al C.C. al P.C.R., Comitetului regional Sofia al secretarul P.C.R., Nikola Matev, președintele Sfatului popular regional, ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, de numeroși mun­citori și muncitoare. Deasupra intrării se aflau portretele tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov. Pe o pancartă era înscrisă urarea de bun venit solilor poporului român. Nume­roase drapele ale celor două țări, stea­guri roșii, împodobeau sărbătorește clădirile întreprinderii. Un grup muncitoare, în costume naționale de oferit membrilor delegației și persoa­a­nelor care o însoțesc pline cu sare, vin și flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeți despre istoricul acestei tinere unități, locul ei în economia socialis­tă a Bulgariei. Construită în numai 17 luni, fabrica este prevăzută pentru o capacitate de 28 milioane de semiconductori pe an. Cu instalațiile și utilajele montate pînă acum, fabrica realizează o pro­ducție de peste 14 milioane semicon­ductor­ anual. în perioada scurtă de cind a intrat în funcție, muncitorii și-au însușit cunoștințele necesare mî­­nuirii complicatelor instalații­, reali­­zînd produse comparabile cu cele de pe piața internațională. însoțiți de cadre tehnice, membrii delegației au vizitat principalele sec­toare de producție, interesîndu-se de procesul de fabricație, însușirea și a­­plicarea metodelor de producție care asigură o bună calitate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, cei­lalți membri ai delegației române au mulțumit pentru primirea călduroasă și au urat colectivului acestei moder­ne unități industriale noi succese în muncă. Membrii delegației au semnat în cartea de onoare a uzinei. Colecti­vului uzinei i-au fost oferite din par­tea delegației de partid și guverna­mentale române, cadouri. în drum spre Plevna, delegația ro­mână a făcut un scurt popas la gos­podăria agricolă cooperativă de mun­că din comuna Praveț, unde președin­tele gospodăriei a rostit un cuvînt de salut. Cooperatorii i-au întîmpinat pe oaspeți cu pîine și sare aclamînd în­delung pentru prietenia româno-bul­­gară. Pionieri au oferit flori și cravate roșii. în numele delegației române tovară­șul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru primirea făcută, urînd coopera­torilor succese în muncă și în Viața personală. Asemenea manifestări calde și spon­tane de prietenie au fost făcute dele­gației de partid și guvernamen­tale a țării noastre și în comu­na Iablanița și în orășelul Lu­­koveț, unde înalții oaspeți ro­mâni s-au oprit pentru a răspunde sa­lutului ce le era adresat de mii de locuitori. Aceste întilniri s-au transfor­mat în mitinguri spontane ale priete­niei româno-bulgare. Răspunzînd cu­vintelor de prietenie, urărilor adresa­te poporului român de conducătorii organizațiilor locale de partid, tova­rășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru cuvintele calde cu care au fost intîmpinati solii poporului român. în toate localitățile pe unde a tre­cut convoiul de mașini, mii și mii de oameni ai muncii au ovaționat și au salutat cu aplauze și nesfîrșite arate delegația română. Pe tot traseul se ve­deau lozinci în cinstea Partidului Co­munist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Erau arbo­rate drapelele celor două state, în bal­coanele și ferestrele caselor erau așe­zate covoare multicolore cu frumoase motive naționale. Miile de oameni a­­liniați la marginea șoselei fluturau steaguri tricolore și buchete de flori. La hotarul dintre regiunile Sofia și Plevna delegația română a fost întîm­­pinată de conducători ai organizațiilor de partid și de stat locale, tovarășii Penko Gherganov, prim-secretar Comitetului regional de partid, Gheor­al­ghe Petrov, președinte al Sfatului popular regional­ Marko Markov, pre­ședintele organizației regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, este o regiune industrial-agrară care a cunoscut, asemenea întregii Bulga­rii, o puternică dezvoltare în anii pu­terii populare. Ponderea în producția industrială o deține industria ușoară și alimentară, în ultimii ani, aici a fost descoperită și pusă în valoare o zonă petroliferă. Regiunea este cunoscută datorită numeroaselor bine și muzee și monumente istorice, printre care Mausoleul ostașilor români că­zuți în Războiul de eliberare a Bul­gariei din 1877, aflat la Grivița, Mu­zeul „Ostașul român 1877-1878“ din comuna Pordim și Mausoleul ostașilor ruși și români căzuți în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877-1878 de la Plevna. Locuitorii Plevnei, al cărui nume este legat de glorioasele pagini din istoria țării noastre și a Bulgariei, au făcut o entuziastă primire delegației de partid și de stat a Republicii Socia­liste România. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia ro­­mâno-bulgară, fluturînd stegulete tri­colore. Așezate deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripții de sa­lut în­ Cinstea Partidului Comunist Ro­mân, a țării noastre, urări de bun ve­nit înalților oaspeți români, în centrul orașului, în Piața Roșie, in imediata vecinătate a Mausoleului închinat ostașilor ruși și români care au căzut în luptele din războiul din 1877-1878, o companie de onoare pre­zintă onorul. Tovarășul Nicolae Ceau­șescu trece în revistă compania ali­niată. Răsună imnurile de stat ale Re­publicii Socialiste România și Re­publicii Populare Bulgaria, înalții oaspeți români și conducă­torii de partid și de stat bulgari care-i însoțesc iau loc în tribuna oficială in­stalată în piață. Delegația de partid și de stat a țării noastre este salutată cu căldură de președintele Sfatului popu­lar al orașului Plevna, Luben Nacev. în numele delegației noastre, salutînd participanții la miting, a luat cuvîn­tul tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Locuitorii Plevnei, care umpleau Piața Roșie și toate străzile apropia­te, au ovaționat îndelung pentru prie­tenia frățească româno-bulgară. După încheierea mitingului, delega­ția de partid și guvernamentală țării noastre a vizitat Mausoleul eroi­i lor de la Plevna. în semn de adîncă cinstire a memoriei celor ce s-au jert­fit pentru o cauză dreaptă, membrii delegației au depus la Mausoleu o co­roană de flori și au semnat in cartea de onoare. în după-amiaza aceleiași zile, dele­gația de partid și guvernamentală Republicii Socialiste România în fru­­­n­te cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, îm­preună cu tovarășul Todor Jivkov și persoanele care îi însoțesc, au­ vizitat Mausoleul eroilor români de la Grivița. Delegația română a depus o coroa­nă de flori la Mausoleu și a semnat în cartea de onoare. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au sădit doi brazi în parcul din fața Mausoleului, după care delegația a vizitat monumentele care evocă figurile luptătorilor care au căzut vitejește pe cîmpul de bătălie, în Gospodăria cooperativă de mun­că „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ a avut loc un miting consacrat prieteniei ro­mâno-bulgare. Au rostit cuvîntări Ștefan Dimitrov, secretar al comitetului comunal de partid și tovarășul Virgil Trofin. în aceeași seară delegația română s-a întors la Sofia. Scoală dragă, bun găsit! Nu ne putem imagina cintec de toamnă fără refrenul cris­talin al clopoțelului. Are un el chemare cu timbrul plin de gingășie al copiilor noștri; are ceva din foșnetul metalic al frunzei arămii și din semnalul cosmic al vremurilor noastre. Clinchet primăvăratec în parfum de toamnă­, făgăduială ar­gintie pe drum cu ninsori, toate anotimpurile adunate în cu­polă mică de alamă, vibrație de cintec fără seamăn pe lume, dorit de copiii pămintului. Căci toate anotimpurile vîrstelor noastre s-au adunat (înainte de cea dinții strigare­a clopoțe­lului) in sălile și-n curțile școlilor regiunii noastre. La entuziastul eveniment al redeschiderii școlilor au fost prezenți membri ai birourilor comitetelor regional, raionale și orășenești de partid, membri ai comitetelor executive ale sfa­turilor populare regional, raionale, orășenești și comunale, numeroși părinți. Au răsunat în largul miilor de inimi cu­vintele din salutul adresat elevilor, cadrelor didactice și pă­rinților de tovarășul Ștefan Bălan, ministrul învățămintului. Mii de copii au pășit pragul claselor, s-au așezat in bănci simțind înalta bucurie petru știința oferită din toată inima prin darul multiplicat in milioanele de manuale. Și o dată cu prologul fiecărei festivități am rostit toți către copiii școlilor: „BINE AȚI VENIT IN LĂCAȘUL DE UNDE VEȚI PRIMI FOAIE DE DRUM IN VIAȚĂ !“. Prezentăm cîteva însemnări prilejuite de deschiderea noului an școlar în cuprinsul regiunii noastre : UN DAR PREȚIOS I-au așteptat profesorii în prag de școală nouă. Și le-au zîmbit, și i-au îmbrățișat. Iar ei, elevii, au oferit pro­fesorilor flori. S-au rostit apoi cuvin­te mari și emoționante. Și-a răsunat un cintec drag, un cintec pentru par­tid și țară. Și sărbătoarea reîntîlnirii a fost entuziastă ! ★ Asemeni tuturor școlarilor din cuprinsul regiunii, cei aproape 900 de elevi ai Școlii pedagogice din Bacău au răspuns „prezent“ la cea dinții re­chemare a clopoțelului. Iată-l acum, în uniforme noi, voioși, cu forțe spo­rite, cu proaspete și frumoase amintiri de vacanță, aici, pe aleea din fața școlii, la festivitatea deschiderii nou­lui an de învățămînt. (Continuare în pag. a II-a) LICEU­LUMINĂ Cu local construit in ultimii ani, Liceul nr. 4 din Bacău a fost in dimineața zilei lui 15 septembrie arena emo­țiilor începutului de nou an școlar. Acolo, in fața careului alcă­tuit de cei peste 1.000 de elevi, profesori și părinți, atmosfera fes­tivă a oferit clipele mari care — indiferent de virstă — ne aduc la acelaș numitor su­fletesc, la reveria celui care inaugurează în fiecare toamnă suiș pe treaptă nouă către înțelepciune. Au răsunat aplauze la multele simțăminte calde adresate elevilor, cadrelor didactice și părinților de către a­­cademicianul Ștefan Bălan, ministrul învă­­țămîntului, cuvînt că­ruia i s-a dat citire de către tovarășul Con­stantin Vlad, director al liceului. Liceul acesta a dat încă din vara care a trecut întîia lui promo­ție : prestigiul său, bine reprezentat de în­tregul colectiv de ca­dre didactice, a fost sporit de încă un re­cent eveniment: peste 90 la sută din absol­venții care încep stu­denția au obținut la e­­xamenele de admitere in diferite facultăți, ca­lificative mari. Cind vorbea eleva fruntașă Mirela Oltea­­nu, emoția noastră tre­cea din clasă-n clasă la bucuria pe care a­­veau s-o trăiască, după festivitate, liceenii, pen­tru manualele gra­tuite, frumos rindui­­te pe fiecare bancă. Ceea ce au intuit cei peste 1.000 de elevi care au participat la clipele festive au fost și cuvintele rostite de Elena Baran, una din­tre elevele care­­ ab­solvind acest liceu a reușit cu media 8,80 la examenul de admitere, susținut la una dintre facultățile ieșene. A­­mintirile, încă proas­pete ale anilor de liceu revărsau lumină. Pen­tru că liceul de azi a însorit edificiu, cu co­ridoare largi, primi­toare, ospitaliere, cu fiecare clasă (seră flo­rilor țării), cu profesori comunicativi și plini de grijă părintească, este o realitate în care tri­umfă entuziasmul dragostea de învățătu­și­ră. Contrastul este evi­dent intre liceul zile­lor noastre și liceul trăit de Bacovia cind­­va! El îl evocă astfel: „Liceu — cimitir al ti­nereții mele — in lu­me m-ai dat in viitori­­le grele, atît de blazat:„ Liceu cimitir al tinere­ții mele!“. „Marele de altădată, absolvent" ar suride cu Bacovia, dreaptă bucurie către liceul-lu­­mină de azi pe care și cuvintele Violetei Stoi­­nea, care a vorbit în numele organizației U.T.C. a școlii, ni l-a înfățișat in versuri proprii ce atestă o au­tentică poetă: „Te-am regăsit — spune Viole­ta adresîndu-se școlii — la fel de primitoa­re, ca un palat din car­tea cu povești, cu frun­te înțeleaptă, gînditoa­­re, cu raze dulci prin marile ferești. Și a­­dresăm a noastră mul­țumire profesorilor — dragi îndrumători, să ne învețe și să ne ins­pire izbînzile din anii viitori. Cu hotărîre și perseverență pe porțile ce larg ni se deschid, avem în pașii noștri o cadență — cadența oș­tii Marelui Partid !“. ST. AUREL Puiul de cocor Șapte ani de-acasă, vîrstă — barbă-cot, a intrat la clasă cu ghiozdan cu tot. E o toamnă mare, dulce mă-n fior . A-nceput să zboare puiul de cocor... AUREI. STANCIU

Next