Steagul Roşu, noiembrie 1965 (Anul 20, nr. 3965-3989)
1965-11-21 / nr. 3982
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU tssmm Să urgentăm îngropatul viilor In raioanele Adjud, Bacău și Tg. Ocna există importante suprafețe de teren cultivate cu vie altoită. Și acestea sporesc an de an. De pildă, în ultimii trei ani cooperativele agricole de producție cu condiții favorabile viticulturii au plantat cu sprijinul statului suprafața de 1.000 hectare cu vie nobilă. Pentru a asigura producțiile scontate, aceste plantații noi, ca și cele vechi, trebuie îngrijite în cît mai bune condiții. în prezent o lucrare de mare importanță și care nu mai poate suferi nici un fel de amînare este pregătirea plantațiilor de vii pentru iernat. Este știut că gerul vatămă în primul rînd ochii de pe coarde, ceea ce se răsfrînge direct asupra producției. înghețul puternic poate distruge însă și lemnul, atacînd mai întîi țesuturile de la noduri și apoi vasele conducătoare și măduva. De aceea, protejarea viilor împotriva efectului negativ al gerului este una din lucrările de cea mai mare importanță în agrotehnica viticolă. Trebuie să arătăm însă că acestei acțiuni nu i s-a acordat atenția cuvenită în toate unitățile deținătoare de vii altoite de către consiliile de conducere și specialiștii respectivi. Astfel, în raionul Adjud îngropatul viilor s-a făcut pînă în prezent pe numai 19 la sută din suprafață, iar în raionul Bacău în proporție de 42 la sută. Temperaturile scăzute înregistrate în ultimele zile pun în pericol viile rămase dezgropate. Pericolul unor mari pagube provocate de îngheț este în special la viile tinere plantate în ultimii trei ani. Dacă nu se iau din vreme măsurile necesare pentru protejarea acestor plantații, ele pot fi compromise total chiar înainte de a intra pe rod. De aceea se impun urgent măsuri pentru terminarea în cel mai scurt timp a lucrărilor necesare în vii și în special în plantațiile tinere, lucrări cerute de protejarea lor împotriva gerului. în viile plantate în primăvara acestui an este necesar să se facă în cel mai scurt timp mușuroitul vitelor. Pentru o protejare eficace împotriva gerului în viile care sînt în al doilea an de la plantare, coardele trebuie acoperite cu pămint prin îngropare. De asemenea, viile altoi pe roci este bine să fie iarna îngropate, adică culcate sub pămînt. Din calcule economice, reiese că o vie degradată de ger o singură dată la 10 ani, aduce pagube care depășesc cu mult costul îngropatului în întregul interval de timp. In unele podgorii se practică îngropatul parțial prin mușuroirea butucilor de bază. Această lucrare ferește butucii de un eventual îngheț, dar nu asigură protejarea în totalitate a coardelor pe rod, în aceste cazuri pentru a obține o recoltă normală se cere efectuată tăierea de compensație. Avînd în vedere că timpul este foarte înaintat și rece, consiliile raionale și conducerile cooperativelor agricole de producție, specialiștii în viticultură trebuie să mobilizeze toate forțele pentru ca îngropatul viitor să se termine în întregime în următoarele 2—3 zile. Harnica țesătoare Margareta Hantar de la Fabrica de postav din Buhuși, realizează numai produse de bună calitate. culinară Ne declarăm, categoric, împotriva unor astfel de expoziții de artă culinară și cofetărie . Nu de alta, dar cele organizate pentru ieri și azi, au dat naștere la prea multe discuții conjugale, soțiilor fiindu-le amintit ca exemplu pozitiv T.A.P.h.-ul. Acolo mîncare gustoasă I . Cîte sortimente și ce aspect frumos ! Mai mare dragul I încă din vitrină, la restaurantul „Zahana" te întîlnești cu un porc mistreț, o căprioară, și un cerb — în piele șipaie. Carnea lor o găsești înăuntru, gătită și prezentată în felurite forme umbietoare. Purceii la tavă, preparatele in aspic din pasăre, purcel, și vînat, alături de numeroasele produse de patiserie pentru aperitive (salturi, pateuri cu carne cu brlnză, cu crenvurști, cu pastă de heringi), numeroasele sortimente de ouă, măiestrit și gustos gătite, și diversele salate — justifică lipsa de locuri la mese și permanenta înghesuială din fața rafturilor frumos ornate. E greu să amintești întreaga varietate de produse culinare, insă curcanii și găinile fripte, și îndeosebi cele două specialități moldovenești — chișcă și tobă — nu pot fi trecute cu vederea. Avea dreptate totuși un consumator că această expoziție dacă ar fi fost organizată într-un local mai spațios și — de ce nu ? — mai elegant, succesul ar fi fost și mai mare. După o masă copioasă, la care ai băut un vin bun de regiune, se cuvine și un desert. Tot în orașul Bacău, la cofetăria „Muncitorul“ sunt expuse peste o sută de sortimente de dulciuri care mai de care mai... dulci, incitai de unde alege. Predomină torturile, produsele de bază de foi subțiri și cele cu frișcă. Găsești fursecuri de toate categoriile, bomboane în ciocolată, realizate după unele rețete franceze. Sunt îmbietoare, prăjiturile pe bază de fructe, cele cu nucă (baclava, trigon, sarailie). Dar incintă ochiul și imaginația celor 40 de piese artistice (vaze cu flori... dulci, buturugi pe care ar vrea oricine să le înghită, iepurași și o întreagă lume de cofeturi-bibelouri. Față de cealaltă expoziție organizată tot în cadrul Lunii preparatelor culinare, aceasta este mai bogată în piese ornamentale. Numărul sortimentelor de dulciuri a crescut cu încă 25 față de expoziția amintită iar calitatea lor atestă grija și bunele intenții ale T.A.P.L.-ului Bacău pentru cetățenii orașului. Bine, bine, dar ce facem cu discuțiile conjugale ?... C. RONI Drumuri în exploatările forestiere Mijloc eficient de punere în valoare a masivelor păduroase și în final de gospodărire rațională a fondului forestier — drumurile forestiere, construite în regiunea noastră de întreprinderea de construcții forestiere Piatra Neamț, s-au extins de la un an la altul, în ultimii 6 ani s-au construit peste 500 km drumuri auto forestiere, dintre care numai în 10 luni ale anului acesta au fost recepționate 85,6 km față de 53,5 km planificați, desimea rețelei de transport la 100 ha fiind în prezent de 265 mm. Acest lucru a făcut ca majoritatea bazinelor și bazinelelor principale să devină accesibile, crescînd astfel volumul masei lemnoase recoltată prin operațiuni culturale de la 190.000 mc în 1960 la 450.000 mc în 1965. Scurtarea termenelor de punere în funcțiune și calitatea tot mai bună a lucrărilor, iată atributele muncii rodnice pe care o desfășoară colectivul de la I.C.F. — Piatra Neamț. în acest scop se adoptă cele mai indicate soluții constructive ca utilizarea pe scara largă a elementelor prefabricate de beton armat la lucrările de poduri, podețe și pentru suprastructura drumurilor, în acest an, s-a trecut la modernizarea drumului autoaxial Tarcău, prin aplicarea de îmbrăcăminți asfaltice, lucrare care în afara importanței sale în mărirea traficului și a capacității de transport a materialului lemnos va contribui și la dezvoltarea turismului în aceste locuri. Scurtarea termenelor de construcție și calitatea lucrărilor sunt asigurate de modernele utilaje cu care este dotată întreprinderea ca: buldozere, autogredere, excavatoare. De altfel, mecanizarea unor lucrări a contribuit și la depășirea an de an a productivității muncii care înregistrează o creștere față de 1960 de 40 la sută. Tractoristul Crăciun T. loan (I. F. Comănești) făcînd un nou transport de bușteni. Despre „înainte“ și „acum“ Fabrica de hirtie și celuloză „Letea“ din Bacău aniversează in acest an 8 decenii de existență. In limitele acestei impresionante virste se pot stabili, după criterii tehnice, numeroase etape. De pildă, montarea fiecărei mașini de hirtie sau a fierbătoarelor pentru lemn chează câte o etapă mare dezvoltare a capacității de producție. Dar muncitorii vîrstnici, care și-au desfășurat aici activitatea timp de 3—4 decenii — și numărul lor este destul de mare — stabilesc, după criteriile impuse de viață, doar două etape în istoria fabricii: „înainte“ și , acum". Momentul de răscruce care separă aceste două etape, ei il situează in acea vară fierbinte a lui ‘48 cind fabrica a încetat să mai fie a patronilor și a fost restituită posesorilor ei de drept, celor care ani îndelungați i-au dat viață din viața lor. „Înainte“ începe în anul 1881, cină o mină de bogătași, cu binecuvîntarea nu lipsită de interese monarhiei, remarcă posibilitatea unei însemnate surse de cîștig din valorificarea prin transformare în hirtie a bogatelor resurse forestiere ale Văii Bistriței și creează o societate pe acțiuni care să construiască o fabrică de hirtie la Bacău. Așadar, nu dezvoltarea economică a acestei părți a țării a fost scopul pentru care s-a hotărît înființarea fabricii, nu necesitatea de a se contribui la dezvoltarea culturii prin producerea materiei prime pentru tipărirea de cărți și publicații i-a îndemnat pe societarii de atunci să ia această hotărîre, ci dorința de cîștig, legea goanei acerbe după profit cu mai mare. Scopul lor începe să se realizeze în 1885, cind la Letea, localitate din vecinătatea orașului Bacău, începe să producă noua fabrică de hirtie, care chiar în primul an aduce patronilor profituri mari. Cu ce preț ? Cu prețul lucrului în schimburi de 12-14 ore pe zi a muncitorilor din fabrică, în rîndul cărora nu puține erau femeile și nici copii. „Înainte“ este consemnat in istoria fabricii prin condiții de muncă inumane. In atmosfera viciată de bioxid de sulf și aburi, muncitorii transportau celuloza cu furcile și vagoneții, în timp ce de pe tavanele halelor întunecoase cădeau in permanență picături de apă. Și aceasta nu numai în 1885 sau 1900, ci în întreaga perioadă cuprinsă in etapa denumită „înainte“. Semnificativ pentru această etapă este și felul in care se utilează fabrica. Utilajele care se montau erau fără excepție depășite din punct de vedere tehnic, fabrica Letea fiind un minunat debușeu pentru firmele din străinătate care nu aveau unde să-și plaseze mașinile cine știe de cită rămase vreme prin magazii. Le convenea patronilor să cumpere astfel de mașini. Costul lor era scăzut, iar productivitatea redusă era compensată de scăderea continuă a salariilor muncitorilor. Profitul rămînea ridicat, in timp ce salariile muncitorilor continuau să se micșoreze pe măsura creșterii capacității de producție a fabricii. „Înainte“ înseamnă totodată un nivel tehnic extrem de scăzut al producției. Electrificarea acționării mașinilor de pildă, se face de-abia in decenii întregi după 1935, ce electricitatea devenise pentru industria din apus principal mijloc de acționare. De-abia atunci au dispărut din hale și lămpile de gaz și luminările. Cui ii păsa atunci de progresul tehnic, dacă acesta nu era în stare să aducă profituri mari și rapide ? Cui era să-i pese de condițiile de muncă ale „utilajului omenesc“ cum este denumită masa de muncitori a fabricii intr-un document al patronilor din 1935 ? Dar vârstnicii mai știu că „înainte“ înseamnă și lupta revoluționară muncitorilor din fabrică. a Anii 1905, 1920, 1933. sunt marcați in istoria fabricii prin mișcări de masă pentru sporirea salariilor, îmbunătățirea condițiilor de muncă. Sub presiunea unor astfel de mișcări sunt nevoiți patronii in 1937 să reducă ziua de lucru la 8 ore, măsură însoțită însă de reducerea salariilor și concedierea unor muncitori socotiți „turbulenți". Semnificațiile negative ale lui „înainte“ își găsesc antiteza in „acum“. Ce au însemnat în istoria fabricii anii de după naționalizare constau la orice pas in toate secțiile. Cu ce început șirul transformrilor care au făcut din vechea fabrică înapoiată din punct de vedere tehnic, cu o organizare judicioasă din punct dede vedere economic, o întreprindere înfloritoare? Mai întîi cu modernizarea secției de celuloză, în vederea sporirii capacității ei de producție. Au fost aduse utilaje pentru cojirea mecanică a buștenilor, apoi s-a construit o hală nouă de tocare a lemnului, dotată cu mașini moderne, care permiteau și valorificarea deșeurilor provenite de la fabricile de cherestea din localitate. Aceasta se intimpla in 1949. După doi ani, la „Letea" se instalează cel mai mare fierbător de lemn din țară, cu capacitatea de 226 mc. Nu mult după aceea locul vechii secții de sortare și albire C. BLAGOVICI (Continuare în pag. a 3-a) Aspect interior al fabricii IIIIIIII I I IIII IIIm I S-au terminat lucrările de construcție a Campingului de la Bicaz Valea Bistriței, această minunată parte a țării vizitată de mii de turiști din țară și din străinătate, s-a îmbogățit cu un nou obiectiv turistic. Constructorii Grupului 2 de șantiere al Trustului regional de construcții Bacău au terminat lucrările la un camping situat pe malul lacului de acumulare de la Bicaz în dreptul localității Potoci. Din acest punct se deschide o minunată priveliște care cuprinde lacul de acumulare și barajul hidrocentralei Bicaz, precum și masivul Ceahlău. Noul obiectiv turistic cuprinde 3 căsuțe din lemn cu capacitatea de cazare de 24 de locuri, o platformă pe care se pot monta 200 de corturi, o platformă pentru gararea a 100 de automobile, o terasă restaurant și un grup administrativ. Alături de crearea unor condiții optime de confort (apă potabilă, iluminat electric, canalizare, dușuri etc.), proiectanții s-au străduit să asigure și un aspect arhitectonic corespunzător. Construcțiile se disting prin linia modernă, care, împreună cu frumusețea peisajului înconjurător, oferă o ambianță deosebit de atrăgătoare. Nr. 3.982 (5.461) 4 pagini 25 bani ANUL XIX DUMINICĂ 21 NOIEMBRIE 1965 Vizita în Austria a tovarășului 9 Ion Gheorghe Maurer SCHRUNS 20. — De la trimișii speciali Agerpres, P. Stăncescu și C. Varvara . Sîmbătă dimineața, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer și persoanele care îl însoțesc au vizitat uzina Latschau, una din cele cinci hidrocentrale ale complexului Lunersse. La o altitudine de peste 1900 metri, sunt folosite aici resursele hidraulice ale rîului 111 și ale altor cursuri de apă din împrejurimi, pentru a pune în mișcare turbinele complexului hidroelectric. La sosire, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România a fost întîmpinat de reprezentanți ai ministerului transportului și energiei electrice, ai societății energetice Illwerke și ai uzinei Latschau. La sfirșitul vizitei, conducerea societății a oferit un prînz în cinstea oaspeților români. Seara, a avut loc o recepție oferită de șeful landului Vorarlberg, Herbert Kessler, în cinstea președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Șeful landului și tovarășul Ion Gheorghe Maurer au rostit scurte toasturi. •a în aceeași zi, ministrul comerțului exterior, Gheorghe Cioară, însoțit de Carl Bobleter, secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Austriei, a vizitat fabrica de dantele și tricotaje Gebrüder Langler și uzinele textile Getzner din Vorarlberg. A 300-a locomotivă Diesel electrică CRAIOVA. A 300-a locomotivă Diesel electrică a părăsit halele uzinei Electroputere, plecînd în primul său drum pe magistralele de oțel ale patriei. Aducîndu-și o prețioasă contribuție la înfăptuirea planului de dieselizare a căilor ferate constructorii de locomotive de la Craiova adaugă la acest succes și importante îmbunătățiri tehnologice aduse în construcția locomotivelor, care au dus, între altele, la creșterea puterii sale de tracțiune. Mesajul tovarășului Chivu Stoica, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, adresat O. N. U. pentru Alimentație și Agricultură cu ocazia a 20 de ani de la înființarea sa Domnule director general, implinirea a 20 de ani de la înființarea F.A.O., prima instituție specializată a Națiunilor Unite, îmi oferă un prilej plăcut de a vă adresa. dv. și statelor membre, participante, la cea de-a XIII-a sesiune F.R.O., sincere felicitări și un călduros salut, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și al meu personal. Obiectivele înscrise în Actul constitutiv al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație Și Agricultură sunt menite să contribuie la dezvoltarea cooperării internaționale, la facilitarea unui larg schimb de experiență în activitatea pentru ridicarea nivelului de nutriție al popoarelor și ameliorarea producției agricole. Militînd pentru o largă colaborare internațională — pe baza respectării principiilor suveranității, independenței naționale și egalității statelor, Republica Socialistă România sprijină activitățile care contribuie la cunoașterea reciprocă a valorilor științifice, tehnice, culturale și apreciază acțiunile de asistentă pe care F.A O. le întreprinde în diferite țări ale lumii în domeniul agroalimentar. In România, așa cum s-a subliniat recent, cu ocazia adoptării noului plan de dezvoltare a economiei nationale pe anii 1966—1970, agricultura reprezintă un factor de mare importantă în ansamblul economiei naționale și este chemată să aducă o contribuție din ce în ce mai însemnată la progresul țării, la ridicarea bunăstării poporului. Continuînd în ritm intens industrializarea socialistă a țării, vom acorda o atenție tot mai mare dezvoltării unei agriculturi intensive și multilaterale, capabile să realizeze o producție agricolă sporită. România înțelege să coopereze, activ și să acorde sprijinul său Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură în vederea realizării obiectivelor sale fundamentale și îndeplinirii programului său de activitate. Arez succes deplin lucrărilor sesiunii a XIII-a a Conferinței F.A.O. (Agerpres) Constituirea Comisiei de pregătire a Conferinței de înființare a Uniunii regionale a cooperativelor agricole de producție Ieri, la Sfatul popular regional Bacău, a avut loc ședința de constituire a Comisiei de pregătire a Conferinței de înființare a Uniunii regionale a cooperativelor agricole de producție, ce se va ține în prima decadă a lunii februarie 1966. La ședință au luat parte președinți, brigadieri, țărani cooperatori și ingineri din cooperativele agricole de producție din toate raioanele regiunii, activiști de partid și de stat. Au participat tovarășii Neculai Olariu, secretar al Comitetului regional Bacău al P.C.R., Neculai Botușan, membru al Comitetului regional Bacău al P.C.R., Ștefan Croitoru, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, Dumitru Găină, vicepreședinte al Consiliului agricol regional Bacău. Deschizînd ședința, tovarășul Neculai Olariu a subliniat în cuvîntul său importanța hotărîrilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie a. c. cu privire la îmbunătățirea conducerii și planificării agriculturii. El a arătat printre altele că, recenta Plenară a C.C. al P.C.R., avînd în vedere sarcinile stabilite agriculturii prin Directivele celui de-al IX-lea Congres al partidului, a dezbătut o seamă de măsuri concrete, punînd accent pe necesitatea asigurării unei puternice baze tehnico-materiale, îmbunătățirea conducerii și planificării agriculturii. Plenara stabilit măsuri privind constituirea a uniunilor raionale, regionale și a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, precum și pentru rezolvarea unor probleme de ordin social pe care le ridică munca și viața țăranilor cooperatori. .Măsurile stabilite de plenară vor ridica agricultura noastră pe o treaptă nouă, calitativ superioară, organizarea uniunilor cooperatiste constituind o nouă contribuție a partidului nostru la îmbunătățirea formelor și metodelor de muncă în agricultură, înființarea uniunilor cooperatiste va duce la creșterea răspunderii față de îndeplinirea sarcinilor ce revin cooperativelor agricole de producție, va asigura în același timp ajutorarea intercooperatistă, creînd cîmp larg inițiativei, va contribui la rezolvarea operativă a celor mai arzătoare probleme ce le ridică agricultura îmbinînd armonios interesele cooperatorilor cu cele ale întregului nostru popor. Studierea temeinică de către uniunile cooperatiste a condițiilor de producție, a procesului tehnologic, a fenomenelor sociale, a experienței dobîndite de cooperativele fruntașe sunt sarcini de mare răspundere. Uniunile trebuie să fie în măsură să se ocupe în permanență de găsirea celor mai potrivite forme și metode de organizare a muncii, de retribuire după producția obținută, de organizarea și ținerea concretă și la zi a evidenței muncii și a producției. , Veriga de bază a sistemului de conducere obștească a agriculturii cooperatiste va fi uniunea raională. Ea se va constitui prin asocierea cooperativelor din raionul respectiv, avînd sarcina de a coordona și îndruma activitatea acestora în vederea întocmirii planurilor economice, a organizării muncii, respectarea prevederilor statutare și a democrației cooperatiste. Una din sarcinile de bază ale uniunilor raionale va fi organizarea acțiunilor de interes comun, din raza de activitate a unui grup de cooperative agricole de producție, sau a acțiunilor la nivelul raioanelor, cum ar fi amenajări de irigații, de prevenire a inundațiilor, combaterea eroziunii solului, îmbunătățirea pășunilor și altele. Pentru desfășurarea în bune condiții a procesului de producție, uniunile raionale au sarcina să organizeze aprovizionarea tehnico-materială a cooperativelor agricole de producție. Se vor ocupa, de asemenea, de organizarea reparării mașinilor, utilajelor și mijloacelor de transport ale unităților. Organizarea între cooperative a schimbului și întrajutorării cu semințe, furaje și alte mijloace necesare producției sunt sarcini de care se vor ocupa, de asemenea, uniunile raionale ale cooperativelor agricole de producție. Ele vor trebui să colaboreze permanent cu organele de stat în orientarea producției în așa fel, ca să se creeze posibilitatea alcătuirii fondului central de produse agricole, să se asigure îndeplinirea obligațiilor contractuale încheiate cu organizațiile comerciale, să se organizeze desfacerea produselor de către cooperative direct pe piață sau prin intermediul uniunii. Organizarea controlului și evidenței contabile este de asemenea, o sarcină a uniunilor raionale, în acest scop ele vor prelua îndrumătorii contabili ai cooperativelor agricole de producție de la Banca Națională. După înființarea uniunilor raionale, contabilii șefi din cooperativele agricole de producție care în prezent sunt salariați de stat, vor lucra direct sub îndrumarea uniunilor raionale și a Băncii Naționale. Așa cum se prevede în Raportul prezentat la Plenara C.C. al P.C.R., pe măsura întăririi și acumulării unei experiențe de conducere și organizare a muncii, uniunile raionale își vor putea lărgi activitatea inițiind noi acțiuni care să contribuie la folosirea cit mai completă a rezervelor de care dispune agricultura. Organele de conducere ale uniunii cooperatiste vor lucra pe baza principiului muncii colective, ca organe deliberative și vor răspunde de activitatea lor în fața țăranilor cooperatori. Comisia regională pe care o constituim astăzi, are sarcina de a pregăti conferința de înființare a Uniunii regionale a cooperativelor agricole de producție. în încheiere, vorbitorul a subliniat că măsurile adoptate de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. privind îmbunătățirea conducerii și planificării agriculturii noastre socialiste, s-au bucurat de un larg ecou în rîndul țăranilor muncitori, de adeziunea lor unanimă. Comitetul regional de partid, este încredințat că membrii cooperativelor agricole de producție din regiunea noastră, vor răspunde cu tot elanul, hărnicia și priceperea care-i caracterizează grijii părintești pe care le-o (Continuare în pagina a III-a)