Steagul Roşu, noiembrie 1965 (Anul 20, nr. 3965-3989)

1965-11-21 / nr. 3982

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU tssmm Să urgentăm îngropatul viilor In raioanele Adjud, Bacău și Tg. Ocna există importante suprafețe de teren cultivate cu vie altoită. Și a­­cestea sporesc an de an. De pildă, în ultimii trei ani cooperativele agricole de producție cu condiții favorabile vi­ticulturii au plantat cu sprijinul sta­tului suprafața de 1.000 hectare cu vie nobilă. Pentru a asigura producțiile scontate, aceste plantații noi, ca și cele vechi, trebuie îngrijite în cît mai bune condiții. în prezent o lucrare de mare impor­tanță și care nu mai poate suferi nici un fel de amînare este pregătirea plan­tațiilor de vii pentru iernat. Este știut că gerul vatămă în primul rînd ochii de pe coarde, ceea ce se răsfrînge di­rect asupra producției. înghețul puter­nic poate distruge însă și lemnul, a­­tacînd mai întîi țesuturile de la no­duri și apoi vasele conducătoare și măduva. De aceea, protejarea viilor împotriva efectului negativ al geru­lui este una din lucrările de cea mai mare importanță în agrotehnica viti­colă. Trebuie să arătăm însă că acestei acțiuni nu i s-a acordat atenția cu­venită în toate unitățile deținătoare de vii altoite de către consiliile de con­ducere și specialiștii respectivi. Ast­fel, în raionul Adjud îngropatul viilor s-a făcut pînă în prezent pe numai 19 la sută din suprafață, iar în raionul Bacău în proporție de 42 la sută. Temperaturile scăzute înregistrate în ultimele zile pun în pericol viile rămase dezgropate. Pericolul unor mari pagube provocate de îngheț este în special la viile tinere plantate în ultimii trei ani. Dacă nu se iau din vreme măsurile necesare pentru prote­jarea acestor plantații, ele pot fi com­promise total chiar înainte de a intra pe rod. De aceea se impun urgent mă­suri pentru terminarea în cel mai scurt timp a lucrărilor necesare în vii și în special în plantațiile tinere, lucrări ce­rute de protejarea lor împotriva ge­rului. în viile plantate în primăvara aces­tui an este necesar să se facă în cel mai scurt timp mușuroitul vitelor. Pentru o protejare eficace împotriva gerului în viile care sînt în al doilea an de la plantare, coardele trebuie a­­coperite cu pămint prin îngropare. De asemenea, viile altoi pe roci este bine să fie iarna îngropate, adică culcate sub pămînt. Din calcule economice, reiese că o vie degradată de ger o singură dată la 10 ani, aduce pagube care depășesc cu mult costul îngro­patului în întregul interval de timp. In unele podgorii se practică îngro­patul parțial prin mușuroirea butuci­lor de bază. Această lucrare ferește butucii de un eventual îngheț, dar nu asigură protejarea în totalitate a coar­delor pe rod, în aceste cazuri pentru a obține o recoltă normală se cere efec­tuată tăierea de compensație. Avînd în vedere că timpul este foarte înaintat și rece, consiliile raio­nale și conducerile cooperativelor a­­gricole de producție, specialiștii în vi­ticultură trebuie să mobilizeze toate forțele pentru ca îngropatul viitor să se termine în întregime în următoarele 2—3 zile. Harnica țesătoare Margareta Hantar de la Fabrica de postav din Buhuși, realizează numai pro­duse de bună calitate. culinar­ă Ne declarăm, categoric, împotriva unor astfel de expoziții de artă culi­nară și cofetărie . Nu de alta, dar cele organizate pentru ieri și azi, au dat naștere la prea­ multe discuții conju­gale, soțiilor fiindu-le amintit ca e­­xemplu pozitiv T.A.P.h.-ul. Acolo mîn­­care gustoasă I . Cîte sortimente și ce aspect frumos ! Mai mare dragul I încă din vitrină, la restaurantul „Zahana" te întîlnești cu un porc mistreț, o că­prioară, și un cerb — în piele și­­paie. Carnea lor o găsești înăuntru, gătită și prezentată în felurite forme umbietoare. Purceii la tavă, prepara­tele in aspic din pasăre, purcel, și vî­­n­at, alături de numeroasele produse de patiserie pentru aperitive (salturi, pateuri cu carne­ cu brlnză, cu cren­­vurști, cu pastă de heringi), numeroa­sele sortimente de ouă, măiestrit și gustos gătite, și diversele salate — justifică lipsa de locuri la mese și per­manenta înghesuială din fața rafturi­lor frumos ornate. E greu să amin­tești întreaga varietate de produse cu­linare, insă curcanii și găinile fripte, și îndeosebi cele două specialități m­oldovenești — chișcă și tobă — nu pot fi trecute cu vederea. Avea drep­tate totuși un consumator că această expoziție dacă ar fi fost organizată într-un local mai spațios și — de ce nu ? — mai elegant, succesul ar fi fost și mai mare. După o masă copioasă, la care ai băut un vin bun de regiune, se cuvine și un desert. Tot în orașul Bacău, la cofetăria „Muncitorul“ sunt expuse peste o sută de sortimente de dulciuri care mai de care mai... dulci, incit­ai de unde alege. Predomină torturile, produsele de bază de foi subțiri și cele cu frișcă. Găsești fursecuri de toate categoriile, bomboane în ciocolată, realizate după unele rețete franceze. Sunt îmbietoare, prăjiturile pe bază de fructe, cele cu nucă (baclava, tri­­gon, sarailie). Dar incintă ochiul și imaginația ce­lor 40 de piese artistice (vaze cu flori... dulci, buturugi pe care ar vrea oricine să le înghită, iepurași și o în­treagă lume de cofeturi-bibelouri. Față de cealaltă expoziție organizată tot în cadrul Lunii preparatelor culi­nare, aceasta este mai bogată în piese ornamentale. Numărul sortimentelor de dulciuri a crescut cu încă 25 față de expoziția amintită iar calitatea lor atestă grija și bunele intenții ale T.A.P.L.-ului Bacău pentru cetățenii o­­rașului. Bine, bine, dar ce facem cu discu­țiile conjugale ?... C. RONI Drumuri în exploatările forestiere Mijloc eficient de punere în valoare a masivelor păduroase și în final de gospodărire rațională a fondului fores­tier — drumurile forestiere, construite în regiunea noastră de întreprinderea de construcții forestiere Piatra Neamț, s-au extins de la un an la altul, în ultimii 6 ani s-au construit peste 500 km drumuri auto forestiere, dintre care numai în 10 luni ale anului a­­cesta au fost recepționate 85,6 km față de 53,5 km planificați, desimea rețe­lei de transport la 100 ha fiind în pre­zent de 265 m­m. Acest lucru a făcut ca majoritatea bazinelor și bazinele­­lor principale să devină accesibile, crescînd astfel volumul masei lem­noase recoltată prin operațiuni cul­turale de la 190.000 m­c în 1960 la 450.000 m­c în 1965. Scurtarea termenelor de punere în funcțiune și calitatea tot mai bună a lucrărilor, iată atributele muncii rod­nice pe care o desfășoară colectivul de la I.C.F. — Piatra Neamț. în acest scop se adoptă cele mai indicate solu­ții constructive ca utilizarea pe scara largă a elementelor prefabricate de be­ton armat la lucrările de poduri, po­dețe și pentru suprastructura drumuri­lor, în acest an, s-a trecut la moderni­zarea drumului auto­axial Tarcău, prin aplicarea de îmbrăcăminți asfaltice, lu­crare care în afara importanței sale în mărirea traficului și a capacității de transport a materialului lemnos va contribui și la dezvoltarea turismului în aceste locuri. Scurtarea termenelor de construcție și calitatea lucrărilor sunt asigurate de modernele utilaje cu care este dotată întreprinderea ca: buldozere, auto­­gredere, excavatoare. De altfel, meca­nizarea unor lucrări a contribuit și la depășirea an de an a productivității muncii care înregistrează o creștere față de 1960 de 40 la sută. Tractoristul Crăciun T. loan (I. F. Comănești) făcînd un nou transport de bușteni. Despre „înainte“ și „acum“ Fabrica de hirtie și ce­luloză „Letea“ din Bacău aniversează in acest an 8 decenii de existență. In li­mitele acestei­­ impresio­nante virste se pot stabili, după criterii tehnice, nu­meroase etape. De pildă, montarea fiecărei mașini de hirtie sau a fierbătoa­­relor pentru lemn chează câte o etapă mar­­e dezvoltare a capacității de producție. Dar muncitorii vîrstnici, care și-au des­fășurat aici activitatea timp de 3—4 decenii — și numărul lor este destul de mare — stabilesc, după criteriile impuse de viață, doar două etape în isto­ria fabricii: „înainte“ și , acum". Momentul de răs­cruce care separă aceste două etape, ei il situează in acea vară fierbinte a lui ‘48 cind fabrica a în­cetat să mai fie a patro­nilor și a fost restituită posesorilor ei de drept, ce­lor care ani îndelungați i-au dat viață din viața lor. „Înainte“ începe în anul 1881, cină o mină de bo­gătași, cu binecuvîntarea nu lipsită de interese monarhiei, remarcă posi­­­bilitatea unei însemnate surse de cîștig din valori­ficarea prin transformare în hirtie a bogatelor re­surse forestiere ale Văii Bistriței și creează o so­cietate pe acțiuni care să construiască o fabrică de hirtie la Bacău. Așadar, nu dezvoltarea economică a acestei părți a țării a fost scopul pen­tru care s-a hotărît înfi­ințarea fabricii, nu nece­sitatea de a se contribui la dezvoltarea culturii prin producerea materiei prime pentru tipărirea de cărți și publicații i-a în­demnat pe societarii de a­­tunci să ia această hotă­­rîre, ci dorința de cîștig, legea goanei acerbe după profit cu­ mai mare. Scopul lor începe să se realizeze în 1885, cind la Letea, localitate din veci­nătatea orașului Bacău, începe să producă noua fa­brică de hirtie, care chiar în primul an aduce patro­nilor profituri mari. Cu ce preț ? Cu prețul lucru­lui în schimburi de 12-14 ore pe zi a muncitorilor din fabrică, în rîndul că­rora nu puține erau femei­le și nici copii. „Înainte“ este consem­nat in istoria fabricii prin condiții de muncă inu­mane. In atmosf­era vicia­tă de bioxid de sulf și a­­buri, muncitorii transpor­tau celuloza cu furcile și vagoneții, în timp ce de pe tavanele halelor întu­necoase cădeau in perma­nență picături de apă. Și aceasta nu numai în 1885 sau 1900, ci în întreaga perioadă cuprinsă in eta­pa denumită „înainte“. Semnificativ pentru a­­ceastă etapă este și felul in care se utilează fabri­ca. Utilajele care se mon­tau erau fără excep­ție depășite din punct de vedere tehnic, fa­brica Letea fiind un minunat debușeu pentru firmele din străinătate care nu aveau unde să-și plaseze mașinile cine știe de cită rămase vreme prin magazii. Le con­venea patronilor să cumpere astfel de ma­șini. Costul lor era scă­zut, iar productivitatea redusă era compensată de scăderea continuă a sala­riilor muncitorilor. Pro­fitul rămînea ridicat, in timp ce salariile mun­citorilor continuau să se micșoreze pe măsura creș­terii capacității de pro­ducție a fabricii. „Înainte“ înseamnă tot­odată un nivel tehnic ex­trem de scăzut al produc­ției. Electrificarea acțio­nării mașinilor de pildă, se face de-abia in decenii întregi după 1935, ce electricitatea devenise pen­tru industria din apus principal mijloc de ac­ționare. De-abia atunci au dispărut din hale și lăm­pile de gaz și luminările. Cui ii păsa atunci de progresul tehnic, dacă a­­cesta nu era în stare să aducă profituri mari și rapide ? Cui era să-i­ pese de condițiile de muncă ale „utilajului omenesc“ cum este denumită masa de muncitori a fabricii in­tr-un document al patro­nilor din 1935 ? Dar vârstnicii mai știu că „înainte“ înseamnă și lupta revoluționară muncitorilor din fabrică. a Anii 1905, 1920, 1933. sunt marcați in istoria fabricii prin mișcări de masă pen­tru sporirea salariilor, îm­bunătățirea condițiilor de muncă. Sub presiunea u­­nor astfel de mișcări sunt nevoiți patronii in 1937 să reducă ziua de lucru la 8 ore, măsură însoțită însă de reducerea salariilor și concedierea unor munci­tori socotiți „turbulenți". Semnificațiile negative ale lui „înainte“ își găsesc antiteza in „acum“. Ce au însemnat în istoria fabricii anii de după naționalizare constau­ la orice pas in toate secțiile. Cu ce început șirul transform­­­­rilor care au făcut din vechea fabrică înapoiată din punct de vedere teh­nic, cu o organizare judicioasă din punct de­­de vedere economic, o între­prindere înfloritoare? Mai întîi cu modernizarea sec­ției de celuloză, în vede­rea sporirii capacității ei de producție. Au fost a­­duse utilaje pentru cojirea mecanică a buștenilor, a­­poi s-a construit o hală nouă de tocare a lemnului, dotată cu mașini moder­ne, care permiteau și va­lorificarea deșeurilor pro­venite de la fabricile de cherestea din localitate. Aceasta se intimpla in 1949. După doi ani, la „Letea" se instalează cel mai mare fierbător de lemn din țară, cu capaci­tatea­ de 226 mc. Nu mult după aceea locul vechii secții de sortare și albire C. BLAGOVICI (Continuare în pag. a 3-a) Aspect interior al fabricii IIIIIIII I I IIII IIIm I S-au terminat lucrările de construcție a Campingului de la Bicaz Valea Bistriței, această minuna­tă parte a țării vizitată de mii de turiști din țară și din străinătate, s-a îmbogățit cu un nou obiectiv turistic. Constructorii Grupului 2 de șantiere al Trustului regional de construcții Bacău au terminat lucrările la un camping situat pe malul lacului de acumulare de la Bicaz în dreptul localității Potoci. Din acest punct se deschide o mi­nunată priveliște care cuprinde lacul de acumulare și barajul hi­drocentralei Bicaz, precum și ma­sivul Ceahlău. Noul obiectiv tu­ristic cuprinde 3 căsuțe din lemn cu capacitatea de cazare de 24 de locuri, o platformă pe care se pot monta 200 de corturi, o platformă pentru gararea a 100 de automo­bile, o terasă restaurant și un grup administrativ. Alături de crearea unor condiții optime de confort (apă potabilă­, iluminat electric, canalizare, dușuri etc.), proiectanții s-au străduit să asigure și un­­ as­pect arhitectonic corespunzător. Construcțiile se disting prin linia modernă, care, împreună cu fru­­musețea peisajului înconjurător, oferă o ambianță deosebit de atră­gătoare. Nr. 3.982 (5.461) 4 pagini 25 bani ANUL XIX DUMINICĂ 21 NOIEMBRIE 19­6­5 Vizita în Austria a tovarășului 9 Ion Gheorghe Maurer SCHRUNS 20. — De la trimișii spe­ciali Agerpres, P. Stăncescu și C. Var­vara . Sîmbătă dimineața, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste­­ România, Ion Gheorghe Maurer și persoanele care îl însoțesc au vizitat uzina Latschau, una din cele cinci hidrocentrale ale complexului Lunersse. La o altitudine de peste 1900 metri, sunt folosite aici resursele hi­draulice ale rîului 111 și ale altor cursuri de apă din împrejurimi, pen­tru a pune în mișcare turbinele com­plexului hidroelectric. La sosire, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste Ro­mânia a fost întîmpinat de reprezen­tanți ai ministerului transportului și e­­nergiei electrice, ai societății energe­tice Illwerke și ai uzinei Latschau. La sfirșitul vizitei, conducerea so­cietății a oferit un prînz în cinstea oaspeților români. Seara, a avut loc o recepție oferită de șeful landului Vorarlberg, Herbert Kessler, în cinstea președintelui Con­siliului de Miniștri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Șeful landului și tovarășul Ion Gheorghe Maurer au rostit scurte toasturi. •a­ în aceeași zi, ministrul comerțului exterior, Gheorghe Cioară, însoțit de Carl Bobleter, secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Aus­triei, a vizitat fabrica de dantele și tricotaje Gebrüder Langler și uzinele textile Getzner din Vorarlberg. A 300-a locomotivă Diesel electrică CRAIOVA.­­ A 300-a locomotivă Diesel electrică a părăsit halele uzinei Electroputere, plecînd în­­ primul său drum pe magistralele de oțel ale pa­triei. Aducîndu-și o prețioasă contri­buție la înfăptuirea planului de diese­­lizare a căilor ferate constructorii de locomotive de la Craiova adaugă la acest su­cces și importante îmbunătă­țiri tehnologice aduse în construcția locomotivelor, care au dus, între al­tele, la creșterea puterii sale de tracțiune. Mesajul tovarășului Chivu Stoica, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, adresat O. N. U. pentru Alimentație și Agricultură cu ocazia a 20 de ani de la înființarea sa Domnule director general,­­ implinirea a 20 de ani de la înfiin­țarea F.A.O., prima instituție specia­lizată a Națiunilor Unite, îmi oferă un prilej plăcut de a vă adresa. dv. și sta­telor membre, participante, la cea de-a XIII-a sesiune F.R.O., sincere felici­tări și un călduros salut, în numele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România și al meu personal. Obiectivele înscrise în Actul con­stitutiv al Organizației Națiunilor U­­nite pentru Alimentație Și Agricultură sunt menite să contribuie la dezvolta­rea cooperării internaționale, la faci­litarea unui larg schimb de experiență în activitatea pentru ridicarea nivelu­lui de nutriție al popoarelor și ame­liorarea producției agricole. Militînd­ pentru o largă­ colaborare internațională — pe baza respectării principiilor suveranității, independen­ței naționale și egalității statelor, Re­publica Socialistă România sprijină activitățile care­ contribuie la cunoaș­terea reciprocă a valorilor științifice, tehnice, culturale și apreciază acțiu­nile de asistentă pe care F.A­ O. le întreprinde în diferite țări ale lumii în domeniul agroalimentar. In România, așa cum s-a subliniat recent, cu ocazia adoptării noului plan de dezvoltare a economiei nationale pe anii 1966—1970, agricultura repre­zintă un factor de mare importantă în ansamblul economiei naționale și este chemată să aducă o contribuție din ce în ce mai însemnată la progresul țării, la ridicarea bunăstării poporului.­ Con­­tinuînd în ritm intens industrializa­rea socialistă a țării, vom acorda o aten­ție tot mai mare dezvoltării unei a­­griculturi intensive și multilaterale, capabile să realizeze o producție a­­gricolă sporită. România înțelege să coopereze, ac­tiv și să acorde sprijinul său Organi­zației Națiunilor Unite pentru Alimen­tație și Agricultură în vederea reali­­zării obiectivelor sale fundamentale și îndeplinirii programului său de acti­vitate. Arez succes deplin lucrărilor se­siunii a XIII-a a Conferinței F.A.O. (Agerpres) Constituirea Comisiei de pregătire a Conferinței de înființare a Uniunii regionale a cooperativelor agricole de producție Ieri, la Sfatul popular regional Ba­cău, a avut loc ședința de constituire a Comisiei de pregătire a Conferinței de înființare a Uniunii regionale a cooperativelor agricole de producție, ce se va ține în prima decadă a lunii februarie 1966. La ședință au luat parte președinți, brigadieri, țărani cooperatori și ingi­neri din cooperativele agricole de producție din toate raioanele regiunii, activiști de partid și de stat. Au participat tovarășii Neculai O­­lariu, secretar al Comitetului regional Bacău al P.C.R., Neculai Botușan, membru al Comitetului regional Ba­cău al P.C.R., Ștefan Croitoru, vice­președinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, Dumitru Găină, vicepreședinte al Consiliului agricol regional Bacău. Deschizînd ședința, tovarășul Necu­lai Olariu a subliniat în cuvîntul său importanța hotărîrilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 11—12 no­iembrie a. c. cu privire la îmbunătă­țirea conducerii și planificării agri­culturii.­ El a arătat printre altele că, recenta Plenară a C.C. al­ P.C.R., a­­vînd în vedere sarcinile stabilite a­­griculturii prin Directivele celui de-al IX-lea Congres al partidului, a dez­bătut o seamă de măsuri concrete, punînd accent pe necesitatea asigu­rării unei puternice baze tehnico-ma­­teriale, îmbunătățirea conducerii și planificării agriculturii. Plenara stabilit măsuri privind constituirea a uniunilor raionale, regionale și a U­­niunii Naționale a Cooperativelor A­­gricole de Producție, precum și pen­tru rezolvarea unor probleme de or­din social pe care le ridică munca și viața țăranilor cooperatori. .Măsurile stabilite de plenară vor ridica agricultura noastră pe o treap­tă nouă, calitativ superioară, organi­zarea uniunilor cooperatiste consti­tuind o nouă contribuție a partidului nostru la îmbunătățirea formelor și metodelor de muncă în agricultură, înființarea uniunilor cooperatiste va duce la creșterea răspunderii față de îndeplinirea sarcinilor ce revin cooperativelor agricole de producție, va asigura în același timp ajutorarea intercooperatistă, creînd cîmp larg inițiativei, va contribui la rezolvarea operativă a celor mai arzătoare pro­bleme ce le ridică agricultura îmbi­­nînd armonios interesele cooperato­rilor cu cele ale întregului nostru po­por. Studierea temeinică de­­ către uniu­nile cooperatiste a condițiilor de pro­ducție, a procesului tehnologic, a fe­nomenelor sociale, a experienței do­­bîndite de cooperativele fruntașe sunt sarcini de mare răspundere. Uniunile trebuie să fie în măsură să se ocupe în permanență de găsirea celor mai potrivite forme și metode de organizare a muncii, de r­etribuire după producția obținută, de organiza­rea și ținerea concretă și la zi a evi­denței muncii și a producției. , Veriga de bază a sistemului de con­ducere obștească a agriculturii coope­ratiste va fi uniunea raională. Ea se va constitui prin asocierea coopera­tivelor din raionul respectiv, avînd sarcina de a coordona și îndruma ac­tivitatea acestora în vederea întocmi­rii planurilor economice, a organi­zării muncii, respectarea prevederilor statutare și a democrației coopera­tiste. Una din sarcinile de bază ale uniu­nilor raionale va fi organizarea ac­țiunilor de interes comun, din raza de activitate a unui grup de cooperative agricole de producție, sau a acțiuni­lor la nivelul raioanelor, cum ar fi amenajări de irigații, de prevenire a inundațiilor, combaterea eroziunii so­lului, îmbunătățirea pășunilor și al­tele. Pentru desfășurarea în bune con­diții a procesului de producție, uniu­nile raionale au sarcina să organizeze aprovizionarea tehnico-materială a cooperativelor agricole de producție. Se vor ocupa, de asemenea, de orga­nizarea reparării mașinilor, utilaje­lor și mijloacelor de transport ale unităților. Organizarea între coopera­tive a schimbului și întrajutorării cu semințe, furaje și alte mijloace necesare producției sunt sarcini de care se vor ocupa, de asemenea, u­­niunile raionale ale cooperativelor a­­gricole de producție. Ele vor trebui să colaboreze permanent cu organele de stat în orientarea producției în așa fel, ca să se creeze posibilitatea alcă­tuirii fondului central de produse a­­gricole, să se asigure îndeplinirea o­­bligațiilor contractuale încheiate cu organizațiile comerciale, să se organi­zeze desfacerea produselor de către cooperative direct pe piață sau prin intermediul uniunii. Organizarea controlului și evidenței contabile este de asemenea, o sarcină a uniunilor raionale, în acest scop ele vor prelua îndrumătorii contabili ai cooperativelor agricole de producție de la Banca Națională. După înființarea uniunilor raionale, contabilii șefi din cooperativele agricole de produc­ție care în prezent sunt salariați de stat, vor lucra direct sub îndruma­rea uniunilor raionale și a Băncii Na­ționale. Așa cum se prevede în Raportul prezentat la Plenara C.C. al P.C.R., pe măsura întăririi și acumulării unei­ ex­­periențe de conducere și organizare a muncii, uniunile raionale își­ vor putea lărgi activitatea inițiind noi acțiuni care să contribuie la folosirea cit mai completă a rezervelor de care dispu­ne agricultura. Organele de conducere ale uniunii cooperatiste vor lucra pe baza prin­cipiului muncii colective, ca organe deliberative și vor răspunde de acti­vitatea lor în fața țăranilor coopera­tori. Comisia regională pe care­­ o consti­tuim astăzi, are sarcina de a pregăti conferința de înființare a Uniunii re­gionale a cooperativelor agricole de producție. în încheiere, vorbitorul a subliniat că măsurile adoptate de recenta Ple­nară a C.C. al P.C.R. privind îmbună­tățirea conducerii și planificării agri­culturii noastre socialiste, s-au bucu­rat de un larg ecou în rîndul țăra­nilor muncitori, de adeziunea lor u­­nanimă. Comitetul regional de partid, este încredințat că membrii cooperativelor agricole de producție din regiunea noastră, vor răspunde cu tot elanul, hărnicia și priceperea care-i caracteri­zează grijii părintești pe care le-o (Continuare în pagina a III-a)

Next