Steagul Roşu, februarie 1966 (Anul 21, nr. 4041-4064)
1966-02-23 / nr. 4060
SUCCES DEPLIN Lucrărilor conferinței de constituire a Uniunii regionale a cooperativelor agricole de producție Conferința de constituire a Uniunii regionale Bacău a cooperativelor agricole de producție ale cărei lucrări se desfășoară astăzi la Casa de cultură din orașul Bacău, constituie un moment deosebit de important, în viața țărănimii cooperatiste a regiunii noastre ; ea se înscrie in cadrul vastelor acțiuni de traducere în viață a măsurilor stabilite de cel de al IX-lea Congres al partidului și Plenara C.C. al P.C.R. din 11-12 noiembrie 1965 privitoare la îmbunătățirea conducerii și planificării agriculturii, sporirea continuă a producției, întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole. Precedată de adunările generale din cooperative și conferințele de constituire a uniunilor raionale, conferința regională va dezbate raportul privind sarcinile Uniunii regionale a cooperativelor agricole pentru creșterea producției și consolidarea economico-organizatorică a cooperativelor agricole și va alege totodată Consiliul uniunii regionale, Comisia de revizie, precum și delegații la Congresul de constituire a Uniunii Naționale a cooperativelor agricole de producție. In prima ședință a Consiliului Uniunii regionale va fi ales biroul executiv al Consiliului și se vor desemna membrii Comitetului Filialei regionale a Casei de pensii a țăranilor cooperatori. Adunările generale din cooperativele agricole de producție și lucrările conferințelor raionale s-au desfășurat într-o atmosferă de lucru, dezbătînd aprofundat cele mai importante probleme ale activității cooperativelor agricole în lumina sarcinilor stabilite de partid și guvern. Cea mai mare parte a dezbaterilor au fost axate pe sporirea producției de cereale și lărgirea bazei furajere, pe dezvoltarea creșterii animalelor, sporirea producției hortiviticole, întărirea și dezvoltarea proprietății cooperatiste, îmbunătățirea organizării și retribuirii muncii, ridicarea rolului adunărilor generale și dezvoltarea muncii colective a consiliilor de conducere, folosirea tuturor rezervelor și posibilităților locale pentru întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole de producție etc. Au fost, de asemenea, analizate posibilitățile de organizare a unor acțiuni de interes comun ale cooperativelor agricole privind dezvoltarea producției și valorificarea produselor, măsuri de aprovizionare a cooperativelor cu semințe, utilaje și materiale necesare bunei desfășurări a procesului de producție. S-au dezbătut măsurile de cointeresare materială a cooperatorilor în vederea sporirii continue a producției agricole pe unitatea de suprafață. Adunările generale ale cooperatorilor și conferințele raionale au adoptat planuri de măsuri menite să asigure dezvoltarea continuă a producției, întărirea economico-organizatorică a cooperativelor prin asigurarea și desfășurarea campaniilor agricole în cele mai bune condiții, prin extinderea mecanizării lucrărilor, îngrășarea solului și irigații. Constituind o sinteză a dezbaterilor și propunerilor fructuoase făcute în adunările generale și in conferințele raionale, planurile de măsuri adoptate sunt rodul muncii colective. Obiectivele stabilite sunt realiste și mobilizatoare Desfășurarea lucrărilor adunărilor generale și ale conferințelor raionale s-a caracterizat printr-o atmosferă de puternic entuziasm, exprimînd adeziunea deplină a țărănimii cooperatiste față de măsurile stabilite de Congresul al IX-lea și Plenara din noiembrie a C.C. al P.C.R. în vederea creării unor organe proprii de conducere și îndrumare a agriculturii cooperatiste, precum și față de noile documente ce urmează a fi adoptate la Congresul apropiat al cooperatorilor. In cadrul adunărilor generale și al conferințelor raionale care au avut loc în regiunea noastră au luat parte la discuții peste 4000 de țărani cooperatori, făcînd un număr de peste 1500 propuneri concrete. Vorbitorii au subliniat în special însemnătatea adoptării noului statut al cooperativei agricole, manifestînduși satisfacția și recunoștința față de măsurile preconizate cu privire la sistemul de pensionare al cooperatorilor batrîni și bolnavi. For suptrem de conducere al Uniunii regionale, conferința iși propune să dezbată aprofundat cele mai importante probleme ale activității cooperativelor agricole și pe baza planului de măsurire se va adopta să orienteze munca acestora în direcția cerințelor dezvoltării economiei noastre naționale, a îmbinării armonioase a intereselor țărănimii cooperatiste cu interesele generale ale țării Avind un caracter concret de lucru, Conferința regională va analiza rezultatele obținute pînă acum în activitatea de producție și financiară a cooperativelor agricole din regiune. In lumina Directivelor celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. și a Plenarei Comitetului Central al partidului din noiembrie 1965, Conferința regională va stabili cele mai potrivite măsuri menite să ducă la creșterea producției și dezvoltarea neîncetată a proprietății cooperatiste, la mai buna coordonare și intensificare a eforturilor pentru ridicarea nivelului de trai material și cultural al țăranilor cooperatori, sporirea aportului lor la avîntul întregii economii naționale și creșterea bunăstării întregului popor. PAGINA a ll-a Uzina de țevi — Roman, aspect de la laminor. Agregatul de perforare a țaglelor. Constituirea consiliilor agricole raionale în zilele de 21 și 22 februarie a. c. au avut loc în toate raioanele regiunii ședințele de constituire a consiliilor agricole raionale, cu care prilej s-au prezentat informări privind activitatea acestor organe pînă în prezent și sarcinile lor de viitor, precum și informări referitoare la stadiul și măsurile luate pentru pregătirea campaniei agricole de primăvară. Prin decizii ale comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale respective, au fost numiți ca președinți ai comitetelor executive ale consiliilor agricole raionale tovarășii : inginer PIER FREDERIC (raionul Adjud), inginer ARTENIE EUGEN (raionul Bacău), inginer GEORGESCU DORIN (raionul Roman), inginer ZBANȚ AUREL (raionul Tg. Neamț), medic veterinar GHIȚĂ MIRCEA (raionul Piatra Neamț), inginer DIACONU MIHAI (raionul Moinești), și inginer MARIAN GHEORGHIȚĂ (raionul Tg. Ocna). Prilej de adîncă satisfacție Pentru întreg colectivul G.A.S. Pufești, raionul Adjud, ziua de 21 februarie a.c. a fost o sărbătoare de încununare a succeselor : decernarea Diplomei de întreprindere fruntașă în întrecerea socialistă pe 1965 în ramura G.A.S. cu pondere cerealieră", din partea Consiliului regional al sindicatelor și de întreprindere fruntașă pe raion, din partea Consiliului local al sindicatelor Adjud. Suportul material al distincției primite îl constituie realizările obținute prin munca entuziastă a întregului colectiv. La grîu, de pe 1200 hectare, s-a obținut o recoltă medie de 3104 kg la ha livrindu-se statului 1900 tone grîu peste plan, la porumb o recoltă medie de 2832 kg de pe 685 ha, la struguri 9860 kg în medie de pe 192 ha, ceea ce a dus în final la depășirea producției globale cu 21,5 la sută, iar la marfă cu 33 la sută și realizarea a 678.000 lei beneficii peste plan. în mod deosebit s-au evidențiat brigăzile conduse de ing. Margareta Rîpeanu, Andrei Balint și brigada viticolă condusă de maistrul Dumitru Sinegur. Sondorii șefi și maiștrii de foraj au o pregătire corespunzătoare ? o Experiența e bună, dar numai atît nu e suficient . Să cunoști meserie înseamnă să înveți, să te preocupi ?> Sondorii șefi își ridică calificarea, dar maiștrii ? <> Cînd îți furi căciula, pe cine păgubești ? O Părerea factorilor de conducere și măsurile care se impun. La întreprinderea de foraj Moinești sunt maiștri, sondori șefi bine pregătiți profesional care conduc cu pricepere procesul de producție. Din cei peste 80 de sondori șefi și maiștri din întreprindere despre multi am putea spuine numai cuvinte de laudă. Muncesc în sondărie de ani și ani de zile, au o experiență practică îndelungată. Dacă te-ai referi la Alexandru Mihăiță, Vasile Tâlharu sau Gheorghe Toma, merituoși sondori șefi care ori și cînd pot înlocui conducătorul brigăzii, ai avea o imagine completă. Asemenea lor, maiștrii de foraj Nicolae Șerban și Marin Bercaru conduc activitatea unor secții. Nicolae Ionescu, un tînăr petrolist care nu de mult a terminat școala de maiștri și se apropie de talia altor maiștri mai vîrstnici ca Gheorghe Simion, Constantin Prohozescu etc. împărtășesc cu dărnicie din experiența lor și celorlalți petroliști, știu cum să-și organizeze întreaga activitate la sondă. E vorba aici de experiență, de vechime în muncă. Dar numai atît e suficient ? Este adevărat că un sondor șef, un maistru de foraj cu experiență cunoaște din „ochi" pulsul sondei, simte imediat orice neregulă. Dar cînd este vorba să calculeze o forță ia tracțiune, să determine viteza de foraj sau să țină o evidență a cheltuielilor de deviz, acești oameni, cu vechime și experiență, rămîn neputincioși. Să cunoști meserie, să acumulezi un bogat bagaj de cunoștințe se cere învățătură, multă preocupare și perseverență. Sondorii șefi de la întreprinderea de foraj Moinești își ridică calificarea profesională participînd la cursurile organizate la nivelul secțiilor. Dintre cei mai buni sondori și ajutori sondori șefi 28 au fost recrutați pentru cursurile de specializare pe întreprindere cu scoatere din producție pe timp de 2 luni. Cele mai bune rezultate la aceste cursuri au obținut sondorii Gheorghe Chira, Constantin Stratulat, Cezar Paloșanu și alții. De asemenea, alți sondori cu experiență au urmat cursurile de operatori pentru forajul dirijat. Cu unele deficiențe, sondorii și sondorii șefi care poartă multă răspundere pentru buna desfășurare a procesului de producție, își ridică calificarea. Spunem cu unele deficiențe, deoarece tematica cursurilor nu s-a întocmit, la nivelul cerut, unele lecții sînt greu de înțeles, depășesc gradul de pregătire al muncitorilor, în schimb, cu maiștrii de foraj, pînă în prezent, nu s-a întreprins nimic practic. A existat tendința de a se organiza un curs pe la jumătatea anului trecut. S-a întocmit și o tematică și se spune că s-au predat și cîteva lecții dar de atunci totul a rămas baltă. Nimeni nu a mai controlat dacă acest curs funcționează, care sunt rezultatele obținute. Singurii care îți pot spune că maiștrii „învață”, își „perfecționează" cunoștințele sînt tovarășii de la serviciul personal și învățămînt. Ei au mers chiar pînă acolo încît au întocmit o evidență fictivă cu participarea maiștrilor la cursul respectiv. Din cei 33 de cursanți, aproape în fiecare lună, din anul trecut, apar în caietul de evidență prezenți majoritatea. Doar cu mici excepții se trece în dreptul unui nume „absent" din motive întemeiate. Iată, așadar, oameni care primesc bani pentru munca, ce ar trebui să o presteze, încearcă să inducă în eroare pe cei care se interesează de această problemă. Pe cine păgubesc aceștia cînd își fură singuri căciula ? Am încercat o explicație în legătură cu această stare de lucruri. Ni s-a răspuns cu multă seninătate : „Am vrut să absolvim de răspundere conducerea întreprinderii care trebuia să se ocupe de organizarea cursului cu maiștrii“. Să absolvim de răspundere... în loc să sesizeze conducerea întreprinderii cu situația care există în pregătirea cadrelor și să propună măsuri concrete pentru lichidarea lipsurilor, s-a mers pe calea cea mai ușoară, birocratică. Nu întîmplător practica aceasta dăunătoare a fost preluată și de conducerea secției construcții și montaje care, în luna ianuarie a. c., a raportat ținerea cursurilor de ridicare a calificării, trecînd prezența cursanților în caiet, fără ca aceștia să fi participat la cursuri. „Cursurile de împrospătare a cunoștințelor profesionale cu maiștrii de foraj s-au desfășurat slab, au fost ca și inexistente, este părerea directorului întreprinderii, inginer Ștefan Bucuroiu. La noi sunt și o serie de cauze obiective. Sondele fiind dispersate la distanțe mari, cu greu se poate face mobilizarea“. Vasile Zota, președintele comitetului sindicatului: „Ne-am propus să facem o ședință cu colectivul de conducere, să discutăm, să găsim formele cele mai bune pentru pregătirea maiștrilor, iar inginerii din conducerea întreprinderii să primească sarcini concrete în această direcție“ Ședința propusă de președintele sindicatului a avut loc. Dar prin aceasta nu credem să se rezolve lucruri prea mari. Fără o muncă stăruitoare și perseverentă, fără un control eficient asupra îndeplinirii măsurilor stabilite, vorbele acestea au valori foarte mici. Rămîne ca sarcină importantă pentru conducerea întreprinderii, comitetul sindicatului, cu sprijinul mai larg al comitetului de partid, să se ocupe cu mai multă răspundere de pregătirea profesională a muncitorilor și îndeosebi a celor care conduc procesul de producție. Maiștrii de foraj, sondorii șefi, toți muncitorii trebuie să cunoască și să știe să mînuiască cu pricepere modernele instalații de foraj, să știe să intervină cu succes pentru remedierea unor neajunsuri care se ivesc. C. MARIAN ANUL XX Nr. 4.060 (5.539) 4 pagini 25 bani 1966 MIERCURI 23 FEBRUARIE Plenara Comitetului regional pentru cultură și artă Ieri, în orașul Bacău a avut loc plenara Comitetului regional pentru cultură și artă. La lucrările plenarei au participat, pe lîngă membrii comitetului, și secretarii comitetelor raionale și orășenești pentru cultură și artă, precum și unii activiști ai instituțiilor regionale de cultură. De asemenea, au fost prezenți tovarășii: Alexandru Bucur, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, Silviu Dalea din partea Consiliului pentru răspândirea cunoștințelor cultural-științifice al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă și Garofid Dobrescu, șeful sectorului muncii politice și culturale de masă din cadrul Secției propagandă și agitație a Comitetului regional Bacău al P.C.R. Pe ordinea de zi a lucrărilor plenarei au figurat :• Raportul cu privire la calitatea muncii la căminul cultural (raportori tovarășul Constantin Potîngă, secretarul Comitetului regional pentru cultură și artă) și Planul de activitate al Comitetului regional pentru cultură și artă pe anul 1966. Din raportul prezentat și discuțiile care au avut loc a reieșit că în această perioadă de iarnă multe cămine culturale din cuprinsul regiunii noastre au desfășurat o activitate intensă care a răspuns problemelor deosebite ce le ridică satul în etapa actuală. Totodată au fost subliniate deficiențe serioase semnalate în munca unor consilii de conducere ale căminelor culturale, insistîndu-se asupra faptului că aceste institutii nu au acordat o atenție satisfăcătoare calității unora dintre formele muncii culturale intre care buletinele cooperativelor agricole de producție, serile de calcul sau serile de întrebări și răspunsuri, călătoriile pe hartă, almanahurile științifice și altele. S-a recomandat comitetelor raionale pentru cultură și artă, activiștilor culturali participanți la această plenară, să ia poziție față de toate manifestările de superficialitate și formalism constatate la unele cămine culturale Plenara a adoptat măsuri concrete, menite să ducă la intensificarea activității căminelor culturale în perioada următoare și îndeosebi la îmbunătățirea calității acestei activități. Acolo unde se naște pîinea... Ne place să privim rafturile încărcate cu pîine, să simțim mirosul pîinii calde, să admirăm coloritul ei de bronz sclipitor. Ne-am întrebat însă cînd și cum se naște pîinea, cel mai prețios aliment al omului, ne-am ofîndit că dacă în fiecare dimineață, încă din primele ore găsim de cele mai multe ori pîine proaspătă, acesta e rodul muncii de noapte al unor semeni de-ai noștri ? ! Să vorbim puțin și despre pîine. Vom încerca să aflăm în special, ce s-a făcut și ce mai trebuie făcut pentru aprovizionarea cu pîine de cea mai bună calitate, să desprindem cîteva aspecte din activitatea Trustului regional de panificație Bacău. Relațiile ne-au fost date cu multă amabilitate de inginerul șef al trustului, tovarășul CONSTANTIN SEBE. Calitate, sortimente... Cîndva Bacăul și celelalte orașe ale regiunii nu cunoșteau alt mod de producere a pîinii decît cel manual, în ultimii ani s-au construit fabrici moderne de pîine, s-au amenajat, extins și modernizat cele existente. Fabrica de la Bacău, o nouă secție de producție dată recent în funcțiune, tot la Bacău (cartierul C.F.R.), unitățile din Piatra Neamț, Comănești, secția cu o capacitate de 7 tone în Orașul Gheorghe Gheorghiu- Dej — iată doar cîteva din realizările... calde ca pîinea, în ultima perioadă, în aceste unități, unde întregul proces de producție este mecanizat sunt create toate condițiile pentru a se obține pîine și produse de franzelărie de cea mai bună calitate și totodată cît mai variate. Numai în orașul Bacău se produc 4 sortimente de pîine (lăsînd la o parte formele și mărimile) și 52 sortimente de franzelărie printre care se numără cornurile, chiflele, cozonacii, ruladele, crochetele și multe, multe altele. Anul 1966 aduce 4 sortimente noi: franzela „spicul", pîinea dietetică intermediară, o franzelă de 300 g și alta „Dîmbovița“ de 600 g. La nivelul tehnic de lucru rolul principal îl au în obținerea unei calități superioare — oamenii. Brigadierii băcăuani Gheorghe Băisan, Dumitru Unțanu (de la fabrica de pîine), Petru Manolache, Nicolaie Dănescu, frămîntători la secția nr. 2, Ion Bran, de la specialități, sînt numai cîteva nume dintre evidențiații întrecerii socialiste care se străduiesc să obțină pîine de cea mai bună calitate. Mai notăm aici că actualelor fabrici și secții de pîine li se vor adăuga nu peste mult timp și fabrica de 40 tone ce se va construi începînd cu acest an, în orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Despre „zestre" Am arătat mai sus că operațiunile pentru producerea pîinii sînt mecanizate. Dar știința aduce mereu alte noutăți, pretențiile tehnicii actuale sînt tot mai mari. Noua „zestre“ tehnică are cuvîntul și la Trustul de panificație Bacău. Mașinile cele mai moderne de frămîntat, cu o eficiență tehnologică superioară au îmbogățit reutilarea secțiilor de la Roman și Buhuși. .. Secțiile de franzelărie (specialități) au fost înzestrate cu mașini de dirijat și fasonat chifle. Trebuie să subliniem faptul că aceste utilaje ultramoderne sunt fabricate în țară, sînt produse românești realizate la Uzinele „Independența“ Sibiu. Noile cuceriri ale tehnicii necesită și oameni cu o bună calificare. Cursurile de ridicare a calificării și de specializare au intrat în obișnuitul acțiunilor de pregătire a cadrelor la trustul de panificație. Și, în sfîrșit, mai notăm o zestre: construirea în 1965 a unui depozit de făină de 360 tone capacitate, ceea ce rezolvă atît problema spațiului G. MOSARI (Continuare în pag. a IlI-a) In imagine: Noul hotel turistic din orașul Piatra Neamț cu I nivele. Foto: C. STOICESCU Ritmul șantierelor Constructorii Trustului regional Bacău au pășit cu realizări însemnate în primul an al cincinalului. Astfel, planul producției globale pe luna ianuarie și primele două decade ale lunii februarie fost îndeplinit în proporție de 104,5 la sută. Față de realizările din perioada corespunzătoare a anului trecut acest succes reprezintă o creștere de 30 la sută. 180 de apartamente la Bacău, Piatra Neamț și Roman sunt intr-un stadiu avansat de finisaj, ceea ce va permite darea lor în folosință în cursul lunii martie. Ritmul susținut de lucru pe majoritatea șantierelor permite utilizarea rațională a forțelor de producție, asigurînd astfel premisele îndeplinirii lună de lună a sarcinilor de plan. Numele brigăzilor conduse de Belea Constantin, Martin Gheorghe, Senchea Dumitru, Deleanu Vasile, Breahnă Traian, Vasiliu Vasile și altele au apărut pe panoul de onoare datorită rezultatelor bune obținute în întrecerea socialistă ce se desfășoară în lumina angajamentelor luate de constructori pe anul 1966 și în cinstea celei de-a 45-a aniversări a P.C.R. Ing. C. ACIOBANITE1