Steagul Roşu, aprilie 1966 (Anul 21, nr. 4092-4117)

1966-04-01 / nr. 4092

O cerință a durabilității și confortului. Calitatea materialelor de construcții Calitatea lucrărilor de construcții este deter­minată de mai mulți factori, printre care ca­litatea proiectelor, ca­­lificarea muncitorilor, eficiența controlului e­­xecuției etc. Totuși u­­nul din factorii esențiali care determină in mare măsură aspectul și re­zistenta in timp a con­strucțiilor rămâne cali­tatea materialelor. Recenta consfătuire pe tară a constructori­lor a scos in evidentă din nou rolul impor­tant al materialelor în creșterea indicilor cali­tativi ai lucrărilor, atit prin varietatea lor ca formă și aspect, dar mai ales prin calitatea intrinsecă a fiecărui produs in parte. Constructorii Trustu­lui regional­­ Bacău au obținut in sesenalul încheiat de curind, suc­cese deosebite pe linia realizării calitativ su­perioare a unor lucrări. La aceasta au contribuit și furnizorii de materia­le ca: Fabrica de ci­ment și var — Bicaz, H.C.C. — Bacău și Lemn-mobilă — Roman, atelierul de prefabrica­te din beton al între­prinderii utilaj trans­port — Bacău, Uzina de țevi — Roman, Fa­brica de cărămizi „Zo­rile noi" — Piatra Neamț, întreprinderea de prefabricate — Ro­man și altele care au trimis șantierelor in ne­numărate cazuri mate­riale de calitate bună. Producția materiale­lor de construcții tre­buie să se încadreze în stasuri și normative. A­­baterile de la limitele admisibile trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru condu­cerile întreprinderilor furnizoare, ele trebuind să ia măsuri menite să înlăture cauzele defi­ciențelor. Ori acest lucru din păcate nu este înțeles cum trebuie de unele întreprinderi producătoare de mate­riale de construcții. Iată cîteva exemple care au menirea de a lămuri modul cum se tratează uneori problemele le­gate de materiale neco­respunzătoare, livrate șantierelor. In luna ianuarie, Fabrica de cără­mizi din Roman a fost solicitată să trimită șantierului din Moinești cără­midă plină. Prompt, comanda a fost onorată. Dar bucuria constructorilor a fost de scurtă durată. Cele 40 mii cărămizi expediate erau total neco­respunzătoare. Defecțiuni ca : fisuri a­­dînci pe ambele fețe și la toate di­recțiile, rezistență sub 50 kg/cmp, ar­dere incompletă, 30-40 la sută din cantitate spartă In vagon ca și alte mhible defecte. Acest lu­cru a făcut ca mul­te din cărămizile li­vrate să devină inutilizabile pe șan­tier. Firește, plata a fost respinsă de constructor. Fabri­ca însă nu s-a gră­bit să soluționeze această problemă, probabil șt n­ici bine ce marfă a­ trimis. Feri! acesta de a rezolva o ce­rere urgentă a șantierului din Moi­­nești nu a folosit nimănui. Construc­torii au pierdut din cauza calității a­­cestor cărămizi, timp pînă ce au adus material corespunzător. Asemenea că­rămizi sub rezistența minimă admisi­bilă cerută de standarde trimite și Fa­brica de cărămizi din Bacău. Ceea ce este mai grav în problema cărămizilor livrate de unii furnizori este nesince­­ritatea actelor care certifică calita­tea materialului. Nu odată verificările făcute de laboratorul trustului găsesc necorespondență între ceea ce s-a trimis și ceea ce arată certificatul de calitate. Construcția din panouri mari se ex­tinde de la an la an datorită multi­plelor avantaje pe care le prezintă a­­ceastă metodă avansată de execuție. Calitatea finisajelor se îmbunătățește continuu prin introducerea unor ma­teriale noi, a unor tehnologii noi. Dar panourile nu țin pasul cu exigența ce se cere constructorilor de locuințe. Aspectul exterior al panourilor exte­rioare este nesatisfăcător. Privind su­prafața lor cînd soarele trimite raze­le oblic, se văd urmele d­iscuelii, de­nivelările, muchiile strimbe de la u­­nele goluri. La interior sînt încă nu­meroase panouri care au suprafețe a­­tît de deformate încît necesită tencu­ieli suplimentare pe întreaga lor su­prafață. Și aceasta pentru că la în­treprinderea din Roman se folosesc încă matrițe cu mozaicul de pe fața lor degradat, defecțiune preluată de beton și care practic nu se mai reme­diază decît prin tencuire, unele go­luri nu au muchii perfect verticale, suprafețele tavanului și pereților pre­zintă deformații cu amplitudine mare ca și altele care deși sînt mici, în final nu pot fi înlăturate și strică aspectul general al lucrării, încercările constructorilor de a în­lătura unele defecte ale panourilor prin tencuirea suprafețelor nu s-au do­vedit suficiente deoarece după un timp tencuiala s-a deslipit de pe panou. Re­zultatul ? Neplăceri locatarilor, chel­tuieli suplimentare nejustificate. Considerăm că practica folosită în fabrică de a da drumul pe poartă la panouri care nu se încadrează în con­dițiile tehnice nu contribuie la creș­terea simțului de răspundere a celor care le realizează. De asemenea, a­­cest fapt permite ascunderea unor greșeli de execuție și care ar putea fi înlăturate printr-un control eficient. Soluția care se dă uneori construc­torului ca să nu ridice panouri pe ca­re le consideră nesatisfăcătoare nu este poate cea mai nimerită deoarece acesta este nevoit să le ridice așa cum sunt pentru a nu stagna producția șan­tierului. Valoarea remedierilor la panouri care nu intră în devizul lucrărilor se ridică la zeci de mii de lei. Normal, aceste costuri ar trebui suportate de furnizorii care le-au pricinuit. Dar sunt prea multe forme care ar trebui în­tocmite pentru a se obține acest lucru și de aceea constructorul preferă să se suporte din prețul său de cost pen­tru ca treaba să meargă înainte. Pe economie însă, paguba rămine pagubă. Este un lucru bine știut că tîmplă­­ria produce defecțiuni atunci cînd ea însăși este defectă. In mai puțin de un an defectele de fabricație ascunse ies la iveală și astfel unele foi de ușă își micșorează dimensiunile prin uscare, iar alteori chiar se vind­uiesc, cerceveleie ferestrelor se mișcă la îm­binări, partea metalică nu mai func­ționează cum trebuie. Asemenea defi­ciențe se constată din păcate și la u­­nii furnizori ca C.I.L. și H.C.C. Ba­cău, C.I.I., Suceava sau Lemn-mobilă Roman care trimit în general tîmplă­­rie bună. Materiale cu defecte se mai primesc și de la Fabrica de radia­toare—București, Fabrica de vopsele— Craiova, întreprinderea economică — Tg. Ocna. Calitatea bună a materialelor tre­buie menținută la șantiere pînă la pu­nerea acestora în operă. Dar o simplă analiză ne arată că nu peste tot se dă atenția cuvenită depozitării și păstră­rii materialelor conform condițiilor tehnice. Materialele păstrate necores­punzător pe lingă faptul că se degra­dează și devin neutilizabile, își pierd și din proprietăți, iar după punerea în operă generează defecțiuni. Exemplu de depozitare necorespunzătoare a tîmplăriei poate fi dat șantierul Cor­nișa – Bacău, care nu a folosit un șopron corespunzător în acest sens. De asemenea, vopselele depozitate la Moinești nu se utilizează în ordinea vechimii și cu timpul ele se pietrifică, iar unele obiecte sanitare se degradea­ză parțial prin manipularea neîngriji­tă. Geamuri depozitate neîngrijit se pot întîlni la Piatra Neamț și Moinești. Totodată trebuie arătat că unele pie­se de beton armat cum sunt fîșiile de la Moinești și Adjud, nu se depozi­tează și manipulează conform pres­cripțiilor tehnice. De aceea, unele se degradează înainte de utilizare. Pot fi întîlnite încă pe multe șantiere, ra­diatoare risipite că­rămizi și panouri togofilm transfor­mate în pod pentru circulația pe noroi, fier-beton și țevi ,le instalații arun­­cate. Un material că­ruia i se dă prea pu­țină atenție este nisipul. Luîndu-se la întîmplare din cariere, sau nerespec­­tîndu-se indicațiile date de laborator, șantierele folosesc adeseori nisip necorespunzător, ceea ce provoacă fi­suri în tencuieli care cu greu se pot corecta în timp. Exigența controlului calității la fur­nizarea materialelor care se livrează șantierelor trebuie să se manifeste mai vizibil. Cum se explică, bunăoară, fap­tul că unele materiale care deși sunt necorespunzătoare au certificate de calitatea I-a ? Apoi mai sunt încă maiș­tri și șefi de șantiere care consideră recepția calitativă a materialelor pe șantier o formalitate. Iată deci încă o cauză a faptului că furnizorii trimit materiale necorespunzătoare șantiere­lor. Bineînțeles, că dacă comisiile de recepție își vor face pe deplin dato­ria, asemenea materiale cu greu vor putea ajunge în operă. Iar acest lucru, alături de celelalte probleme impor­tante privitoare la calitatea materiale­lor de construcții și rezolvate în mod corespunzător, fără îndoială, va con­tribui la realizarea unor construcții tot mai trainice, cu un confort sporit, construcții destinate oamenilor muncii. Ing. C. ACIOBANIȚEI de la Trustul regional de construcții—Bacău 41 încadrarea în normative-un impe­rativ # Acte care certifică... nesince­ri­tate­a Remedieri în detrimentul calității O Corigenți la capitolul de­pozitare și păstrare Cronica rimata Pentru-ntîiul ăstei luni, Buna dispoziție, A păstrat, din buni­ străbuni, Farse de-amiciție­, Ce să-i faci ? e-ntic prier, E întîi aprilie, Azi și eu o să ofer Sarea drept vanilie... I.L.S.-ul a făcut orice reparație . Dacă-i ceri, într-un minut Vine, plin de gratie... Nu mai vezi la centre, zău. Pîinile cu cremenea , Este bere la Bacău, Drojdie, de-asemenea... Se găsesc, Ia magazin, Cuverturi cu zonele, Toți din blocuri întrețin Spațiile, zonele... Vai, ce iute am intrat Și la policlinică, (Nu ne-a mai întîmpinat Nici-o soră cinică). Văd butelii de­ aragaz Cît Ceahlău-n stafie­, Toate-s pline, nici un caz, Nici-o reclamaț­ie... La frizer, — ce nobil gest După ras și frectie, Am primit întregul rest Fără obiecție... Am văzut și sofi avari Cumpărînd cu brațele Rochii, broșe... Ce ochi mari Mai făcură soarele... I.C.B.-ului îi cer Pentru critici, scuzele ; Merg corect, de-ntîi prier, Toate­ autobuzele... Fac cu Sara Montiéi Culpă telefonică: EA :„Ce faci, măi Aurei ?“ EU: „La meci, o cronică; A intrat „Dinamo“-n „A“ Azi, de-ntîi aprilie... Va pica în fața sa Scumpa­ta Brazilie. Parcă strigă-ntregul glob : „Panait predomină, — L-a făcut pe Pele, rob ! Ăsta meci de pomină...“ Pentru-ntîiul ăstei luni. Buna dispoziție, A păstrat, din buni­ străbuni, Farse de-amiciție... S­ine­te de păcăleli De întîi aprilie. Dar nici tind să nu înșeli Lume sau familie I.. AUREL STANCIU în pagina a H-a Carnet cultural La întreprinderea mecanică din Roman se dă atenție deosebită fabricării piese­lor de schimb pentru tractoare. Din mîinile meștere ale rectificatorului Vasile Barcan ies în mod permanent cilindri care îndeplinesc toate cerințele tehnice Foto : P. ȘIMON Azi la Bacău încep lucrările conferinței U.R.C.M. în sala mică a Casei de cultură din orașul Bacău încep lucrările Confe­rinței U.R.C.M.-Bacău, care vor prilejui analiza muncii depuse de organele de conducere alese pe perioada de la ultima conferință pînă în 1965. Lu­crările se desfășoară după următoarea ordine de zi : — Darea de seamă asupra activității desfășurate de Consiliul Uniunii regionale pe perioada de la ultima Conferință pînă în 1965; sarcinile de plan pentru 1966, prezentată de tovarășul LAZAR FRANTZ, președintele Uniunii regionale a cooperativelor meșteșugărești. — Raportul comisiei de revizie; — Adoptarea proiectului de hotărîri; — Discuții; — Alegerea organelor de conducere ale Uniunii regionale și a comisiei de revizie. La conferință participă reprezentanți din partea organelor locale de partid și de stat, organizațiilor de masă, delegați din rîndul cooperatorilor din regiune și alți invitați. La I.F.­Comănești O inovație deosebit de eficientă în sectorul de exploa­tare și industrializare al întreprinderii fores­tiere din Comănești, inovatorii din rîndul muncitorilor, ingineri­lor și tehnicienilor sînt preocupați de găsirea și aplicarea unor noi so­luții care să contribuie la îmbunătățirea conti­nuă a activității econo­mice. Dintre inovațiile cu o mare eficiență econo­mică amintim pe cea intitulată „Autoîncăr­­cător pentru executa­rea lucrărilor de încăr­cări și descărcări în de­pozitele finale" (autor ing. Vasile Tîrzianu). Prin aplicarea acestei inovații se realizează însemnate economii la prețul de cost, iar pro­ductivitatea muncii crește cu 600 la sută. In fotografia de mai jos noul încărcător este prezentat în timpul funcționării. ANUL XX NR. 4 092 (5.571) 4 pagini 25 bani VINERI 1 APRILIE 19­6­6 la scopul generalizării retribuirii suplimentare Experiența a dovedit că pentru a reuși să faci dintr-o cooperativă agri­cola de producție o unitate înflori­toare, cointeresarea materială a mem­brilor cooperatori are o mare însem­nătate. Pornind de la acest adevăr, Consiliul de conducere al cooperati­vei agricole de producție din Podo­­leni, raionul Piatra Neamț folosește cu pricepere această metodă, cu scopul de a obține o mobilizare a tuturor for­țelor și a resurselor de care dispune pentru a realiza, an de an, rezultate tot mai bune. încă de anul trecut, consiliul de conducere al C.A.P. Podoleni a apli­cat sistemul retribuției suplimentare a țăranilor cooperatori după producția obținută. Pentru început, această me­todă s-a aplicat la culturile de in și sfeclă de zahăr. în baza unei hotărîri luată de adunarea generală, retribuția suplimentară la aceste două culturi a fost de 40 la sută din valoarea pro­ducției realizate peste prevederile de plan. Ca urmare a acestui fapt, țăranii cooperatori din Podoleni au primit, în raport cu depășirile realizate la cul­turile de in și sfeclă de zahăr, însem­nate sume de bani. Spre exemplu, membrii brigăzii a 3-a de cîmp con­dusă de Ana Moisei, au­ încasat pen­tru fiecare zi munca efectuată la cul­tura inului, cite 18 lei drept retribuție suplimentară. Pentru anul acesta, consiliul de con­ducere al cooperativei agricole de producție din Podoleni a luat măsura ca retribuția suplimentară să se aplice la toate culturile de cîmp, la grădina de legume, precum și în sectorul zoo­tehnic. Astfel, potrivit hotărîrii adop­tată de adunarea generală, s-a prevă­zut ca la cultura griului, retribuția su­plimentară să fie de 15 la sută din producția realizată peste plan, la car­tofi, 40 la sută, in fuior 40 la sută, sfeclă de zahăr 40 la sută etc. Hotărî­­rea luată de adunarea generală cu privire la generalizarea retribuției su­plimentare s-a prelucrat în adunări or­ganizate pe brigăzi și echipe astfel ca fiecare țăran cooperator să cu­noască în mod temeinic că lucrînd cu pricepere și hărnicie pentru a depăși planul de producție, poate realiza în­semnate cîștiguri în bani și produse, în scopul aplicării retribuției supli­mentare, la toate culturile cît și în sec­torul zootehnic, consiliul de conducere al C.A.P. Podoleni a luat măsurile ne­cesare cu privire la organizarea evi­denței, așa fel ca să se poată cunoaște pe fiecare cultură în parte volumul de lucrări efectuat și zile-muncă chel­tuite, precum și cantitatea de produse recoltate de fiecare brigadă și echipă. Asemenea măsuri s-au luat și la Cooperativa agricolă de producție din Dochia (Piatra Neamț) unde de ase­menea, principiul retribuției suplimen­tare s-a extins pentru anul acesta la toate culturile. Pînă la data de 24 mar­tie, în raionul Piatra Neamț, cu spri­jinul Uniunii raionale a cooperativelor agricole de producție, în toate unită­țile au avut loc adunări generale în cadrul cărora s-a prelucrat și discutat aplicarea retribuției suplimentare, și s-au luat hotărîri pentru ca acest sis­tem de cointeresare a țăranilor coope­ratori să se r­ aducă în practică. Ritm accelerat amenajărilor pentru IRIG­Ații „Ceva mai actine, aici înclinația tre­buie să fie corectă, cît mai corectă, pentru a asigura apei viteza cores­punzătoare, ea trebuie să ajungă la capătul canalului în cel mult 20-30 mi­nute“. Și așa de dimineață și pînă în seară, fără să obosească, I. Bălăceanu, tehnician din partea Direcției regiona­le de îmbunătățiri funciare, dă indi­cații țăranilor cooperatori din Homo­­cea, supraveghează lucrările de ame­najare a sistemului de irigație de aici. — Ce volum de lucrări aveți de e­­xecutat ? — Trebuie să dislocăm 3.000 metri cubi de pămînt, am dislocat deja peste 50 la sută. Peste cîteva zile lucrarea va fi terminată. De fapt lucrarea n-o executăm în întregime din nou, deoa­rece o bună parte din ea nu mai se re­­amenajează. Muncim în prezent la te­­rasamente și lucrări de artă. Aici, pe tarlaua „Lunca" munca este organizată pe echipe mici de cîte 4—5 cooperatori, aleși din toate brigăzile cooperativei agricole dintre oameni care au în această direcție și o anu­mită experiență. Ei lucrează perma­nent de la începutul lucrării și vor munci pînă la terminarea ei, în prea­labil cu ei s-a făcut un instructaj a­supra felului cum trebuie efectuate terasamentele Mulți dintre ei, printre care și Gh Stoica, C. Tomozei, Gh. Munteanu, Gh. Nechita, N. Enache, Gh. Dumitrașcu nu numai că și-au în­sușit într-un timp scurt noțiunile teo­retice, și procedeele practice, dar au și devenit fruntași. Ei sînt binecunos­cuți pe tot șantierul. Realizări și perspective De la un an la altul homocenii au obținut producții cu care pe drept cu­­vînt ei se mîndresc. Iată cîteva e­­xemple: 2.610 kg porumb în 1965, 23.600 kg sfeclă de zahăr tot în a­­celași an, etc. Anul acesta însă se pre­vede a se ajunge pe terenurile irigate la 5.000 kg porumb boabe la hectar, 45.000 kg sfeclă de zahăr, 12.000 kg lu­­cernă etc. La lucerna irigată se vor face 4 coase. După grîu, se va însă­­mînța porumb masă verde în cultură irigată și se prevede a se recolta circa 40.000 kg la hectar. După calcule pre­liminare sporurile de producție, vor înlesni amortizarea cheltuielilor de a­­menajare și valoarea utilajelor de iri­gat, care se ridică la aproape 500.000 lei, într-un timp scurt, de numai 2—3 ani. Calcule noi Lucrările pentru amenajarea celo­­­r 15 hectare se apropie de sfîrșit. Ho­mocenii fac insă calcule noi, în anii următori ei vor să amenajeze noi su­prafețe: 180 hectare la punctul Poiana Mare, 150 hectare la punctul numit Rogoaza, iar actualul sistem , să-l mai extindă încă cu 50 hectare. De fapt condițiile permit, pe deplin: Sursa de apă există, forțe și mijloace, de ase­menea, înseamnă că aceste planuri pot fi transpuse în fapte. Îngrijorare justificată­­. Consiliul de conducere al Coopera­tivei agricole de producție din comuna Homocea și mulți cooperatori mani­festau îngrijorare în legătură cu sosi­rea utilajelor necesare sistemului de irigare: un motor, conducta și cotu­­rile respective, agregatele de asper­­siune, pompele cu accesoriile necesa­re. Pentru conductă, conducerea coo­perativei a pregătit și chitucii. A pregătit, de asemenea, cadrele necesare care vor mînui agregatele. Dar unde sînt ele ? La baza a 7-a, In­formația nu-i exactă. Agregatele se află la fabrică și ele vor fi aduse după cum ne informează conducerea bazei numai după ce lucrarea va fi recep­ționată. Nu s-ar putea face acest lu­cru mai înainte ? mai ales că la Coo­perativa agricolă de producție Homo­cea lucrările se vor termina curînd. Nu trebuie uitat că după terminarea lu­crării, primirea avizului din partea Consiliului agricol regional pentru înaintarea comenzii la fabrică, execu­tarea utilajului, transportul de la fa­brică la destinație și apoi amplasarea lui pe teren solicită un anumit timp. Este oare bun procedeul actual­­ fo­losit ? Canalul principal poate fi prelungit și la vecini Moșia homocenilor cu a­l ploscuțeni­­lor este limitrofă, și ca vecini în multe privințe ei se ajută, conlucrează. De data aceasta însă parcă... s-ar fi în­­tîmplat ceva. Cei de la Homocea n-au insistat suficient, de fapt n-au insistat nici organele raionale, iar cei din Ploscuțeni și-au spus : „Să stăm să vedem cum vor ieși vecinii noștri". După cum afirmă insă specialiștii, cu aproape aceleași cheltuieli, canalul principal putea fi extins și la Coope­rativa din comuna Ploscuțeni putîn­­du-se iriga circa 80 hectare. Ar mai fi fost nevoie în plus de un motor, o stație de pompare și de mărit puțin canalul principal. Poate că nu-i încă tîrziu ? Mai la nord de Homocea, se lucrează pe un alt șantier. Aici la Corbasca țăranii cooperatori amenajează un sis­tem de irigație care se va întinde pe 100 hectare. Aici în fiecare zi parti­cipă la lucrare 80—100 de țărani coo­peratori. Pînă acum cîteva zile în urmă ei reușiseră să disloce circa 1.000 metri cubi din cei 4.000 plan. După cum se vede ritmul lucrărilor nu satisface mai ales că — în curînd vor începe și alte munci agricole și deci nevoia de brațe de muncă va crește simțitor. Acest șantier ridică și alte proble­me care în următoarele zile trebuie să­ stea în atenția organelor în drept și în primul rînd în atenția consiliu­lui de conducere al cooperativei. Iată cîteva dintre ele : Țăranilor cooperatori de aici, deși au mai mult de două săptămîni de cînd muncesc la săparea și finisarea cana­lului principal, nu li s-a normat încă munca. Mai mult, unii dintre ei nu cunosc normele și deci nu știu cum sînt retribuiți pentru un metru cub de pămînt săpat. De aici o anumită nesiguranță asupra cîștigului, ceea ce influențează negativ elanul în muncă. Mai multă atenție organizării muncii și calității lucrărilor Fiecare familie a primit o anumită porțiune pe care urmează să execute M. MIRCESCU (Continuare In pag. a 3-a)

Next