Steagul Roşu, iunie 1966 (Anul 21, nr. 4143-4168)

1966-06-01 / nr. 4143

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU ANUL XXI NR 4143 (5.622) 4 pagini 25 bani Consfătuirea lucrătorilor din industria construcțiilor de mașini Lucrările consfătuirii constructorilor de mașini au continuat marți; în cursul dimineții, lucrările s-au ținut pe secții de specialitate. După-amiază a avut loc ședința plenară, la începutul căreia au prezentat concluziile dezbaterilor din secțiile de specialitate Gheorghe Oprea, adjunct al ministrului indus­triei construcțiilor de mașini — pen­tru secția de autovehicule, tractoare, material rulant și construcții navale ; Ion Avram, adjunct al ministrului in­dustriei construcțiilor de mașini — pentru secția de utilaj tehnologic și e­­chipament metalic ; Cornel Mihulecea, adjunct al ministrului industriei con­strucțiilor de mașini — pentru secția de electrotehnică și Nicolae Constan­tin, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini — pentru sec­ția de mașini-unelte, mecanică fină și mașini agricole. Au continuat apoi discuțiile asupra raportului. Luînd cuvîntul pe marginea rapor­tului prezentat de tovarășul Ilie Ver­­deț, toți vorbitorii de luni și marți au relevat cu mîndrie marile realizări ob­ținute de oamenii muncii în înfăptuirea politicii consecvente și ferme a Parti­dului Comunist Român de industriali­zare socialistă a țării, chezășie sigură a dezvoltării multilaterale a economiei naționale, a creșterii bunăstării polului, asigurării independenței po­suveranității naționale. Ei au subli­ni­niat — amintind numeroase fapte — importanța deosebită acordată de partid și guvern industriei construc­toare de mașini, a cărei dezvoltare ra­pidă, în ritmuri înalte, a contribuit în măsură tot mai mare la înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor econo­miei naționale. Relevînd rezultatele bune obținute în primele luni ale a­­cestui prim an al cincinalului, parti­cipanții și-au manifestat încă o dată hotărîrea de a îndeplini marile sar­cini ce le revin din vastul program de dezvoltare a țării, elaborat de Con­gresul al IX-lea al partidului. Ei și-au exprimat bucuria pentru organizarea acestei consfătuiri la care participă conducătorii partidului și statului nos­tru, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, subliniind că aceasta de­monstrează, o dată mai mult, prețui­rea de care se bucură munca avîntată, aportul muncitorilor, tehnicienilor, in­ginerilor și specialiștilor constructori de mașini la progresul multilateral al țării. Participanții la dezbateri au anali­zat pe larg, în lumina experien­ței dobîndite, căile pentru înde­plinirea, în cele mai bune condiții, a sarcinilor ce revin constructorilor de mașini în actualul cincinal, neajun­surile care s-au manifestat în unele domenii și felul în care acestea tre­buie înlăturate, au făcut numeroase propuneri prețioase pentru valorifica­rea mai deplină a marilor rezerve e­­xistente în fiecare întreprindere, pen­tru îmbunătățirea activității în toate sectoarele acestei ramuri. Numeroși vorbitori s-au referit, în cuvîntul lor, la principalele aspecte ale dezvoltării, diversificării și moder­nizării continue a producției de ma­șini-unelte în lumina sarcinii trasate de documentele Congresului al IX-lea al P.C.R., privind sporirea contribuției acesteia la reînnoirea și creșterea par­cului de mijloace tehnice al uzinelor, la automatizarea procesului de pro­ducție al diferitelor ramuri ale econo­miei naționale. Ing. Aurel Bozgan, di­rectorul general al Fabricii de mașini­­unelte și agregate din București, ing. Virgil Bogza, directorul întreprinderii mecanice din Roman, ing. Constantin Ionescu, directorul Uzinei „înfrățirea" din Oradea, și alții au arătat că în­deplinirea sarcinilor de asimilare și producere, în cantități sporite, a noi mașini-unelte la nivelul tehnicii con­temporane trebuie să se bazeze nu numai pe crearea de noi capacități ci, într-o mai mare măsură, pe folosirea integrală a capacităților de producție și a forțelor de muncă existente, pe utilizarea rațională a fondurilor de investiții alocate de către stat. Darea în exploatare a noii capacități trebuie să creeze, ca și în alte domenii, po­sibilități de extindere a celor mai a­­vantajoase tehnologii. Ei au relevat, în același timp, că întreaga activitate de cercetare științifică și proiectare trebuie orientată mai perseverent spre soluții constructive și tehnologice în­drăznețe, care să asigure produselor o înaltă precizie și siguranță în ex­ploatare, randamente ridicate, durate de funcționare îndelungate. Crearea (Continuare în pag. a 3-a) ........ ... — m mm mininim Călător prin constelația­­ copilăriei Omule, de cite ori întorc­îndu-ți privirile înapoi spre copilărie nu te-a încercat un sentiment de amă­răciune ! Poate gura­­ i s-a strimbat intr-un simulacru de zîmbet și ți-ai spus : „a fost odată...". Coborînd in lumea mirifică a celor mici rememo­rezi propria-ți viață și­ fi­iei martor amărăciunii tale pe Andersen, cu a sa „Fetiță cu chibriturile". Urcind pe firul existentei tale ifi privești puiul de om care ride fericit. Zimbetul tău se transformă, devine duios, iar su­fletul se încarcă de parfumul mi­nunat pe care acest botoșel zglobiu îl împrăștie cu dărnicie, fără măcar să bănuiască ce balsam pune răni­lor copilăriei tale. El e fericit, e fără griji, și tu, omule, știi că po­vestea fetiței cu chibriturile nu se poate repeta pentru fiul tău. De el, de primăvara vieții tale are grijă un popor, nu numai tu ! Ba, de cele mai multe ori, tu însuți ești chemat și învățat ce trebuie să faci, cum trebuie să te îngrijești de acest gîgilici, care in neștiința sa senină nu poate pricepe cîte forte se in­vestesc ca să-l facă pe el un viitor cetățean, demn de tata c­are-i face copilăria fericită. De la intrarea sa in lume o armată întreagă de oa­meni grijulii îl ia in primire cu du­ioșie și, alături de tine, îi conduce pașii către desăvîrșire. Pentru el, medicul pediatru, sora, educatoarea, învățătorul, profesorul sunt oameni cunoscuți ca făcind parte din ma­rea sa familie. Simte că viața și e­­ducația îi sunt vegheate cu căldură și înțelegere, dar încă nu știe cîte eforturi, cite sacrificii, cite jertfe au făcut cei mai înaintați fii ai po­porului ca să-i facă lui copilăria pli­nă de soare. Tu, părinte al Iui, îl veghezi , dar mai presus de tine îl veghează acest minunat soare — socialismul. Un mare om de cultură din Fran­ța, venit în tara noastră să vadă so­cialismul la el acasă, spunea : „Mi­nunat popor, minunată tară ! Feri­cirea voastră constă in aceea că a­i făcut din copilărie o continuă săr­bătoare. Aceasta semnifică inaugu­rarea unei civilizații fără precedent in istorie". Străinii privesc cu ochi uimiți cum știm noi să ne creștem copiii, și ne aduc prinos de laude în cu­vinte înaripate. Să-i lăsăm să pri­vească și să se minuneze ! Să se minuneze că peste tot construim cămine de copii, gradinițe, școli, că partidul nostru Ie-a dăruit cartea și invătămîntul gratuit. In peisajul pa­triei noastre aceste construcții sînt de-o vîrstă cu­m cu copiii, și ele continuă să apara mereu. Tot, abso­lut tot ce ține de creșterea și edu­cația copiilor este privit cu serio­zitate și atenție. „Minunat popor, minunată țară“. Astăzi, de ziua lor, să ne întoar­cem puțin în trecut, să călătorim prin constelația copilăriei noastre, ca să ne întărim sentimentul dem­nității cu care-i creștem pe ei, să ne bucurăm de viața lor însorită. pag. a ll-a CARNET CULTURAL INIți­ativ­ ȘI SPIRIT DE RĂSPUNDERE: cerințe imperioase în învățămîntul superior de partid Universitățile de marxin­-leninism și școlile economice serale ocupă un loc important în învățămîntul de partid. Din programa pe baza căreia se desfășoară activitățile în aceste for­me de învățămînt reiese că în centrul atenției stau probleme teoretice și practice ale activității economice, probleme de istorie a patriei și a P.C.R., de filozofie, construcție de partid etc., toate în lumina documen­telor Congresului al IX-lea al parti­dului, în anul școlar 1965—1966, și în re­giunea noastră au fost extinse for­mele superioare de învățămînt. Nu­mărul școlilor economice serale a crescut cu 5 unități, iar al universită­ților cu o unitate și 4 secții. în pre­zent, în aceste forme superioare de învățămînt, sînt cuprinși 1064 studenți și 1139 elevi. Pentru prima dată, în acest an de învățămînt s-au creat, pe lîngă Uni­versitatea de marxim-leninism din Bacău o secție „Construcția de par­tid" pentru secretari de comitete de partid și pentru activiști. De aseme­nea, trei școli economice serale cu profil agrar la raioanele Bacău, Ro­man și Adjud pentru cadrele din uni­tățile agricole precum și pentru unii activiști de la sate. Fiind conduse cu competență de că­tre organele raionale și orășenești de partid, aceste forme de învățămînt și-au căpătat un binemeritat prestigiu în cadrul diferitelor categorii de oa­meni ai muncii și și-au adus o contri­buție însemnată la popularizarea poli­ticii P.C.R. și însușirea ei de către cursanți. Pentru a da varietate programelor și a răspunde mai bine nevoilor de in­formare a studenților și elevilor, s-au introdus, în afara temelor indicate în programă, diferite expuneri și alte ac­tivități. Astfel, la toate universitățile și șco­lile economice serale s-au făcut ex­puneri pe diferite teme ale vieții de partid, la universitățile din Bacău și Piatra Neamț se folosește din plin me­toda dezbaterilor pe bază de refe­rate, se organizează simpozioane pe diferite teme, vizite de studiu și docu­mentare la diferite obiective econo­mice. Cu studenții secției de filozofie din Bacău, de exemplu, s-a organizat un simpozion pe tema : „Unitatea ma­terială a lumii", cu cei de la Economia politică anul II și Istorie anul I — un simpozion pe tema: „Sistemul mondial socialist", iar studenții și ele­vii de la Moinești au vizitat Salina Tg. Ocna și C.I.L. Comănești. Aceste forme de studiu s-au dovedit deosebit de utile și este necesară ex­tinderea lor la toate universitățile și școlile economice serale, la pregăti­rea propagandiștilor din cursul anului, precum și la activitățile organizate cu diferite categorii de intelectuali. Conducerea universității de mar­xism-leninism de pe lîngă Cabinetul regional de partid manifestă o preo­cupare importantă pentru asigurarea unor lecții cu un conținut ideologic ri­dicat. Aceasta se concretizează în in­teresul sporit pentru o repartizare a lecțiilor în funcție de preferințele și specialitatea diferiților lectori, precum și în ajutorul dat din partea Cabine­tului regional, lectorilor mai noi, cu mai puțină experiență în elaborarea de lecții. Putem spune că, în acest an, lecțiile elaborate de catedrele Univer­sității serale de marxism-leninism din Bacău s-au întocmit pe baza unei do­cumentări mai atente, fiind scoase din circuit lecțiile vechi, cu formulări de­pășite. în general, lecțiile au fost în­tocmite pe baza unor bibliografii care recomandă, în mod special, documen­tele Congresului al IX-lea al P.C.R., ale plenarelor recente ale C.C. al P.C.R.: Declarația din aprilie 1964. Ex­punerea tovarășului Nicolae Ceaușes­cu la a 45-a aniversare a partidului, articole și studii din revistele de spe­cialitate etc. să Comitetul regional de partid a reușit atragă un număr de tovarăși pricepuți și cu experiență în munca de lector, care expun în fața studen­ților și elevilor într-un mod atractiv, captivînd auditoriul. Apreciemi pozitivă activitatea mul­tor lectori ai comitetelor regional, ra­ionale și orășenești care în lecțiile în­tocmite au reușit să evidențieze prin­cipalele teze teoretice, din operele clasicilor marxism-leninismului, să sublinieze și să explice aprecierile noi care se găsesc în documentele recente ale partidului nostru, în legătură cu te­ma respectivă. Printre aceștia se numă­ră : profesorul Bunghez Gheorghe, se­cretar al Comitetului regional pentru cultură și artă, doctor Radian Ale­xandru, de la Spitalul unificat de a­­dulți din Bacău, lector universitar Mircea Ștefan, directorul Universității populare din Bacău, Mitrea Ioan, asis­tent universitar la Institutul pedago­gic din Bacău, economiștii Mîrzac Iosif, directorul Direcției regionale de statistică și Branche Gheorghe, direc­torul Băncii de investiții din Bacău, profesorul Ursache Vasile, direc­torul muzeului din Roman, Răs­­popa Cecilia, directoare de școală în orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej și alții, care și-au cîștigat popularitate și prestigiu în rîndul studenților. Un sprijin important în asigurarea conținutului de idei al activității uni­versităților l-a constituit faptul că în fața studenților au făcut expuneri și au dat consultații secretari și alți membri ai Biroului Comitetului regio­nal de partid. Pentru o serie de lecții mai dificile au fost solicitați lectori ai C.C. al P.C.R. Prin audierea în comun, de către studenți și elevi, a lectorilor centrali la Bacău, Piatra Neamț, Ro­man și Orașul Gheorghe Gheorghiu- Dej au fost asigurate 18 din expune­rile prevăzute în programele universi­tăților și școlilor.Un fapt pozitiv este strădania reușita conducerilor unor școli eco­ni­nomice serale, ca cele de la U.F.S. Să­­vinești, U.T. Roman, Școala agrară ra­ion Bacău și altele de a întocmi și ex­pune, cu forțele proprii, lecții cu D. DAVID directorul Cabinetului regional de partid (Continuate în pag. a II-a) Breviar comercial turistic Apropierea sezonului estival se materializează prin preocu­pări intense și în domeniul comercial. In multe localități, pe trasee turistice, apar noi unități, se modernizează și se reame­­najează cele existente, profilîndu-se pentru a oferi consuma­torilor o deservire multilaterală și condiții optime de petre­cere plăcută a orelor libere. .• Un eveniment mult așteptat de iubitorii de drumeție este deschide­rea complexului turistic „Ceahlăul" din Piatra Neamț. Aflat în ultima fa­ză de finisare, el va pune în cu­­rînd la dispoziția turiștilor un hotel modern cu 250 de locuri, restaurant, braserie și priveliștea minunată Ceahlăului, oferită de la nivelul 12 a de o terasă special amenajată. Pre­gătirile pentru deschiderea comple­xului turistic „Ceahlăul" sunt între­gite de o susținută instruire a per­sonalului de deservire, care urmea­ză, în prezent, diferite cursuri de specializare profesională, limbi străi­ne etc. «• Pe traseul turistic Bicaz—Lacul Roșu, la punctul Țepeșeni, coopera­ția de consum oferă doritorilor am­bianța plăcută și ospitalitatea unei noi cabane turistice cu 38 de locuri, completată de posibilitatea de a con­suma preparate calde și reci, la bu­fetul deschis în imediata sa apro­piere. Bătrîna stațiune Slănic-Moldo­­va întinerește pe zi ce trece. Mo­dernul, confortul se îmbină armo­nios cu posibilitățile sporite de pe­trecere cît mai plăcută a orelor li­bere. Restaurantul existent în sta­țiune a îmbrăcat, de curînd, haină nouă. Modernizat, reamenajat, de­servit de un personal calificat, ofe­ră doritorilor petrecerea unei seri plăcute, de neuitat.­­­ La o altitudine mai ridicată, dincolo de stațiune, iubitorii de dru­meție se pot odihni în ambianța te­rasei „Cascada" situată în apropie­rea învolburatei cascade naturale de aici, care atrage numeroși vizi­tatori. Pe linia specializării rețelei co­merciale, în stațiunea Slănic-Moldo­va, a fost deschis un nou magazin de încălțăminte, care pune la dispo­ziția celor aflați la odihnă și trata­ment un sortiment variat de măr­furi din acest domeniu și o servire plină de solicitudine și operativita­te. Tot în acest scop, aici s-au re­deschis, după reamenajare, o mo­dernă cofetărie, librărie, alimentara, numeroase chioșcuri cu articole spor­tive, artizanat etc. Și în Orașul Gh. Gheorghiu-Dej vara aceasta este întîmpinată cu noutăți. Printre ele amintim punctul turistic de la Lacul Belei, cu posibili­tăți de cazare și masă, și frumoasa terasă „Cașin" reamenajată și mo­dernizată. Vizita Maiestății Sale Imperiale Șahinșahul Iranului ș­i BRAȘOV. — De la trimișii speciali Agerpres, Mircea Moarcăș și Adrian Ionescu , Maiestatea Sa Imperială, Mo­hammad Reza Pahlavi Aryamehr, Șa­­hinșahul Iranului, și-a continuat marți vizita în regiunea Brașov, însoțit de Gheorghe Rădulescu, vi­cepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, Corneliu Mînescu, ministrul a­­facerilor externe, Ion Mărcuș, preșe­dintele Sfatului popular regional, de alte persoane oficiale, ca și de mem­brii suitei sale, suveranul Iranului a vizitat în cursul dimineții cunoscu­tul monument arhitectonic — Biseri­ca Neagră. Aici, înaltul oaspete, du­pă ce a luat cunoștință de istoricul acestei vechi construcții brașovene, a asistat la interpretarea la orgă a unui preludiu de Bach. Coloana mașinilor oficiale a stră­bătut apoi străzi principale ale ora­șului, de-a lungul cărora numeroși brașoveni au salutat cordial pe înal­tul oaspete. Drumul a continuat spre Prejmer, unde, după obiceiul locului, săteni călări, în port național, au ieșit în întâmpinarea Șahinșahului. Aceeași primire ospitalieră și la sediul gos­podăriei agricole de stat din localitate. La sosire, suveranul Iranului a fost salutat de Angelo Miculescu, prin­­vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii. Prezentarea activității gospodăriei, de către directorul ei, ing. Ion Tom­a, a suscitat interesul Șahinșahului, care și-a exprimat do­rința de a cunoaște îndeaproape fer­mele sectorului zootehnic. „Ne intere­sează foarte mult ce ați realizat dv., deoarece avem intenția de a organi­za în Iran o fermă de acest gen pe 4000 de hectare" — a subliniat înaltul oaspete. Au fost arătate „recordme­­nele" fermei, fiecare vacă de rasă de aici dînd în jurul a 45 litri de lap­te pe zi. S-a mers apoi la păstrăvăria gospodăriei. La încheierea acestui po­pas la Prejmer, Șahinșahul a felicitat pe directorul gospodăriei. „Vă doresc cele mai bune realizări și o prospe­ritate continuă — a spus Maiestatea Sa Imperială. Contribuția pe care aduceți economiei țării dv. să fie tot o mai mare". ...Din nou o scurtă revedere cu ora­șul de la poalele Tîmpei, în drum spre Poiana Brașov. La Una din ser­pentinele noii șosele ce șerpuiește în coasta muntelui, mașinile se opresc. Oaspeții admiră panorama orașului ce se pierde în depărtare, spre Țara Bir­sei. La amiază, în saloanele hotelului „Sport" din Poiană, președintele Sfa­tului popular regional a oferit un de­jun în onoarea Maiestății Sale Impe­riale, în timpul mesei, care s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, au fost rostite scurte toasturi. Este pentru mine o deosebită cinste să salut prezența în mijlocul nostru a Șahinșahului Iranului — a spus Ion Mărcuș, președintele Sfatului popular regional. Ne exprimăm satisfacția că în cursul călătoriei în România, Ma­iestatea Sa Imperială a binevoit să viziteze și regiunea Brașov, pentru a cunoaște unele din realizările noas­tre. Brașovul — a continuat el —, oraș cu o veche și bogată tradiție cul­turală și economică, este astăzi un puternic centru industrial cunoscut în multe țări prin produsele fabricilor sale. Tractoarele, rulmenții și alte ma­șini exportate peste hotare, în cadrul relațiilor noastre comerciale, contri­buie la strîngerea legăturilor cu alte popoare, printre care și cu harnicul popor iranian prieten. Primirea făcută de locuitorii re­giunii noastre este o dovadă a senti­mentelor prietenești pe care poporul român le nutrește față de poporul ira­nian. Gazda a toastat apoi în sănăta­tea Maiestății Sale Imperiale, Moham­mad Reza Pahlavi Aryamehr, Șahin­șahul Iranului, pentru prietenia ro­­mâno-iranină, pentru pace în lume. A răspuns Șahinșahul Iranului. Mul­­țumindu-vă pentru calda ospitalitate, a spus înaltul oaspete, țin să vă feli­cit pentru realizările impresionante obținute în regiunea și orașul dv. După ce s-a făcut interpretul senti­mentelor de prietenie nutrite de po­porul iranian față de poporul român, suveranul Iranului și-a exprimat con­vingerea că relațiile dintre cele două țări se vor dezvolta continuu. Uzinele de tractoare pe care le-am vizitat pre­zintă un interes deosebit pentru noi — a subliniat Șahinșahul, exprimîndu-și speranța că în viitor Iranul va fi o mare piață de export pentru trac­toarele românești. Transmit harnicilor locuitori ai re­giunii și orașului Brașov urări de viață lungă și de succes, pentru o economie tot mai înfloritoare — a spus în înche­iere suveranul iranian — și ridic pa­harul pentru prosperitatea, fericirea și înflorirea vajnicului și nobilului po­por român, pentru pace și colaborare internațională. După-amiază, Maiestatea Sa Impe­rială a plecat apoi cu un tren special spre București; în drum spre gară, su­veranul Iranului a fost salutat călduros de numeroși brașoveni, în gara Bra­șov o companie militară a prezentat­ onorul. La sosirea la București, înaltul oas­pete a fost salutat de Ilie Murgulescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Roman Moldovan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ștefan S. Ni­­colau, vicepreședinte al Marii Adu­nări Naționale, Grigore Geamănu, se­cretarul Consiliului de Stat, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, de generali ai forțe­lor noastre armate. O delegație guvernamentală română va vizita Turcia O delegație guvernamentală ro­mână, condusă de președintele Consi­liului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, va face o vizită în Republica Turcia in a doua jumătate a lunii iulie 1966, la invitația președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Turcia, Su­leyman Demirel. Al 8-lea lac de acumulare pe Bistrița în agenda lor de șantier, constructorii complexului de amenajare hidroenergetică a rîului Bistrița au consemnat un nou succes : închiderea definitivă a stăvilarelor de la captarea hidrocentralei Bacău I. Odată cu aceasta, în par­tea de nord a orașului Bacău a luat ființă un nou lac de acumulare. Ocupînd o suprafață de peste 260 hectare, noul lac, al 8-lea creat pînă acum pe rîul Bistrița, va avea un volum de 7.400.000 m­c de apă. El va regulariza apele Bistriței în această zonă și va asigura energia necesară funcționării uzinei Bacău I, penultima din cele 13 hi­drocentrale de pe Bistrița, în vederea evitării infiltrației apei în maluri, s-au exe­cutat 52.000 m­p perete de beton, iar pe malul sting s-a făcut și etanșarea de profunzime prin turnarea pere­ților continui de beton. Pentru începerea probelor de funcționare la cele două hidroagregate, constructorii de aici au terminat și lucrările de betonare la canalele de a­­ducțiune și de fugă. Producție sporită In primele cinci luni ale acestui an colecti­vul de muncă al Fa­bricii de celuloză și hîr­­tie „Letea" din Bacău a înregistrat noi succese în întrecerea socialistă. Peste prevederile planu­lui au fost date 352 to­ne de celuloză, 263 to­ne de hîrtie, 12 tone de caiete, bracul tehnic admis fiind redus cu 56 de tone. Sporul de produse a fost obținut ca urmare a aplicării unor măsuri tehnice de mare efi­ciență. De exemplu, prin montarea unui grup de cilindri uscă­­tori la mașina nr. 6 pla­nul de producție la a­­ceastă mașină a fost depășit cu mult față de aceeași perioadă a anu­lui trecut, la sortarea celulozei s-a montat un sortizor care a mărit cantitatea de celuloză de calitatea I-a cu a­­proape 150 tone pe lu­nă, impuritățile fiind reduse de la 15 la sută, la 6 la sută. ANUȚA SANEA funcțională Vești de la corespondenții voluntari Mai puține buruieni mai multe boabe la Pe întreaga regiune campania de întreținere a culturilor — războiul contra buruienilor, cum îi zice co­respondentul nostru TACHE VASI­­LACHE — atinge în aceste zile rit­muri de vîrf. Despre succesele ob­ținute de brigăzile și echipele frun­tașe vorbesc multe din scrisorile venite la redacție. „în raionul Moinești — ne scrie în una din scrisorile sale tovarășul NICOLAE DRAGAN­ — sunt coope­rative care au terminat deja prima prașilă a porumbului, cum sunt cele din comunele Măgirești, Ardeoani, Scorțeni. Sunt însă și comune rămase în ur­mă la această lucrare, ca de exem­plu, Bucșești. Aici poate fi eviden­țiată doar brigada I-a, condusă de to­varășul Ion Buburuz, care a reușit să lucreze cu o viteză zilnică bună". Tot din același raion ne anunță terminarea prașilei porumbului și învățătorul NELU­ȚUREL din satul Nadișa, comuna Strugari. Mai multe vești bune ne-au sosit din raioanele Piatra Neamț și Tg. Neamț. „La cooperativa agricolă din Roz­­nov, raionul Piatra Neamț, lucrările de întreținere se desfășoară într-un ritm susținut. A fost terminată pri­ma prașilă pe toate cele 720 ha po­rumb și 95 ha floarea-soarelui. A fost terminată, de asemenea, prașila acum­­ toamnă a II-a pe 130 ha sfeclă de zahăr. în mare parte aceste succese se da­­toresc ajutorului acordat de brigada S.M.T. Podoleni" (ELENA MU­­RARU). Ocupîndu-se în scrisoarea sa de mai multe comune, tovarășul CON­STANTIN PREOTU relevă faptul că buna organizare a muncii în brigăzi a fost unul din factorii care au deter­minat menținerea unei viteze zil­nice ridicate la întreținerea culturi­lor cît și buna calitate a lucrărilor. „Echipelor din brigada a IV-a C.A.P. Bălțătești — ne scrie tova­rășul IOAN CARP — le-au fost re­partizate din timp suprafețele de care răspund, iar șefii de echipă s-au gîndit serios la felul cum tre­buie conduse muncile agricole. Ie­șind la prășit cu majoritatea brațe­lor de muncă, brigada a IV-a a reu­șit să termine prima în cooperativă prașila porumbului". „întreținerea la timp și de bună calitate s-a făcut și în comuna Brus­turi, raionul Tg. Neamț — relatează corespondentul nostru PETRE T­­RĂBOANȚA. încă de la 27 mai, aici se terminase prașila I-a la porumb pe 420 ha și la cartofi pe 80 ha". La sfîrșitul primei prașile se află și cooperatorii din comuna Boghicea raionul Roman — ne informează in­structorul de partid ION PINTRIJEL. Scrisoarea trimisă de tovarășul GHEORGHE UNGURU prezintă suc­cesele cooperatorilor din comuna Dămienești, tot din raionul Roman. Pe aceleași probleme ne-au mai scris și alți corespondenți. Din raio­nul Tg. Ocna ne-au scris : NICU BOERU și EMILIA A­LAD­ANEI din comuna Cașin, iar din raionul Ba­cău , C. NESFÎNTA din comuna Pa­rava, ELENA CIOBANU din Heme­­iuși, COSTICĂ APOSTU, comuna Pănc­ști, CEZAR BĂLĂIȚA din Bu­­huși și mulți alții­

Next