Steagul Roşu, septembrie 1966 (Anul 21, nr. 4221-4246)

1966-09-01 / nr. 4221

•4 ) s In organizațiile comerciale RENTABILITATEA -o problemă mereu actuală In procesul desăvirșirii construc­ției socialiste, creșterea rapidă și neîntreruptă a producției industriale și agricole, în scopul ridicării con­­tinuie a nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii, de­termină și dezvoltarea volumului circulației mărfurilor în comerțul so­cialist, lărgirea sortimentelor, îmbu­nătățirea calității produselor desti­nate consumului individual. în anul 1065, de pildă, în regiu­nea noastră, prin rețeaua comerțu­lui de stat, s-au desfăcut mărfuri în valoare de aproape 2 miliarde lei, ceea ce denotă creșterea nivelului de trai material al populației, ca urma­re firească a creșterii veniturilor bănești, în cursul planului sesenal, de asemenea, comerțul socialist din regiunea Bacău a reușit să realizeze o aprovizionare ritmică și neîntre­ruptă a populației cu mărfurile ce­rute de consumatori, s-au îmbună­tățit condițiile pentru păstrarea mărfurilor și pentru reducerea peri­­sabilităților, înregistrîndu-se o creș­tere a productivității muncii și o re­ducere a cheltuielilor de circulație, asigurînd totodată și o deservire ra­pidă și civilizată a cumpărătorilor. Paralel cu creșterea și dezvoltarea sectorului industrial, de producție, s-au depus eforturi susținute pentru reorganizarea și adaptarea rețelei comerciale cu amănuntul, potrivit noilor necesități ale comerțului so­cialist, prin construirea și amenaja­rea de noi unități comerciale mo­derne, corespunzătoare nivelului teh­nicii noi și noilor forme de deser­vire. Pe cuprinsul regiunii noastre au luat ființă numeroase unități co­merciale cu spații corespunzătoare, amenajate și dotate cu utilaj și in­ventar comercial modern, au fost înființate noi unități cu profil spe­cific — magazine cu autoservire, bucătării de bloc, restaurante die­tetice. Unitățile comerciale din regiunea Bacău, prin activitatea ce o desfă­șoară, aduc o contribuție însemna­tă la formarea veniturilor bugetului local: în anul 1966, de pildă, acu­mulările din cote părți beneficii și impozit pe circulația mărfurilor re­prezintă peste 56 milioane lei. Lucrătorii din comerț, răspunzînd sarcinilor ce le revin din Directive­le celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. au reușit ca în primul semes­tru al anului 1966 să obțină o serie de rezultate mai bune față de peri­oadele precedente. Așa, de pildă, planul de desfacere pe total regiune, în semestrul 1-1966, a fost depășit cu 4,4 la sută, ceea ce reprezintă o creștere de 10 la sută față de peri­oada corespunzătoare a anului tre­cut. Prin eforturile depuse, toate or­ganizațiile comerciale au realizat planul la desfacere atribuit, înregis­­trînd depășiri importante în special în sectorul nealimentar, precum și în sectorul alimentar și de alimentație publică. In mod deosebit se eviden­țiază T.A.P.L.­Piatra Neamț, O.C.L. Mixt-Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej, O.C.L. Mixt-Roman și Tg. Ocna etc. Cu toate rezultatele obținute, ți­­nînd seama de sarcinile trasate la Consfătuirea pe țară a lucrătorilor din comerț, precum și ca urmare a constatărilor și analizelor periodice efectuate de organele bancare din regiune, este necesar ca atît Direc­ția comercială regională, cit și co­lectivele de conducere ale unităților comerciale locale, să ia unele mă­suri care să contribuie la aprovizio­narea ireproșabilă și la timp a popu­lației cu diferite mărfuri. Atenția unităților comerciale tre­buie îndreptată în special spre ur­mătoarele probleme actuale, care pot asigura o sporire a rentabilității: a) Repartizarea mărfurilor pe ra­ioane și orașe numai în funcție de cererea diferitelor categorii de cetă­țeni, de specificul local și de sezon ; la baza acestei repartizări trebuie să stea balanța veniturilor și cheltuie­lilor bănești ale populației din fie­care raion. Prin organizarea mai judicioasă a studierii și cunoașterii cererii de consum a populației, trebuie să se asigure aprovizionarea consumato­rilor cu mărfurile solicitate și să crească exigența față de calitatea produselor desfăcute, evitîndu-se menținerea pe rețea a unor stocuri ce devin cu mișcare lentă, blocînd astfel spațiile de depozitare și imo­­bilizînd fonduri circulante care au CONSTANTIN BUCȘĂ Directorul Băncii Naționale a R.S.R. Sucursala regională — Bacău (Continuare în pagina a 2-a) Cu toate culorile și aromele Toamna a poposit zi­lele acestea în piețe cu toate culorile, miresme­­­le și avuția ei. Numai expoziție completă de produse agricole ar mai putea să ofere o a­­semenea imagine. Dar pe când acolo poți doar privi, aici poți și să pi­păi, poți și gusta. Iar gospodinele — mai practice — își umplu coșurile și sacoșele, pentru azi, pentru mîi­­ne și pentru lunile vi­itoare ale iernii. Aici e mișcare, e via­ță. De asta-mi place să mă duc in piață, să trec de la masă la masă, de la chioșc la chioșc, să întreb de prețuri, să-mi desfăt privirile, să mă imbăt de tăria cîmpuri­­lor, grădinilor și live­zilor care și-au trimis solii in oraș — cu sacii, cu căruțele, cu cami­oanele. Ici se descarcă dintr-o mașină sute de căpățîni de varză, albe și roșii, bogate in haine, fudu­le, alături de un mor­man de ardei grași ca­­re-și răspindesc aroma specifică pină departe. Parcă-i și vezi copți și muiați in ulei și oțet, ori umpluți cu carne de să-ți lingi buzele. Cartofi și ceapă — la discreție. Un moșneag și-a adirnat de gît cite­­va cununi de căpățîni de usturoi și-și laudă maria de mai mare dra­gul. Ce să mai zici de coșurile cu roșii trimi­se de cooperativele a­­gricole de producție! Pun pe ch­iar patru din cele mai arătoase. Trec de un kilogram. Și­ s tari și proaspete numai bu­ne de folosit la bucă­tărie. Vinetele — și ele umflate și grase — cu coaja lucie de parcă cel mai iscusit meșter le-ar fi dat lustru. Mor­covii și pătrunjeii, spă­lați de desele ploi, în­grijiți de mîinile celor ce-i expun, stau în gră­mezi și-și așteaptă cum­părătorii, în compania plăcută a fasolelor păs­tăi, lungi și albe, bune de opărit și uscat pen­tru iarnă. Ce să mai vorbim de instantaneu de toamna raionul fructelor! Pe­rele mari, gustoase, îți fac parcă cu ochiul și-ți dezvoltă apetitul, perje­le și prunele brumate ca și merele roșioare stau în coșuri mari sau în mormane pe Amatori... gîrlă. Și mese, au sosit, în vagoane, har­­bujii și zămoșii și stru­gurii de masă. Un brăi­­lean hîtru taie cu ges­turi largi, drept in două un pepene dungat, vreo 10 kilograme, de­și arată cui vrea să pri­vească și să cumpere miezul singeriu care promite a fi dulce, dul­ce. Alături, un mun­tean de pe valea Bistri­ței strînge intre palme­­le-i puternice o harbu­­zoaică aurie pină ce se aude un zuruit ca de nuci coapte. Un băiat, care n-a vrut să rabde pină acasă, și-a făcut rost de o felie zdravă­nă, zemoasă și mușcă cu toată gura, cu toți dinții albi, din miezul fraged. Nu departe se pregă­tește o grădiniță de toamnă. Cineva scrie cu litere mascate pe scîndură albă, geluită: o „Poftiți la mititei și la must dulce­­“. In cu­­rind, îmi arunc o dată pri­virea asupra pieții, încă nu e vremea nucilor și gutuilor. Dar alături, o femeie scoate dintr-un căzanei un clocot popu­­șoi fierți. Iau și eu unul. Pe cind ii țin in palme, aburind, femeia mi-1 presară cu sare. Și nu știu de ce, dintr-o dată, mi-aduc aminte de copi­lărie. Era de mult, in­tro zi de început de toamnă, și mîncam po­­pușoi fiert. Era un soi de porumb alb, care se cocea foarte tîrziu. Mușcam și-mi făceam gînduri. Peste vreo săp­­tămînă urma să mă duc la școală. In c­asa l-a. Gust și acum și mul­țumesc in gind miini­­lor harnice ale lucră­torilor din gostaturi și ale țăranilor coopera­tori care au trimis in piață rodul ogoarelor, culorile toamnei, au­rul soarelui. Fie-le zile­le multe și fericite i N. BISTRICEANU t b­t- ‘ ‘ / rM ­ ŰRBAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI­­ COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU Plenara Comitetului regional Bacău al P.C.R. In ziua de 31 august a. c., au a­­vut loc lucrările Plenarei Comitetu­lui regional Bacău al P.C.R. La ple­nară au participat, în calitate de in­vitați , primii­ secretari și secretarii cu probleme economice ai comitete­lor raionale și orășenești de partid, vicepreședinți ai Comitetului execu­tiv al Sfatului popular regional, membrii Biroului executiv al Consi­liului regional Bacău al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor, președinții consiliilor locale ale Uniunii Gene­rale a Sindicatelor, directori, preșe­dinții sindicatelor și secretarii comi­tetelor de partid din unele întreprin­deri, G.A.S. și S.M.T. din regiune. De asemenea, a fost prezent to­varășul ing. Constantin Niță, vice­președinte al Comitetului de Stat pentru protecția muncii. Plenara a dezbătut modul cum se aplică în viață în întreprinderile re­giunii sarcinile trasate de partid cu privire la protecția și securitatea muncii. Raportul asupra felului în care co­mitetele raionale și orășenești de partid se preocupă de traducerea în viață a hotărîrilor partidului privind protecția și securitatea muncii, a fost prezentat de tovarășul Ioan Ichim, secretar al Comitetului regional Ba­cău al P.C.R. Pe marginea raportului au luat cu­vîntul numeroși participanți la plenară. Atît raportul, cît și vorbitorii, au evidențiat preocuparea mereu cres­­cîndă a conducerilor întreprinderi­lor, a organelor de partid și de stat pentru îmbunătățirea continuă a con­dițiilor de muncă, pentru ridicarea gradului de securitate a muncii. Plenara a dezbătut, de asemenea, deficiențele ce mai există pe linia protecției muncii, manifestările de formalism ce au loc uneori în pro­cesul instruirii muncitorilor și per­sonalului tehnico-ingineresc în u­­nele întreprinderi, subliniind necesi­tatea ca organele și organizațiile de partid, conducerile întreprinderilor să acorde maximum de atenție pro­tecției muncii, combaterii cazurilor de indisciplină în muncă, să situeze problemele îmbunătățirii condițiilor de muncă pe aceeași linie cu cele de producție. Plenara Comitetului regional Ba­cău al P.C.R. a atras atenția organe­lor și organizațiilor de partid, con­ducerilor întreprinderilor, sindicate­lor că în fața lor stau sarcini de mare răspundere în direcția preve­nirii accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale, pentru crearea unei puternice opinii de masă împotriva celor ce încalcă normele de tehnica securității muncii. Executarea lucră­rilor de protecția muncii, prevăzute în planurile de măsuri tehnico-orga­­nizatorice, rezolvarea tuturor pro­blemelor privind protecția muncii trebuie să preocupe în aceeași mă­sură conducerile întreprinderilor, ca și problemele de producție. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului regional Bacău al P.C.R. care s-a oprit asupra importanței pe care partidul și statul nostru o acordă protecției muncii, creerii unor con­diții optime de muncă în toate locu­rile de producție. Grijă deosebită trebuie să se manifeste pentru pre­venirea accidentelor de muncă prin ridicarea cunoștințelor profesionale ale tuturor muncitorilor, tehnicieni­lor și inginerilor. Pentru îmbunătățirea activității de protecția muncii în toate întreprin­derile regiunii, pentru traducerea în viață a sarcinilor trasate de condu­cerea partidului privind protecția muncii, cît și în vederea îmbunătă­țirii agitației vizuale și, în general, a propagandei de tehnica securității muncii, organizarea cabinetelor de protecția muncii în toate întreprin­derile regiunii, plenara Comitetului regional Bacău al P.C.R. a adoptat măsuri corespunzătoare. Modern complex de deservire In centrul orașului Tg. Neamț s-a dat în folosință, zilele acestea, un modern complex de deservire populației. Aici își desfășoară acti­­­vitatea, în condiții optime de lucru peste 150 de cooperatori meșteșu­gari. Clădirea cu parter și două eta­je cuprinde 10 ateliere (croitorie pentru bărbați și femei, lenjerie, tri­cotaje, frizerie, coafură, reparat a­­parate de radio și televizoare). Tot aici s-a mai deschis o secție de co­voare și un magazin de articole de artizanat. In legătură cu măsurile ce s-au luat în ultima vreme, pentru asigu­rarea unei deserviri multilaterale, rapide și de bună calitate, subli­niem faptul, că în prezent funcțio­nează în orașele și centrele munci­torești din regiunea noastră 16 uni­tăți moderne de acest fel. Se mai află în construcție la Slănic-Moldova un complex de deservire cu mai multe secții, iar la Bacău un ate­lier de tîmplărie și o stație de de­servire auto-moto. Vedere generală a Combi­natului de cauciuc sintetic din Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Foto : C. BUTE JLA Anul XX) Nr. 4221 (5700) 301­1 SEPTEMBRIE 1966 4 pagini 25 bani Vizita în Grecia a tovarășului­­ Ion Gheorghe Maurer Miercuri dimineață a părăsit Capi­tala, plecînd la Atena, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, care răs­punzînd invitației primului ministru al Regatului Greciei, va face o vizită o­­ficială în Grecia. împreună cu președintele Consiliu­lui de Miniștri a plecat, de asemenea, Alexandru Bălăci, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, precum și un grup de consilieri și experți. Pe aeroportul Băneasa, erau pre­zenți tovarășii Gheorghe Apostol, A­­lexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Iosif Banc, Petre Blajovici, Florian Dănă­­lache, Janos Fazekas, Cons­iia Cră­ciun, Gheorghe Gaston Marin, Roman Moldovan, miniștri. Au fost de față Spyros Adamopou­­los, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Greciei la București și membri ai ambasadei. Sosirea la Atena ATENA 31. — Trimișii speciali A­­gerpres, Gh. Secuiu și C. Alexandroaie, transmit: Miercuri la amiază, dele­gația guvernamentală a Republicii So­cialiste România, condusă de preșe­dintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a sosit în capitala Greciei, împreună cu președintele Con­siliului de Miniștri au sosit Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor exter­ne, Alexandru Balaci, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, precum și un grup de consi­lieri și experți. Pe aeroportul Helenikom, pavoazat cu drapele de stat ale României și Greciei, oaspeții români au fost în­­tîmpinați de Stephanos Stephanopou­­los, primul ministru al Regatului Gre­ciei, Ioannis Toumbas, ministrul afa­cerilor externe, T. Rentis, ministrul adjunct de externe, A. Arghiropou­­lo, ambasadorul Greciei la București, și de alte persoane oficiale. (Continuare în pag. a 4-a) Obiective ale cincinalului în dezbatere Sarcinile constructorilor de drumuri forestiere Constructorii drumurilor forestiere din regiune sunt muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii de con­strucții forestiere din Piatra Neamț. In 7 luni din anul în curs colectivul acesta de constructori a îndeplinit pla­nul de producție în proporție de 109 la sută. De la începutul anului și pînă în prezent au fost recepționate și date în exploatare încă 32,8 km drumuri forestiere. Aceste realizări au fost e­­vidențiate cu ocazia dezbaterii sarci­nilor care revin întreprinderii forestie­re din Piatra Neamț în anul 1967 și următorii ani din cincinal. Din prezentarea lor de către direc­torul întreprinderii, Francisc Szat­­mary, a reieșit că constructorilor de drumuri forestiere le revin sarcini mari și mobilizatoare pentru această perioa­dă. In 1967 I.C.F. Piatra Neamț va e­­xecuta 275 km drumuri auto-forestiere. Pentru asigurarea realizării în bune condițiuni a planului, se prevede do­tarea întreprinderii cu noi utilaje de construcții. Numai în anul 1967 vor lucra alte 12 buldozere, 6 excavatoa­re, 6 gredere și alte utilaje. Ca ur­mare a acestei dotări, urmează să se realizeze un indice de mecanizare la lucrările de săpături de 75 la sută. Discuțiile purtate de către ingineri, maiștri și brigadieri cu ocazia dezba­terii cifrelor de plan au scos in evi­dență preocuparea acestui harnic co­lectiv de a realiza sarcinile de viitor. Maiștrii Vasile Mihăilescu și Vasile Prisecaru s-au angajat să îndeplineas­că cu o lună înainte de termen pla­nul de producție ce revine loturilor, pe care ei le conduc. Constantin Cris­­tea, șef sector la Horaița, unde se lu­crează cu maximă mecanizare și unde își desfășoară activitatea și o brigadă cu acord global, a arătat că în acest an a existat mult interes în efectua­rea operativă a reparațiilor la utilaje. „ Totodată el a scos în evidență necesi­tatea acordării de mai multă atenție pentru întărirea disciplinei în rîndul mecanicilor. Arătînd importanța și sarcinile ce re­vin întreprinderii în executarea volu­mului de lucrări pentru anul 1967 și în continuare, tovarășul Velicu Stratu­­lat, inginer șef adjunct al șantieru­lui, a subliniat că în viitor va trebui acordată mai multă atenție organizării științifice a producției pe șantiere, vor trebui gospodărite cu mai multă grijă materialele, acordată toată aten­ția măririi gradului de mecanizare a lucrărilor. Investițiile și modul lor de folosire va trebui să stea în atenția conducerii întreprinderii. Dumitru Asavei, muncitor podar, inginerii Timofte Constantin și Gheor­ghe Giurcă au făcut prețioase propu­neri privind folosirea la întreaga ca­pacitate a utilajelor din dotație, creș­terea indicilor intensivi ai acestora, ridicarea gradului de calificare a per­sonalului care deservește utilajele. Majoritatea participanților la discuții au criticat I.R.T.A.—Piatra Neamț care a asigurat necorespunzător mașinile necesare efectuării lucrărilor de trans­port. Discuțiile purtate au avut însă darul să evidențieze mai mult ca orice un fapt deosebit: hotărîrea colectivu­lui de constructori de la această în­treprindere de a îndeplini întocmai sarcinile cincinalului. CONSTANTIN PREOTU, Concentrarea eforturilor spre extinderea „ploilor“ dirijate Lucrările de hidroameliorații sunt o cale sigură de valorificare superioară a fondului funciar. Ele eliberează producția agricolă de capriciile naturii asigurînd totodată obținerea unor recolte bogate. Cunoscut fiind că in multe cooperative agricole din re­giune au loc in aceste zile lucrări de amenajare și extindere a canalelor pentru irigație, am adresat tovarășului inginer CON­STANTIN BAROI, șeful secției irigații a Uniunii regionale cooperativelor agricole de producție citeva întrebări legate de a ritmul și stadiul lucrărilor. Ce posibilități există în regiunea noastră pen­tru extinderea suprafețe­lor irigate ? Lucrările de amenajare a sisteme­lor de irigații în regiunea Bacău se desfășoară în funcție de două coor­donate: prima, o constituie faptul că ne aflăm într-o zonă cu precipitații medii spre abundente, dar care su­feră de lipsa ploilor tocmai în timpul legării rodului; cealaltă, este deter­minată de formele destul de frămîn­­tate ale terenului, fapt ce ridică pro­bleme de eficiență economică a lu­crărilor, în raport cu aceste două ca­racteristici pe întreaga regiune s-a stabilit ca în perioada cincinalului să fie amenajate pentru irigat 10.742 hectare cu posibilitatea măririi su­prafeței, bineînțeles, ținîndu-se cont de posibilitățile cooperativelor agri­cole cît și de capacitatea de proiec­tare a D.R.I.F.O.T.­Bacău. După ce în prima etapă a acestui an au fost amenajate 1014 hectare, a­­dică cu aproape 100 hectare mai mult decît se prevăzuse pentru în­treg anul 1966, în urma identificări­lor efectuate pe teren de către spe­cialiștii Uniunii regionale a C.A.P. și ai Consiliului agricol regional, s-a stabilit să se mai amenajeze încă 1231 hectare. Ponderea lucrărilor este concentrată în raioanele Bacău, Adjud și Roman avantajate de exis­tența unor mari debite de apă (Sire­tul, Bistrița, Moldova) cît și de tere­nuri mai fertile și mai puțin frămîn­­tate. Astfel, numai în raionul Bacău se vor amenaja în toamna aceasta 507 hectare, adică mai mult de un sfert din sarcina actualei etape. Care este stadiul lucră­rilor de amenajare a sis­temului de irigații din etapa a II-a ? Suprafața de 1231 hectare ce ur­mează a fi amenajată în etapa doua se va realiza în 20 de unități , cu un volum de terasamente de 43.000 metri cubi, 68 construcții hi­drotehnice, și montarea a 4260 metri conducte. Pentru cea mai mare parte a lu­crărilor Direcția regională de îmbu­nătățire a fondului funciar și organi­zare a teritoriului Bacău are întoc­mită documentația tehnică necesară. In 9 unități șantierele corespunză­toare unei suprafețe de 608 hectare au fost deschise încă pe timpul cam­paniei de recoltare a păioaselor. In momentul de față sunt deja gata pen­tru a fi recepționate lucrările din co­munele betea Veche, pentru 45 de hectare și Nicolae Bălcescu, raionul Bacău, pentru 29 de hectare. Toto­dată, au fost terminate terasamen­­tele și sunt în curs de execuție lu­crările de artă în cooperativele Dol­­jești și Nicolae Bălcescu-Roman. To­tuși pe alocuri au existat anumite deficiențe, fapt care a făcut ca în momentul de față în unele coopera­tive agricole cum sunt cele din Che­­triș și Buhoci, raionul Bacău, lucră­rile să fie rămase în urmă față de graficul de execuție. De care factori depind ritmicitatea și calitatea lucrărilor ? Cum poate fi mai bine folosită expe­riența organizatorică tehnică acumulată in pri­mi­ma etapă ? Putem aprecia că lucrările execu­tate în prima etapă au fost, în ge­neral, de bună calitate. Acestea cu toate că în unitățile agricole nu au existat brigăzi specializate care să cunoască acest gen de lucrări, iar personalul tehnic al D.R.I.F.O.T.-ului, puțin ca număr, a trebuit să asigure asistența tehnică la un număr de 16 amenajări. Desigur, o mare importanță a a­­vut-o pregătirea din timp a docu­mentațiilor tehnice necesare și eșalo­narea deschiderii șantierelor pe baza unui scadențar, în felul acesta s-a reușit să se asigure o asistentă teh­nică permanentă la fiecare lucrare. Și în actuala etapă există în u­­nele cooperative lipsuri de ordin or­ganizatoric care influențează în ne­gativ ritmicitatea lucrărilor. Aceste lipsuri sunt legate, îndeosebi, de fluctuația brațelor de muncă. în scopul asigurării ritmicității lucrări­lor, noi am indicat cooperativelor a­­gricole de producție ca împreună cu specialiștii de la D.R.I.F.O.T. să în­tocmească grafice de execuție cu­­prinzînd totodată și numărul necesar de brațe de muncă. S-a pus, de ase­menea, un accent deosebit pe per­manentizarea oamenilor care lucrea­ză la executarea canalelor, fapt ce va contribui la ridicarea calității lu­crărilor și a aspectului lor estetic. In legătură cu același fapt trebuie notat că lucrările au mers mai ane­voios tocmai acolo unde conducerile cooperativelor nu au căutat căile cele mai potrivite de cointeresare materială a cooperatorilor. Sub acest aspect în unele unități agricole se poate face încă mai mult. G. OSTROVEANU Valorificare superioară resurselor interne . De curînd la întreprinderea raio­nală de industrie locală din orașul Tg. Ocna a avut loc o ședință în cadrul căreia au fost analizate sar­cinile ce revin acestei unități în ac­tualul plan cincinal. Din referatul prezentat de ing. Gh. Iorga, directorul întreprinderii, a re­ieșit că în perioada celor 7 luni care au trecut de la începutul anului, în­treprinderea a înregistrat la produc­ția globală și marfă depășiri valorice de 1.361.000 lei și respectiv 1.519.000 lei. în această perioadă au fost pro­duse peste sarcinile planificate 875 garnituri bucătărie tip „Sibiu", 279 sofale, 1.400 tone piatră atacament, și altele. De asemenea, au fost pre­zentate sarcinile de mare răspunde­re ce revin întreprinderii în anul 1967 precum și un vast program de dezvoltare a industriei locale pînă în anul 1970. Discuțiile la care au luat parte numeroși muncitori, maiștri și teh­nicieni s-au axat pe problemele ma­jore ale producției—nerealizarea sor­timentelor de piatră ghips, pavele, piatră spartă, problema transportului auto, dotarea cu mașini și majfini-u­­nelte precum și organizarea defici­tară a producției și a muncii in unele secții și sectoare. Planul de stat pe anul 1967 cît și pe anii următori prevede pentru in­dustria locală din Tg. Ocna creșteri însuflețitoare la toți indicatorii. Ast­fel, în anul 1967 producția globală a întreprinderii va crește cu 14,9 la sută față de anul 1966 ajungîndu-se in 1970, comparativ cu 1965, la o creștere de 87 la sută. Realizarea a­­cestor sarcini mobilizatoare, au sub­liniat vorbitorii, implică necesitatea descoperirii și punerii în valoare a resurselor de care dispune încă în­treprinderea, deschiderea de noi fronturi de lucrări în carierele Gă­­lean, Tuta, Slănic și Larga, dota­rea carierelor cu buldozere și con­­casoare, crearea unui complex de industrie locală în Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, lărgirea spațiilor de lucru la secțiile: lemn, alimentar, chimică, metalurgică și altele, dota­rea secțiilor metalurgice cu strun­guri, mașini de filetat, circulare etc. De asemenea, au fost arătate lip­surile întîmpinate pe parcurs în ce privește neritmicitatea în aprovizio­narea cu materiale ce nu au fost re­partizate de O.R.A­. Bacău. Acest lucru a făcut ca de multe ori apro­vizionarea să se facă cu mari întîr­­zieri, neputîndu-se respecta fluxul de producție, iar de multe ori unele aprovizionări s-au făcut pe alte căi, crescînd astfel prețul de cost la u­­nele produse. GHEORGHE IANUȘ Schimb de experiență Numeroși ingineri, medici veteri­nari și tehnicieni agronomi din agri­cultura raionului Tg. Neamț vor par­ticipa, în decurs de 3 zile, începînd cu azi, la un interesant schimb de experiență în regiunile : Mureș Au­tonomă Maghiară, Argeș și Brașov. Având in obiectiv probleme ca po­micultura, creșterea animalelor, cul­tura cartofului, schimbul de expe­riență, care va da prilejul vizitării unor stațiuni experimentale și co­operative agricole de producție frun­tașe, va constitui un mijloc eficace de ridicare a producției în ramurile respective. 1

Next