Steagul Roşu, septembrie 1966 (Anul 21, nr. 4221-4246)
1966-09-01 / nr. 4221
•4 ) s In organizațiile comerciale RENTABILITATEA -o problemă mereu actuală In procesul desăvirșirii construcției socialiste, creșterea rapidă și neîntreruptă a producției industriale și agricole, în scopul ridicării continuie a nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii, determină și dezvoltarea volumului circulației mărfurilor în comerțul socialist, lărgirea sortimentelor, îmbunătățirea calității produselor destinate consumului individual. în anul 1065, de pildă, în regiunea noastră, prin rețeaua comerțului de stat, s-au desfăcut mărfuri în valoare de aproape 2 miliarde lei, ceea ce denotă creșterea nivelului de trai material al populației, ca urmare firească a creșterii veniturilor bănești, în cursul planului sesenal, de asemenea, comerțul socialist din regiunea Bacău a reușit să realizeze o aprovizionare ritmică și neîntreruptă a populației cu mărfurile cerute de consumatori, s-au îmbunătățit condițiile pentru păstrarea mărfurilor și pentru reducerea perisabilităților, înregistrîndu-se o creștere a productivității muncii și o reducere a cheltuielilor de circulație, asigurînd totodată și o deservire rapidă și civilizată a cumpărătorilor. Paralel cu creșterea și dezvoltarea sectorului industrial, de producție, s-au depus eforturi susținute pentru reorganizarea și adaptarea rețelei comerciale cu amănuntul, potrivit noilor necesități ale comerțului socialist, prin construirea și amenajarea de noi unități comerciale moderne, corespunzătoare nivelului tehnicii noi și noilor forme de deservire. Pe cuprinsul regiunii noastre au luat ființă numeroase unități comerciale cu spații corespunzătoare, amenajate și dotate cu utilaj și inventar comercial modern, au fost înființate noi unități cu profil specific — magazine cu autoservire, bucătării de bloc, restaurante dietetice. Unitățile comerciale din regiunea Bacău, prin activitatea ce o desfășoară, aduc o contribuție însemnată la formarea veniturilor bugetului local: în anul 1966, de pildă, acumulările din cote părți beneficii și impozit pe circulația mărfurilor reprezintă peste 56 milioane lei. Lucrătorii din comerț, răspunzînd sarcinilor ce le revin din Directivele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. au reușit ca în primul semestru al anului 1966 să obțină o serie de rezultate mai bune față de perioadele precedente. Așa, de pildă, planul de desfacere pe total regiune, în semestrul 1-1966, a fost depășit cu 4,4 la sută, ceea ce reprezintă o creștere de 10 la sută față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Prin eforturile depuse, toate organizațiile comerciale au realizat planul la desfacere atribuit, înregistrînd depășiri importante în special în sectorul nealimentar, precum și în sectorul alimentar și de alimentație publică. In mod deosebit se evidențiază T.A.P.L.Piatra Neamț, O.C.L. Mixt-Oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej, O.C.L. Mixt-Roman și Tg. Ocna etc. Cu toate rezultatele obținute, ținînd seama de sarcinile trasate la Consfătuirea pe țară a lucrătorilor din comerț, precum și ca urmare a constatărilor și analizelor periodice efectuate de organele bancare din regiune, este necesar ca atît Direcția comercială regională, cit și colectivele de conducere ale unităților comerciale locale, să ia unele măsuri care să contribuie la aprovizionarea ireproșabilă și la timp a populației cu diferite mărfuri. Atenția unităților comerciale trebuie îndreptată în special spre următoarele probleme actuale, care pot asigura o sporire a rentabilității: a) Repartizarea mărfurilor pe raioane și orașe numai în funcție de cererea diferitelor categorii de cetățeni, de specificul local și de sezon ; la baza acestei repartizări trebuie să stea balanța veniturilor și cheltuielilor bănești ale populației din fiecare raion. Prin organizarea mai judicioasă a studierii și cunoașterii cererii de consum a populației, trebuie să se asigure aprovizionarea consumatorilor cu mărfurile solicitate și să crească exigența față de calitatea produselor desfăcute, evitîndu-se menținerea pe rețea a unor stocuri ce devin cu mișcare lentă, blocînd astfel spațiile de depozitare și imobilizînd fonduri circulante care au CONSTANTIN BUCȘĂ Directorul Băncii Naționale a R.S.R. Sucursala regională — Bacău (Continuare în pagina a 2-a) Cu toate culorile și aromele Toamna a poposit zilele acestea în piețe cu toate culorile, miresmele și avuția ei. Numai expoziție completă de produse agricole ar mai putea să ofere o asemenea imagine. Dar pe când acolo poți doar privi, aici poți și să pipăi, poți și gusta. Iar gospodinele — mai practice — își umplu coșurile și sacoșele, pentru azi, pentru mîine și pentru lunile viitoare ale iernii. Aici e mișcare, e viață. De asta-mi place să mă duc in piață, să trec de la masă la masă, de la chioșc la chioșc, să întreb de prețuri, să-mi desfăt privirile, să mă imbăt de tăria cîmpurilor, grădinilor și livezilor care și-au trimis solii in oraș — cu sacii, cu căruțele, cu camioanele. Ici se descarcă dintr-o mașină sute de căpățîni de varză, albe și roșii, bogate in haine, fudule, alături de un morman de ardei grași care-și răspindesc aroma specifică pină departe. Parcă-i și vezi copți și muiați in ulei și oțet, ori umpluți cu carne de să-ți lingi buzele. Cartofi și ceapă — la discreție. Un moșneag și-a adirnat de gît citeva cununi de căpățîni de usturoi și-și laudă maria de mai mare dragul. Ce să mai zici de coșurile cu roșii trimise de cooperativele agricole de producție! Pun pe chiar patru din cele mai arătoase. Trec de un kilogram. Și s tari și proaspete numai bune de folosit la bucătărie. Vinetele — și ele umflate și grase — cu coaja lucie de parcă cel mai iscusit meșter le-ar fi dat lustru. Morcovii și pătrunjeii, spălați de desele ploi, îngrijiți de mîinile celor ce-i expun, stau în grămezi și-și așteaptă cumpărătorii, în compania plăcută a fasolelor păstăi, lungi și albe, bune de opărit și uscat pentru iarnă. Ce să mai vorbim de instantaneu de toamna raionul fructelor! Perele mari, gustoase, îți fac parcă cu ochiul și-ți dezvoltă apetitul, perjele și prunele brumate ca și merele roșioare stau în coșuri mari sau în mormane pe Amatori... gîrlă. Și mese, au sosit, în vagoane, harbujii și zămoșii și strugurii de masă. Un brăilean hîtru taie cu gesturi largi, drept in două un pepene dungat, vreo 10 kilograme, deși arată cui vrea să privească și să cumpere miezul singeriu care promite a fi dulce, dulce. Alături, un muntean de pe valea Bistriței strînge intre palmele-i puternice o harbuzoaică aurie pină ce se aude un zuruit ca de nuci coapte. Un băiat, care n-a vrut să rabde pină acasă, și-a făcut rost de o felie zdravănă, zemoasă și mușcă cu toată gura, cu toți dinții albi, din miezul fraged. Nu departe se pregătește o grădiniță de toamnă. Cineva scrie cu litere mascate pe scîndură albă, geluită: o „Poftiți la mititei și la must dulce“. In curind, îmi arunc o dată privirea asupra pieții, încă nu e vremea nucilor și gutuilor. Dar alături, o femeie scoate dintr-un căzanei un clocot popușoi fierți. Iau și eu unul. Pe cind ii țin in palme, aburind, femeia mi-1 presară cu sare. Și nu știu de ce, dintr-o dată, mi-aduc aminte de copilărie. Era de mult, intro zi de început de toamnă, și mîncam popușoi fiert. Era un soi de porumb alb, care se cocea foarte tîrziu. Mușcam și-mi făceam gînduri. Peste vreo săptămînă urma să mă duc la școală. In casa l-a. Gust și acum și mulțumesc in gind miinilor harnice ale lucrătorilor din gostaturi și ale țăranilor cooperatori care au trimis in piață rodul ogoarelor, culorile toamnei, aurul soarelui. Fie-le zilele multe și fericite i N. BISTRICEANU t bt- ‘ ‘ / rM ŰRBAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU Plenara Comitetului regional Bacău al P.C.R. In ziua de 31 august a. c., au avut loc lucrările Plenarei Comitetului regional Bacău al P.C.R. La plenară au participat, în calitate de invitați , primii secretari și secretarii cu probleme economice ai comitetelor raionale și orășenești de partid, vicepreședinți ai Comitetului executiv al Sfatului popular regional, membrii Biroului executiv al Consiliului regional Bacău al Uniunii Generale a Sindicatelor, președinții consiliilor locale ale Uniunii Generale a Sindicatelor, directori, președinții sindicatelor și secretarii comitetelor de partid din unele întreprinderi, G.A.S. și S.M.T. din regiune. De asemenea, a fost prezent tovarășul ing. Constantin Niță, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru protecția muncii. Plenara a dezbătut modul cum se aplică în viață în întreprinderile regiunii sarcinile trasate de partid cu privire la protecția și securitatea muncii. Raportul asupra felului în care comitetele raionale și orășenești de partid se preocupă de traducerea în viață a hotărîrilor partidului privind protecția și securitatea muncii, a fost prezentat de tovarășul Ioan Ichim, secretar al Comitetului regional Bacău al P.C.R. Pe marginea raportului au luat cuvîntul numeroși participanți la plenară. Atît raportul, cît și vorbitorii, au evidențiat preocuparea mereu crescîndă a conducerilor întreprinderilor, a organelor de partid și de stat pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă, pentru ridicarea gradului de securitate a muncii. Plenara a dezbătut, de asemenea, deficiențele ce mai există pe linia protecției muncii, manifestările de formalism ce au loc uneori în procesul instruirii muncitorilor și personalului tehnico-ingineresc în unele întreprinderi, subliniind necesitatea ca organele și organizațiile de partid, conducerile întreprinderilor să acorde maximum de atenție protecției muncii, combaterii cazurilor de indisciplină în muncă, să situeze problemele îmbunătățirii condițiilor de muncă pe aceeași linie cu cele de producție. Plenara Comitetului regional Bacău al P.C.R. a atras atenția organelor și organizațiilor de partid, conducerilor întreprinderilor, sindicatelor că în fața lor stau sarcini de mare răspundere în direcția prevenirii accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale, pentru crearea unei puternice opinii de masă împotriva celor ce încalcă normele de tehnica securității muncii. Executarea lucrărilor de protecția muncii, prevăzute în planurile de măsuri tehnico-organizatorice, rezolvarea tuturor problemelor privind protecția muncii trebuie să preocupe în aceeași măsură conducerile întreprinderilor, ca și problemele de producție. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului regional Bacău al P.C.R. care s-a oprit asupra importanței pe care partidul și statul nostru o acordă protecției muncii, creerii unor condiții optime de muncă în toate locurile de producție. Grijă deosebită trebuie să se manifeste pentru prevenirea accidentelor de muncă prin ridicarea cunoștințelor profesionale ale tuturor muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor. Pentru îmbunătățirea activității de protecția muncii în toate întreprinderile regiunii, pentru traducerea în viață a sarcinilor trasate de conducerea partidului privind protecția muncii, cît și în vederea îmbunătățirii agitației vizuale și, în general, a propagandei de tehnica securității muncii, organizarea cabinetelor de protecția muncii în toate întreprinderile regiunii, plenara Comitetului regional Bacău al P.C.R. a adoptat măsuri corespunzătoare. Modern complex de deservire In centrul orașului Tg. Neamț s-a dat în folosință, zilele acestea, un modern complex de deservire populației. Aici își desfășoară activitatea, în condiții optime de lucru peste 150 de cooperatori meșteșugari. Clădirea cu parter și două etaje cuprinde 10 ateliere (croitorie pentru bărbați și femei, lenjerie, tricotaje, frizerie, coafură, reparat aparate de radio și televizoare). Tot aici s-a mai deschis o secție de covoare și un magazin de articole de artizanat. In legătură cu măsurile ce s-au luat în ultima vreme, pentru asigurarea unei deserviri multilaterale, rapide și de bună calitate, subliniem faptul, că în prezent funcționează în orașele și centrele muncitorești din regiunea noastră 16 unități moderne de acest fel. Se mai află în construcție la Slănic-Moldova un complex de deservire cu mai multe secții, iar la Bacău un atelier de tîmplărie și o stație de deservire auto-moto. Vedere generală a Combinatului de cauciuc sintetic din Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Foto : C. BUTE JLA Anul XX) Nr. 4221 (5700) 3011 SEPTEMBRIE 1966 4 pagini 25 bani Vizita în Grecia a tovarășului Ion Gheorghe Maurer Miercuri dimineață a părăsit Capitala, plecînd la Atena, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, care răspunzînd invitației primului ministru al Regatului Greciei, va face o vizită oficială în Grecia. împreună cu președintele Consiliului de Miniștri a plecat, de asemenea, Alexandru Bălăci, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, precum și un grup de consilieri și experți. Pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Iosif Banc, Petre Blajovici, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Consiia Crăciun, Gheorghe Gaston Marin, Roman Moldovan, miniștri. Au fost de față Spyros Adamopoulos, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Greciei la București și membri ai ambasadei. Sosirea la Atena ATENA 31. — Trimișii speciali Agerpres, Gh. Secuiu și C. Alexandroaie, transmit: Miercuri la amiază, delegația guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a sosit în capitala Greciei, împreună cu președintele Consiliului de Miniștri au sosit Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Alexandru Balaci, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, precum și un grup de consilieri și experți. Pe aeroportul Helenikom, pavoazat cu drapele de stat ale României și Greciei, oaspeții români au fost întîmpinați de Stephanos Stephanopoulos, primul ministru al Regatului Greciei, Ioannis Toumbas, ministrul afacerilor externe, T. Rentis, ministrul adjunct de externe, A. Arghiropoulo, ambasadorul Greciei la București, și de alte persoane oficiale. (Continuare în pag. a 4-a) Obiective ale cincinalului în dezbatere Sarcinile constructorilor de drumuri forestiere Constructorii drumurilor forestiere din regiune sunt muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii de construcții forestiere din Piatra Neamț. In 7 luni din anul în curs colectivul acesta de constructori a îndeplinit planul de producție în proporție de 109 la sută. De la începutul anului și pînă în prezent au fost recepționate și date în exploatare încă 32,8 km drumuri forestiere. Aceste realizări au fost evidențiate cu ocazia dezbaterii sarcinilor care revin întreprinderii forestiere din Piatra Neamț în anul 1967 și următorii ani din cincinal. Din prezentarea lor de către directorul întreprinderii, Francisc Szatmary, a reieșit că constructorilor de drumuri forestiere le revin sarcini mari și mobilizatoare pentru această perioadă. In 1967 I.C.F. Piatra Neamț va executa 275 km drumuri auto-forestiere. Pentru asigurarea realizării în bune condițiuni a planului, se prevede dotarea întreprinderii cu noi utilaje de construcții. Numai în anul 1967 vor lucra alte 12 buldozere, 6 excavatoare, 6 gredere și alte utilaje. Ca urmare a acestei dotări, urmează să se realizeze un indice de mecanizare la lucrările de săpături de 75 la sută. Discuțiile purtate de către ingineri, maiștri și brigadieri cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan au scos in evidență preocuparea acestui harnic colectiv de a realiza sarcinile de viitor. Maiștrii Vasile Mihăilescu și Vasile Prisecaru s-au angajat să îndeplinească cu o lună înainte de termen planul de producție ce revine loturilor, pe care ei le conduc. Constantin Cristea, șef sector la Horaița, unde se lucrează cu maximă mecanizare și unde își desfășoară activitatea și o brigadă cu acord global, a arătat că în acest an a existat mult interes în efectuarea operativă a reparațiilor la utilaje. „ Totodată el a scos în evidență necesitatea acordării de mai multă atenție pentru întărirea disciplinei în rîndul mecanicilor. Arătînd importanța și sarcinile ce revin întreprinderii în executarea volumului de lucrări pentru anul 1967 și în continuare, tovarășul Velicu Stratulat, inginer șef adjunct al șantierului, a subliniat că în viitor va trebui acordată mai multă atenție organizării științifice a producției pe șantiere, vor trebui gospodărite cu mai multă grijă materialele, acordată toată atenția măririi gradului de mecanizare a lucrărilor. Investițiile și modul lor de folosire va trebui să stea în atenția conducerii întreprinderii. Dumitru Asavei, muncitor podar, inginerii Timofte Constantin și Gheorghe Giurcă au făcut prețioase propuneri privind folosirea la întreaga capacitate a utilajelor din dotație, creșterea indicilor intensivi ai acestora, ridicarea gradului de calificare a personalului care deservește utilajele. Majoritatea participanților la discuții au criticat I.R.T.A.—Piatra Neamț care a asigurat necorespunzător mașinile necesare efectuării lucrărilor de transport. Discuțiile purtate au avut însă darul să evidențieze mai mult ca orice un fapt deosebit: hotărîrea colectivului de constructori de la această întreprindere de a îndeplini întocmai sarcinile cincinalului. CONSTANTIN PREOTU, Concentrarea eforturilor spre extinderea „ploilor“ dirijate Lucrările de hidroameliorații sunt o cale sigură de valorificare superioară a fondului funciar. Ele eliberează producția agricolă de capriciile naturii asigurînd totodată obținerea unor recolte bogate. Cunoscut fiind că in multe cooperative agricole din regiune au loc in aceste zile lucrări de amenajare și extindere a canalelor pentru irigație, am adresat tovarășului inginer CONSTANTIN BAROI, șeful secției irigații a Uniunii regionale cooperativelor agricole de producție citeva întrebări legate de a ritmul și stadiul lucrărilor. Ce posibilități există în regiunea noastră pentru extinderea suprafețelor irigate ? Lucrările de amenajare a sistemelor de irigații în regiunea Bacău se desfășoară în funcție de două coordonate: prima, o constituie faptul că ne aflăm într-o zonă cu precipitații medii spre abundente, dar care suferă de lipsa ploilor tocmai în timpul legării rodului; cealaltă, este determinată de formele destul de frămîntate ale terenului, fapt ce ridică probleme de eficiență economică a lucrărilor, în raport cu aceste două caracteristici pe întreaga regiune s-a stabilit ca în perioada cincinalului să fie amenajate pentru irigat 10.742 hectare cu posibilitatea măririi suprafeței, bineînțeles, ținîndu-se cont de posibilitățile cooperativelor agricole cît și de capacitatea de proiectare a D.R.I.F.O.T.Bacău. După ce în prima etapă a acestui an au fost amenajate 1014 hectare, adică cu aproape 100 hectare mai mult decît se prevăzuse pentru întreg anul 1966, în urma identificărilor efectuate pe teren de către specialiștii Uniunii regionale a C.A.P. și ai Consiliului agricol regional, s-a stabilit să se mai amenajeze încă 1231 hectare. Ponderea lucrărilor este concentrată în raioanele Bacău, Adjud și Roman avantajate de existența unor mari debite de apă (Siretul, Bistrița, Moldova) cît și de terenuri mai fertile și mai puțin frămîntate. Astfel, numai în raionul Bacău se vor amenaja în toamna aceasta 507 hectare, adică mai mult de un sfert din sarcina actualei etape. Care este stadiul lucrărilor de amenajare a sistemului de irigații din etapa a II-a ? Suprafața de 1231 hectare ce urmează a fi amenajată în etapa doua se va realiza în 20 de unități , cu un volum de terasamente de 43.000 metri cubi, 68 construcții hidrotehnice, și montarea a 4260 metri conducte. Pentru cea mai mare parte a lucrărilor Direcția regională de îmbunătățire a fondului funciar și organizare a teritoriului Bacău are întocmită documentația tehnică necesară. In 9 unități șantierele corespunzătoare unei suprafețe de 608 hectare au fost deschise încă pe timpul campaniei de recoltare a păioaselor. In momentul de față sunt deja gata pentru a fi recepționate lucrările din comunele betea Veche, pentru 45 de hectare și Nicolae Bălcescu, raionul Bacău, pentru 29 de hectare. Totodată, au fost terminate terasamentele și sunt în curs de execuție lucrările de artă în cooperativele Doljești și Nicolae Bălcescu-Roman. Totuși pe alocuri au existat anumite deficiențe, fapt care a făcut ca în momentul de față în unele cooperative agricole cum sunt cele din Chetriș și Buhoci, raionul Bacău, lucrările să fie rămase în urmă față de graficul de execuție. De care factori depind ritmicitatea și calitatea lucrărilor ? Cum poate fi mai bine folosită experiența organizatorică tehnică acumulată in primima etapă ? Putem aprecia că lucrările executate în prima etapă au fost, în general, de bună calitate. Acestea cu toate că în unitățile agricole nu au existat brigăzi specializate care să cunoască acest gen de lucrări, iar personalul tehnic al D.R.I.F.O.T.-ului, puțin ca număr, a trebuit să asigure asistența tehnică la un număr de 16 amenajări. Desigur, o mare importanță a avut-o pregătirea din timp a documentațiilor tehnice necesare și eșalonarea deschiderii șantierelor pe baza unui scadențar, în felul acesta s-a reușit să se asigure o asistentă tehnică permanentă la fiecare lucrare. Și în actuala etapă există în unele cooperative lipsuri de ordin organizatoric care influențează în negativ ritmicitatea lucrărilor. Aceste lipsuri sunt legate, îndeosebi, de fluctuația brațelor de muncă. în scopul asigurării ritmicității lucrărilor, noi am indicat cooperativelor agricole de producție ca împreună cu specialiștii de la D.R.I.F.O.T. să întocmească grafice de execuție cuprinzînd totodată și numărul necesar de brațe de muncă. S-a pus, de asemenea, un accent deosebit pe permanentizarea oamenilor care lucrează la executarea canalelor, fapt ce va contribui la ridicarea calității lucrărilor și a aspectului lor estetic. In legătură cu același fapt trebuie notat că lucrările au mers mai anevoios tocmai acolo unde conducerile cooperativelor nu au căutat căile cele mai potrivite de cointeresare materială a cooperatorilor. Sub acest aspect în unele unități agricole se poate face încă mai mult. G. OSTROVEANU Valorificare superioară resurselor interne . De curînd la întreprinderea raională de industrie locală din orașul Tg. Ocna a avut loc o ședință în cadrul căreia au fost analizate sarcinile ce revin acestei unități în actualul plan cincinal. Din referatul prezentat de ing. Gh. Iorga, directorul întreprinderii, a reieșit că în perioada celor 7 luni care au trecut de la începutul anului, întreprinderea a înregistrat la producția globală și marfă depășiri valorice de 1.361.000 lei și respectiv 1.519.000 lei. în această perioadă au fost produse peste sarcinile planificate 875 garnituri bucătărie tip „Sibiu", 279 sofale, 1.400 tone piatră atacament, și altele. De asemenea, au fost prezentate sarcinile de mare răspundere ce revin întreprinderii în anul 1967 precum și un vast program de dezvoltare a industriei locale pînă în anul 1970. Discuțiile la care au luat parte numeroși muncitori, maiștri și tehnicieni s-au axat pe problemele majore ale producției—nerealizarea sortimentelor de piatră ghips, pavele, piatră spartă, problema transportului auto, dotarea cu mașini și majfini-unelte precum și organizarea deficitară a producției și a muncii in unele secții și sectoare. Planul de stat pe anul 1967 cît și pe anii următori prevede pentru industria locală din Tg. Ocna creșteri însuflețitoare la toți indicatorii. Astfel, în anul 1967 producția globală a întreprinderii va crește cu 14,9 la sută față de anul 1966 ajungîndu-se in 1970, comparativ cu 1965, la o creștere de 87 la sută. Realizarea acestor sarcini mobilizatoare, au subliniat vorbitorii, implică necesitatea descoperirii și punerii în valoare a resurselor de care dispune încă întreprinderea, deschiderea de noi fronturi de lucrări în carierele Gălean, Tuta, Slănic și Larga, dotarea carierelor cu buldozere și concasoare, crearea unui complex de industrie locală în Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, lărgirea spațiilor de lucru la secțiile: lemn, alimentar, chimică, metalurgică și altele, dotarea secțiilor metalurgice cu strunguri, mașini de filetat, circulare etc. De asemenea, au fost arătate lipsurile întîmpinate pe parcurs în ce privește neritmicitatea în aprovizionarea cu materiale ce nu au fost repartizate de O.R.A. Bacău. Acest lucru a făcut ca de multe ori aprovizionarea să se facă cu mari întîrzieri, neputîndu-se respecta fluxul de producție, iar de multe ori unele aprovizionări s-au făcut pe alte căi, crescînd astfel prețul de cost la unele produse. GHEORGHE IANUȘ Schimb de experiență Numeroși ingineri, medici veterinari și tehnicieni agronomi din agricultura raionului Tg. Neamț vor participa, în decurs de 3 zile, începînd cu azi, la un interesant schimb de experiență în regiunile : Mureș Autonomă Maghiară, Argeș și Brașov. Având in obiectiv probleme ca pomicultura, creșterea animalelor, cultura cartofului, schimbul de experiență, care va da prilejul vizitării unor stațiuni experimentale și cooperative agricole de producție fruntașe, va constitui un mijloc eficace de ridicare a producției în ramurile respective. 1