Steagul Roşu, septembrie 1966 (Anul 21, nr. 4221-4246)

1966-09-16 / nr. 4234

STEAGUL ROȘU CONDUCĂTORII DE PARTID VIZITEAZĂ REGIUNEA (Urmare din pag. l-a) prețuire pe care partidul și guvernul nostru o dau muncii pline de avînt a țărănimii noastre cooperatiste, îndeplinindu-vă sarcinile care vă re­vin din programul elaborat de con­gresul partidului — a spus in înche­iere secretarul general al C.C. al parti­dului — veți realiza creșterea bună­stării dv. și, in același timp, veți aduce o contribuție la dezvoltarea întregii a­­griculturi din România, la desăvîrșirea construcției socialiste, la ridicarea bu­năstării întregului nostru popor, la în­florirea Republicii noastre socialiste. Totodată, rezultatele pe care le ob­ținem în dezvoltarea agriculturii con­tribuie la demonstrarea superiorității agriculturii socialiste, arătînd că a­­tunci cînd se duce o politică justă, cînd se asigură condiții materiale, cînd se aplică știința se pot obține rezul­tate bune, că agricultura socialistă poate să asigure progrese mai ra­pide decît oricare formă de agricultură. Toate acestea, tovarăși, fac ca țărăni­mea noastră să contribuie prin munca sa la demonstrarea superiorității socia­lismului“. Uralele și aclamațiile nu mai conte­nesc. In ele își află mărturia dragostea oamenilor de aici față de partid și gu­vern, angajamentul lor de a fi în pri­mele rânduri ale luptei pentru conti­nua înflorire a agriculturii noastre so­cialiste. Pomenit încă din documentele vre­mii lui Ștefan, ca tîrg de răspîntie a Țării de Jos spre Dunăre, Tecuciul a dus veacuri de-a rîndul o existență de așezare periferică, pînă în anii noștri, cînd a devenit centrul unui raion a­­gricol înfloritor, cu perspectivele unei rodnice dezvoltări industriale. Aici, la Tecuci, oaspeții sunt salutați de Va­sile Zapis, prim-secretar al comitetu­lui raional de partid, și de Tudor Carp, președintele sfatului popular raional. In fata sediului comitetului raio­nal de partid, populația orașului s-a adunat într-un mare miting, la care participă peste 15.000 de oameni. Sa­­lutîndu-i pe oaspeți, Vasile Zapis a vorbit despre dezvoltarea raionului, despre realizările oamenilor muncii de aici în înfăptuirea directivelor parti­dului. Adresîndu-se locuitorilor orașului și raionului Tecuci, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus în cuvîntul său: Am venit în regiunea Galați, în ra­ionul și orașul Tecuci pentru ca să discutăm cu oamenii muncii, să cu­noaștem mai bine viața moldovenilor și, după cuvintele cîntecului, putem spune că într-adevăr „e frumoasă și bogată cum n-a fost ea niciodată“. Relevînd că în anii construcției so­cialiste în orașul și in raionul Tecuci s-au dezvoltat industria, agricultura, cultura, învățămîntul, a crescut nive­lul de viață al tuturor oamenilor mun­cii, vorbitorul a spus In continuare: In cadrul programului elaborat de cel de-al IX-lea Congres al partidului, o­­rașul și raionul Tecuci vor cunoaște noi progrese. In următorii cinci ani, In Pe șoseaua Tecuci-Tișița, la Intrarea In raionul Panciu, In satul Doaga, con­ducătorii de partid și de stat sunt in­­tîmpinați de mii de locuitori ai acestui raion care cuprinde dealuri cu pod­gorii, șesuri mănoase, munții împădu­riți din Țara Vrancei. .„Orele 13. Coloana de mașini se o­­prește in fața intrării Mausoleului de la Mărășești, străjuit de drapelele pa­triei și partidului. Aleea este flancată de ostași din armata Republicii Socia­liste România. In tinută de paradă, și de pionieri. Pe treptele Mausoleului, cinci veterani, supraviețuitori ai bătă­liei de la Mărășești si întimpină pe conducătorii de partid și de stat, în a­­ceste momente de evocare a eroismu­lui celor care și-au vărsat sîngele pe această cîmpie pentru apărarea patriei, pentru libertatea și demnitatea Româ­niei. Urmează vizita Mausoleului. Condu­­cătorii de partid și de stat coboară în această incintă sacră a eroismului na­țional, oprindu-se cu emoție în fața plăcilor de marmură pe care sunt în­scrise cu litere de aur numele a mii și mii de viteji. Reînviind această pagină de eroism, la Mausoleu se reconstituie simbolic momentul luptei sintetizat în cuvintele : „Pe aici nu se trece”. In cartea m­emorială a Mausoleului, Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă acum spre comuna Tudor Vladimirescu, așezare bogată din a­­ceeași cîmpie, prinsă în salbe de sate de pe Valea Siretului. înaintea oaspeților vin cinci tineri, care au ca dată de naștere ziua de 23 August 1944, însoțiți de părinții și de frații lor cei mai mici. Președintele C.A.P din comuna Tudor Vladimirescu Ioniță Apostol, strînge mina tovarășilor NICOLAE CEAUȘESCU, ION GHEORGHE MAU­RER, GHEORGHE APOSTOL, LEONTE RĂUTU, VASILE PATILINEȚ. Pe marea estradă special amenajată, o puternică formație artistică interpretează jocuri și cîntece. Ca pretutindeni, și aici toamna este sezonul nunților. La omagiul pe care l-au adus tinerii născuți în august 1944 se adaugă omagiul spontan al mirilor din comuna Liești, care au ie­șit în calea oaspeților să-i invite la bucuria lor. Sunt tinerii cooperatori Toader M. Dolea și Maria Chirca, că­sătoriți chiar astăzi. Mireasa oferă oaspeților ștergare moldovenești. .Fe­ricire și noroc“ — urează tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU, ION GHEOR­GHE MAURER, GHEORGHE APOS­TOL, LEONTE RAUTU și VASILE PATILINEȚ tinerilor aflați la începu­tul căsniciei. Conducătorii de partid și de stat se fotografiază împreună cu nuntașii, orașul dv. urmează să se construiască două întreprinderi noi, să se dezvolte cele existente, ceea ce va asigura un avînt al economiei orașului și, pe a­­ceastă bază, creșterea bunăstării popu­lației. Se va dezvolta, de asemenea, a­­gricultura raionului dv. Vor lua un pu­ternic avînt producția de cereale, viti­cultura și creșterea animalelor, ceea ce va asigura venituri și condiții de viață mai bune pentru cooperatori și, totodată, va contribui la ridicarea bunăstării poporului, înfăptuirea sarcinilor ce vă revin din programul elaborat de Congresul al IX-lea — a spus în continuare vorbi­torul — cere muncă din partea tuturor comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii, cere organizarea mai bună a întregii activități din întreprinderi, in cooperative, în invățămînt — în așa fel ca fiecare, la locul său de muncă, să poată spune cu mîndrie că își aduce contribuția la propășirea patriei, la e­­forturile întregului nostru popor care, unit, transpune în viață politica parti­dului de desăvîrșire a construcției so­cialiste, de înflorire a națiunii române: în încheiere, tovarășul CEAUȘESCU, a mulțumit pentru primirea călduroasă, entuziastă făcută, subliniind că aceasta constituie o expresie a încrederii ne­strămutate a tuturor locuitorilor orașu­lui și raionului Tecuci în partid, a hotărîrii nestrămutate a oamenilor muncii de a înfăptui politica internă și externă a partidului nostru închinată construcției socialiste, apărării păcii în lume . Conduși de uralele mulțimii, coloa­­na de mașini se îndreaptă apoi spre Nicorești; conducătorii de partid și de stat au scris: „Am pășit cu adîncă emoție pe aceste locuri care și-au înscris nu­mele în istoria glorioasă a poporului nostru, prin neîntrecutele fapte vitejie săvîrșite de ostașii români de în lupta pentru apărarea libertății și in­dependenței naționale. Mărășeștii vor rămîne în veci un simbol al eroismu­lui poporului român — înaltă trăsă­tură morală pe care o afirmă­ astăzi cu strălucire munca plină de entuziasm desfășurată de oamenii muncii din pa­tria noastră, sub conducerea partidu­lui pe frontul larg al construcției so­cialiste“. De pe terasa superioară a Mausoleului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a adresat miilor de oa­meni un salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român și al guvernului României socialiste, după care a spus : „Vizitînd regiunea Galați, ne-am oprit pentru un moment să aducem prinosul nostru de recu­noștință acelora care în primul război mondial, luptînd pentru independen­ța patriei, împotriva cotropitorilor im­perialiști, și-au dat viața pentru ca patria noastră să poată să existe as­tăzi ca stat independent și suveran. Jertfa acelora care la Mărășești nu au precupețit nimic, nici viața pentru a­părarea patriei trebuie să constituie pentru întregul nostru popor, pentru tineretul țării, un imbold în munca pentru înălțarea continuă a patriei noastre pe culmi tot mai înalte ale civilizației și progresului. Cel mai bun omagiu, cea mai mare recunoștință pe care o putem aduce acelora care s-au jertfit este de a munci și de a face totul ca națiunea română să se înalțe continuu, tot mai sus, liberă și independentă în rîndul națiunilor socialiste, a națiunilor între­gii lumi. Acest monument va aduce peste veacuri gloria acelora care au știut să lupte pentru patria lor, pen­tru binele poporului lor. Coloana de mașini pătrunde acum în mîndra și frumoasa Țară a Vrancei. La intrarea în raion șoseaua alunecă pe sub o impunătoare poartă vrînce­­nească cu acoperiș de șindrilă. Un grup de buciumași vestesc sosirea con­ducătorilor de partid și de stat. In u­­ralele mulțimii, oaspeții sînt întîmpi­­nați de tovarășii Vasile Moise, prim­­secretar al Comitetului raional de par­tid Focșani, și Vasile Botez, prim-se­cretar al Comitetului orășenesc de partid Focșani. Valea Siretului se deschide larg spre Focșani. De aici, coloana de mașini se în­dreaptă către noua și moderna Fabrică de confecții a Focșanilor, al cărei cer­tificat de naștere a fost semnat cu mai puțin de doi ani în urmă. Prezenta ei pe harta industrială a orașului e un rezultat al politicii partidului de dez­voltare armonioasă a regiunilor țării și de folosire a tuturor rezervelor de muncă. Pe poarta Fabricii intră acum, zilnic, peste 2700 muncitori, ingineri și tehnicieni. înzestrarea Fabricii cu tehnica cea mai nouă și înaltul grad de automati­zare de care dispune o situează prin­tre cele mai moderne din țară Aici se produc anual în jur de 1.200.000 di­verse confecții pentru femei, bărbați și copii, într-o gamă variată de modele. La intrare, conducătorii de partid și de stat sînt întîmpinați de Iov Alexan­­dru Sencovici, ministrul industriei u­­șoare și ing. Alexandru Florea, direc­torul Fabricii, care, fn entuziasmul su­telor de textiliști adunați, urează oaspeților un călduros „Bun venit”. Apoi tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU, ION GHEORGHE MAURER, GHEORGHE APOSTOL și ceilalți conducători de partid și de stat care-i însoțesc se opresc în fața machetei unde primesc explicații des­pre capacitățile instalate, performan­țele tehnice ale utilajelor și produc­țiile ce se realizează. Se vizitează pe rînd sectorul I de confecții pentru fe­mei și copii, apoi sectorul de finisaj cu linii automate de distribuție a lu­crului la fiecare loc de muncă. Aici, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU stă de vorbă cu muncitorul Dumitru Bă­lan, interesîndu-se de calitatea confec­țiilor. Deși tînăr, colectivul Fabricii a do­­bîndit o nouă experiență, în perioada care a trecut de la începutul anului, planul valoric al producției a fost de­pășit cu 7.354.000 lei. La plecare, conducătorii de partid și de stat scriu în cartea de onoare a fabricii: „Am întîlnit aici la Focșani un colectiv tînăr și inimos care mun­cește cu hărnicie și pricepere într-o fabrică modernă, bine dotată. NI fe­licităm și îi adresăm din toată inima îndemnul de a munci cu rezultate tot mai bune, îndeplinindu-și în condiții exemplare sarcinile de plan și dînd produse de bună calitate care să sa­tisfacă pe deplin exigențele înalte ale cumpărătorilor“. Mii și mii de focșăneni adunați pe străzile orașului însoțesc cu urale și aclamații coloana de mașini care se îndreaptă spre clădirea în care a func­ționat Comisiunea Centrală pentru în­făptuirea Unirii Principatelor Române, în perioada 1859—1862. Comisia Cen­trală avea menirea să pregătească le­gile comune ale noului stat național România. Vizitarea muzeului prileju­iește evocarea unor momente impor­tante din lupta poporului nostru pen­tru unitatea națională. La ieșirea din Muzeu, conducătorii de partid și de stat scriu în cartea de onoare: „Am vizitat cu deosebit in­teres Muzeul Unirii care ne-a evocat și trebuie să fie pentru toate gene­rațiile un imbold în luptă și muncă pentru înflorirea României. La Mormîntul Eroului Necunoscut, din fața Mausoleului, conducătorii de partid și de stat au depus o coroană de flori, păstrînd un moment de re­culegere. Pe panglicile coroanei este scris cu litere de aur : „Omagiu eroi­lor căzuți la Mărășești în lupta pen­tru apărarea patriei. Din partea Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român și a guvernului Republicii So­cialiste România". In tot timpul vizitei, o formație co­rală intonează „Imnul eroilor căzuți" și melodia „Pui de lei", cu memorabi­l prin exponatele sale — momente înălțătoare ale luptei poporului nos­tru pentru Unirea Principatelor, pentru făurirea și dezvoltarea statului națio­nal român. Felicităm pe organizatorii muzeului pentru grija cu care păstrea­ză aceste valoroase documente, făcînd din ele un mijloc de educare patrio­tică a oamenilor muncii". Străzile orașului Focșani, care duc spre Piața Unirii răsună de uralele și ovațiile zecilor de mii de locuitori din Focșani și împrejurimi veniți în în­­tîmpinarea oaspeților. Un urmaș al lui Moș Ion Roată ros­tește un cald mesaj de bun venit, a­­mintind eforturile acelor bărbați lumi­nați din Moldova și Muntenia, din Ar­deal și Banat care au militat pentru unirea tuturor românilor într-o singură națiune suverană și independentă. În atmosfera însuflețită și evoca­toare a Pieții Unirii are loc un mi­ting. Tovarășul Vasile Botez, prim­­secretar al Comitetului orășenesc de partid adresează oaspeților un fierbin­te salut. In aclamațiile mulțimii ia cuvintul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Luînd cuvîntul, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a adus din partea Comi­tetului Central al Partidului și a gu­vernului un călduros salut locuitorilor raionului și orașului Focșani — oraș care, încă cu 500 de ani în urmă, din timpul lui Ștefan cel Mare, a jucat permanent un rol de legătură între cele două principate românești. Subli­niind rolul însemnat al Focșaniului în realizarea Unirii și înfăptuirea primu­lui stat național român vorbitorul a spus : Unirea a constituit o cerință a evoluției istorice a țării noastre, creșterii forțelor de producție și pro­­­gresului social, a dezvoltării națiunii române care s-a impus ca un tot unic și, infrîngînd împotrivirile din țară și din afară, a realizat unitatea celor două țări românești într-un singur stat național român, care a asigurat progre­sul și înflorirea patriei noastre, a po­porului nostru ! înainte de a poposi la Focșani ne-am oprit la monumentul de la Mărășești, care evocă, de asemenea, un moment important din lupta poporului nostru împotriva asupririi străine, pentru in­dependență națională, pentru apărarea și dezvoltarea statului nostru român, în decursul anilor, poporul nostru a avut multe de îndurat, multe greutăți de învins dar, pe măsura dezvoltării forțelor sociale, o dată cu nașterea clasei muncitoare, s-a născut și forța capabilă să asigure eliberarea sa na­țională și socială de sub jugul asupri­rii, încît poporul român să devină de­plin stăpîn pe soarta sa. Această nă­zuință s-a împlinit prin actul istoric de la 23 August 1944, cînd, sub conduce­rea comuniștilor, poporul român a în­lăturat dictatura fascistă, a deschis drum revoluției populare și socialiste care a asigurat înflorirea și dezvolta­rea României . Minunate sunt înfăptuirile obținute de poporul nostru în anii construcției socialiste. Ele sînt prezente la tot pasul, se văd în fiecare oraș, în fiecare sat, în fiecare întreprindere, se văd în viața poporului nostru care, an de an­­ele ei cuvinte: „Eroi au fost, și fi-vor încă / Și-or fi cît neamul românesc...“. La Monumentul de la Tișița, con­ducătorii de partid și de stat se o­­presc să depună, de asemenea, jerbe de fiori. Bătrînul Ion Bira, întîmpinînd cu dragoste și căldură pe oaspeți, a evo­cat in cuvinte emoționante crîmpee din evenimentele petrecute în aceste locuri: „Azi, la adinci bătrînețe, a spus el, învăț și îndemn tinerii să-și apere patria și să muncească pentru înflo­rirea ei“. Valea Siretului se deschide largă. Coloana de mașini se îndreaptă acum paralel cu firul rîului spre Focșani, trăiește o viață din ce în ce mai bună, mai civilizată. Toate aceste rezultate sunt rodul politicii marxist leniniste a partidului, care își închină întreaga sa activitate cauzei fericirii poporului. Cinstind trecutul de luptă națională și socială al poporului, cinstind pe îna­intașii care și-au jertfit viața pentru independența și fericirea poporului, noi ne luăm, în același timp, angajamentul de a ne înzeci eforturile pentru a asi­gura dezvoltarea continuă a poporului român, ridicarea bunăstării economice și culturale a patriei, pentru că nu­mai pe această cale, numai sporind avuția bunurilor materiale, dezvoltînd știința și cultura, vom asigura pro­gresul continuu al națiunii noastre socialiste, făurirea unei vieți tot mai bogate, tot mai înfloritoare pentru po­porul nostru. Numai așa ne vom face datoria fată de popor, față de patrie. Congresul al IX-lea a trasat un program multilateral al înfloririi pa­triei noastre, al dezvoltării industriei, agriculturii, științei, culturii, a cărui realizare va asigura ca poporul nos­tru să se găsească în 1970 pe o treap­tă mai înaltă a civilizației și progre­sului, a bunăstării materiale și spiri­tuale. în acest program, regiunea Ga­lați, raionul Focșani și orașul Focșani au de îndeplinit sarcini importante. Neprecupețind nici un efort la locul de muncă pe care îl avem pentru a asigura înfăptuirea acestui minunat program, ne facem datoria față de pa­trie, ne îndeplinim una din îndatoririle fundamentale naționale față de po­porul nostru, în același timp, ne înde­plinim și una din îndatoririle interna­ționale importante — aceea de a con­tribui la întărirea sistemului mondial socialist, în această muncă și luptă, care cer din partea tuturor eforturi și entu­ziasm, pentru a asigura mersul conti­nuu înainte și învingerea eventuale­lor greutăți ce ar putea să apară, trebuie să pășim strîns uniți încît ni­meni in lume să nu poată clinti uni­tatea poporului și a patriei noastre. Is­toria dovedește că atunci cînd po­porul nostru a fost unit, el a reușit să-și realizeze dorințele, să-și împli­nească idealurile, în unitatea poporu­lui în jurul partidului și guvernului stă chezășia construirii socialismului și comunismului — a spus tovarășul CEAUȘESCU în încheierea cuvîntării sale, în aplauzele puternice ale parti­cipanților la miting. Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU a fost subliniată cu în­delungate ovații și urale, apoi peste marea piață răsună Hora Unirii, cînta­­tă din mii și mii de piepturi. Alături de oameni ai muncii din Focșani, de țărani cooperatori din Vrîncioaia, Tulnici, Negrilești etc., conducătorii de partid și de stat se prind în imensa horă care sugerează momentul plin de entuziasm și bucu­rie cînd s-a împlinit visul de veacuri al poporului . Unirea. PAUL ANGHEL NICOLAE VAMVU ALEXANDRU BRAD ION MECA Tecuci-raion cu economie în plină dezvoltare Pe cîmpia Mărășeștilor ȘI DE STAT GALAȚI In unitatea poporului în jurul partidului stă chezășia construirii socialismului și comunismului — Mitingul de la Focșani — Ieri seara vizita conducători­lor de partid și de stat s-a în­cheiat. In numărul de mîine al ziarului vom relata despre în­­tîlnirea cu activul de partid din regiune. Sesiune de comunicări științifice La Academia Republicii Socia­liste România a avut loc joi di­mineața o sesiune de comuni­cări științifice consacrată împli­nirii a 100 de ani de la naște­rea lui George Goșbuc. La sesiune erau prezenți Pom­­piliu Macovei, președintele Co­mitetului de Stat pentru Cultură și Artă, acad. Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor, acad. Ion Jalea președintele U­u­­niunii Artiștilor Plastici, acade­micieni, membri corespondenți ai Academiei, scriitori, profesori, cercetători din domeniul litera­turii, precum și peste 30 de scri­itori de peste hotare, sosiți la țara noastră pentru a participa la manifestările centenarului Coșbuc. Vorbitorii au analizat diferite laturi ale bogatei creații a aces­tui mare și autentic reprezen­tant al literaturii noastre. Comunicările au fost urmărite cu deosebit interes de asistentă Vineri 16 septembrie 1966 La deschiderea noului an școlar început de drum Intr-o atmosferă sărbătorească, vădind totodată hotărîrea de a mun­ci cît mai bine, s-a desfășurat și festivitatea ce a avut loc ieri la Grupul școlar profesional și tehnic din orașul Bacău. Au fost prezenți tovarășii : ing. Constantin Mocanu, de la Direcția generală a învățămîn­­tului profesional și tehnic din Mi­nisterul învățămintului, Maria Iaco­­beanu, vicepreședintă a Comitetului executiv al Sfatului popular orășe­nesc Bacău, șefa Secției învățămînt a Sfatului popular orășenesc. Festivi­tatea a fost deschisă de directorul școlii, ing. Leontin Mazilu, în nu­mele elevilor, Constantin Mihai din anul II­­4 a exprimat entuzias­ta Buda — Blăgești, raionul Ba­cău, atmosfera sărbătorească a des­chiderii noului an școlar s-a împletit armonios cu entuziasmul și bucuria unanimă a elevilor care, o dată cu manualele școlare, au primit în dar un nou și frumos local de școală. Patru săli de clasă, laborator, bi­bliotecă, sală pentru activități pio­nierești, cancelarie etc. au materia­lizat eforturile și străduința organe­lor locale de partid și de stat, ca­drelor didactice și părinților dornici de a avea și la Buda un local de școală pe măsura cerințelor învăță­­mîntului nostru socialist. Noua școală din Buda construită prin contribuția voluntară a cetățe­nilor, reprezintă împlinirea unui im­portant deziderat al învățămîntului din localitatea amintită. După cum sublinia directorul Mi­hai Alupului, la deschiderea școlii, noua construcție s-a realizat în mare parte prin muncă patriotică. Săpăturile pentru fundație, de exem­pul cu care viitorii muncitori califi­cați încep un nou an școlar. Prin tovarășul Nicolae Mihai părinții au asigurat școala de sprijinul lor. Luînd cuvîntul, tovarășa Maria Iaco­­beanu a relevat preocupările Comi­tetului executiv al Sfatului popu­lar orășenesc Bacău pentru asigura­rea unor condiții tot mai bune de studii elevilor. Inig. Constantin Mo­canu, din partea Ministerului Invă­­țămîntului, a insistat în cuvîntul său asupra atenției ce trebuie să se a­­corde conținutului lecțiilor de cul­tură tehnică generală și specială, in­struirii practice in școală și în pro­ducție. A urmat un scurt program artis­tic, plu, la care au participat peste 200 de părinți ai elevilor (Gheorghe Cociorbă, Ioana Gh. Ciubotaru, E­­lena Mîndru, Maria Bostan, Con­stantin Apetrei ș.a.) s-au executat în numai două zile. Părinții au înțeles să participe în masă la construcția școlii. Tot așa — spunea cetățeanul Gheorghe Cociorbă — vor răspunde și la che­marea cadrelor didactice pentru a-și aduce contribuția la ridicarea conti­nuă a calității procesului instructiv­­educativ. După urarea de „bun venit“, adre­sată elevilor de către directorul șco­lii și învățătoarea Profira Păduraru (din partea comandamentului unită­ții de pionieri), „bobocii” (cei din clasa întîi), însoțiți de elevii mai mari, au trecut a­ emoție pragul să­lilor de curs. Aici, pe bănci, cărți­le, inconjurate de flori, zîmbeau gin­gaș oaspeților, arătîndu-le încă de la început un cald sentiment de prie­tenie. In școală nouă Moment festiv.­ ­ In prima zi de școală. Minunate condiții de studiu Prima zi a noului an de învăță­­mînt a fost întîmpinată cu emoție și la Liceul industrial chimic din Pia­tra Neamț deschis ca urmare a a­­plicării Directivelor celui de-al IX- lea Congres al P.G.R. Cei 70 de e­­levi de la clasele de zi și serale care se vor pregăti în specialitatea chi­mie organică, erau prezenți la fes­tivitatea de inaugurare, alături de sutele de elevi ai Grupului școlar­­chimie în localul căruia se va des­fășura și activitatea noului liceu in­dustrial. De la început, elevii acestei noi unități de Invățămînt se bucură de condiții deosebite de studiu și viață. Nu numai că primesc cărți și caiete în mod gratuit, că 40 la sută din ei primesc burse de stat, dar dispun de căminul și cantina grupului școlar chimic, de laboratoare bine dotate, de profesori și ingineri dintre cei mai bine pregătiți, cu mare experi­ență in activitatea didactică. La ab­solvirea liceului 11 se asigură posturi de tehnicieni în Întreprinderile In­dustriei chimice și posibilitatea de a urma o facultate. Despre aceste condiții au vorbit la festivitatea deschiderii tovarășul Ion Angelescu, prim-secretar al Co­mitetului orășenesc de partid Pia­tra Neamț și Paul Vasiliu, directorul Grupului școlar-chimie. Mama ele­vei Rebel Doina a mulțumit în nu­mele părinților pentru grija parti­dului și statului față de fiii oameni­lor muncii, față de tineret în gene­re. Eleva Georgeta Stamate a ex­primat angajamentul colegilor săi de a învăța cu stăruință pentru a de­veni oameni bine instruiți, pe mă­sura cerințelor industriei chimice ro­mânești ale cărei cetăți se dezvoltă chiar în imediata apropiere, la Să­­vin­ești și Roznov. Adunați Amintirile vacantei (ne-a relatat prin telefon tovarășul SAVA LEA­­HQI) au fost pentru puțin timp în­trerupte de festivitatea deschiderii noului an școlar. Adunați în careu, sute de elevi din Itești, raionul Ba­cău, prezenți la deschiderea noului an școlar, ca și părinții acestora, au ascultat cuvintele rostite de to­varășii­­ Crișa Fundu, inspector al «°ctiei de invățămînt a Sfatului popu­lar raional Bacău, Constantin Doroftei, directorul școlii și Zaharia Vasile, părinte al unuia dintre elevi. Ei au vorbit despre condițiile mi­nunate create copiilor pentru îrțvă­ m carea... tătură despre perspectivele dezvol­tării învățămîntului din tara noa­tră. Conduși apoi în sălile de clasă, e­­levii au luat loc în băncile pe care se găsea minunatul dar oferit cu pri­­lejul unei astfel de zile — cărți, în­soțite de buchete frumoase de flori. Grupaj realizat de : N. BISTRICEANU, D. FÂNARU, T. JAMNFALA, M. MARDARE, C. BURSUC.

Next