Steagul Roşu, septembrie 1966 (Anul 21, nr. 4221-4246)
1966-09-16 / nr. 4234
STEAGUL ROȘU CONDUCĂTORII DE PARTID VIZITEAZĂ REGIUNEA (Urmare din pag. l-a) prețuire pe care partidul și guvernul nostru o dau muncii pline de avînt a țărănimii noastre cooperatiste, îndeplinindu-vă sarcinile care vă revin din programul elaborat de congresul partidului — a spus in încheiere secretarul general al C.C. al partidului — veți realiza creșterea bunăstării dv. și, in același timp, veți aduce o contribuție la dezvoltarea întregii agriculturi din România, la desăvîrșirea construcției socialiste, la ridicarea bunăstării întregului nostru popor, la înflorirea Republicii noastre socialiste. Totodată, rezultatele pe care le obținem în dezvoltarea agriculturii contribuie la demonstrarea superiorității agriculturii socialiste, arătînd că atunci cînd se duce o politică justă, cînd se asigură condiții materiale, cînd se aplică știința se pot obține rezultate bune, că agricultura socialistă poate să asigure progrese mai rapide decît oricare formă de agricultură. Toate acestea, tovarăși, fac ca țărănimea noastră să contribuie prin munca sa la demonstrarea superiorității socialismului“. Uralele și aclamațiile nu mai contenesc. In ele își află mărturia dragostea oamenilor de aici față de partid și guvern, angajamentul lor de a fi în primele rânduri ale luptei pentru continua înflorire a agriculturii noastre socialiste. Pomenit încă din documentele vremii lui Ștefan, ca tîrg de răspîntie a Țării de Jos spre Dunăre, Tecuciul a dus veacuri de-a rîndul o existență de așezare periferică, pînă în anii noștri, cînd a devenit centrul unui raion agricol înfloritor, cu perspectivele unei rodnice dezvoltări industriale. Aici, la Tecuci, oaspeții sunt salutați de Vasile Zapis, prim-secretar al comitetului raional de partid, și de Tudor Carp, președintele sfatului popular raional. In fata sediului comitetului raional de partid, populația orașului s-a adunat într-un mare miting, la care participă peste 15.000 de oameni. Salutîndu-i pe oaspeți, Vasile Zapis a vorbit despre dezvoltarea raionului, despre realizările oamenilor muncii de aici în înfăptuirea directivelor partidului. Adresîndu-se locuitorilor orașului și raionului Tecuci, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus în cuvîntul său: Am venit în regiunea Galați, în raionul și orașul Tecuci pentru ca să discutăm cu oamenii muncii, să cunoaștem mai bine viața moldovenilor și, după cuvintele cîntecului, putem spune că într-adevăr „e frumoasă și bogată cum n-a fost ea niciodată“. Relevînd că în anii construcției socialiste în orașul și in raionul Tecuci s-au dezvoltat industria, agricultura, cultura, învățămîntul, a crescut nivelul de viață al tuturor oamenilor muncii, vorbitorul a spus In continuare: In cadrul programului elaborat de cel de-al IX-lea Congres al partidului, orașul și raionul Tecuci vor cunoaște noi progrese. In următorii cinci ani, In Pe șoseaua Tecuci-Tișița, la Intrarea In raionul Panciu, In satul Doaga, conducătorii de partid și de stat sunt intîmpinați de mii de locuitori ai acestui raion care cuprinde dealuri cu podgorii, șesuri mănoase, munții împăduriți din Țara Vrancei. .„Orele 13. Coloana de mașini se oprește in fața intrării Mausoleului de la Mărășești, străjuit de drapelele patriei și partidului. Aleea este flancată de ostași din armata Republicii Socialiste România. In tinută de paradă, și de pionieri. Pe treptele Mausoleului, cinci veterani, supraviețuitori ai bătăliei de la Mărășești si întimpină pe conducătorii de partid și de stat, în aceste momente de evocare a eroismului celor care și-au vărsat sîngele pe această cîmpie pentru apărarea patriei, pentru libertatea și demnitatea României. Urmează vizita Mausoleului. Conducătorii de partid și de stat coboară în această incintă sacră a eroismului național, oprindu-se cu emoție în fața plăcilor de marmură pe care sunt înscrise cu litere de aur numele a mii și mii de viteji. Reînviind această pagină de eroism, la Mausoleu se reconstituie simbolic momentul luptei sintetizat în cuvintele : „Pe aici nu se trece”. In cartea memorială a Mausoleului, Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă acum spre comuna Tudor Vladimirescu, așezare bogată din aceeași cîmpie, prinsă în salbe de sate de pe Valea Siretului. înaintea oaspeților vin cinci tineri, care au ca dată de naștere ziua de 23 August 1944, însoțiți de părinții și de frații lor cei mai mici. Președintele C.A.P din comuna Tudor Vladimirescu Ioniță Apostol, strînge mina tovarășilor NICOLAE CEAUȘESCU, ION GHEORGHE MAURER, GHEORGHE APOSTOL, LEONTE RĂUTU, VASILE PATILINEȚ. Pe marea estradă special amenajată, o puternică formație artistică interpretează jocuri și cîntece. Ca pretutindeni, și aici toamna este sezonul nunților. La omagiul pe care l-au adus tinerii născuți în august 1944 se adaugă omagiul spontan al mirilor din comuna Liești, care au ieșit în calea oaspeților să-i invite la bucuria lor. Sunt tinerii cooperatori Toader M. Dolea și Maria Chirca, căsătoriți chiar astăzi. Mireasa oferă oaspeților ștergare moldovenești. .Fericire și noroc“ — urează tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU, ION GHEORGHE MAURER, GHEORGHE APOSTOL, LEONTE RAUTU și VASILE PATILINEȚ tinerilor aflați la începutul căsniciei. Conducătorii de partid și de stat se fotografiază împreună cu nuntașii, orașul dv. urmează să se construiască două întreprinderi noi, să se dezvolte cele existente, ceea ce va asigura un avînt al economiei orașului și, pe această bază, creșterea bunăstării populației. Se va dezvolta, de asemenea, agricultura raionului dv. Vor lua un puternic avînt producția de cereale, viticultura și creșterea animalelor, ceea ce va asigura venituri și condiții de viață mai bune pentru cooperatori și, totodată, va contribui la ridicarea bunăstării poporului, înfăptuirea sarcinilor ce vă revin din programul elaborat de Congresul al IX-lea — a spus în continuare vorbitorul — cere muncă din partea tuturor comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii, cere organizarea mai bună a întregii activități din întreprinderi, in cooperative, în invățămînt — în așa fel ca fiecare, la locul său de muncă, să poată spune cu mîndrie că își aduce contribuția la propășirea patriei, la eforturile întregului nostru popor care, unit, transpune în viață politica partidului de desăvîrșire a construcției socialiste, de înflorire a națiunii române: în încheiere, tovarășul CEAUȘESCU, a mulțumit pentru primirea călduroasă, entuziastă făcută, subliniind că aceasta constituie o expresie a încrederii nestrămutate a tuturor locuitorilor orașului și raionului Tecuci în partid, a hotărîrii nestrămutate a oamenilor muncii de a înfăptui politica internă și externă a partidului nostru închinată construcției socialiste, apărării păcii în lume . Conduși de uralele mulțimii, coloana de mașini se îndreaptă apoi spre Nicorești; conducătorii de partid și de stat au scris: „Am pășit cu adîncă emoție pe aceste locuri care și-au înscris numele în istoria glorioasă a poporului nostru, prin neîntrecutele fapte vitejie săvîrșite de ostașii români de în lupta pentru apărarea libertății și independenței naționale. Mărășeștii vor rămîne în veci un simbol al eroismului poporului român — înaltă trăsătură morală pe care o afirmă astăzi cu strălucire munca plină de entuziasm desfășurată de oamenii muncii din patria noastră, sub conducerea partidului pe frontul larg al construcției socialiste“. De pe terasa superioară a Mausoleului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a adresat miilor de oameni un salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român și al guvernului României socialiste, după care a spus : „Vizitînd regiunea Galați, ne-am oprit pentru un moment să aducem prinosul nostru de recunoștință acelora care în primul război mondial, luptînd pentru independența patriei, împotriva cotropitorilor imperialiști, și-au dat viața pentru ca patria noastră să poată să existe astăzi ca stat independent și suveran. Jertfa acelora care la Mărășești nu au precupețit nimic, nici viața pentru apărarea patriei trebuie să constituie pentru întregul nostru popor, pentru tineretul țării, un imbold în munca pentru înălțarea continuă a patriei noastre pe culmi tot mai înalte ale civilizației și progresului. Cel mai bun omagiu, cea mai mare recunoștință pe care o putem aduce acelora care s-au jertfit este de a munci și de a face totul ca națiunea română să se înalțe continuu, tot mai sus, liberă și independentă în rîndul națiunilor socialiste, a națiunilor întregii lumi. Acest monument va aduce peste veacuri gloria acelora care au știut să lupte pentru patria lor, pentru binele poporului lor. Coloana de mașini pătrunde acum în mîndra și frumoasa Țară a Vrancei. La intrarea în raion șoseaua alunecă pe sub o impunătoare poartă vrîncenească cu acoperiș de șindrilă. Un grup de buciumași vestesc sosirea conducătorilor de partid și de stat. In uralele mulțimii, oaspeții sînt întîmpinați de tovarășii Vasile Moise, primsecretar al Comitetului raional de partid Focșani, și Vasile Botez, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Focșani. Valea Siretului se deschide larg spre Focșani. De aici, coloana de mașini se îndreaptă către noua și moderna Fabrică de confecții a Focșanilor, al cărei certificat de naștere a fost semnat cu mai puțin de doi ani în urmă. Prezenta ei pe harta industrială a orașului e un rezultat al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a regiunilor țării și de folosire a tuturor rezervelor de muncă. Pe poarta Fabricii intră acum, zilnic, peste 2700 muncitori, ingineri și tehnicieni. înzestrarea Fabricii cu tehnica cea mai nouă și înaltul grad de automatizare de care dispune o situează printre cele mai moderne din țară Aici se produc anual în jur de 1.200.000 diverse confecții pentru femei, bărbați și copii, într-o gamă variată de modele. La intrare, conducătorii de partid și de stat sînt întîmpinați de Iov Alexandru Sencovici, ministrul industriei ușoare și ing. Alexandru Florea, directorul Fabricii, care, fn entuziasmul sutelor de textiliști adunați, urează oaspeților un călduros „Bun venit”. Apoi tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU, ION GHEORGHE MAURER, GHEORGHE APOSTOL și ceilalți conducători de partid și de stat care-i însoțesc se opresc în fața machetei unde primesc explicații despre capacitățile instalate, performanțele tehnice ale utilajelor și producțiile ce se realizează. Se vizitează pe rînd sectorul I de confecții pentru femei și copii, apoi sectorul de finisaj cu linii automate de distribuție a lucrului la fiecare loc de muncă. Aici, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU stă de vorbă cu muncitorul Dumitru Bălan, interesîndu-se de calitatea confecțiilor. Deși tînăr, colectivul Fabricii a dobîndit o nouă experiență, în perioada care a trecut de la începutul anului, planul valoric al producției a fost depășit cu 7.354.000 lei. La plecare, conducătorii de partid și de stat scriu în cartea de onoare a fabricii: „Am întîlnit aici la Focșani un colectiv tînăr și inimos care muncește cu hărnicie și pricepere într-o fabrică modernă, bine dotată. NI felicităm și îi adresăm din toată inima îndemnul de a munci cu rezultate tot mai bune, îndeplinindu-și în condiții exemplare sarcinile de plan și dînd produse de bună calitate care să satisfacă pe deplin exigențele înalte ale cumpărătorilor“. Mii și mii de focșăneni adunați pe străzile orașului însoțesc cu urale și aclamații coloana de mașini care se îndreaptă spre clădirea în care a funcționat Comisiunea Centrală pentru înfăptuirea Unirii Principatelor Române, în perioada 1859—1862. Comisia Centrală avea menirea să pregătească legile comune ale noului stat național România. Vizitarea muzeului prilejuiește evocarea unor momente importante din lupta poporului nostru pentru unitatea națională. La ieșirea din Muzeu, conducătorii de partid și de stat scriu în cartea de onoare: „Am vizitat cu deosebit interes Muzeul Unirii care ne-a evocat și trebuie să fie pentru toate generațiile un imbold în luptă și muncă pentru înflorirea României. La Mormîntul Eroului Necunoscut, din fața Mausoleului, conducătorii de partid și de stat au depus o coroană de flori, păstrînd un moment de reculegere. Pe panglicile coroanei este scris cu litere de aur : „Omagiu eroilor căzuți la Mărășești în lupta pentru apărarea patriei. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a guvernului Republicii Socialiste România". In tot timpul vizitei, o formație corală intonează „Imnul eroilor căzuți" și melodia „Pui de lei", cu memorabil prin exponatele sale — momente înălțătoare ale luptei poporului nostru pentru Unirea Principatelor, pentru făurirea și dezvoltarea statului național român. Felicităm pe organizatorii muzeului pentru grija cu care păstrează aceste valoroase documente, făcînd din ele un mijloc de educare patriotică a oamenilor muncii". Străzile orașului Focșani, care duc spre Piața Unirii răsună de uralele și ovațiile zecilor de mii de locuitori din Focșani și împrejurimi veniți în întîmpinarea oaspeților. Un urmaș al lui Moș Ion Roată rostește un cald mesaj de bun venit, amintind eforturile acelor bărbați luminați din Moldova și Muntenia, din Ardeal și Banat care au militat pentru unirea tuturor românilor într-o singură națiune suverană și independentă. În atmosfera însuflețită și evocatoare a Pieții Unirii are loc un miting. Tovarășul Vasile Botez, primsecretar al Comitetului orășenesc de partid adresează oaspeților un fierbinte salut. In aclamațiile mulțimii ia cuvintul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Luînd cuvîntul, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a adus din partea Comitetului Central al Partidului și a guvernului un călduros salut locuitorilor raionului și orașului Focșani — oraș care, încă cu 500 de ani în urmă, din timpul lui Ștefan cel Mare, a jucat permanent un rol de legătură între cele două principate românești. Subliniind rolul însemnat al Focșaniului în realizarea Unirii și înfăptuirea primului stat național român vorbitorul a spus : Unirea a constituit o cerință a evoluției istorice a țării noastre, creșterii forțelor de producție și progresului social, a dezvoltării națiunii române care s-a impus ca un tot unic și, infrîngînd împotrivirile din țară și din afară, a realizat unitatea celor două țări românești într-un singur stat național român, care a asigurat progresul și înflorirea patriei noastre, a poporului nostru ! înainte de a poposi la Focșani ne-am oprit la monumentul de la Mărășești, care evocă, de asemenea, un moment important din lupta poporului nostru împotriva asupririi străine, pentru independență națională, pentru apărarea și dezvoltarea statului nostru român, în decursul anilor, poporul nostru a avut multe de îndurat, multe greutăți de învins dar, pe măsura dezvoltării forțelor sociale, o dată cu nașterea clasei muncitoare, s-a născut și forța capabilă să asigure eliberarea sa națională și socială de sub jugul asupririi, încît poporul român să devină deplin stăpîn pe soarta sa. Această năzuință s-a împlinit prin actul istoric de la 23 August 1944, cînd, sub conducerea comuniștilor, poporul român a înlăturat dictatura fascistă, a deschis drum revoluției populare și socialiste care a asigurat înflorirea și dezvoltarea României . Minunate sunt înfăptuirile obținute de poporul nostru în anii construcției socialiste. Ele sînt prezente la tot pasul, se văd în fiecare oraș, în fiecare sat, în fiecare întreprindere, se văd în viața poporului nostru care, an de anele ei cuvinte: „Eroi au fost, și fi-vor încă / Și-or fi cît neamul românesc...“. La Monumentul de la Tișița, conducătorii de partid și de stat se opresc să depună, de asemenea, jerbe de fiori. Bătrînul Ion Bira, întîmpinînd cu dragoste și căldură pe oaspeți, a evocat in cuvinte emoționante crîmpee din evenimentele petrecute în aceste locuri: „Azi, la adinci bătrînețe, a spus el, învăț și îndemn tinerii să-și apere patria și să muncească pentru înflorirea ei“. Valea Siretului se deschide largă. Coloana de mașini se îndreaptă acum paralel cu firul rîului spre Focșani, trăiește o viață din ce în ce mai bună, mai civilizată. Toate aceste rezultate sunt rodul politicii marxist leniniste a partidului, care își închină întreaga sa activitate cauzei fericirii poporului. Cinstind trecutul de luptă națională și socială al poporului, cinstind pe înaintașii care și-au jertfit viața pentru independența și fericirea poporului, noi ne luăm, în același timp, angajamentul de a ne înzeci eforturile pentru a asigura dezvoltarea continuă a poporului român, ridicarea bunăstării economice și culturale a patriei, pentru că numai pe această cale, numai sporind avuția bunurilor materiale, dezvoltînd știința și cultura, vom asigura progresul continuu al națiunii noastre socialiste, făurirea unei vieți tot mai bogate, tot mai înfloritoare pentru poporul nostru. Numai așa ne vom face datoria fată de popor, față de patrie. Congresul al IX-lea a trasat un program multilateral al înfloririi patriei noastre, al dezvoltării industriei, agriculturii, științei, culturii, a cărui realizare va asigura ca poporul nostru să se găsească în 1970 pe o treaptă mai înaltă a civilizației și progresului, a bunăstării materiale și spirituale. în acest program, regiunea Galați, raionul Focșani și orașul Focșani au de îndeplinit sarcini importante. Neprecupețind nici un efort la locul de muncă pe care îl avem pentru a asigura înfăptuirea acestui minunat program, ne facem datoria față de patrie, ne îndeplinim una din îndatoririle fundamentale naționale față de poporul nostru, în același timp, ne îndeplinim și una din îndatoririle internaționale importante — aceea de a contribui la întărirea sistemului mondial socialist, în această muncă și luptă, care cer din partea tuturor eforturi și entuziasm, pentru a asigura mersul continuu înainte și învingerea eventualelor greutăți ce ar putea să apară, trebuie să pășim strîns uniți încît nimeni in lume să nu poată clinti unitatea poporului și a patriei noastre. Istoria dovedește că atunci cînd poporul nostru a fost unit, el a reușit să-și realizeze dorințele, să-și împlinească idealurile, în unitatea poporului în jurul partidului și guvernului stă chezășia construirii socialismului și comunismului — a spus tovarășul CEAUȘESCU în încheierea cuvîntării sale, în aplauzele puternice ale participanților la miting. Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU a fost subliniată cu îndelungate ovații și urale, apoi peste marea piață răsună Hora Unirii, cîntată din mii și mii de piepturi. Alături de oameni ai muncii din Focșani, de țărani cooperatori din Vrîncioaia, Tulnici, Negrilești etc., conducătorii de partid și de stat se prind în imensa horă care sugerează momentul plin de entuziasm și bucurie cînd s-a împlinit visul de veacuri al poporului . Unirea. PAUL ANGHEL NICOLAE VAMVU ALEXANDRU BRAD ION MECA Tecuci-raion cu economie în plină dezvoltare Pe cîmpia Mărășeștilor ȘI DE STAT GALAȚI In unitatea poporului în jurul partidului stă chezășia construirii socialismului și comunismului — Mitingul de la Focșani — Ieri seara vizita conducătorilor de partid și de stat s-a încheiat. In numărul de mîine al ziarului vom relata despre întîlnirea cu activul de partid din regiune. Sesiune de comunicări științifice La Academia Republicii Socialiste România a avut loc joi dimineața o sesiune de comunicări științifice consacrată împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui George Goșbuc. La sesiune erau prezenți Pompiliu Macovei, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, acad. Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor, acad. Ion Jalea președintele Uuniunii Artiștilor Plastici, academicieni, membri corespondenți ai Academiei, scriitori, profesori, cercetători din domeniul literaturii, precum și peste 30 de scriitori de peste hotare, sosiți la țara noastră pentru a participa la manifestările centenarului Coșbuc. Vorbitorii au analizat diferite laturi ale bogatei creații a acestui mare și autentic reprezentant al literaturii noastre. Comunicările au fost urmărite cu deosebit interes de asistentă Vineri 16 septembrie 1966 La deschiderea noului an școlar început de drum Intr-o atmosferă sărbătorească, vădind totodată hotărîrea de a munci cît mai bine, s-a desfășurat și festivitatea ce a avut loc ieri la Grupul școlar profesional și tehnic din orașul Bacău. Au fost prezenți tovarășii : ing. Constantin Mocanu, de la Direcția generală a învățămîntului profesional și tehnic din Ministerul învățămintului, Maria Iacobeanu, vicepreședintă a Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc Bacău, șefa Secției învățămînt a Sfatului popular orășenesc. Festivitatea a fost deschisă de directorul școlii, ing. Leontin Mazilu, în numele elevilor, Constantin Mihai din anul II4 a exprimat entuziasta Buda — Blăgești, raionul Bacău, atmosfera sărbătorească a deschiderii noului an școlar s-a împletit armonios cu entuziasmul și bucuria unanimă a elevilor care, o dată cu manualele școlare, au primit în dar un nou și frumos local de școală. Patru săli de clasă, laborator, bibliotecă, sală pentru activități pionierești, cancelarie etc. au materializat eforturile și străduința organelor locale de partid și de stat, cadrelor didactice și părinților dornici de a avea și la Buda un local de școală pe măsura cerințelor învățămîntului nostru socialist. Noua școală din Buda construită prin contribuția voluntară a cetățenilor, reprezintă împlinirea unui important deziderat al învățămîntului din localitatea amintită. După cum sublinia directorul Mihai Alupului, la deschiderea școlii, noua construcție s-a realizat în mare parte prin muncă patriotică. Săpăturile pentru fundație, de exempul cu care viitorii muncitori calificați încep un nou an școlar. Prin tovarășul Nicolae Mihai părinții au asigurat școala de sprijinul lor. Luînd cuvîntul, tovarășa Maria Iacobeanu a relevat preocupările Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc Bacău pentru asigurarea unor condiții tot mai bune de studii elevilor. Inig. Constantin Mocanu, din partea Ministerului Invățămîntului, a insistat în cuvîntul său asupra atenției ce trebuie să se acorde conținutului lecțiilor de cultură tehnică generală și specială, instruirii practice in școală și în producție. A urmat un scurt program artistic, plu, la care au participat peste 200 de părinți ai elevilor (Gheorghe Cociorbă, Ioana Gh. Ciubotaru, Elena Mîndru, Maria Bostan, Constantin Apetrei ș.a.) s-au executat în numai două zile. Părinții au înțeles să participe în masă la construcția școlii. Tot așa — spunea cetățeanul Gheorghe Cociorbă — vor răspunde și la chemarea cadrelor didactice pentru a-și aduce contribuția la ridicarea continuă a calității procesului instructiveducativ. După urarea de „bun venit“, adresată elevilor de către directorul școlii și învățătoarea Profira Păduraru (din partea comandamentului unității de pionieri), „bobocii” (cei din clasa întîi), însoțiți de elevii mai mari, au trecut a emoție pragul sălilor de curs. Aici, pe bănci, cărțile, inconjurate de flori, zîmbeau gingaș oaspeților, arătîndu-le încă de la început un cald sentiment de prietenie. In școală nouă Moment festiv. In prima zi de școală. Minunate condiții de studiu Prima zi a noului an de învățămînt a fost întîmpinată cu emoție și la Liceul industrial chimic din Piatra Neamț deschis ca urmare a aplicării Directivelor celui de-al IX- lea Congres al P.G.R. Cei 70 de elevi de la clasele de zi și serale care se vor pregăti în specialitatea chimie organică, erau prezenți la festivitatea de inaugurare, alături de sutele de elevi ai Grupului școlarchimie în localul căruia se va desfășura și activitatea noului liceu industrial. De la început, elevii acestei noi unități de Invățămînt se bucură de condiții deosebite de studiu și viață. Nu numai că primesc cărți și caiete în mod gratuit, că 40 la sută din ei primesc burse de stat, dar dispun de căminul și cantina grupului școlar chimic, de laboratoare bine dotate, de profesori și ingineri dintre cei mai bine pregătiți, cu mare experiență in activitatea didactică. La absolvirea liceului 11 se asigură posturi de tehnicieni în Întreprinderile Industriei chimice și posibilitatea de a urma o facultate. Despre aceste condiții au vorbit la festivitatea deschiderii tovarășul Ion Angelescu, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Piatra Neamț și Paul Vasiliu, directorul Grupului școlar-chimie. Mama elevei Rebel Doina a mulțumit în numele părinților pentru grija partidului și statului față de fiii oamenilor muncii, față de tineret în genere. Eleva Georgeta Stamate a exprimat angajamentul colegilor săi de a învăța cu stăruință pentru a deveni oameni bine instruiți, pe măsura cerințelor industriei chimice românești ale cărei cetăți se dezvoltă chiar în imediata apropiere, la Săvinești și Roznov. Adunați Amintirile vacantei (ne-a relatat prin telefon tovarășul SAVA LEAHQI) au fost pentru puțin timp întrerupte de festivitatea deschiderii noului an școlar. Adunați în careu, sute de elevi din Itești, raionul Bacău, prezenți la deschiderea noului an școlar, ca și părinții acestora, au ascultat cuvintele rostite de tovarășii Crișa Fundu, inspector al «°ctiei de invățămînt a Sfatului popular raional Bacău, Constantin Doroftei, directorul școlii și Zaharia Vasile, părinte al unuia dintre elevi. Ei au vorbit despre condițiile minunate create copiilor pentru îrțvă m carea... tătură despre perspectivele dezvoltării învățămîntului din tara noatră. Conduși apoi în sălile de clasă, elevii au luat loc în băncile pe care se găsea minunatul dar oferit cu prilejul unei astfel de zile — cărți, însoțite de buchete frumoase de flori. Grupaj realizat de : N. BISTRICEANU, D. FÂNARU, T. JAMNFALA, M. MARDARE, C. BURSUC.