Steagul Roşu, februarie 1967 (Anul 22, nr. 4351-4374)
1967-02-14 / nr. 4362
> ■< Coordonate ale muncii —politice în economia petrolieră — Existența in raionul Moinești a unui puternic sector petrolier, organizat in trusturile de foraj și extracție și Rafinăria Dărmănești, a ridicat în fața Comitetului raional de partid, a organizațiilor de partid din întreprinderile respective, probleme de însemnătate majoră care decurg din necesitatea îndeplinirii in mod exemplar a sarcinilor de producție. Fără îndoială că rezolvarea întocmai a problemelor a impus, în primul rînd Comitetului raional de partid perfecționarea necontenită a stilului și metodelor de muncă, sporirea competenței lui în analizarea și adoptarea celor mai eficiente măsuri politice și organizatorice. Experiența ne-a demonstrat că pentru a obține rezultatele scontate este absolut necesar ca fiecare măsură, fiecare hotărîre să fie precedată de un studiu larg și profund — aceasta fiind o condiție esențială care determină soluționarea rapidă a fiecărei probleme în parte. în această direcție analiza în ședințe plenare sau de birou a problemelor economice ocupă în activitatea noastră un loc important. Plecând de la necesitatea eficienței maxime a analizelor efectuate, Comitetul raional de partid a folosit colective largi de specialiști — mulți dintre ei activiști obștești — care, pe bază de tematici stabilite de comitet, au studiat munca organizațiilor de partid, a organizațiilor de masă și conducerilor întreprinderilor, au informat apoi Biroul Comitetului raional de partid cu problemele constatate, iar propunerile făcute de acești oameni au constituit fundamentarea hotărîrilor stabilite. Așa s-a procedat, de exemplu, cînd a fost analizată, în ședință de birou, activitatea schelelor de extracție Zemeș și Moinești pentru îmbunătățirea factorului de recuperare a țițeiului din zăcămint și creșterea eficienței operațiilor tehnologice la sonde. Stabilirea unei asemenea ordine de zi pentru ședința biroului a fost determinată de existența, în special la Schela Zemeș, a unor lipsuri care influențau nefavorabil planul de producție. De pildă, la Schela de extracție Zemeș s-a constatat că programele tehnologice trimestriale nu se întocmeau pe baza unui studiu efectuat de factorii cei mai competenți ai schelei — (este vorba de inginerul-șef, șeful producției, șeful serviciului tehnologic, geologul-șef, șeful serviciului tehnic), ci această sarcină deosebit de importantă era lăsată pe seama unui tehnician. De altfel, lipsurile manifestate la Zemeș au făcut ca la sfîrșitul lunii august 1966 schela să se afle sub plan. Biroul, analizînd situația din cele două unități, a dat sarcină conducerilor respective să îmbunătățească studiul privind efectuarea operațiilor tehnologice prin repartizarea cadrelor de specialitate care să supravegheze execuția lucrărilor, să urmărească mai îndeaproape procesul de injecție pe zăcămint și sonde în scopul reducerii timpului de intervenție etc. Aplicarea în practică a măsurilor stabilite a dat satisfacție. La sfîrșitul anului trecut Schela Zemeș a raportat recuperarea rămînerii în urmă și depășirea planului de producție cu însemnate cantități de țiței, în analizele ce le inițiem este folosit cu eficiență activul obștesc. Biroul Comitetului raional de partid a constatat că activitatea acestor tovarăși care sînt bine pregătiți profesional, cu un nivel politic și ideologic corespunzător, nu poate fi concepută fără ca aceștia, la rîndul lor, să nu atragă la rezolvarea problemelor încredințate aici și alți oameni ai muncii, din diferite domenii de activitate. Eficacitatea unui asemenea stil de muncă a reieșit îndeosebi atunci cînd am studiat și analizat problemele legate de îndeplinirea planului de investiții în economia petrolieră. în primul rînd, la studierea cauzelor care au determinat ca după 3 luni din anul trecut stadiul îndeplinirii investițiilor să fie extrem de scăzut, a fost atrasă comisia economică a Comitetului raional de partid. Instruirea comisiei a pus un accent sporit pe necesitatea ca membrii colectivelor respective să atragă un studiu oameni cu mai mulți, de categorii profesionale diferite, să apeleze la sprijinul lor, să-i consulte, să le ceară părerea in legătură cu cauzele situației existente. Rezultatele unui asemenea fel de a proceda s-au văzut imediat. La întoarcerea de pe teren, membrii comisiei au făcut o serie de propuneri practice, reieșite din consultarea largă a oamenilor din șantiere. Printre acestea, s-ar pu VASILE ARDELEANU prim-secretar al Comitetului raional Moinești al P.C.R. Pe teme de educație la felul în care se cunoscuseră, era exclus ca atît căsătoria, cit și divorțul, să fie rezultatul superficialității, a lipsei de cunoaștere reciprocă sau a oricărora dintre motivele pe care unii tineri ușuratici le mai invocă uneori, din nefericire, la încheierea sau desfacerea căsătoriei. Nu rămânea de crezut decit că între ei s-a petrecut cu totul neobișnuit, una dintre acele drame ce izbucnesc surprinzător și vulcanic și care zdruncină din temelii chiar și cele mai trainice familii. într-adevăr, între Adriana și Cornel, se petrecuse o asemenea dramă. în ce măsură au fost ei vinovați de izbucnirea ei vom vedea în cele ce urmează, dar mai întîi să ne întoarcem cu cîtva timp în urmă. — Cu cîteva luni înainte de a ne căsători — ne mărturisește Cornel — cînd pentru amîndoi era clar că sîntem făcuți unul pentru altul, Adriana a încercat să-mi facă o mărturisire, apoi a renunțat. Pe măsură ce se apropia ziua hotărîtă pentru căsătorie, avea tot mai dese momente de însingurare. Tăcea minute în șir iar uneori îi surprind tarm o lacrimă la colțul pleoa (Continuare în pagina a 2-a) Cînd este prea tîrziu pe lor. Le-am socotit ciudățenii feminine și le-am pus pe seama așteptării fericirii ce trebuia să se împlinească o dată cu căsătoria noastră. Explicația ciudățeniilor din purtarea Adrianei avea să o afle Cornel, din nefericire pentru amîndoi, abia după citeva săptămîni de la căsătorie. I-a făcut atunci Adriana o mărturisire zguduitoare, care nici măcar nu putea fi crezută imediat: cu ani în urmă, cînd de abia împlinise 16 ani, fusese sedusă de tatăl său vitreg. De atunci purta în suflet stigmatul acestei taine, care îi întuneca tinerețea. De atunci în lume au început să trăiască de fapt două Adriane într-una singură : prima era cea pură, cu sufletul plin de nesecate comori de dragoste și visuri ; a doua, ființa pîngărită de acel monstru care sub masca paternă a comis una din cele mai murdare fapte ce pun la îndoială însăși calitatea de om. Se pune firesc întrebarea : care este vina Adrianei ? Să nu ne grăbim să reducem totul la cele întîmplate cînd ea avea 16 ani. Vîrsta ei de atunci, prezența ca membru al familiei a seducătorului și mijloacele de intimidare folosite de el pentru a ascunde faptele, sînt argumente suficiente pentru a justifica în mare măsură tăcerea vremelnică a Adrianei. Dar am subliniat vremelnică. Mai devreme sau mai tîrziu ea trebuia să se convingă că există taine ce nu pot fi ascunse toată viața. Și nu numai atît, dar chiar necesitatea de a șterge din viața ei aceasta pată ar fi impus să ceară ajutorul celor din jurul său. Desigur că primul și cel mai apropiat om care ar fi putut să o ajute ar fi trebuit să fie mama ei. Generozitatea Adrianei, care și-a menajat mama de o cruntă lovitură, a avut de data aceasta un efect negativ, deși este greu de explicat faptul că în atîția ani ea nu a putut pătrunde in acest colț tainic al sufletelor fiicei și soțului ei C. BLAGOVICI ț Cqjitiauaie în pagina a 2-a) . Căsnicia soților Adriana și Cornel T. a ținut doar o lună, în ciuda tuturor motivelor care ar fi permis oricui să creadă că familia lor se întemeiase pe cele mai solide baze cu putință, prietenii și cunoscuții au aflat cu stupoare că tinerii soți au hotărît să se despartă. Stupoare justificată. Toți știau că se căsătoriseră din dragoste, după o prietenie de aproape doi ani de zile. Vîrsta lor, foarte potrivită pentru căsătorie, condițiile materiale bune, seriozitatea de netăgăduit a amîndurora — iată alte elemente ale solidei temelii a dublului „da" rostit cu numai o lună in urmă în fața ofițerului stării civile. Pornind de Aprobarea contractelor colective în întreprinderile regiunii au continuat adunările și conferințele organizate de comitetele sindicale pentru analiza felului cum s-a desfășurat activitatea pentru îndeplinirea angajamentelor din contractele colective pe anul 1966. în același timp sunt aprobate proiectele de contracte colective pentru anul 1967 în care sunt cuprinse noile angajamente, precum și măsurile preconizate pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producție în cel de-al doilea an al criinalului. SAMIȘ D. NICOLAE brigadier la C.A.P., candidat al F.D.P. în circumscripția nr. 16 Valea Seacă, raionul Adjud. VASILE A. SÎRBU secretar al Comitetului executiv al Sfatului popular comunal Podoleni — Piatra Neamț, candidat al F.D.P. în circumscripția nr. 46 comunală. G.A.S. Sascut Preț de cost rentabilitate Valorificarea suprafețelor de teren de care dispune gospodăria noastră, la întreaga capacitate, a făcut ca, an de an, producțiile să sporească simțitor. Cultura grîului, una din culturile de bază din unitate, a ocupat cele mai bune suprafețe în cadrul asolamentelor, înregistrînd și cele mai bune rezultate. în anul 1966, de pe suprafața de 650 hectare recolta a fost, în medie la hectar, de 2.778 kg, iar la cultura porumbului (400 hectare), a atins 4.939 kg boabe. La aceasta au contribuit măsurile luate pentru îngrășarea de bază a solului. In ultimii 4 ani s-au administrat următoarele cantități de gunoi : în 1963 — 7.210 tone, în 1964 — 7.161 tone, în 1965 — 15.291 tone, iar în 1966 — 7.212 tone, în total : 36.874 tone gunoi. Ca îngrășăminte chimice s-au administrat, în anul 1966, aproape 300 tone azotat de amoniu suplimentar, precum și 135 tone superfosfat, înainte de arătura de toamnă, în dozele indicate și cerute de plantele de cultură. De menționat că lucrările solului s-au făcut de bună calitate, operativ, evitîndu-se pierderile de apă în perioadele secetoase. Una din cele mai interesante experiențe acumulate de noi în cursul anului trecut și pe care o vom extinde în viitor se referea la un aspect esențial al producției și anume la posibilitățile de reducere a prețului ei de cost. Pe o suprafață de 115 hectare cu porumb s-au administrat și ierbicide, înregistrîndu-se rezultate deosebite. Pe această cale s-a eliminat, la lucrările de întreținere, întregul volum de muncă manuală, întreținerea culturii făcîndu-se numai mecanic. Astfel, tona de grîu a costat cu 205 lei mai puțin decit a fost planificată, tona de porumb cu 363 lei, iar prețul de cost al tonei de porumb-siloz a fost redus cu 58 lei față de plan. în ce privește sectorul zootehnic, unitatea noastră este profilată pe îngrășarea tineretului taurin și creșterea oilor pentru lînă semifină. La aceste categorii de animale, printr-o bună îngrijire, prin administrarea unor furaje ieftine din producție proprie și economisirea de forță de muncă manuală, prin folosirea chibzuită și la maximum a întregului utilaj ce-l avem în dotație, s-au obținut rezultate bune. Astfel, sporul mediu zilnic a fost realizat în proporție de 115 la sută, cu un consum de 7,2 unități nutritive față de 10 unități nutritive prevăzute în plan, pentru obținerea sporului planificat. Unitatea a livrat in anul 1966 peste prevederile planului, la fondul centralizat al statului, 294 tone grîu, 65 tone carne taurine,108 dl lapte de oaie, 1,4 tone lînă, 28 tone struguri de masă, 6 tone carne de oaie, depășindu-se cu mult angajamentele.Rezultatele menționate sunt rodul eforturilor întregului colectiv, eforturi care au fost răsplătite în proporție corespunzătoare cu succesele obținute. Aceasta reiese și din suma la care se ridică valoarea premiilor acordate muncitorilor și salariaților în cursul anului trecut — peste 400.000 lei. Ing. ILIE CIOVTCA director al G.A.S. Sascut scăzut - sporită CANDIDAȚII FOP ALEGATORILOR Ca adevărați gospodari Zile de februarie. Iarnă zdravănă. Cu nămeți mari și viscol. Adevărată iarnă. Cooperatorii din Timișești, raionul Tg. Neamț, au acum o sumedenie de preocupări: la fermele de animale, să ducă pe cîmp îngrășăminte, să chibzuiască asupra pregătirilor pentru campania de primăvară. Și totuși ceva deosebit se polarizează din ce în ce mai mult atenția : apropierea alegerilor. E vremea doar a intîlnirilor între candidați și alegători. Dinspre apa Moldovei, inserarea pășește pe nesimțite. In casa unui cooperator s-au strins mai mulți cetățeni. Discută aprins. Unul infățișează tabloul înfăptuirilor gospodărești din comună. A fost înălțată o școală in satul Preutești, pe 3 km distanță de drum au fost executate prin muncă patriotică transportul și așternutul balastului, astupatul gropilor și taluzatul șanțurilor. Iată numai citeva realizări din comuna noastră — spunea Gheorghe Harja. — Noi , am avut plantați cei mai mulți pomi în circumscripția nr. 3 spunea Vasile Iancu. Peste 150. —Cînd l-am desemnat pe candidatul nostru, tovarășul Dumitru Cojocaru — reia Gheorghe Harja — am propus să fie amenajată o zonă pe partea dreaptă a drumului raional ce străbate circumscripția noastră pentru ca să poată circula trecătorii. Și să facem și un părculeț pentru zburdălnicia copiilor. Eu zic că le putem duce la îndeplinire. S-au ridicat la cuvint și alții. Fiecare și-a dat cu părerea ce trebuie să se facă pentru ca cele propuse să fie traduse in practică. A vorbit și candidatul lor, tovarășul Dumitru Cojocaru : — Eu făgăduiesc să muncesc cu femei și de acum încolo, pontia cu treburile plănuite să fie duse la capăt, iar circumscripția noastră, prin munca tuturor, să fie mereu in frunte. Sfat rodnic — Hei Costică, ești acasă. Vino că s-a adunat lumea. Costică Gavrilovici și-a îndesat bine căciula pe cap, și-a luat cojocul și a ieșit în uliță. La poarta casei lui Gheorghe Chelaru s-a mai întilnit cu vreo 2-3 săteni. Toți aveau același drum , la întilnirea cu candidatul F.D.P. Vintița Tofan, din circumscripția electorală nr. 4 din comuna Filipești, raionul Roman. Prefacerile din ultimii ani in comuna Filipești, sunt vizibile la tot pasul. Au fost construite două școli noi, una în Galbeni, alta in satul Cotu Grosului, au fost executate lucrări de electrificare în satele Filipești și Galbeni, de-a lungul șoselei naționale, iar în ultimul sat, ulițele au fost lărgite și reparate. Toate acestea umplu de mindrie inimile locuitorilor acestei așezări. Cei prezenți n-au uitat să înfățișeze și realizările din circumscripția nr. 4. Construirea unui pod din beton, consolidarea unui mal pentru a opri scurgerea apei și stricarea drumului, rondurile cu Hori și altele la care cetățenii au pus suflet și putere de muncă sunt numai citeva din aceste realizări. Tovarășul Constantin Cozma, membru în biroul comunal F.D.P. și-a scos carnetul și a spus: — La adunarea în care ați desemnat-o drept candidată pe tovarășa Vintița Tofan, ați propus construirea unui pod la intrarea in circumscripție. Poate fi înfăptuită propunerea ? Și cei de față au discutat cu matură chibzuință cum să adune materialul, cine să facă operațiile ce necesită mină de lucru calificată pentru ca propunerea să nu rămînă pe UN MIJLOCUL hirtie, ci să prindă viață. Oamenii au venit cu propuneri și soluții. Cu părerea unanimă — că propunerea va putea fi îndeplinită — au de acord și Magdalena Bratu fost și Gheorghe Chelaru, Gheorghe Filip ca și Constantin Gavrilovici, convinși că și de acum încolo, candidata lor, Virata Tofan, se va afla în frunte și-i va mobiliza la toate treburile gospodărești. Un nou cămin cultural Prin contribuția voluntară a cetățenilor, la Lapoș, Comuna Dărmănești, raionul Moinești, a fost dat în folosință un frumos cămin cultural. Cu prilejul inaugurării noului edificiu de cultură, s-a sărbătorit și 25 de ani de activitate a corului mixt din localitate. Succese ale meșteșugarilor Patru Uniuni regionale ale cooperației meșteșugărești din țară au primit recent titlul de „Uniune fruntașă în activitatea cultural-educativă de masă“. Printre acestea se află și U.R.C.M. Bacău (alături de U.R.C.M. București, Brașov și Cluj), în aprecierile făcute de UCECOM se amintește, printre altele, că în cadrul U.R.C.M. Bacău „s-a izbutit crearea în cooperative a unor comisii culturale active, care desfășoară o muncă meritorie, ca de pildă cooperativele „Deservirea" și „înfrățirea“ — Piatra Neamț, „Muncă și artă“ — Bacău etc. Sunt în general — se spune în caracterizarea făcută — puține cooperative în țară, unde să existe o activitate atît de dezvoltată și intensă ca la aceste cooperative". Nu ne rămine decit să urăm noi succese cooperatorilor meșteșugari din regiune. Se impun măsuri urgente de deszăpezire In ultimele zile, datorită scăderii bruște a temperaturii, a nins din abundență. Sporirea vitezii vîntului a provocat un puternic viscol, iar pe majoritatea traseelor, circulația a fost întreruptă. Totuși, prin unele măsuri energice întreprinse, s-a reușit să se asigure în bună măsură aprovizionarea cu pîine și alte alimente necesare populației, funcționarea rețelei de apă și termoficare, ca și transportul lucrătorilor spre și de la unitățile productive. Cu toate că viscolul a mai scăzut din Intensitate totuși nu trebuie slăbite eforturile. In primul rând este vorba de deszăpezirea arterelor de circulație, mai ales cele de mare importanță economică. Este necesar să se acorde prioritate asigurării accesului spre spitale, școli, grădinițe, ferme de animale și alte obiective de stringență importantă. Este absolut necesar ca toate comitetele executive ale sfaturilor populare să organizeze activitatea în așa fel pentru ca forțele și mijloacele pentru deszăpezire să fie utilizate cu MAXIMUM DE RANDAMENT. O sarcină de mare răspundere revine comitetelor de cetățeNi, depUTAților, tuturor factorilor de răspUndere pentru luarea măsurilor urgente de deszăPeZire. ESTE O DATORIE PATRIOTICĂ PENTRU TOȚI CETĂȚENII DIN ORAȘELE ȘI COMUNELE REGIUNII SĂ PARTICIPE LA DESZĂPEZIRE, LA CURĂȚIREA TROTUARIIOR ȘI CĂILOR DE ACCES PENTRU A SE ASIGURA O ACTIVITATE NORMALĂ ÎN TOATE SECTOARELE. Cu prilejul adunărilor lunare ținute luna aceasta la Uzina metalurgică din Bacău, pentru rezultatele bune obținute în producția anului 1966, au fost declarați fruntași în întrecerea socialistă unu număr de 286 muncitori, maiștri, tehnicieni și ingineri. Din rîndul acestora 111 sunt turnători, în fotografie imaginea lumînării insignei de fruntaș, pentru a patra oară consecutiv, turnătorului formator Vasile Solomon. in lupta cu viscolul Viscolul și zăpada abundentă care a căzut zilele trecute au perturbat activitatea productivă în cadrul întreprinderilor petroliere din regiunea noastră. Petroliștii însă au dat dovadă de inițiativă, de multă energie și conștiinciozitate in remedierea operativă a defecțiunilor ivite. La Schela de extracție Zemeș, de exemplu, din cauza prăbușirii unui copac pe linia de înaltă tensiune, s-a întrerupt alimentarea cu curent electric a acestui sector. In condiții deosebit de grele, electricienii, sub conducerea maistrului Nicolae Filip, au remediat la timp defecțiunea. In toate întreprinderile petroliere din raionul Moinești, petroliștii au lucrat de zor la desfundarea principalelor artere de acces la sonde. Pe drumurile Solonț, Tărîța, Frumoasa, Grigoreni, au lucrat 10 buldozere și tractoare din cadrul Trustului de foraj Moinești pentru a pune în circulație șoselele în vederea alimentării sondelor cu material și combustibil. Și în cadrul Trustului de extracție Moinești se muncește la deszăpezirea căilor de acces la sonde. Colaborarea dintre D.S.A.P.C. și I.R.E.— Documentația va fi predată la timp și cu avizul LR.E. In ziarul nostru din 27 ianuarie a.c. a fost publicat articolul: „Poate fi îmbunătățit procedeul actual șl ridica problema îmbunătățirii colaborării dintre D.S.A.P.C. și I.R.E. pentru Întocmirea documentației tehnice la noile construcții socialculturale din regiune. După publicarea în ziar a articolului amintit, în ancheta pe care o întreprinde prin regiune Termenul a căutat să afle părerea proiectanților și electricienilor despre propunerea constructorilor prin persoana inginerei Ana Capșa. In acest scop a avut convobiri cu tovarășii Ștefan Cichi, directorul D.S.A.P.C. Bacău și Ion Mazilu șeful serviciului utilizare energie electrică de la I.R.E. Bacău. Redăm, pe scurt, convorbirile avute: La D.S.A.P.C. — Tovarășe director, dv. au participat la dezbaterea sarcinilor de producție pe anul 1967 ale grupului 1 construcții Bacău, deci și la propunerile făcute pentru îmbunătățirea organizării muncii și producției pe șantiere. Desigur ați citit și articolul publicat în ziarul „Steagul roșu" cu privire la una din propunerile făcute de inginera Ana Gapșa. Vă rugăm să vă spuneți părerea în legătură cu această propunere. — Propunerea tovarășei inginere izvorăște dintr-o necesitate de rezolvare operativă a problemelor noastre, ea țintind spre îmbunătățirea activității de proiectare și realizare a investițiilor, într-adevăr procedeul anterior constituia o greutate în desfășurarea unor activități normale de lucru pentru constructori, fapt care se răsfrîngea negativ asupra situației economice a șantierelor, asupra calității construcțiilor. Acest lucru a fost observat și de proiectanții noștri precum și de către I.R.E. Pentru a-I înlătura, în ultimele două luni ale anului trecut, a avut loc o discuție între proiectant și I.R.E. în urma căreia s-au stabilit unele măsuri care să asigure predarea documentației tehnice complete, însușite totodată și de organul tehnic al I.R.E. — După cu se vede și proiectanții sunt pe poziția aleasă de constructori. Urmează faptele. — In sprijinul afirmației dv. vin cu o explicație pe care o consider necesară în elucidarea problemei. Concret este vorba despre lapte. La noile documentații planurile de Instalații electrice proiectate în cadrul D.S.A.P.C. sunt verificate și însușite de I.R.E. prin avizarea directă pe planșele de execuție. D.S.A.P.C. ținînd cont de toate observațiile făcute de I.R.E., definitivează proiectul și predă, astfel, beneficiarului documentația pusă de acord și cu punctul de vedere al I.R.E.-ului. — Se poate spune că timpul la care se referea inginera Ana Gapșa este mai eficient folosit. — Exact. Ceea ce se pierdea ulterior de către constructori cu rezolvarea unor obiecțiuni este acum cîștigat în scopul reducerii termenelor de execuție a lucrărilor respective. La I.R.E. — Cunoscînd acum și dv. problema ridicată prin propunerea inginerei Ana Capșa, cit și punctul de vedere al proiectantului prin tovarășul director Ștefan Cichi, vă rugăm tovarășe Mazilu să ne împărtășiți punctul de vedere al I.R.E. — De la început, aș sublinia faptul că în punctul de vedere al proiectantului se include și al nostru, problema preocupîndu-ne în aceeași măsură pe toți, în plus, aș adăuga că mergînd în sensul îmbunătățirii colaborării dintre proiectant și I.R.E. în scopul predării la timp și complet beneficiarului documentația tehnică, au fost extrase principalele noastre observații care se repetau la fiecare nouă documentație, s-a întocmit cu ele o notă de observații care în discuția cu proiectantul a fost însușită de acesta în sensul prevederii de la început, în proiect, a observațiilor impuse de normele în vigoare. Printre acestea se enumera în special cele amintite de tovarășa ing. Ana Capșa (tablourile pe rame rabatabile, ușile de protecție metalice, siguranțele de 350 A, aparatele pentru măsurat consumul de energie electrică ș.a.). Considerăm in felul acesta, că ne-am pus de acord preocupările noastre cu ale constructorilor pentru îmbunătățirea activității economice pe șantierele regiunii. Convorbirile purtate în ancheta termenului cu privire la însușirea a ceea ce practica a dovedit că trebuie perfecționat în colaborarea dintre D.S.A.P.C. și I.R.E. și constructor, au confirmat stabilirea unui punct de vedere comun în această direcție, ceea ce exprimă in fapt hotărîrea lor de a asigura o bază trainică înfăptuirii la timp și cu eficiență ridicată a investițiilor din regiune. >