Steagul Roşu, februarie 1967 (Anul 22, nr. 4351-4374)

1967-02-14 / nr. 4362

>­ ■< Coordonate ale muncii —politice în economia petrolieră — Existența in ra­ionul Moinești a u­­nui puternic sec­tor petrolier, orga­nizat in trusturile de foraj și extrac­ție și Rafinăria Dărmănești, a ridicat în fața Comitetului raional de par­tid, a organizațiilor de partid din întreprinderile respective, probleme de însemnătate majoră care de­curg din necesitatea îndeplinirii in mod exemplar a sarcinilor de producție. Fără îndoială că rezolva­rea întocmai a problemelor a impus, în primul rînd Comitetului raional de partid perfecționarea neconte­nită a stilului și metodelor de muncă, sporirea competenței lui în analizarea și adoptarea celor mai eficiente măsuri politice și or­ganizatorice. Experiența ne-a de­monstrat că pentru a obține re­zultatele scontate este absolut ne­cesar ca fiecare măsură, fiecare ho­­tărîre să fie precedată de un stu­diu larg și profund — aceasta fiind o condiție esențială care determină soluționarea rapidă a fiecărei pro­bleme în parte. în această direcție analiza în ședințe plenare sau de bi­rou a problemelor economice ocupă în activitatea noastră un loc im­portant. Plecând de la necesitatea eficien­ței maxime a analizelor efectuate, Comitetul raional de partid a folo­sit colective largi de specialiști — mulți dintre ei activiști obștești — care, pe bază de tematici stabilite de comitet, au studiat munca orga­nizațiilor de partid, a organizațiilor de masă și conducerilor întreprin­derilor, au informat apoi Biroul Co­mitetului raional de partid cu pro­blemele constatate, iar propunerile făcute de acești oameni au constituit fundamentarea hotărîrilor stabilite. Așa s-a procedat, de exemplu, cînd a fost analizată, în ședință de bi­rou, activitatea schelelor de ex­tracție Zemeș și Moinești pentru îm­bunătățirea factorului de recupe­rare a țițeiului din zăcămint și creș­terea eficienței operațiilor tehnolo­gi­ce la sonde. Stabilirea unei asemenea ordine de zi pentru ședința biroului a fost determinată de existența, în special la Schela Zemeș, a unor lipsuri care influențau nefavorabil planul de pro­ducție. De pildă, la Schela de extrac­ție Zemeș s-a constatat că progra­mele tehnologice trimestriale nu se întocmeau pe baza unui studiu efec­tuat de factorii cei mai competenți ai schelei — (este vorba de ingi­­nerul-șef, șeful producției, șeful ser­viciului tehnologic, geologul-șef, șeful serviciului tehnic), ci această sarcină deosebit de importantă era lă­sată pe seama u­­nui tehnician. De altfel, lipsurile manifestate la Ze­meș au făcut ca la sfîrșitul lunii august 1966 schela să se afle sub plan. Biroul, analizînd situația din cele două unități, a dat sar­cină conducerilor respective să îmbunătățească studiul privind e­­fectuarea operațiilor tehnologice prin repartizarea cadrelor de spe­cialitate care să supravegheze exe­cuția lucrărilor, să urmărească mai îndeaproape procesul de injecție pe zăcămint și sonde în scopul redu­cerii timpului de intervenție etc. A­­plicarea în practică a măsurilor sta­bilite a dat satisfacție. La sfîrșitul a­­nului trecut Schela Zemeș a raportat recuperarea rămînerii în urmă și de­pășirea planului de producție cu însemnate cantități de țiței, în analizele ce le inițiem este folosit cu eficiență activul ob­ștesc. Biroul Comitetului raional de partid a constatat că activitatea a­­cestor tovarăși care sînt bine pre­gătiți profesional, cu un nivel poli­tic și ideologic corespunzător, nu poate fi concepută fără ca aceștia, la rîndul lor, să nu atragă la rezolva­rea problemelor încredințate aici și alți oameni ai muncii, din diferite domenii de activitate. Eficacitatea u­­nui asemenea stil de muncă a reieșit îndeosebi atunci cînd am studiat și analizat problemele legate de înde­plinirea planului de investiții în e­­conomia petrolieră. în primul rînd, la studierea cauzelor care au deter­minat ca după 3 luni din anul tre­cut stadiul îndeplinirii investițiilor să fie extrem de scăzut, a fost a­­trasă comisia economică a Comite­tului raional de partid. Instruirea comisiei a pus un accent sporit pe necesitatea ca membrii colectivelor respective să atragă un studiu oa­meni cu­ mai mulți, de categorii pro­fesionale diferite, să apeleze la spri­jinul lor, să-i consulte, să le ceară părerea in legătură cu cauzele si­tuației existente. Rezultatele unui a­­semenea fel de a proceda s-au vă­zut imediat. La întoarcerea de pe teren, membrii comisiei au făcut o serie de propuneri practice, reieșite din consultarea largă a oamenilor din șantiere. Printre acestea, s-ar pu­ VASILE ARDELEANU­ prim-secretar al Comitetului raional Moinești al P.C.R. Pe teme de educație la felul în care se cunoscuseră, era exclus ca atît căsătoria, cit și divorțul, să fie rezultatul su­perficialității, a lipsei de cunoaș­tere reciprocă sau a oricărora dintre motivele pe care unii ti­neri ușuratici le mai invocă u­­neori, din nefericire, la încheie­rea sau desfacerea căsătoriei. Nu rămânea de crezut decit că între ei s-a petrecut cu totul ne­obișnuit, una dintre acele drame ce izbucnesc surprinzător și vul­­canic și care zdruncină din te­melii chiar și cele mai trainice familii. într-adevăr, între Adriana și Cornel, se petrecuse o asemenea dramă. în ce măsură au fost ei vinovați de izbucnirea ei vom vedea în cele ce urmează, dar mai întîi să ne întoarcem cu cît­­va timp în urmă. — Cu cîteva luni înainte de a ne căsători — ne mărturisește Cornel — cînd pentru amîndoi era clar că sîntem făcuți unul pentru altul, Adriana a încercat să-mi facă o mărturisire, apoi a renunțat. Pe măsură ce se a­­propia ziua hotărîtă pentru că­sătorie, avea tot mai dese mo­mente de însingurare. Tăcea mi­nute în șir iar uneori îi surprin­­d tarm o lacrimă la colțul pleoa­ (Continuare în pagina a 2-a) Cînd este prea tîrziu pe lor. Le-am socotit ciudățenii feminine și le-am pus pe seama așteptării fericirii ce trebuia să se împlinească o dată cu căsă­toria noastră. Explicația ciudățeniilor din purtarea Adrianei avea să o a­­fle Cornel, din nefericire pentru amîndoi, abia după citeva săp­­tămîni de la căsătorie. I-a făcut atunci Adriana o mărturisire zguduitoare, care nici măcar nu putea fi crezută imediat: cu ani în urmă, cînd de abia împlinise 16 ani, fusese sedusă de tatăl său vitreg. De atunci purta în suflet stigmatul acestei taine, care îi întuneca tinerețea. De atunci în lume au început să trăiască de fapt două Adriane într-una singură : prima era cea pură, cu sufletul plin de nese­cate comori de dragoste și vi­suri ; a doua, ființa pîngărită de acel monstru care sub masca pa­ternă a comis una din cele mai murdare fapte ce pun la îndo­ială însăși calitatea de om. Se pune firesc întrebarea : ca­re este vina Adrianei ? Să nu ne grăbim să reducem totul la cele întîmplate cînd ea avea 16 ani. Vîrsta ei de atunci, prezen­ța ca membru al familiei a se­ducătorului și mijloacele de in­timidare folosite de el pentru a ascunde faptele, sînt argumente suficiente pentru a justifica în mare măsură tăcerea vremelnică a Adrianei. Dar am subliniat­­ vremelnică. Mai devreme sau mai tîrziu ea trebuia să se con­vingă că există taine ce nu pot fi ascunse toată viața. Și nu nu­mai atît, dar chiar necesitatea­ de a șterge din viața ei aceasta pată ar fi impus să ceară ajuto­rul celor din jurul său. Desigur că primul și cel mai apropiat om care ar fi putut să o ajute ar fi trebuit să fie mama ei. Genero­zitatea Adrianei, care și-a me­najat mama de o cruntă lovitu­ră, a avut de data aceasta un efect negativ, deși este greu de explicat faptul că în atîția ani ea nu a putut pătrunde in acest colț tainic al sufletelor fiicei și soțului ei C. BLAGOVICI ț Cqjitiauaie în pagina a 2-a) . Căsnicia soților Adriana și Cornel T. a ținut doar o lună, în ciuda tuturor motivelor care ar fi permis oricui să creadă că fa­milia lor se întemeiase pe cele mai solide baze cu putință, prie­tenii și cunoscuții au aflat cu stupoare că tinerii soți au hotă­­rît să se despartă. Stupoare jus­tificată. Toți știau că se căsăto­riseră din dragoste, după o prie­tenie de aproape doi ani de zi­le. Vîrsta lor, foarte potrivită pentru căsătorie, condițiile ma­teriale bune, seriozitatea de ne­tăgăduit a amîndurora — iată alte elemente ale solidei teme­lii a dublului „da" rostit cu nu­mai o lună in urmă în fața ofi­țerului stării civile. Pornind de Aprobarea contractelor colective în întreprinderile regiunii au con­tinuat adunările și conferințele or­ganizate de comitetele sindicale pentru analiza felului cum s-a des­fășurat activitatea pentru îndeplini­rea angajamentelor din contractele colective pe anul 1966. în același timp sunt aprobate proiectele de contracte colective pentru anul 1967 în care sunt cuprinse noile anga­jamente, precum și măsurile preco­nizate pentru îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de producție în cel de-al doilea an al cri­inalului. SAMIȘ D. NICOLAE brigadier la C.A.P., candidat al F.D.P. în circumscripția nr. 16 Valea Seacă, raionul Adjud. VASILE A. SÎRBU secretar al Comitetului executiv al Sfatului popular comunal Podoleni — Piatra Neamț, candidat al F.D.P. în circumscripția nr. 46 comunală. G.A.S. Sascut Preț de cost rentabilitate Valorificarea suprafețelor de teren de care dispune gospodăria noastră, la întreaga capacitate, a făcut ca, an de an, producțiile să sporească simțitor. Cultura grîului, una din culturile de bază din unitate, a ocu­pat cele mai bune suprafețe în ca­drul asolamentelor, înregistrînd și cele mai bune rezultate. în anul 1966, de pe suprafața de 650 hectare recolta a fost, în medie la hectar, de 2.778 kg, iar la cultura porum­bului (400 hectare), a atins 4.939 kg boabe. La aceasta au contribuit măsurile luate pentru îngrășarea de bază a solului. In ultimii 4 ani s-au admi­nistrat următoarele cantități de gu­noi : în 1963 — 7.210 tone, în 1964 —­ 7.161 tone, în 1965 — 15.291 tone, iar în 1966 — 7.212 tone, în total : 36.874 tone gunoi. Ca îngrășăminte chimice s-au ad­ministrat, în anul 1966, aproape 300 tone azotat de amoniu suplimentar, precum și 135 tone superfosfat, îna­inte de arătura de toamnă, în dozele indicate și cerute de plantele de cul­tură. De menționat că lucrările so­lului s-au făcut de bună calitate, operativ, evitîndu-se pierderile de apă în perioadele secetoase. Una din cele mai interesante ex­periențe acumulate de noi în cursul anului trecut și pe care o vom ex­tinde în viitor se referea la un aspect esențial al producției și anume la posibilitățile de reducere a prețu­lui ei de cost. Pe o suprafață de 115 hectare cu porumb s-au admi­nistrat și ierbicide, înregistrîndu-se rezultate deosebite. Pe această cale s-a eliminat, la lucrările de între­ținere, întregul volum de muncă ma­nuală, întreținerea culturii făcîn­­du-se numai mecanic. Astfel, tona de grîu a costat cu 205 lei mai puțin decit a fost planificată, tona de porumb cu 363 lei, iar prețul de cost al tonei de porumb-siloz a fost redus cu 58 lei față de plan. în ce privește sectorul zootehnic, unitatea noastră este profilată pe îngrășarea tineretului taurin și creș­terea oilor pentru lînă semifină. La aceste categorii de animale, prin­­tr-o bună îngrijire, prin adminis­trarea unor furaje ieftine din pro­ducție proprie și economisirea de forță de muncă manuală, prin folo­sirea chibzuită și la maximum a în­tregului utilaj ce-l avem în dotație, s-au obținut rezultate bune. Astfel, sporul mediu zilnic a fost realizat în proporție de 115 la sută, cu un consum de 7,2 unități nutritive față de 10 unități nutritive prevăzute în plan, pentru obținerea sporului pla­nificat. Unitatea a livrat in anul 1966 peste prevederile planului, la fon­dul centralizat al statului, 294 tone grîu, 65 tone carne taurine,­­108 dl lapte de oaie, 1,4 tone lînă, 28 tone struguri de masă, 6 tone carne de oaie, depășindu-se cu mult angaja­mentele.­Rezultatele menționate sunt rodul eforturilor întregului­ colectiv, efor­turi care au fost răsplătite în pro­porție corespunzătoare cu succesele obținute. Aceasta reiese și din suma la care se ridică valoarea premiilor acordate muncitorilor și salariaților în cursul anului trecut — peste 400.000 lei. Ing. ILIE CIOVTCA director al G.A.S. Sascut scăzut - sporită CANDIDAȚII F­O­P ALEGATORILOR Ca adevărați gospodari Zile de februarie. Iarnă zdravă­nă. Cu nămeți mari și viscol. Adevă­rată iarnă. Cooperatorii din Timișești, raionul Tg. Neamț, au acum o sumedenie de preocupări: la fermele de animale, să ducă pe cîmp îngrășăminte, să chibzuiască asupra pregătirilor pen­tru campania de primăvară. Și totuși ceva deosebit se polarizează din ce în ce mai mult atenția : apropierea alegerilor. E vremea doar a intîl­­nirilor între candidați și alegători. Dinspre apa Moldovei, insera­rea pășește pe nesimțite. In casa u­­nui cooperator s-au strins mai mulți cetățeni. Discută aprins. Unul infăți­­șează tabloul înfăptuirilor gospodă­rești din comună.­­ A fost înălțată o școală in sa­tul Preutești, pe 3 km distanță de drum au fost executate prin mun­că patriotică transportul și așternu­tul balastului, astupatul gropilor și taluzatul șanțurilor. Iată numai cite­va realizări din comuna noastră — spunea Gheorghe Har­ja. — Noi , am avut plantați cei mai mulți pomi în circumscripția nr. 3 spunea Vasile Iancu. Peste 150. —Cînd l-am desemnat pe candida­tul nostru, tovarășul Dumitru Co­­jocaru — reia Gheorghe Har­ja — am propus să fie amenajată o zonă pe partea dreaptă a drumului raio­nal ce străbate circumscripția noa­stră pentru ca să poată circula tre­cătorii. Și să facem și un părculeț pentru zburdălnicia copiilor. Eu zic că le putem duce la îndeplinire. S-au ridicat la cuvint și alții. Fie­care și-a dat cu părerea ce trebuie să se facă pentru ca cele propuse să fie traduse in practică. A vorbit și candidatul lor, tovară­șul Dumitru Cojocaru : — Eu făgăduiesc să muncesc cu femei și de acum încolo, pontia cu­ treburile plănuite să fie duse la ca­păt, iar circumscripția noastră, prin munca tuturor, să fie mereu in frun­te. Sfat rodnic — Hei Costică, ești acasă. Vino că s-a adunat lumea. Costică Gavrilovici și-a îndesat bine căciula pe cap, și-a luat cojo­cul și a ieșit în uliță. La poarta ca­sei lui Gheorghe Chelaru s-a mai în­­tilnit cu vreo 2-3 săteni. Toți aveau același drum , la întilnirea cu candi­datul F.D.P. Vintița Tofan, din cir­cumscripția electorală nr. 4 din co­muna Filipești, raionul Roman. Prefacerile din ultimii ani in co­muna Filipești, sunt vizibile la tot pasul. Au fost construite două școli noi, una în Galbeni, alta in satul Cotu Grosului, au fost executate lu­crări de electrificare în satele Fili­­pești și Galbeni, de-a lungul șose­lei naționale, iar în ultimul sat, uli­țele au fost lărgite și reparate. Toate acestea umplu de mindrie inimile locuitorilor acestei așezări. Cei prezenți n-au uitat să înfățișe­ze și realizările din circumscripția nr. 4. Construirea unui pod din be­ton, consolidarea unui mal pentru a opri scurgerea apei și stricarea drumului, rondurile cu Hori și altele la care cetățenii au pus suflet și pu­tere de muncă sunt numai citeva din aceste realizări. Tovarășul Constantin Cozma, mem­bru în biroul comunal F.D.P. și-a scos carnetul și­ a spus: — La adunarea în care ați desem­nat-o drept candidată pe tovarășa Vintița Tofan, ați propus construi­rea unui pod la intrarea in circum­scripție. Poate fi înfăptuită propu­nerea ? Și cei de față au discutat cu matu­ră chibzuință cum să adune materia­lul, cine să facă operațiile ce ne­cesită mină de lucru calificată pen­tru ca propunerea să nu rămînă pe UN MIJLOCUL hirtie, ci să prindă viață. Oamenii au venit cu propuneri și soluții. Cu părerea unanimă — că propunerea va putea fi îndeplinită — au de acord și Magdalena Bratu fost și Gheorghe Chelaru, Gheorghe Filip ca și Constantin Gavrilovici, con­vinși că și de acum încolo, candi­data lor, Virata Tofan, se va afla în frunte și-i va mobiliza la toate tre­burile gospodărești. Un nou cămin cultural Prin contribuția voluntară a cetă­țenilor, la Lapoș, Comun­a Dărmă­nești, raionul Moinești, a fost dat în folosință un frumos cămin cultu­ral. Cu prilejul inaugurării noului e­­dificiu de cultură, s-a sărbătorit și 25 de ani de activitate a corului mixt din localitate. Succese ale meșteșugarilor Patru Uniuni regionale ale coo­perației meșteșugărești din țară au primit recent titlul de „Uniune frun­tașă în activitatea cultural-educa­­tivă de masă“. Printre acestea se află și U.R.C.M. Bacău (alături de U.R.C.M. București, Brașov și Cluj), în aprecierile făcute de UCECOM se amintește, printre altele, că în cadrul U.R.C.M. Bacău „s-a izbutit crearea în cooperative a unor co­misii culturale active, care desfă­șoară o muncă meritorie, ca de pildă cooperativele „Deservirea" și­ „în­frățirea“ — Piatra Neamț, „Muncă și artă“ — Bacău etc. Sunt în ge­neral — se spune în caracterizarea făcută — puține cooperative în țară, unde să existe o activitate atît de dezvoltată și intensă ca la aceste cooperative". Nu ne rămine decit să urăm noi succese cooperatorilor meșteșugari din regiune. Se impun măsuri urgente de deszăpezire In ultimele zile, da­torită scăderii bruște a temperaturii, a nins din abundență. Sporirea vi­­tezii vîntului a provo­cat un puternic viscol, iar pe majoritatea tra­seelor, circulația a fost întreruptă. Totuși, prin unele măsuri energice întreprinse, s-a reușit să se asigure în bună măsură aprovizionarea cu pîine și alte ali­mente necesare popu­lației, funcționarea re­țelei de apă și termofi­­care, ca și transportul lucrătorilor spre și de la unitățile productive. Cu toate că viscolul a mai scăzut din Intensi­tate totuși nu trebuie slăbite eforturile. In primul rând este vorba de deszăpezirea artere­lor de circulație, mai a­­les cele de mare impor­tanță economică. Este necesar să se acorde prioritate asigurării ac­cesului spre spitale, școli, grădinițe, ferme de animale și alte o­­biective de stringență importantă. Este absolut necesar ca toate­­ comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare să organizeze activitatea în așa fel pentru ca forțele și mij­loacele pentru deszăpe­zire să fie utilizate cu MAXIMUM DE RAN­DAMENT. O sarcină de mare răspundere revine comitetelor de cetățeNi, depUTAților, tuturor fac­torilor de răspUndere pentru luarea măsurilor urgente de deszăPeZire. ESTE O DATORIE PATRIOTICĂ PENTRU TOȚI CETĂȚENII DIN ORAȘELE ȘI COMU­NELE REGIUNII SĂ PARTICIPE LA DESZĂ­PEZIRE, LA CURĂȚI­REA TROTUARII­OR ȘI CĂILOR DE ACCES PENTRU A SE ASI­GURA O ACTIVITATE NORMALĂ ÎN TOATE SECTOARELE. Cu prilejul adunărilor lunare ținute luna aceasta la Uzina metalurgică din Bacău, pentru rezultatele bune obți­nute în producția anului 1966, au fost declarați fruntași în întrecerea socialistă unu număr de 286 muncitori, maiș­tri, tehnicieni și ingineri. Din rîndul acestora 111 sunt turnători, în fotografie imaginea lumînării insignei de fruntaș, pentru a patra oară consecutiv, turnătorului formator Vasile Solomon. in lupta cu viscolul Viscolul și zăpada abundentă care a căzut zilele trecute au perturbat activitatea productivă în cadrul în­treprinderilor petroliere din regiu­nea noastră. Petroliștii însă au dat dovadă de inițiativă, de multă ener­gie și conștiinciozitate in remedie­rea operativă a defecțiunilor ivite. La Schela de extracție Ze­meș, de exemplu, din cauza pră­bușirii unui copac pe linia de înaltă tensiune, s-a întrerupt a­­limentarea cu curent electric a aces­tui sector. In condiții deosebit de grele, electricienii, sub conducerea maistrului Nicolae Filip, au reme­diat la timp defecțiunea. In toate în­treprinderile petroliere din raionul Moinești, petroliștii au lucrat de zor la desfundarea principalelor artere de acces la sonde. Pe drumurile So­­lonț, Tărîța, Frumoasa, Grigoreni, au lucrat 10 buldozere și tractoare din cadrul Trustului de foraj Moi­nești pentru a pune în circulație șoselele în vederea alimentării son­delor cu material și combustibil. Și în cadrul Trustului de extrac­ție Moinești se muncește la deszăpe­zirea căilor de acces la sonde. Colaborarea dintre D.S.A.P.C. și I.R.E.— Documentația va fi predată la timp și cu avizul LR.E. In ziarul nostru din 27 ianuarie a.c. a fost publicat articolul: „Poa­te fi îmbunătățit procedeul actual șl ridica problema îmbunătățirii co­laborării dintre D.S.A.P.C. și I.R.E. pentru Întocmirea documentației tehnice la noile construcții social­­culturale din regiune. După publi­carea în ziar a articolulu­i amintit, în ancheta pe care o întreprinde prin regiune Termenul a căutat să afle părerea proiectanților și elec­tricienilor despre propunerea con­structorilor prin persoana inginerei Ana Capșa. In acest scop a avut convobiri cu tovarășii Ștefan Cichi, directorul D.S.A.P.C. Bacău și Ion Mazilu șeful serviciului utilizare e­­nergie electrică de la I.R.E. Bacău. Redăm, pe scurt, convorbirile avute: La D.S.A.P.C. — Tovarășe director, dv. au­ parti­cipat la dezbaterea sarcinilor de pro­ducție pe anul 1967 ale grupului 1 construcții Bacău, deci și la propu­nerile făcute pentru îmbunătățirea organizării muncii și producției pe șantiere. Desigur ați citit și articolul publicat în ziarul „Steagul roșu" cu privire la una din propunerile fă­cute de inginera Ana Gapșa. Vă ru­găm să vă spuneți părerea în legă­tură cu această propunere. — Propunerea tovarășei inginere izvorăște dintr-o necesitate de re­zolvare operativă a problemelor noa­stre, ea țintind spre îmbunătățirea activității de proiectare și realizare a investițiilor, într-adevăr proce­deul anterior constituia o greutate în desfășurarea unor activități nor­male de lucru pentru constructori, fapt care se răsfrîngea negativ asu­pra situației economice a șantiere­lor, asupra calității construcțiilor. Acest lucru a fost observat și de proiectanții noștri precum și de că­tre I.R.E. Pentru a-I înlătura, în ul­timele două luni ale anului trecut, a avut loc o discuție între proiectant și I.R.E. în urma căreia s-au stabi­lit unele măsuri care să asigure pre­darea documentației tehnice com­plete, însușite totodată și de orga­nul tehnic al I.R.E. — După cu­ se vede și proiectan­ții sunt pe poziția aleasă de construc­tori. Urmează faptele. — In sprijinul afirmației dv. vin cu o explicație pe care o consider necesară în elucidarea problemei. Concret este vorba despre lapte. La noile documentații planurile de In­stalații electrice proiectate în ca­drul D.S.A.P.C. sunt verificate și în­sușite de I.R.E. prin avizarea direc­tă pe planșele de execuție. D.S.A.P.C. ținînd cont de toate observațiile fă­cute de I.R.E., definitivează proiec­tul și predă, astfel, beneficiarului do­cumentația pusă de acord și cu punctul de vedere al I.R.E.-ului. — Se poate spune că timpul la care se referea inginera Ana Gap­șa este mai eficient folosit. — Exact. Ceea ce se pierdea ul­terior de către constructori cu re­zolvarea unor obiecțiuni este acum cîștigat în scopul reducerii termene­lor de execuție a lucrărilor respec­tive. La I.R.E. — Cunoscînd acum și dv. proble­ma ridicată prin propunerea ingine­rei Ana Capșa, cit și punctul de ve­dere al proiectantului prin tovară­șul director Ștefan Cichi, vă ru­găm tovarășe Mazilu să ne împăr­tășiți punctul de vedere al I.R.E. — De la început, aș sublinia faptul că în punctul de vedere al proiec­tantului se include și al nostru, pro­blema preocupîndu-ne în aceeași măsură pe toți, în plus, aș adăuga că mergînd în sensul îmbunătățirii colaborării dintre proiectant și I.R.E. în scopul predării la timp și complet beneficiarului documentația tehnică, au fost extrase principale­le noastre observații care se repe­tau la fiecare nouă documentație, s-a întocmit cu ele o notă de obser­vații care în discuția cu proiectan­tul a fost însușită de acesta în sensul prevederii de la început, în proiect, a observațiilor impuse de normele în vigoare. Printre acestea se enu­mera în special cele amintite de to­varășa ing. Ana Capșa (tablourile pe rame rabatabile, ușile de protec­ție metalice, siguranțele de 350 A, aparatele pentru măsurat consumul de energie electrică ș.a.). Conside­răm in felul acesta, că ne-am pus de acord preocupările noastre cu ale constructorilor pentru îmbunătă­țirea activității economice pe șantie­rele regiunii.­­ Convorbirile purtate în ancheta termenului cu privire la însușirea a ceea ce practica a dovedit că tre­buie perfecționat în colaborarea din­tre D.S.A.P.C. și I.R.E. și constructor, au confirmat stabilirea unui punct de vedere comun în această direcție, ceea ce exprimă in fapt hotărîrea lor de a asigura o bază trainică în­făptuirii la timp și cu eficiență ri­dicată a investițiilor din regiune. >

Next