Steagul Roşu, martie 1967 (Anul 22, nr. 4375-4401)
1967-03-01 / nr. 4375
r t CHITI IN ZIARUL DE AZI: CâMITì M»M pag. a III-op 0 ® T Organizațiile de partid HODIUZAÎOR ACTIV PI LOCUI DE PRODUCȚIE In luna ianuarie a.c. planul producției industriale a orașului Bacău a fost realizat la toți indicatorii. Planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 102,6 la sută, al producției marfă vîndută și încasată — 102,9 la sută, iar productivitatea muncii, în aceeași perioadă, în proporție de 103,1 la sută. Dintre întreprinderile și unitățile economice care au obținut rezultate bune în luna ianuarie, remarcăm „Letea“ și Antrepozitul frigorific, Fabrica de confecții și Fabrica „Proletarul“. Aceste depășiri au fost obținute în cea mai mare parte pe seama creșterii productivității muncii, majoritatea întreprinderilor realizînd numărul mediu scriptic de salariați sub cel planificat. Ca urmare a acestei creșteri, s-au dat peste plan produse în valoare de peste 4 milioane lei. In ce constă „cheiat” succeselor Comitetul orășenesc de partid îndrumat organizațiile de bază pentru ca acestea, concomitent cu urmărirea îndeplinirii sarcinilor de plan pe 1966, să stabilească măsuri politice și organizatorice în vederea asigurării condițiilor necesare realizării ritmice a planului pe 1967, încă din primele zile, în vederea traducerii în viață a prevederilor Plenarei C. C. al P. C. R. din decembrie 1966. Acest stil de muncă a creat posibilitatea realizării lucrărilor de investiții, de mică mecanizare, a determinat o aprovizionare ritmică a locurilor de muncă, asigurîndu-se totodată asimilarea și punerea în fabricație a noi produse. Comitetele de partid și organizațiile de bază din secții, sectoare și schimburi au analizat cu răspundere aspectele de producție, au evidențiat lipsurile ivite în desfășurarea procesului de producție, stabilind măsurile necesare în vederea eliiminării lor. De exemplu, la Fabrica de șuruburi, spațiile mici din secții și nedispunerea utilajelor în flux tehnologic, făceau ca unitatea de suprafață pentru fiecare mașină și muncitor să fie nesatisfăcătoare față de normele de producție. La indicația comitetului de partid din fabrică colectivul pentru organizarea științifică a producției a studiat aceste probleme și a luat o serie de măsuri privind organizarea fluxului tehnologic la fabricarea șuruburilor pentru lemn. Așa s-a realizat o linie de transport suspendată, s-a modernizat un număr de 60 utilaje etc. Toate aceste măsuri au condus la creșterea producției de șuruburi pentru lemn cu cca 10 milioane bucăți pe an, la reducerea numărului mediu scriptic cu 21 muncitori, crescînd în același timp productivitatea muncii cu 3,4 la sută, în conducerea activității economice. Comitetul orășenesc de partid nu s-a mulțumit numai cu obținerea unor rezultate globale de către întreprinderi, ci a urmărit și cum se realizează ceilalți indicatori economico-financiari. De exemplu, la Fabrica „Letea", in anul 1966, dacă se realizau unii indicatori de bază ai planului, la o analiză mai profundă asupra modului cum s-au realizat aceștia, s-a constatat că unele produse ca : hîrtie de ziar, hîrtie pergaminată, caiete etc. se realizează nerentabil. La indicația Biroului Comitetului orășenesc de partid, comitetul de partid al fabricii a organizat colective de specialiști care au analizat cauzele ce determinau această situație. S-a ajuns la concluzia că la aceste produse se depășeau consumurile specifice. In urma măsurilor luate a fost rentabilizat produsul caiete, urmînd ca în acest an să fie rentabilizate și celelalte produse. De altfel, această acțiune a fost extinsă la toate întreprinderile care au produse nerentabile. Dar este greu de conceput un proces de producție temeinic pus la punct, fără existența unei discipline riguroase în toate compartimentele întreprinderii. Tată de ce, concomitent cu măsurile luate de organizațiile de bază pentru organizarea proceselor de producție, au fost stabilite sarcini privind întărirea disciplinei și corectitudinii la fiecare loc de muncă. Dacă în 1966, în orașul nostru s-au înregistrat în medie, pe lună, 1.000 de absente nemotivate, în prima lună a acestui an numărul acestora a scăzut cu circa 70 la sută. In urma măsurilor luate de comitetul de partid de la Complexul de industrializare a lemnului și de organizațiile de bază, care au analizat problemele disciplinei în producție, numărul absentelor nemotivate a scăzut de la circa 200 de absente pe lună la numai 25 în ianuarie a.c. La întreprinderile poligrafică și cea de morărit măsurile politice luate de organizațiile de partid au avut ca rezultat reducerea totală a absentelor nemotivate în prima lună a anului. (Continuare în pag. a III-a) ION CÎRLAN secretar al Comitetului orășenesc Bacău al P. C. R. ■W .. ’ MSS • .a. ■ Localul Liceului din comuna Țibucani, raionul Tg. Neamț, dat în folosință în anul școlar 1965—1966. „MĂRȚIȘORUL“ Minuscul obiect, legat de un fir de mătase, in care se împletesc albul și roșul — culorile purității și vieții — mesager al celor mai bune și curate ginduri, al prieteniei, dragostei și respectului: Mărțișorul. Sind a început tradiția ? ...Poate chiar din timpul Romei antice. La romani exista un obicei frumos. Cu ocazia Noului an, al cărui început era 1 martie, bărbații oferea soțiilor logodnicelor sinșiruri albe sau roșii — albul, simbol al sănătății, iar cel roșu al torței. Preluat de la străbuni, ca multe alte obiceiuri și transmis de la o generație la alta, poporul i-a adus și unele modificări. La tirul de mătase, un semn de imbelșugare, s-a atașat o monedă executată cu măiestrie din aramă, bronz sau chiar din aur, după mărimea posibilităților celui ce oferea. Adesea aceste monede purtau săpate adinc inițialele logodnicilor — semn al unirii a două inimi. In anumite regiuni ale țării se mai păstrează încă in acest obicei ecouri de demult. Mărțișorul se fabrică chiar în ajunul zilei de 1 martie. In ultima seară din februarie, băieții tineri se reunesc in casa celei mai in virstă femei din sat, care știe să confecționeze cu pricepere obiectele gingașe. In timp ce bătrîna toarce cu migală tirul de mătase, băieții fac concursuri de anecdote populare și de snoave. Frumoasele podoabe făurite in noaptea albă a lui mărțișor sunt primite cu emoție de tinerele fete. Ele se poartă timp de 9 zile, sau pînă la 1 aprilie, după care culeg primele ramuri de salcie, cu mitișori, sau de măr înmugurit, de care leagă mărțișorul și-l așează apoi in casă, la loc de cinste. Lu umorul caracteristic poporului nostru, alături de simboluri ale dragostei, prețuirii și sincerității, au fost create și mărțișoare „norocoase". Dar indiferent de ceea ce ele reprezintă, fetele și femeile le poartă cu plăcere. Dăruiri-le cu aceeași bucurie ! Pentru întărirea economică și organizatorică a cooperativelor agricole prezintă o mare însemnătate alegerea la conducerea acestor unități, a unor oameni harnici, cinstiți, pricepuți. In decursul anilor, regiunea noastră s-au ridicat nuînmeroase cadre care îndeplinesc cu succes funcții de răspundere în cooperativele agricole. Dezvoltarea intensivă și multilaterală a agriculturii, imprimarea unui caracter cât mai științific procesului de producție din cooperativele agricole, impun îmbogățirea continuă a bagajului de cunoștințe tehnice, economice și organizatorice a președinților, brigadierilor, contabililor. Una din principalele preocupări ale uniunilor cooperatiste din regiune o constituie ridicarea pe o treaptă superioară nivelului de pregătire a cadrelor de a conducere din aceste unități. In ultimii doi ani, au fost pregătiți prin cursuri cu durata pînă zece luni 1272 de președinți, brigaladieri si contabili. Alți 163 de cooperatori au terminat cursurile școlilor tehnice, devenind tehnicieni agronomi, veterinari și horticultori. Și, fiindcă cea mai mare parte din terenul regiunii noastre este propice extinderii viticulturii și pomiculturii, multe din cooperativele agricole din raioanele Bacău, Adjud, Tg. Neamț și Moinești au trimis cadre la specializare în stațiunile experimentale din Fălticeni, Odobești, și Buzău. Bineînțeles, nu toți brigadierii și șefii de echipă au putut fi trimiși să urmeze astfel de cursuri. S-a urmărit ca aceștia să fie cuprinși în învățămîntul agrozootehnic de masă, în cadrul căruia în ultimii ani au fost pregătiți circa 27.000 de cooperatori. Intre absolvenții celor trei ani se află majoritatea brigadierilor și șefiilor de echipe care aduc acum o contribuție de seamă la sporirea producției agricole. Începînd din acest an, pentru cooperatorii care au absolvit cursurile de trei ani, s-au organizat, ca o formă nouă, ciclurile de conferințe pentru aprofundarea cunoștințelor agrozootehnice. Dintr-o analiză făcută nu demult însă, rezultă că pînă acum nu au fost școlarizați decât 38 la sută din numărul total al președinților și 40 la sută din cel al brigadierilor. Această situație trebuie să facă obiectul unei atenții sporite din partea uniunilor cooperatiste, în legătură cu această activitate se ridică însă și o serie de probleme care se cer rezolvate, în unele unități se mai manifestă încă insuficientă răspundere pentru selecționarea și trimiterea la școală a cadrelor. Au existat cazuri cînd recrutarea acestora s-a făcut în grabă, cu superficialitate, fără să se analizeze calitățile și perspectivele cooperatorului respectiv. Ba uneori s-au încălcat și principiile democrației cooperatiste trimițîndu-se la școli oameni cu care adunarea generală a cooperatorilor nu era de acord. Urmarea , în raionul Piatra Neamț, de exemplu, 30 de cooperatori școlarizați nu au primit nici o sarcină deoarece s-au dovedit necorespunzători, iar în raionul Bacău, din 219 țărani cooperatori școlarizați, 72 nu au fost promovați nici măcar în funcția de șefi de echipe. Pentru anul acesta se prevede să fie școlarizați 930 de președinți, brigadieri. Va trebui ca fiecare dintre aceștia să fie discutat și aprobat de adunarea generală, să fie selecționați numai oameni harnici cu spirit gospodăresc, cinstiți, cu prestigiu in rîndul cooperatorilor, oameni cu dragoste de învățătură. GH. MOLDOVEANU (Continuare în pag. a ii»" In conducerea cooperativelor agricole : CADRE BINE PREGĂTITE, cu un înalt simț de răspundere Ți-am adus un mărțișor. II I Anul XXII Nr. 4375 (5854) | II ■ Miercuri 1 martie 1967 b -----------------------------------------------------------în I 4 pagini 25 bani I I Plenara Comitetului regional Bacău al P.C.R. Ieri, au avut loc lucrările Plenarei Comitetului regional Bacău al P.C.R. Pe ordinea de zi s-a aflat „RAPORTUL PRIVIND ACTIVITATEA POLITICA ȘI ORGANIZATORICA DESFĂȘURATĂ DE ORGANELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE PARTID PENTRU FOLOSIREA CHIBZUITĂ PĂMÎNTULUI ȘI EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE“. La Plenară au participat în calitate de invitați secretari ai comitetelor raionale și orășenești de partid, președinții comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, ai consiliilor agricole și ai uniunilor raionale ale C.A.P., președinți și ingineri ai unor cooperative agricole de producție și directorii gospodăriilor agricole de stat din zona deluroasă sau cu volum mare de irigații, activiști de partid și de stat, reprezentanți ai unor organizații centrale, activiști ai secțiilor agrară, organizatorică și propagandă ale Comitetului Central al P.C.R. Au participat de asemenea : ing. Nicolae Mantz, secretar general la Consiliul Superior al Agriculturii și directori generali din Consiliul Superior al Agriculturii. Plenara Comitetului regional de partid a dezbătut amplu multiplele probleme legate de continua îmbunătățire a fertilității solului, a subliniat posibilitățile existente în agricultura regiunii de sporire a eficienței pămîntului, mai ales în zona deluroasă. Un accent deosebit a fost pus, în discuțiile purtate, pe măsurile ce trebuie luate pentru a dezvolta plantațiile de vii și pomi, pentru a se Îngriji corespunzător, cit și in direcția sporirii suprafețelor irigate și fertilizate cu Îngrășăminte chimice și organice, în încheierea discuțiilor a luat cuvintul tovarășul IOAN ICHIM, prim-secretar al Comitetului regional Bacău al P.C.R. Vorbitorul a analizat pe larg modul în care s-au ocupat organele și organizațiile de partid, uniunile regională și raionale ale C.A.P. și consiliile agricole regional și raionale, precum și consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producție din regiunea noastră de folosirea rațională a pămîntului, măsurile politice și organizatorice ce trebuie aplicate în scopul dezvoltării agriculturii regiunii, sporirii eficienței ei. Plenara a adoptat hotăriri corespunzătoare pentru a transpune în viață sarcinile ce revin agriculturii regiunii Bacău din Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R., precum și pentru aplicarea prevederilor Plenarei Comitetului Central din decembrie 1966, de a mări continuu rodnicia pămîntului, de a spori producțiile agricole prin ridicarea potențialului de producție a solurilor din regiunea noastră. CAMPANIE ELECTORALA ÎN COMUNELE REGIUNII Adunarea de la Sticlești Din Micșunești sau Climești, din Făurei și Tatomirești au venit în după-amiaza zilei de luni la căminul cultural din Budești raionul Roman aproape 450 alegători. Purtînd în suflet și gînd bucuria și răspunderea majoră a votului pe care-1 vor da la 5 martie, ei s-au strîns pentru a trece în revistă împreună cu candidații lor în cadrul unei însuflețite adunări electorale succesele dobîndite în anii puterii populare și perspectivele luminoase pe care le deschide viitorul. Relevînd faptul că asemeni tuturor așezărilor rurale din raionul Roman, comuna Budești a parcurs trepte evidente pe scara progresului, vorbitorii au arătat că în ultimii ani în comună au fost construite o școală generală, un pod în Tatomirești, satul Climești, a fost racordat la rețeaua de înaltă tensiune, iar peisajul comunei a căpătat noi elemente ale înfrumusețării și bunei gospodăriri. — Sîntem bucuroși să discutăm astăzi cu candidații noștri. E un bun prilej să putem constata că împreună cu ei am putut înfăptui multe lucruri de folos obștesc pentru ca satele comunei noastre să fie tot mai înfloritoare. (Nicolae Iftimca, țăran cooperator). — în ultimii ani a crescut simțitor nivelul de trai al budeștenilor. Cooperatorii noștri se hrănesc și se îmbracă din ce in ce mai bine, își îmbogățesc necontenit universul lor spiritual. (loan Anton, candidat al F.D.P. în circumscripția electorală nr. 14). Vorbind despre perspectivele de dezvoltare a comunei, alegătorul Nicolae Dăscălița spunea: „ în cadrul întîlnirilor de pînă acum noi am făcut multe propuneri din care cîteva au și început să prindă viață. Este vorba de stabilirea gurilor de fiorini care vor fi construite in acest an ca și despre procurarea lemnului ce va fi folosit la construcția podețelor. Vom urma pe viitorii deputați la orice treabă de folos obștesc ce va fi întreprinsă pentru a înfrumuseța tot mai mult chipul comunei noastre. — Sîntem martorii unor prefaceri înnoitoare. Trăim ani minunați, plini de împliniri și satisfacții. Participăm activ și vedem cu ochii cum politica înțeleaptă a partidului nostru de înflorire a României socialiste și prosperitate a poporului nostru dă roade zi de zi. Este deci, o fericire și un moment de înaltă răspundere să ne prezentăm la 5 martie în fața urnelor și să dăm votul nostru cu toată încrederea candidaților F.D.P. (Constantin Sava, țăran cooperator). Asemenea cuvinte izvorîte din toată inima au exprimat si alti alegători. Incheindu-se într-o atmosferă însuflețitoare, adunarea electorală din Budești a constituit încă un minunat prilej pentru ca participanții să-și manifeste încrederea deplină și adeziunea în politica profund realistă a partidului și guvernului nostru, angajîndu-se să muncească fără preget pentru continua consolidare economico-organizatorică a cooperativei agricole si înflorirea comunei lor dragi. Operativitate în înfăptuirea propunerilor Actuala campanie electorală produce o accelerare a pulsului vieții satelor noastre. Masele de alegători sunt chemate să-și spună părerea în toate problemele care privesc ridicarea nivelului gospodăresc al comunelor, în adunările cetățenești prilejuite de propunerea candidaților F.D.P., în întîlnirile dintre aceștia și alegători, s-au făcut numeroase și valoroase propuneri. Unele din acestea au și devenit realitate, prin eforturile sfaturilor populare comunale, cu sprijinul activ al maselor de alegători. Iată cîteva : ROMAN La Onișcani trebuie construit un nou cămin cultural. Unii alegători au propus achitarea întregii sume votate pentru procurarea materiala(Continuare in pag. a 2-a) Adunare festivă La Fabrica de ciment din Bicaz a avut loc adunarea festivă pentru decernarea diplomei de întreprindere evidențiată pe regiune pentru realizările obținute în întrecerea socialistă desfășurată în anul 1966. Succesele (mai bine de 5.000 tone ciment, 1.857.000 lei beneficii, 1.927.000 lei economii la prețul de cost, 1,5 procente la productivitatea muncii ș a., toate peste sarcinile de plan au la bază, printre principalele căi, îndeplinirea la timp a măsurilor tehnico-organizatorice pentru mai buna organizare a producției, precum și munca însuflețită a întregului colectiv de muncitori, tehnicieni, maiștri și ingineri din rîndul cărora, 210 au fost evidențiați lună de lună primind astfel, la sfîrșitul anului, steluța de fruntaș în producție. Pînă ieri, în regiune, au mai primit diplome de întreprinderi fruntașe pe raioane și orașe, Rafinăria din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, întreprinderea mecanică din Roman, Fabrica de hîrtie și celuloză „Letea“ din Bacău, gospodăriile agricole de stat din Dămienești-Roman, Șerbești-Bacău ș. a. „Poeții lumii câită pacea“ Numeroși iubitori de literatură au fost prezenți ieri seară, în moderna bibliotecă a casei de cultură a sindicatelor din Bacău, la o plăcută seară de poezie intitulată „Poeții lumii cântă pacea". A vorbit profesorul Voicu Alexandrescu, care și-a ilustrat expunerea cu fragmente din versurile cunoscuților poeți: Vladimír Maiakovski, Pablo Neruda, Nazim Hikmet, Tassos Hivaditis, Eugen Jebeleanu, Nicolae Habiș etc. In atenție, deservirea La cooperativa „Rănirea meșteșugarilor" din Buhuși a avut loc adunarea generală de dare de seamă și alegere a noului consiliu de conducere. Cu acest prilej a fost analizată activitatea desfășurată în cursul anului 1966, fiind abordate unele aspecte privind dezvoltarea și îmbunătățirea continuă a activității de deservire a populației. La ce lucrează Maria Plesnicuțe E adevărat că a lucrat ca pedagogă la Liceul pedagogic din Bacău. Dar „studiul“ la care lucrează in legătură cu „Psihologia adultului in magazinul alimentar cu autoservire" a silit-o să se retragă din viata pedagogică și să se consacre lucrării sale. Ea se bazează și pe o experiența personală în legătură cu... autoservirea. A intrat in magazinul alimentar cu autoservire nr. 17 din Bacău și a sustras, in două rinduri, diferite mărfuri prin... autoservire fără plată. Experiența i-a reușit doar prima dată. A doua oară a fost nevoită să-și întrerupă experiența. Retragerea ei din activitatea „pedagogică“ coincide cu desfacerea contractului de muncă. Copii, să nu vă doară măselele! Bună seara, copii ! Astă seară o să vă spunem o poveste care se cheamă „Fetița și măseaua". Povestește medicul stomatolog Elena Popa, de la Policlinica de copii de pe strada Karl Marx nr. 34 din Bacău. „Pe o fetiță o durea o măsea. Mama ei a venit cu ea la mine. Eu, ca medic, am intrebat-o dacă la durere are și bon, iar dacă la bon are fișă. Nu avea. Așa că fetita a fost tratată cu... indiferentă. Ce e indiferența ? Ce caută ea la cabinetul stomatologic ? Va fi scoasă ca o măsea ? Acro beție Un record in ce privește viteza prin răsturnare a fost omologat recent in orașul Gheorghe Gheorghiu- Dej de către șoferul Constantin Crăiescu. El precizează că a executat această probă cuprins de beția vitezei. Alții presupun astfel de beție, care duce la viteză excesivă. Tot el, in cadrul unui interviu ne-a spus că aparatul folosit este o autobasculantă. De fapt a fost autobasculantă. Deocamdată „recordmanul" va plăti urmările spectaculoasei sale probe. Model „Jap-Jap!“ In afară de confecțiile care se desfac prin Magazinul universal „Bacăul“, zilele acestea, unul dintre vinzători, (Constantin Țifu, de la raionul confecții bărbătești a susamintitului magazin băcăuan) a introdus un nou... model care se bazează pe... „croirea" cumpărătorului. Descusut asupra gestului săvîrșit față de cumpărătorul M. P., salariat la Oficiul orășenesc P.T.T.R. Bacău, Constantin Titu a recunoscut că modelul e vechi și nepotrivit anotimpului.