Steagul Roşu, martie 1967 (Anul 22, nr. 4375-4401)

1967-03-01 / nr. 4375

r t CHITI IN ZIARUL DE AZI: CâMIT­ì M»M pag. a III-op 0 ® T Organizațiile de partid HODIUZAÎOR ACTIV PI LOCUI DE PRODUCȚIE In luna ianuarie a.c. planul produc­ției industriale a orașului Bacău a fost realizat la toți indicatorii. Pla­nul producției globale a fost înde­plinit în proporție de 102,6 la sută, al producției marfă vîndută și încasa­tă — 102,9 la sută, iar productivita­tea muncii, în aceeași perioadă, în proporție de 103,1 la sută. Dintre întreprinderile și unitățile economi­ce care au obținut rezultate bune în luna ianuarie, remarcăm „Letea“ și Antrepozitul frigorific, Fabrica de confecții și Fabrica „Proletarul“. Aceste depășiri au fost obținute în cea mai mare parte pe seama creșterii productivității muncii, ma­joritatea întreprinderilor realizînd numărul mediu scriptic de salariați sub cel planificat. Ca urmare a a­­cestei creșteri, s-au dat peste plan produse în valoare de peste 4 mili­oane lei. In ce constă „cheiat” succeselor Comitetul orășenesc de partid îndrumat organizațiile de bază pen­­­tru ca acestea, concomitent cu ur­mărirea îndeplinirii sarcinilor de plan pe 1966, să stabilească măsuri politice și organizatorice în vederea asigurării condițiilor necesare rea­lizării ritmice a planului pe 1967, încă din primele zile, în vede­rea traducerii în viață a preve­derilor Plenarei C. C. al P. C. R. din decembrie 1966. Acest stil de muncă a creat posibilitatea realiză­rii lucrărilor de investiții, de mică mecanizare, a determinat o aprovi­zionare ritmică a locurilor de mun­că, asigurîndu-se totodată asimilarea și punerea în fabricație a noi pro­duse. Comitetele de partid și organiza­țiile de bază din secții, sectoare și schimburi au analizat cu răspundere aspectele de producție, au evidențiat lipsurile ivite în desfășurarea pro­cesului de producție, stabilind măsurile necesare în vederea eli­­i­minării lor. De exemplu, la Fabrica de șuruburi, spațiile mici din secții și nedispunerea utilajelor în flux tehnologic, făceau ca unitatea de suprafață pentru fiecare mașină și muncitor să fie nesatisfăcătoare fa­ță de normele de producție. La indi­cația comitetului de partid din fabri­că colectivul pentru organizarea ști­ințifică a producției a studiat aces­te probleme și a luat o serie de mă­suri privind organizarea fluxului tehnologic la fabricarea șuruburilor pentru lemn. Așa s-a realizat o linie de transport suspendată, s-a moder­nizat un număr de 60 utilaje etc. Toate aceste măsuri au condus la creșterea producției de șuruburi pentru lemn cu cca 10 milioane bucăți pe an, la reducerea numă­rului mediu scrip­tic cu 21 munci­tori, crescînd în același timp pro­ductivitatea mun­cii cu 3,4 la sută, în conducerea activității economi­ce. Comitetul orășenesc de partid nu s-a mulțumit numai cu obține­rea unor rezultate globale de către întreprinderi, ci a urmărit și cum se realizează ceilalți indicatori eco­­nomico-financiari. De exemplu, la Fabrica „Letea", in anul 1966, dacă se realizau unii indicatori de bază ai planului, la o analiză mai pro­fundă asupra modului cum s-au rea­lizat aceștia, s-a constatat că unele produse ca : hîrtie de ziar, hîrtie pergaminată, caiete etc. se reali­zează nerentabil. La indicația Birou­lui Comitetului orășenesc de partid, comitetul de partid al fabricii a or­ganizat colective de specialiști ca­re au analizat cauzele ce determi­nau această situație. S-a ajuns la concluzia că la aceste produse se depășeau consumurile specifice. In urma măsurilor luate a fost rentabi­lizat produsul caiete, urmînd ca în acest an să fie rentabilizate și cele­lalte produse. De altfel, această ac­țiune a fost extinsă la toate între­prinderile care au produse nerenta­bile. Dar este greu de conceput un proces de producție temeinic pus la punct, fără existența unei discipline riguroase în toate compartimentele întreprinderii. Tată de ce, concomi­tent cu măsurile luate de organiza­țiile de bază pentru organizarea proceselor de producție, au fost sta­bilite sarcini privind întărirea disci­plinei și corectitudinii la fiecare loc de muncă. Dacă în 1966, în orașul nostru s-au înregistrat în medie, pe lună, 1.000 de absente nemotivate, în prima lună a acestui an numărul acestora a scăzut cu circa 70 la sută. In urma măsurilor luate de comi­tetul de partid de la Complexul de industrializare a lemnului și de or­ganizațiile de bază, care au anali­zat problemele disciplinei în pro­ducție, numărul absentelor nemo­tivate a scăzut de la circa 200 de absente pe lună la numai 25 în ia­nuarie a.c. La întreprinderile poli­grafică și cea de morărit măsurile politice luate de organizațiile de partid au avut ca rezultat reduce­rea totală a absentelor nemotivate în prima lună a anului. (Continuare în pag. a III-a) ION CÎRLAN secretar al Comitetului orășenesc Bacău al P. C. R. ■W­ .. ’ MSS • .a. ■ Localul Liceului din comuna Țibucani, raionul Tg. Neamț, dat în folosință în anul școlar 1965—1966. „MĂRȚIȘORUL“ Minuscul obiect, legat de un fir de mătase, in care se împletesc al­bul și roșul — culorile purității și vieții — mesager al celor mai bune și curate ginduri, al prieteniei, dra­gostei și respectului: Mărțișorul. Sind a început tradiția ? ...Poate chiar din timpul Romei an­tice. La romani e­­xista un obicei frumos. Cu ocazia Noului an, al că­rui început era 1 martie, bărbații oferea soțiilor logodnicelor sin­și­ruri albe sau ro­șii — albul, sim­bol al sănătății, iar cel roșu al torței. Preluat de la străbuni, ca multe alte obiceiuri și transmis de la o generație la alta, poporul i-a adus și unele modifi­cări. La tirul de mătase, un semn de imbelșugare, s-a atașat o mone­dă executată cu măiestrie din a­­ramă, bronz sau chiar din aur, după mărimea po­sibilităților celui ce oferea. Adesea aceste monede purtau săpate a­­dinc inițialele lo­godnicilor — semn al unirii a două inimi. In anumite re­giuni ale țării se mai păstrează în­că in acest obicei ecouri de demult. Mărțișorul se fabrică chiar în aju­nul zilei de 1 martie. In ultima sea­ră din februarie, băieții tineri se reunesc in casa celei mai in virstă fe­mei din sat, care știe să confec­ționeze cu pricepere obiectele gin­gașe. In timp ce bătrîna toarce cu migală tirul de mătase, băieții fac concursuri de anecdote populare și de snoave. Frumoasele podoabe făurite in noaptea albă a lui mărțișor sunt pri­mite cu emoție de tinerele fete. Ele se poartă timp de 9 zile, sau pînă la 1 aprilie, după care culeg primele ramuri de salcie, cu mitișori, sau de măr înmugurit, de care leagă mărți­șorul și-l așează apoi in casă, la loc de cinste. Lu umorul caracteristic poporului nostru, alături de simboluri ale dra­gostei, prețuirii și sincerității, au fost create și mărțișoare „norocoa­se". Dar indiferent de ceea ce ele reprezintă, fetele și femeile le poar­tă cu plăcere. Dăruiri-le cu aceeași bucurie ! Pentru întărirea economică și or­ganizatorică a cooperativelor agri­cole prezintă o mare însemnătate a­­legerea la conducerea acestor uni­tăți, a unor oameni harnici, cinstiți, pricepuți. In decursul anilor, regiunea noastră s-au ridicat nu­în­meroase cadre care îndeplinesc cu succes funcții de răspundere în coo­perativele agricole. Dezvoltarea in­tensivă și multilaterală a agricultu­rii, imprimarea unui caracter cât mai științific procesului de producție din cooperativele agricole, impun îmbo­gățirea continuă a bagajului de cu­noștințe tehnice, economice și orga­nizatorice a președinților, brigadie­rilor, contabililor. Una din principa­lele preocupări ale uniunilor coo­peratiste din regiune o constituie ri­dicarea pe o treaptă superioară nivelului de pregătire a cadrelor de a conducere din aceste unități. In ultimii doi ani, au fost pregătiți prin cursuri cu durata pînă zece luni 1272 de președinți, briga­la­dieri si contabili. Alți 163 de coope­ratori au terminat cursurile școlilor tehnice, devenind tehnicieni agro­nomi, veterinari și horticultori. Și, fiindcă cea mai mare parte din te­renul regiunii noastre este propice extinderii viticulturii și pomiculturii, multe din cooperativele agricole din raioanele Bacău, Adjud, Tg. Neamț și Moinești au trimis cadre la spe­cializare în stațiunile experimentale din Fălticeni, Odobești, și Buzău. Bineînțeles, nu toți brigadierii și șefii de echipă au putut fi trimiși să urmeze astfel de cursuri. S-a ur­mărit ca aceștia să fie cuprinși în învățămîntul agrozootehnic de masă, în cadrul căruia în ultimii ani au fost pregătiți circa 27.000 de cooperatori. Intre absolvenții celor trei ani se află majoritatea brigadierilor și șefii­lor de echipe care aduc acum o contribuție de seamă la sporirea pro­ducției agricole. Începînd din acest an, pentru cooperatorii care au absolvit cursu­rile de trei ani, s-au organizat, ca o formă nouă, ciclurile de conferințe pentru aprofundarea cunoștințelor a­­grozootehnice. Dintr-o analiză făcută nu demult însă, rezultă că pînă acum nu au fost școlarizați decât 38 la sută din numărul total al președinților și 40 la sută din cel al brigadierilor. A­­ceastă situație trebuie să facă obiec­tul unei atenții sporite din partea u­­niunilor cooperatiste, în legătură cu această activitate se ridică însă și o serie de probleme care se cer rezolvate, în unele unități se mai manifestă încă insuficientă răspundere pentru selecționarea și trimiterea la școală a cadre­lor. Au existat cazuri cînd recruta­rea acestora s-a făcut în grabă, cu superficialitate, fără să se analizeze calitățile și perspectivele cooperato­rului respectiv. Ba uneori s-au încăl­cat și principiile democrației coope­ratiste trimițîndu-se la școli oameni cu care adunarea generală a coope­ratorilor nu era de acord. Urmarea , în raionul Piatra Neamț, de exem­plu, 30 de cooperatori școlarizați nu au primit nici o sarcină deoarece s-au dovedit necorespunzători, iar în raionul Bacău, din 219 țărani coo­peratori școlarizați, 72 nu au fost promovați nici măcar în funcția de șefi de echipe. Pentru anul acesta se prevede să fie școlarizați 930 de președinți, brigadieri. Va trebui ca fiecare dintre aceștia să fie discutat și aprobat de adunarea generală, să fie selecționați numai oameni har­nici cu spirit gospodăresc, cinstiți, cu prestigiu in rîndul cooperatorilor, oameni cu dragoste de învățătură. GH. MOLDOVEANU (Continuare în pag. a ii­»" In conducerea cooperativelor agricole : CADRE BINE PREGĂTITE, cu un înalt simț de răspundere Ți-am adus un mărțișor. I­I I ­ Anul XXII Nr. 4375 (5854) | I­I ■ Miercuri 1 martie 1967 b -----------------------------------------------------------î­n I 4 pagini 25 bani I I Plenara Comitetului regional Bacău al P.C.R. Ieri, au avut loc lucrările Plena­rei Comitetului regional Bacău al P.C.R. Pe ordinea de zi s-a aflat „RA­PORTUL PRIVIND ACTIVITATEA POLITICA ȘI ORGANIZATORICA DESFĂȘURATĂ DE ORGANELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE PARTID PEN­TRU FOLOSIREA CHIBZUITĂ PĂMÎNTULUI ȘI EXECUTAREA LU­­­CRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE“. La Plenară au participat în cali­tate de invitați secretari ai comite­telor raionale și orășenești de partid, președinții comitetelor exe­cutive ale sfaturilor populare raio­nale, ai consiliilor agricole și ai uniu­nilor raionale ale C.A.P., președinți și ingineri ai unor cooperative agri­cole de producție și directorii gos­podăriilor agricole de stat din zona deluroasă sau cu volum mare de iri­gații, activiști de partid și de stat, reprezentanți ai unor organizații centrale, activiști ai secțiilor agrară, organizatorică și propagandă ale Co­mitetului Central al P.C.R. Au parti­cipat de asemenea : ing. Nicolae Mantz, secretar general la Consiliul Superior al Agriculturii și directori generali din Consiliul Superior al Agriculturii. Plenara Comitetului regional de partid a dezbătut amplu multiplele probleme legate de continua îmbu­nătățire a fertilității solului, a sub­liniat posibilitățile existente în agri­cultura regiunii de sporire a efici­enței pămîntului, mai ales în zona deluroasă. Un accent deosebit a fost pus, în discuțiile purtate, pe măsu­rile ce trebuie luate pentru a dez­volta plantațiile de vii și pomi, pen­tru a se Îngriji corespunzător, cit și in direcția sporirii suprafețelor iri­gate și fertilizate cu Îngrășăminte chimice și organice, în încheierea discuțiilor a luat cuvintul tovarășul IOAN ICHIM, prim-secretar al Comitetului regio­nal Bacău al P.C.R. Vorbitorul a a­­nalizat pe larg modul în care s-au ocupat organele și organizațiile de partid, uniunile regională și raionale ale C.A.P. și consiliile agricole re­gional și raionale, precum și consi­liile de conducere ale cooperative­lor agricole de producție din re­giunea noastră de folosirea raționa­lă a pămîntului, măsurile politice și organizatorice ce trebuie aplica­te în scopul dezvoltării agriculturii regiunii, sporirii eficienței ei. Plenara a adoptat hotăriri cores­punzătoare pentru a transpune în viață sarcinile ce revin agriculturii regiunii Bacău din Directivele Con­gresului al IX-lea al P.C.R., precum și pentru aplicarea prevederilor Plenarei Comitetului Central din decembrie 1966, de a mări continuu rodnicia pămîntului, de a spori pro­ducțiile agricole prin ridicarea po­tențialului de producție a solurilor din regiunea noastră. CAMPANIE ELECTORALA ÎN COMUNELE REGIUNII Adunarea de la Sticlești Din Micșunești sau Climești, din Făurei și Tatomirești au venit în după-amiaza zilei de luni la cămi­nul cultural din Budești raionul Ro­man aproape 450 alegători. Purtînd în suflet și gînd bucuria și răspun­derea majoră a votului pe care-1 vor da la 5 martie, ei s-au strîns pen­tru a trece în revistă împreună cu candidații lor în cadrul unei însufle­țite adunări electorale succesele do­­bîndite în anii puterii populare și perspectivele luminoase pe care le deschide viitorul. Relevînd faptul că asemeni tutu­ror așezărilor rurale din raionul Ro­man, comuna Budești a parcurs trep­te evidente pe scara progresului, vorbitorii au arătat că în ultimii ani în comună au fost construite o școală generală, un pod în Tatomi­rești, satul Climești, a fost racordat la rețeaua de înaltă tensiune, iar peisajul comunei a căpătat noi e­­lemente ale înfrumusețării și bunei gospodăriri. — Sîntem bucuroși să discutăm astăzi cu candidații noștri. E un bun prilej să putem constata că împreu­nă cu ei am putut înfăptui multe lu­cruri de folos obștesc pentru ca sa­tele comunei noastre să fie tot mai înfloritoare. (Nicolae Iftimca, ță­ran cooperator). — în ultimii ani a crescut simțitor nivelul de trai al budeștenilor. Coo­peratorii noștri se hrănesc și se îm­bracă din ce in ce mai bine, își îm­bogățesc necontenit universul lor spiritual. (loan Anton, candidat al F.D.P. în circumscripția electorală nr. 14). Vorbind despre perspectivele de dezvoltare a comunei, alegătorul Nicolae Dăscălița spunea: „ în cadrul întîlnirilor de pînă acum noi am făcut multe propu­neri din care cîteva au și început să prindă viață. Este vorba de sta­bilirea gurilor de fiorini care vor fi construite in acest an ca și despre procurarea lemnului ce va fi folosit la construcția podețelor. Vom urma pe viitorii deputați la orice treabă de folos obștesc ce va fi întreprinsă pentru a înfrumuseța tot mai mult chipul comunei noastre. — Sîntem martorii unor prefaceri înnoitoare. Trăim ani minunați, plini de împliniri și satisfacții. Participăm activ și vedem cu ochii cum politi­ca înțeleaptă a partidului nostru de înflorire a României socialiste și prosperitate a poporului nostru dă roade zi de zi. Este deci, o fericire și un moment de înaltă răspundere să ne prezentăm la 5 martie în fața urnelor și să dăm votul nostru cu toată încrederea candidaților F.D.P. (Constantin Sava, țăran coopera­tor). Asemenea cuvinte izvorîte din toată inima au exprimat si alti ale­gători. Incheindu-se într-o atmosferă în­­suflețitoare, adunarea electorală din Budești a constituit încă un minu­nat prilej pentru ca participanții să-și manifeste încrederea deplină și adeziunea în politica profund realis­tă a partidului și guvernului nostru, angajîndu-se să muncească fără preget pentru continua consolidare economico-organizatorică a coopera­tivei agricole si înflorirea comunei lor dragi. Operativitate în înfăptuirea propunerilor Actuala campanie electorală pro­duce o accelerare a pulsului vieții satelor noastre. Masele de alegători sunt chemate să-și spună părerea în toate problemele care privesc ridi­carea nivelului gospodăresc al co­munelor, în adunările cetățenești prilejuite de propunerea candidați­lor F.D.P., în întîlnirile dintre aceș­tia și alegători, s-au făcut numeroa­se și valoroase propuneri. Unele din acestea au și devenit realitate, prin eforturile sfaturilor populare comu­nale, cu sprijinul activ al maselor de alegători. Iată cîteva : ROMAN La Onișcani trebuie construit un nou cămin cultural. Unii alegători au propus achitarea întregii sume votate pentru procurarea materiala­(Continuare in pag. a 2-a) Adunare festivă La Fabrica de ciment din Bicaz a avut loc adunarea festivă pentru de­cernarea diplomei de întreprindere evidențiată pe regiune pentru reali­zările obținute în întrecerea socia­listă desfășurată în anul 1966. Suc­cesele (mai bine de 5.000 tone ci­ment, 1.857.000 lei beneficii, 1.927.000 lei economii la prețul de cost, 1,5 procente la productivitatea muncii ș a., toate peste sarcinile de plan­ au la bază, printre principalele căi, îndeplinirea la timp a măsurilor teh­­nico-organizatorice pentru mai buna organizare a producției, precum și munca însuflețită a întregului colec­tiv de muncitori, tehnicieni, maiș­tri și ingineri din rîndul cărora, 210 au fost evidențiați lună de lună pri­mind astfel, la sfîrșitul anului, ste­luța de fruntaș în producție. Pînă ieri, în regiune, au mai pri­mit diplome de întreprinderi frunta­șe pe raioane și orașe, Rafinăria din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în­treprinderea mecanică din Roman, Fabrica de hîrtie și celuloză „Le­tea“ din Bacău, gospodăriile agrico­le de stat din Dămienești-Roman, Șerbești-Bacău ș. a. „Poeții lumii câită pacea“ Numeroși iubitori de literatură au fost prezenți ieri seară, în moderna bibliotecă a casei de cultură a sin­dicatelor din Bacău, la o plăcută seară de poezie intitulată „Poeții lu­mii cântă pacea". A vorbit profeso­rul Voicu Alexandrescu, care și-a ilustrat expunerea cu fragmente din versurile cunoscuților poeți: Vladi­mír Maiakovski, Pablo Neruda, Na­zim Hikmet, Tassos Hivaditis, Eugen Jebeleanu, Nicolae Habiș etc. In atenție, deservirea La cooperativa „Rănirea meșteșu­garilor" din Buhuși a avut loc adu­narea generală de dare de seamă și alegere a noului consiliu de con­ducere. Cu acest prilej a fost ana­lizată activitatea desfășurată în cursul anului 1966, fiind abordate unele aspecte privind dezvoltarea și îmbunătățirea continuă a activită­ții de deservire a populației. La ce lucrează Maria Plesnicuțe E adevărat că a lucrat ca peda­gogă la Liceul pedagogic din Ba­cău. Dar „studiul“ la care lucrează in legătură cu „Psihologia adultului in magazinul alimentar cu autoser­vire" a silit-o să se retragă din viata pedagogică și să se consacre lucrării sale. Ea se bazează și pe o experiența personală în legătură cu... autoser­virea. A intrat in magazinul ali­mentar cu autoservire nr. 17 din Bacău și a sustras, in două rinduri, diferite mărfuri prin... autoservire fără plată. Experiența i-a reușit doar prima dată. A doua oară a fost ne­voită să-și întrerupă experiența. Retragerea ei din activitatea „pe­dagogică“ coincide cu desfacerea contractului de muncă. Copii, să nu vă doară măselele! Bună seara, copii ! Astă seară o să vă spunem o poveste care se cheamă „Fetița și măseaua". Po­vestește medicul stomatolog Elena Popa, de la Policlinica de copii de pe strada Karl Marx nr. 34 din Ba­cău. „Pe o fetiță o durea o măsea. Mama ei a venit cu ea la mine. Eu, ca medic, am intrebat-o dacă la durere are și bon, iar dacă la bon are fișă. Nu avea. Așa că fetita a fost tratată cu... indiferentă. Ce e in­diferența ? Ce caută ea la cabinetul stomatologic ? Va fi scoasă ca o măsea ? Acro­ beție Un record in ce privește viteza prin răsturnare a fost omologat re­cent in orașul Gheorghe Gheorghiu- Dej de către șoferul Constantin Crăiescu. El precizează că a execu­tat această probă cuprins de beția vitezei. Alții presupun astfel de be­ție, care duce la viteză excesivă. Tot el, in cadrul unui interviu ne-a spus că aparatul folosit este o autobasculantă. De fapt a fost auto­basculantă. Deocamdată „recordmanul" va plă­ti urmările spectaculoasei sale probe. Model „Jap-Jap!“ In afară de confecțiile care se desfac prin Magazinul universal „Bacăul“, zilele acestea, unul din­tre vinzători, (Constantin Țifu, de la raionul confecții bărbătești a sus­­amintitului magazin băcăuan) a in­trodus un nou... model care se ba­zează pe... „croirea" cumpărătorului. Descusut asupra gestului săvîrșit față de cumpărătorul M. P., salariat la Oficiul orășenesc P.T.T.R. Bacău, Constantin­ Titu a recunoscut că mo­delul e vechi și nepotrivit anotimpu­lui.

Next