Steagul Roşu, aprilie 1967 (Anul 22, nr. 4402-4427)

1967-04-01 / nr. 4402

— n­i . Atît timp cît spiritul organizatoric Pe șantierul de locuințe din este sub tutela tărăgănării Hatra tomi I RITMUL LUCRĂRILOR RAMINE NESATISFACATOR 24 La Piatra Neamț, în zona școlii cu săli de clasă, constructorii Grupului 2 au început un nou an­samblu de locuințe. „Cvartalul 363 apartamente", cum este denumit el, compus din 12 blocuri, se află în diferite stadii de execuție. Este sa­tisfăcător ritmul lor de realizare ? Nicidecum. Trei din blocurile tip C sunt rămase în urmă cu un nivel. Alte trei nici nu au fost atacate, deși acest lucru trebuia făcut de la 1 ianuarie. Aceeași situație există și la blocurile tip A. Conform graficu­lui de execuție ele trebuiau să se afle în stadiul „terminat parterul". Nu s-a ajuns insă aici cu execuția. Cauzele ? Sunt nenumărate. Fie că s-au manifestat în zilele care au tre­cut, sau își fac încă simțită bine pre­zența pe șantier, ele au constituit și constituie o stavilă în calea asi­gurării unui ritm corespunzător. Constructorilor nu li s-a asigurat un front de lucru normal. Posibilită­țile de realizare a unui stadiu cît mai avansat în execuție au fost și sînt încă radiate de neasigurarea amplasamentelor. Firesc ar fi fost ca acestea să fie asigurate integral de la 1 ianuarie. Nu s-a întîmplat însă așa. De aici desprindem ușurin­ța cu care secțiunea de investiții a Sfatului popular regional a tratat problema respectivă. Și din păcate o tratează încă. Numai așa se expli­că de ce nici pînă în prezent nu sînt eliberate amplasamentele pentru blocurile tip E, 3 blocuri tip C centrala termică. Or, interesele le­si­gate de predarea la timp a ampla­samentelor cer rezolvarea proble­mei acum și nu mai tîrziu. Concluzia este perfect valabilă și în ce privește aprovizionarea cu ma­teriale. Și aici s-au constatat și se constată anumite anomalii. Ridica­rea blocului C-6 a început în luna ianuarie. Din planul operativ pe luna februarie, au fost executate lu­crări doar in proporție de 42 la sută. Cum se explică acest lucru ? In principal, ca urmare a lipsei ce­lor 140 bucăți fișii prefabricate ce urmau să fie montate peste parter. Restanțe se constată și la blocul D. Cauza ? Lipsa a circa 50.000 bu­căți cărămizi cu goluri. De altfel, la începutul luinii martie pe șantier lip­seau 640.000 bucăți cărămidă eficien­tă cu goluri, 300 m c fîșii cu goluri pentru planșee, 15 m c­hherestea etc. Trustul regional de construcții a a­­sigurat parte din aceste materiale Parte, nu, în prezent, constructorul din Piatra Neamț duce lipsă de fîșii cu goluri și cărămidă. Pentru a aco­peri lipsa unor materiale s-a recurs la anumite soluții. S-a trecut, bună­oară, la turnarea monolită a plan­șeului pe șantier. Se acoperă, fireș­te, un gol. Din păcate, în condițiile ocupării unui mare volum de mano­peră și, deci, a unei productivități scăzute. Așadar, consecințele neaprovizio­­nării la timp cu materiale­le supor­tă mai întîi constructorii din Piatra Neamț. Apoi, indiscutabil, interesele majore de realizare ritmică a con­strucțiilor de locuințe. Și aceasta, deoarece cu totul altfel construiești cînd ți se asigură strictul necesar de materiale, în caz contrar ești ne­voit să accelerezi în anumite peri­oade ritmul de execuție, neglijînd calitatea. Iată și o mostră a mo­dului cum nu trebuie să se proce­deze prin nesocotirea celor mai e­­lementare cerințe ale eficienței e­­conomice. Grupului de construcții nr. 2 din Piatra Neamț nu i-a fost asigurată la timp cărămida obișnui­tă pentru realizarea planului opera­tiv al lunii martie. Se punea pro­blema transportului acestor mate­riale de la Bacău la Piatra Neamț. Neexistînd însă o adevărată preo­cupare pentru obținerea de vagoane, grupul din Piatra Neamț rezolvă pro­blema după propriile-i putințe , tran­sportă cărămida cu mijloace auto. Aceasta însă costă. Cît ? Poate știu cumva tovarășii din conducerea S. ISTRATI (Continuare în pagina a 2-a) CITIȚI IN PAGINA A lil­a De buna organizare a muncii depinde succesul campaniei agricole de primăvară RAID-ANCHET A A CN­TEH­A­RTSAoN Ä Răspunde cooperația meșteșugărească cerințelor populației ?­ ­ Există astăzi pe toate planurile o creștere impetuoasă a cerințe­lor populației, impusă de atributele unei vieți moderne civilizate, ca urmare firească a ridicării necontenite a nivelului de trai material și spiritual. Oameni de diferite vîrste și profesii solicită astăzi mai mult ca oricînd, cu exigență sporită, să-și execute un costum modern, un pantof elegant, să-și repare obiectele electrocasnice de care dispun, în fine, să li se ofere o mare varietate de servicii. Pe aceste coordonate ale deservirii, cooperația meșteșugărească și-a subscris eforturile, punînd la dispoziția cetățenilor o gamă din ce în ce mai variată de prestații, începînd de la călcatul pantalonilor și pînă la repararea unei mașini proprietate personală. Nu se poate nega faptul că, prin căutări perseverente, cooperația meșteșugărească a urcat, în ultimii ani trepte evidente pe scara progresului, bucurîn­­du-se din ce în ce mai mult de aprecierea populației. în ultimii ani au fost alocate fonduri importante pentru construirea de moderne complexe meșteșugărești, s-a dezvoltat și diversificat volumul presta­țiilor de servicii către populație și, în general, a sporit preocuparea cooperatorilor în a avea față de cetățeni o atitudine atentă, plină de solicitudine. Se cuvine însă a fi subliniat că în ritmul accelerat în care cresc cerințele tot mai complexe, mai multiple, ale populației, nu se înca­drează cooperația meșteșugărească, ea nereușind astăzi, pe alocuri, să fie destul de receptivă la cerințele tot mai accentuate dictate de viața modernă. Mai întîlnim, astăzi, în unele unități ale cooperației meșteșugărești, carențe care ilustrează o insuficientă cunoaștere a ne­voilor cetățenești, puțină preocupare pentru deservirea la un nivel superior a celor ce solicită servicii, o deservire încă necorespunză­toare a populației la domiciliu, o amplasare nejudicioasă a unităților de utilitate publică, un sistem informațional încă defectuos, într-un cuvînt o deservire situată în neconcordanță deplină cu atributele vie­ții civilizate contemporane. Am ales pentru început drept cîmp de investigație un sector des­tul de important și anume, cel al reparațiilor obiectelor electrocas­­­nice, ori niște anexe, ceva care trebuie și nu prea trebuie să existe. Argumente ? Destule. Cît vor dura „provizoratele" ? In Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej se află un singur atelier de reparat o­­biecte de uz casnic, situat la marginea orașului. Ca să ajungi pînă aici, să ți se repare un aspirator, te lași pă­gubaș. Nu mai vorbim de frigidere sau mașini de spălat rufe. E departe pen­tru cel care stă în capătul celălalt sau chiar în centrul orașului. Iată ce ni se spune la U.R.C.M. : — E provizorie, tovarăși, secția a­­ceea. Pînă se va construi un nou com­plex... Nu știm încă cum este înțeleasă no­țiunea de „provizorat" însă în Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej această in­certitudine în existența secției de re­parat obiecte de uz casnic durează de cîțiva ani și îi costă mult și pe lucră­torii din atelier, dar mai mult pe ce­tățeni. Tovarășa EUFROSINA UDREA, care răspunde în cadrul serviciului TUDOR STANCIU (Continuare în pagina a 2-a) CIND CU OBIECTELE DE UZ CASNIC NU SE FACE... CASA BUNA Zilnic, prin magazinele comerțului de stat și cooperatist se vînd zeci și sute de frigidere, mașini de spălat rufe, aspiratoare, mașini electrice de călcat etc. Este un seismograf conclu­dent al creșterii nivelului de trai al populației. Ai cumpărat aceste bunuri de folosință îndelungată. O perioadă ele­ sunt în termen de garanție, apoi în postgaranție. Ți s-a defectat un as­pirator. Vezi că frigiderul nu mai „ră­cește". Sau șnecul de la mașina de spălat rufe s-a blocat. Ce faci ? Goi te adresezi ? în întreaga regiune există 10 uni­tăți în care se repară obiecte de uz casnic. Normal ar fi ca, formînd un număr de telefon, sau știind adresa, să te adresezi lucrătorilor de la a­­ceste ateliere. Uneori știi adresa, nu­mărul de telefon, alteori nu. Unitățile de reparare a obiectelor electrocas­nice au fost create cu un rost: să remedieze prompt și de calitate de­fecțiunile acestor mașini, atît de utile vieții cotidiene. Sunt ele în măsură să răspundă acestor cerințe așa cum tre­buie ? Cu mici excepții, nu. Și aceasta datorită faptului că sunt socotite une­ * ■ I 1 Anul XXH Nr. 4402 (5881) J E Sîmbătă 1 Aprilie 1987 III­III ■ 4 pagini 25 bani ■ ■ ÎIOTOIREA Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru sărbătorirea în România a semicentenarului Marii Revoluții Socialiste din Octombrie Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la victo­ria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, eve­niment de răscruce in istoria universală, care a deschis epoca revoluțiilor proletare, epoca trecerii popoarelor de la capitalism la socialism. Pregătită și desfășurată sub conducerea Partidu­lui Comunist al Uniunii Sovietice, în frunte cu Vla­dimir Ilici Lenin, Revoluția din Octombrie a dat o lovitură puternică sistemului imperialist, slăbin­­du-i considerabil forțele. Victoria proletariatului din Rusia, ideile lui Oc­tombrie au stimulat avîntul revoluționar al clasei muncitoare, al maselor largi populare de pe toate meridianele globului, răsunînd ca un îndemn în­flăcărat la lupta pentru realizarea aspirațiilor de libertate și progres, pentru eliberarea socială și na­țională. în întreaga lume s-au desfășurat acțiuni ale clasei muncitoare, ale forțelor progresiste de soli­darizare cu lupta proletariatului din Rusia pentru apărarea puterii sovietice și zdrobirea intervenției militare întreprinse de reacțiunea mondială. Revoluția din Octombrie a avut un puternic e­­cou în România. Clasa muncitoare, țărănimea, oa­menii muncii care luptau pentru eliberarea lor de exploatare și asuprire au văzut în Revoluția din Octombrie un exemplu însuflețitor, exprimîndu-și cu deosebită forță solidaritatea față de cauza a­­cesteia. Puternicele acțiuni desfășurate pe întreg cuprinsul țării — mitinguri, demonstrații, greve — în sprijinul Revoluției din Octombrie, cît și parti­ciparea a numeroși oameni ai muncii români, a de­tașamentelor revoluționare române la lupta cu arma în mînă pentru apărarea puterii sovietice, re­prezintă o pagină glorioasă a prieteniei dintre po­porul român și popoarele Uniunii Sovietice, o ma­nifestare de înalt internaționalism proletar a mase­lor" muncitoare din România. Principalul rezultat al Revoluției din Octom­brie a fost făurirea Uniunii Sovietice — primul stat socialist din lume, stat al celor ce muncesc de la orașe și sate. în cele cinci decenii care au trecut din octombrie 1917, Uniunea Sovietică a cunoscut profunde transformări sociale, a fost clă­dită o nouă orânduire — orînduirea socialistă­­­­au luat un puternic avînt forțele de producție, sta­tul sovietic s-a transformat într-o putere industria­lă de prim rang. Forța noii orînduiri sociale s-a manifestat în modul cel mai viu în Marele Război pentru Apărarea Patriei, cînd Uniunea Sovietică a dus greul bătăliilor pentru zdrobirea fascismu­lui, cucerind prin lupta sa eroică admirația și re­­cunoștința popoarelor de pretutindeni. Partidul Comunist Român, întregul nostru popor, dau o înaltă prețuire activității însuflețite a po­porului sovietic, a partidului său comunist, pen­tru construirea comunismului, succeselor sale în dezvoltarea industriei, agriculturii, celorlalte ramuri ale economiei, în domeniul științei și cul­turii, în cucerirea Cosmosului, în ridicarea nive­lului de trai. Rod al muncii pline de abnegație a poporului, al vastei activități organizatorice și po­­litice a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, realizările Uniunii Sovietice constituie o contri­buție hotărîtoare la întărirea puterii economice, politice și militare a sistemului mondial socialist, la creșterea influenței socialismului, la cauza pro­gresului și a păcii în lume. Ideile marxism-leninismului, sub steagul cărora s-a înfăptuit Marea Revoluție Socialistă din Oc­tombrie, au căpătat o largă răspîndire, pătrunzînd adînc în conștiința oamenilor muncii de pretutin­deni, ele însuflețesc vaste mișcări progresiste ale contemporaneității. După al doilea război mondial, o serie de po­poare din Europa, Asia și America au înfăptuit re­voluția, smulgînd țările lor din sistemul imperialist și făurind noi state socialiste. Amploarea uriașă pe care a luat-o mișcarea de eliberare națională, ac­celerarea procesului de destrămare a sistemului colonial al imperialismului au dus la apariția pe harta lumii a unui mare număr de noi state suve­rane, afirmînd cu vigoare sporită năzuințele po­poarelor spre independență și bunăstare. Partide­le comuniste și muncitorești, ale căror rînduri și a căror capacitate organizatorică și maturitate ideo­logică au sporit considerabil, militează cu abne­gație și devotament pentru interesele vitale ale popoarelor lor, se situează în fruntea luptei pentru progres social, democrație, indepen­dență națională, pentru pace în lume. întreaga e­­voluție a lumii contemporane demonstrează că socialismul exercită o influență tot mai puternică asupra destinelor omenirii. Pe toate continentele, forțe uriașe se ridică împotriva acțiunilor agresive ale imperialismului, în frunte cu imperialismul american, care, în în­cercarea de a împiedica lupta revoluționară a po­poarelor și de a opri evoluția progresivă a omeni­rii, recurge la presiuni de tot felul, se amestecă în treburile interne ale altor țări, atentează la in­dependența și suveranitatea statelor, organizează provocări și intervenții armate împotriva popoare­lor. în aceste condiții, una dintre cele mai arză­toare cerințe este întărirea unității și coeziunii tuturor forțelor antiimperialiste și, în primul rînd, a țărilor socialiste, a partidelor comuniste și muncitorești, factori de bază ai luptei pentru cauza progresului social și a păcii în lume, între poporul român și popoarele sovietice s-au statornicit relații prietenești și de solidaritate in­­ternaționalistă, relații cu bogate tradiții. Partidul Comunist Român a militat consecvent de-a lungul întregii sale existențe pentru dezvoltarea legătu­rilor cu Uniunea Sovietică, împotriva politicii anti­­sovietice a reacțiunii din țară și de peste hotare, în perioada dinaintea celui de-al doilea război mon­dial s-au pronunțat pentru relații prietenești cu U.R.S.S. mase largi populare, personalități politice și culturale, fruntași ai vieții publice din România. Exponent credincios al intereselor naționale ale întregului popor, Partidul Comunist Român s-a ri­dicat cu neclintită hotărîre împotriva agresiunii Germaniei fasciste, împotriva războiului antisovie­­tic, organizînd și conducînd rezistența antifascistă, care a culminat cu înfăptuirea insurecției armate de la 23 August 1944. România, alăturîndu-se U­­niunii Sovietice, celorlalte puteri ale coaliției anti­fasciste, a participat cu toate forțele sale la răz­boiul drept, pentru eliberarea întregului teritoriu al țării și dincolo de hotarele acesteia, pînă la în­­frîngerea definitivă a Germaniei naziste. Prin sîn­­gele vărsat în comun de ostașii români și sovietici în luptele purtate pe frontul antihitlerist s-a ci­mentat prietenia româno-sovietică. în prezent, între popoarele român și sovietic, între țările noastre se lărgesc legăturile trainice de prietenie, de colaborare tovărășească în dome­niul politic, economic, tehnico-științific, cultural. Se extind relațiile frățești dintre Partidul Comu­nist Român și Partidul Comunist al Uniunii Sovie­tice. Dezvoltarea acestor legături bazate pe idee­(Continuare în pagina a 4-a) în Bacău, pe strada Bucium... ...noaptea, dacă mergi, i-un zbucium , că Sec­torul de rețele are nu­mai becuri rele. Pe adresa dumisale, am găsit și noi cu cale, să-i trimitem un pro­iect­­­e mai vechi, dar mai concret. Să nu zică-ntunecat dînd uitării că prin beznă­ am căutat ceartă (noi), cu... luminarea. O PERLĂ... Crăciun Căncian, președintele cooperativei de consum din Soporu de cîmpie, regiunea Cluj, și-a pe­trecut concediul medical pe melea­gurile regiunii noastre, la Slănic Moldova. Cu cuvinte de sinceră ad­mirație pentru această adevărată perlă balneo-climatică, semnatarul scrisorii ne sesizează și un necaz care i-a umbrit pitorescul moral al Cum și-au pierdut cio­banii, oile... . într-una din nopțile lunii dli martie, stîna C.A.P. Benești, la­ra­ionul Adjud, au năvă­lit cîțiva lupi. Oi exis­tau, ciobani — nici u­­nul. Au pierit 12 oi. N-a fost nici cine să le spună lupilor „poftă bună !“, nici „mai pof­tiți pe la noi !". Dar ni-i suficient că au descoperit o stînă fără stăpân. Or să revină­­ concediului. Dar să intrăm direct în temă : pacientul avea nevoie de me­dicamente pentru continuarea tra­tamentului. S-a prezentat la cabinet. I s-a dat, în loc de medicamente, a­­ceastă amară... pilulă: „Nu avem!" și tot atît de amara sugestie : „în­­trerupeți-vă tratamentul“ ! S-a pre­zentat la directorul stațiunii. L-a în­­întîmpinat grănicerește o secretară : „Nu e zi de audiențe ! Tovarășul di­rector nu primește!". A așteptat ziua cu prilejul rar al audienței. Tot aceeași secretară l-a întîmpinat rece : „Tovarășul director lipsește !". în ultimă instanță, pacientul-oas­­pete s-a adresat telefonic Secțiunii sănătate a Sfatului popular regional Bacău. Toată lauda pentru prompti­tudinea tovarășilor de aici! în cî­­teva ore medicamentele au sosit la Slănic-Moldova. Gratuit. Subliniem acest firesc „gratuit“, deoarece gaz­dele de la Slănic îi sugeraseră pa­cientului nostru să se ducă unde­ o ști să și le cumpere (?!?). Un sfat, chezași al... perlei, șle­­fuiți-vă purtarea ! Rubrică redactată de AUREL STANCIU cu sprijinul corespondenților voluntari % CJUIENȚE QI$ — ■I ■ II [UNK] ■ * Tradiție și încă ceva 9 Dacă nu-i unul, e altul • Cău­tați „cheia“ colabo­rării­ ] Ce spun „beneficiarii“ ® Mai buna gospo­dărire - adaos nece­sar la capitolele din buget Primul interlocutor — tovarășul VICTOR MACHEDON, direc­torul clubului. — Spre ce subiecte v-ați în­dreptat atenția în ultimul timp și ce acțiune considerați mai reușită ? □ [UNK]MPETENTA directorilor de cluburi si cămine culturale INIȚIATIVA să-și găsească un spațiu mai larg in activitatea clubului Fabricii de postav din Buhuși Clădire nouă, modernă, clubul Fabricii de postav din Buhuși oferă cadrul optim desfășurării unei bogate activități cultural-artistice și educa­tive de masă. El constituie de fapt pentru toți locuitorii orășelului și nu nu­mai pentru textiliști locul de intîlnire și de petrecere a timpului liber. Aici sînt înmănuncheate manifestări cultural-educative în sprijinul rezolvării principalelor probleme de producție, acțiuni cu cartea, spectacole, cinema­tografice, reprezentații date de formații artistice profesioniste și de amatori. L-am vizitat făcînd și un sondaj In rindul salariaților fabricii — principalii „beneficiari" ai clubului — cu scopul de a afla opiniile acestora despre ce s-a organizat, sugestiile lor. — Teme majore pe care le-am pus în centrul preocupărilor noastre sunt: întărirea disciplinei de pro­ducție și îmbunătățirea calității pro­duselor. Cu concursul comisiei in­ginerilor și tehnicienilor am orga­nizat un simpozion intitulat „Dis­ciplina socialistă a muncii — con­diție hotărîtoare pentru îndeplini­rea cifrelor de plan“. El a fost ținut la Filatura car­dată (au asistat însă și muncitori de la Țesătoria nord, Țesătoria sud, Apretura cen­trală etc.) în fața a peste 250 de participanți. Strîns legat de unele aspecte care se ivesc zilnic în procesul muncii, simpozionul a cîștigat interesul muncitorilor, stîrnind schimburi de păreri, stăruind multă vreme în mintea fiecăruia. „El și-a atins scopul — ne spune tehnicianul CONSTANTIN­ MURĂRESCU de la Țesătoria sud — pentru că a venit cu date concrete, a dezvăluit o serie de deficiențe din cadrul în­treprinderii : nerespectarea întocmai a procesului tehnologic pe faze de producție, absentări nemotivate etc. Prin exemple s-a demonstrat la ce duce nefolosirea integrală a timpu­lui de lucru. De aceea am propus ca asemenea acțiuni să fie ținute la nivelul secțiilor, pe schimburi. După părerea mea — conchide Constantin Murărescu — e cea mai bună inițiativă pe care a avut-o clubul“. Cu aceasta e de acord și tovară­șul Victor Machedon. „O acțiune atît de completă n-am mai organi­zat" — precizează el. Reușita a constituit un imbold. In activitatea clubului urmează să-și găsească loc manifestări similare privind calitatea produselor. Ele se înscriu la capitolul noutăților, dar și al abordării mai îndrăznețe, mai combative a unor subiecte izvorîte din însăși activitatea permanentă de producție. întrebarea este : sînt oate acestea suficiente ? Capitolul de care aminteam l-am fi dorit mai bogat avînd în vedere sarcinile im­portante trasate de Plenara C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966 privind ridicarea calitativă a întregii activități economice. Dar directorul clubului s-a mulțumit să adauge că universitatea muncitorească (care are o adevărată tradiție la Buhuși), lectoratele pentru femei funcțio­nează cu bune rezultate... O dată alese cele două teme — întărirea disciplinei și îmbunătățirea calității produselor — trebuiau cău­tate și alte modalități de tratare a lor la fel de interesante și eficiente. Cu posibilitățile existente se pot organiza mese rotunde avînd între invitați cadre din conducerea fa­bricii, discuții cu specialiști pe baza unor filme despre industria textilă, spectacole ale brigăzilor artistice etc. Cadrul și condițiile moderne ale clubului ar conferi prestanță și un plus de atractivitate manifestări­lor respective. Ele „au scăpat" con­ducerii clubului. Ceea ce ne-a surprins și mai mult a fost faptul că se mai întocmesc uneori programe de activitate „nu­mai ca să fie“, unilateral, lipsite de varietate și perspectivă a muncii. In prima săptămînă a lunii martie erau anunțate i miercuri (1 martie a. c.) seară literară „Viața și opera lui Ion Creangă", joi, consfătuire cu cititorii pe tema „Noutăți apărute în bibliotecă“, vizionare colectivă la televizor, vineri, recenzia cărții „Spune morții, »iu“ , sîmbătă, seară literară „Viața și opera lui Gogol“, spectacol dat de formațiile artistice ale școlii profesionale ,• duminică, dimineață de basme pentru copii și lectură în colectiv. Este acesta un program judicios întocmit ? Cum poate fi vorba aici de diversi­tate în munca culturală și cuprinde­rea unui număr cît mai mare de sa­lariați cînd în cinci zile consecu­tive „vizitatorilor“ clubului li se o­­fereau activități cu cartea ? Fără în­doială, un astfel de program nu poate fi „opera" unui colectiv. A­­flăm numele unora dintre membrii colectivului obștesc al clubului. La M. MARDARE (Continuare în pagina a 2-a) Tînărul absolvent al Școlii profe­sionale din Roman, Constantin Grecea s-a dovedit a fi bine pregă­tit în specialitatea pe care și-a a­­les-o fiind repartizat la Uzina me­talurgică din Bacău. Cunoștințele sale căpătate în școală și în prac­tică la I. M. Roman avînd ca prim dascăl pe strungarul Vasile A­­lexa i-au adus aprecierea una­nimă a colectivului ca un mun­citor bun, stimat. jLX

Next