Steagul Roşu, august 1967 (Anul 22, nr. 4505-4529)

1967-08-01 / nr. 4505

Prole­to*'! din toate ton­te uni ti-vă f roșu ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU ANUL XXII — Nr. 4.505 (5.984) MARȚI 1 AUGUST 1967 4 pagini 25 bani Complexul de industrializare a lemnului­ Bacău Primele rezultate conving despre bogăția rezervelor interne în cadrul acțiunii de organiza­re științifică a producției și a mun­cii ce se desfășoară în întreprinde­rea noastră, cadrele de maiștri, teh­nicieni, ingineri și economiști cu experiență au îndreptat atenția, printre altele, spre rezolvarea celor mai importante probleme legate de perfecționarea conducerii, organiză­rii producției și a muncii. Scopul es­te deci descoperirea și valorifica­rea rezervelor interne și crearea premiselor pentru mai buna valo­rificare a lor în viitor. Pentru atin­gerea acestui scop s-au alcătuit co­lective de specialiști care, în prima etapă a acțiunii, pe baza unor pla­nuri de muncă au efectuat o serie de experimentări în vederea stabi­lirii măsurilor pentru îmbunătăți­rea conducerii și organizării proce­sului de producție și muncă. în prima etapă am reușit să ob­ținem o serie de rezultate bune ca­re se reflectă practic în îmbunătă­țirea normelor la fabrica de mobilă și sunt concretizate în obținerea, fa­ță de anul 1966, a unei reduceri la cheltuielile de manoperă cu 54,07 lei/garnitura de mobilă ILVA 7,24 lei/buc. la patul „Elegant“ pen­­i­tru export. Global, pină la sfîrși­­tul anului în curs, se vor realiza peste 600.000 lei economii la fabrica de mobilă. Economiile preconizate vor fi re­zultatul unui complex de măsuri tehnico-organizatorice aplicate până în prezent și a altora pe care le vom aplica în continuare. Printre acestea se remarcă îmbunătățirea transporturilor interioare prin do­tarea sectoarelor cu 30 cărucioare crocodil și 500 platforme pentru de­pozitarea semifabricatelor care vor aduce o economie anuală de 28.000 lei, introducerea unor transportoa­re cu role libere la sectorul croit­­mașini I pentru alimentarea cu ma­terie primă a mașinilor; îmbunătă­țirea tehnologiei de șlefuire a pa­nourilor prin umezire și șlefuire si­multană ; realizarea aspririi simul­tane a panourilor prin montarea u­­nei mașini de asprut în sectorul pregătire I; construirea și punerea în funcțiune a benzii a II-a de mon­tat dulapurile cu 2 și 3 uși de la mobila ILVA ș.a. Și la fabrica de binale, ca urmare a studierii atente a locurilor de muncă, a tehnologiei de fabricație și în final prin aplicarea unor mă­suri organizatorice s-au obținut­e pî­­nă în prezent, prin creșterea pro­ductivității muncii, economii de 2,85 lei/m­p­ginale. Pină la sfîrși­­tul anului economiile vor întrece suma de 300.000 lei. Măsuri dintre cele mai eficiente cu rezultate imediate în producție la fabrica de binale sunt: dotarea fabricii de uși cu agregate de de­cupat gol geam și frezat locaș fe­ronerie ; mecanizarea șlefuirii can­turilor la căptușeli P.F.L.; introdu­cerea stratificării P.F.L. de 12 mm pentru căptușeli; punerea în func­țiune a mașinii de formatizat cer­­cevele și reorganizarea formațiilor de lucru. Alte succese care se înscriu pe orbita activității desfășurată în pri­ma etapă de către comisia de or­ganizare științifică a producției și muncii sunt cele cu privire la mai buna utilizare a timpului de lucru. Observațiile făcute în acest scop au dus la concluzia că prin deservi­rea sectoarelor de către o echipă de manipulanți, direct în sectoare, fără a se mai deplasa maiștrii la maga­zie, permite acestora să întocmeas­că necesarul de materiale pe două zile anticipat, ceea ce în fond în­seamnă o aprovizionare corespun­zătoare a tuturor locurilor de mun­că, iar în final creșterea producției și productivității muncii. Tot în di­recția utilizării timpului de lucru, observațiile noastre au dus la con­cluzia că prin lichidarea întîrzieri­­lor, absențelor nemotivate și a în­voirilor de la program, prin res­­trîngerea stagnării utilajelor, pînă la sfîrșitul acestui an, volumul producției suplimentare va ajunge la 600.000 lei, iar pînă în anul 1970 la aproape 3.600.000 lei. M-am referit la unele din cele mai semnificative satisfacții ale e­­forturilor depuse de membrii comi­siei noastre pentru descoperirea și punerea în valoare a unor noi re­zerve, pentru sporirea producției. Avem însă convingerea că nu am epuizat toate rezervele. In spri­­jinul acestei afirmații sînt însă re­zultatele obținute pînă acum care dîndu-ne satisfacții, in același timp ne conving că permanent, la fie­care loc de muncă, există nenumă­rate resurse care pot da eficiență ridicată muncii depusă. Punerea lor în valoare este strîns legată de o activitate perseverentă așa cum am procedat pină acum In acest an. Ing. CORINA DUMITRESCU servICIul pRODUCȚIe G.I.B. BACĂU COLOCV­II DESPRE ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICĂ A PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII Una caldă, una rece . Sincere felicitări elevului Va­sile Gh. Vrînceanu din clasa a VII-a a Școlii generale nr. 2 din Mo­­reni-Berzunți, raionul Tg. Ocna. Găsind pe drum un portmoneu cu actele (buletinul de identitate, car­netul de conducere, permisul moto­cicletei) și suma de 1.100 lei, apar­­ținînd cetățeanului Gheorghe I. A­­babei, Vasilică a predat totul, intact, păgubașului. ■ Pe cele aproape 50 tone gheață insilozate, la începutul acestui an, de către conducerea cooperativei de consum din Pîrgărești — Tg. Ocna, s-au prăbușit grinzile putrede și pă­­mîntul care ținea loc de... acoperiș. Acum șprițurile de aici nu se deosebesc de altele decit prin... grade de neglijență. ■ Alți bani găsiți : 410 lei, de că­tre lucrătorul de miliție Constantin Leonte, de la Direcția regională a miliției. Cel care s-a pierdut — în ziua de 22 iulie a. c.. pe strada 9 Mai din Bacău — să se prezinte de urgență la conștiinciosul milițian. ■ Să stea moara din comuna Slobo­zia. Așa a hotărît, întreprinderea e­­conomică „30 Decembrie" din Ad­­jud. Ca s-o acționeze pe bază de curent. Foarte bine, dar pe cînd, că oamenii Sloboziei bat drumurile pe la morile din comunele vecine. Și-i... macină un lucru : timpul pe care îl... „omoară". Un cîntec pentru Angelica Angela Crețu, gestionara magazi­nului alimentar din Colonia de in­tervenții a Combinatului de cauciuc din Orașul Gheorghe Gheorghiu- Dej, a plecat în concediu de odih­nă fără aprobarea conducerii O.C.L. care avea menirea să stabilească un înlocuitor. Zadarnic îi cînta magazinul: „Pleci, Angelo, din oraș, dar pe mine cui mă lași ?... Ea a încuiat totul și dusă a fost, la munte, la mare ? Nu se știe. Locuitorii coloniei trebuie să se deplaseze în oraș pentru a se apro­viziona. Pentru înapoierea Angelei, ace­lași magazin pregătește refrenul fi­nal : „N-om mai fi alăturea câte zi­le vei avea. Măi, măi !". Cu aran­jament... muzical făcut de condu­cerea O.C.L. și pentru alte abateri ale de loc minunatei Angelica. Rubrică redactată de­­ AUREL STANCIU cu sprijinul corespondenților voluntari n timpul arăturilor de vară Ritmul actual nu corespunde decit cu parte torțelor existente . Minus față de grafic — 3.000 hectare . Snopii și paiele sunt încă o piedică în calea trac­toarelor . Ingrășămintele organice așteaptă să fie luate în seamă. Pe miriștea țepoasă locul „nave­lor" argintii a fost luat de tractoa­re. „Frontul" de lucru al acestora, în raionul Bacău este mare — 16.000 hectare. Pînă la 29 iulie a­­ceastă lucrare a fost efectuată pe aproape 4000 hectare. Primul loc pe raion îl dețin mecanizatorii și co­operatorii din Negri, care au arat peste 200 hectare din cele 655 pla­nificate. Președintele și inginerul agronom sînt mereu în cîmp, iau măsuri îndată ce nevoia o cere. La Buhoci s-au executat arături pe mai bine de 180 hectare. E drept că aici decalajul dintre eliberarea terenu­lui și arături este corespunzător — 120 hectare. „Deși în agricultură e­­xistă întotdeauna o doză de impre­vizibil, ne spunea inginerul Jenică Pascal, constatăm cu satisfacție că pînă acum toate tractoarele au funcționat excelent". în perioada 21-29 iulie o bună parte din cooperativele agricole de producție au reușit să execute fie­care arături pe 140-180 hectare. La Păncești, de exemplu, s-a efectuat această lucrare pe 180 hectare iar la Berești-Bistrița pe 175 hectare. Alte cooperative agricole cum sunt cele din Cleja, Prăjești, Săucești au executat arături de vară pe supra­fețe variind între 100 și 140 hec­tare. Totuși pe ansamblul raionului, ritmul în care se desfășoară arătu­rile de vară este nesatisfăcător.. A­­ceasta cu­ atît mai mult cu cit în perioada 12-29, iulie viteza medie zilnică (raportată numai la zilele bune de lucru) realizată la arat a fost de 312 hectare, față de 600 hec­tare cît se prevăzuse inițial. Socotind numai după ritmul în care s-a lucrat în perioada 12-29 iu­lie a.c. înseamnă că slaba organi­zare a muncii a condus la întirzie­­rea arăturilor cu cel puțin 3000 hectare prin nefolosirea integra­lă a capacității tractoarelor dispo­nibile la arat. Cîteva exemple sînt edificatoare : Cooperativa agricolă din Parincea e o unitate în care munca în general este bine organizată, însă ne-a surprins faptul cînd am aflat că de la data începerii campaniei și pînă la 29 iulie nu s-au arat decit 60 hectare din cele 460 hectare pe care urmează să se e­­xecute această lucrare. Așadar, în timp ce la Negri cu un tractor s-au executat în aceeași perioadă de timp circa 30 hectare, la Parincea s-au efectuat 15 hectare. Dacă în 6 zile de lucru suprafața arată a cres­cut cu 60 hectare, se pune întreba­rea cîte zile vor fi necesare aici pentru realizarea planului de 460 hectare. 1 IULIAN CARACINSCHI (Continuare în pag. a 2-a) I­I O parte a coloanelor de depentarizare din cadrul Complexului de reformare catalitică de la Rafinăria din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Foto : C. BUTE O INTILNIRE A INTELECTUALILOR DIN PRILEJ DE ADUCERI-AMINTELAT MOTO : „Nu știu alții cum sînt, dar eu cind mă glîndesc la locul nașterii mele...“. I. CREANGĂ Vreau să scriu despre satul meu și constat că îmi bate inima mai tare decit dacă aș scrie despre tata și mama. Ce-i satul meu ? O așezare o­­menească, între dealurile moldo­vene, cu case înșirate pe valea­­­ Dumitru Almaș uni pîrîu capricios, izvorit din Munții Horaitei, de sub culmea Stănișoarei, ca să curgă drept spre răsărit, pînă se varsă în apa Cra­­căului, nu departe de dealul Balau­rului, cunoscut din povestirea „Moș Nichifor Cofcariul“ a nemu­ritorului Creangă. Un sat cu nu­me obișnuit: Negrești. Unul din cele 4 sau 5 Negrești, cîte ui aliind pe harta țării. Un s­or sat nemțean, relativ nou, izvodit în­­tr-o curătură de pădure îngăduită de un boier, acum vreo două veacuri. Aici și azi cele aproxima­tiv 2000 de suflete se hrănesc din agricultură și din lucrul la pădu­re sau în fabricile forestiere din Piatra Neamț. Un sat cu harnici, modești, chibzuiți, oameni soli­dari și mîndri cu tot ce pot făuri cu mintea și palmele lor neobosite. Un sat nemțean în care, în vremea noastră socialistă, s-a construit u­­n­ul dintre cele mai încăpătoare cămine culturale și una dintre ce­le mai frumoase școli din raion. S-a vorbit uneori de echipele ar­tistice din Negrești, semn că zes­trea artistică a consătenilor mei e vrednică a fi luată în seamă. S-a scris și despre mulți oameni pri­cepuți și destoinici care muncesc acolo, modești și anonimi, în sa­tul lor. Am amintit și eu, uneori, pe ici pe colo, prizărit de satul Ne­grești. Mă simt însă azi dator a face o însemnare mai deosebită, des­pre o inițiativă meritorie a negreș­­tenilor și oarecum mai puțin obiș­nuită : o adunare a tuturor intelec­tualilor care s-au ridicat din acest sat în ultimii 50 de ani. Adică statistică a cifrelor, a glodurilor­­ și a sentimentelor oamenilor care au țișnit din sat, ca să se agațe de torțile cerului, de înțelepciunea cărții și să abordeze o profesiune intelectuală. Și iată că dintr-un sat modest și cuminte, sat de tru­ditori ai brazdei, ai Herăstrăului, ai tapinei, ai circularului și gate­rului, dacă ținem seama de „cata­logul“ întocmit la 29 iulie 1967, și citit in clasă de învățătorul pen­sionar Nicolae Dandu, cu prilejul acelei adunări festive, aflăm că din Negrești s-au ridicat, într-o jumătate de veac, 130 de intelec­tuali : învățători, profesori, ingi­neri, aviatori, preoți, juriști, ofi­țeri, funcționari, etc. Amintindu-mi cu­ de greu ne-am deschis drum spre școala secundară, noi în preajma lui 1920: frații N. și I. Humă, G. Maria, Ion și Petra Tâ­rnă­tic, C. Rusu, Sevastița Paladă, frații Calapăr, apoi Teodor Roibu, G. Iacob, Mărioara Miță și cu mi­ne, unii din oameni ceva mai în­stăriți alții săraci ca vai de noi, nu-mi venea a crede că satul meu se poate mîndri azi cu un număr așa de impresionant de lucrători în domeniul culturii. Atunci, porni la o școală din oraș era o a adevărată aventură : o mare aven­tură în necunoscut. Din acea primă echipă de tine­ret rural, izbucnită atunci spre școala normală, seminar și liceu, unii au căzut pe drum, istoviți de muncă, în condiții inumane. Am fost primul din sat care am urmat liceul și am continuat „aventura" unor studii superioare. De cîte ori, pierzîndu-și răbdarea, dragii mei consăteni n-au socotit că, din­tr-un copil cuminte și bun la car­te, m-am schimbat intr-un fel de viatură-lume, fără căpătâi, de vre­me ce, cum spunea mama : „Umbli prin școli de 12 ani și tot nimic nu-i de capul tău și nici o slujbă nu capeți. A, dacă te-ai fi făcut învățător, ca a lui Iacob, ori popă, ca a lui Roibu"... Loviți de nedreptăți și umilinț­, striviți de eforturile adaptării noua viață, mulți am tînjit nostal­la­gic după tihna și conservatoris­mul satului. O vreme ne-am cre­zut chiar niște dezrădăcinați fără căpătîi, niște biete frunze în fur­tună. După prima echipă aventurată spre munca intelectuală a urmat un fenomen de rari­fiere : au trecut multi ani pînă s-au mai îndemnat și alți copii din Negrești prin școli secundare. Greutățile și lipsurile materiale pe care le înduram noi îi descurajau. Cei mai mulți, totuși, am răzbit. Unii după o luptă dra­matică, biruind vicisitudinile și săltînd peste zăgaz. Cei mai mulți am ajuns învățători, profesori, in­gineri, ofițeri, preoți, îndeplinin­­du-ne meseria după puterile pregătirea noastră. Doi dintre fra­ți f­i Lămătic, Maria și Ion s-au în­tors în sat și au slujit școala din Negrești fără întrerupere peste 49 de ani. Și o mai slujesc cu osir­­die și azi, fiind între acei dascăli care, în vremuri grele, și-au făcut o eroică datorie din a răspîndi cultura între ai lor și o virtute din a rămîne, de la numire și pînă azi, învățători și apoi profesori în sa­tul lor, dezmințind parcă, prin ac­(continuare în­­ pag. a 2-a) Realism și spirit constructiv în problemele securității europene Prietenie cu organizațiile democratice și progresiste din întreaga lume Ca cetățean și ostaș am urmărit cu un deosebit interes lucrările re­centei sesiuni a forului suprem al puterii de stat — Marea Adunare Națională — care s-a consacrat a­­proape în întregime examinării cu­prinzătoare, multilaterale, a politicii externe a țării și aceasta într-un mo­ment cînd viața internațională ridică numeroase probleme complexe care preocupă îndeaproape toate popoa­rele lumii. Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu în­ fața Marii Adunări Na­ționale a prezentat activitatea pe plan internațional a statului român, a reafirmat principiile după care se călăuzește politica externă a parti­dului și guvernului și a definit po­ziția țării noastre față de principa­lele probleme internaționale. In expunere se acordă o atenție deosebită uneia din problemele de mare importanță ale vieții interna­ționale, și anume securitatea euro­peană. Actualitatea asigurării secu­rității continentului european — de­ziderat major al tuturor popoarelor din Europa, rezultă din evoluția e­­venimentelor internaționale, din a­­pariția în diferite regiuni ale glo­bului a unor focare de război și con­flicte generate de politica agresivă a imperialismului, din faptul că în Europa se mențin rămășițe ale ce­lui de-al doilea război mondial. Pe zi ce trece crește necesitatea strin­gentă de a se întreprinde măsuri mai hotărîte și eficace pentru slă­birea încordării și înlăturarea fac­torilor de tensiune ce există între u­­nele țări din Europa. Referindu-se la înfăptuirea secu­rității europene, tovarășul Nicolae Ceaușescu arată: „Partidul și gu­vernul român militează pentru înfăp­tuirea acestui deziderat pentru că el corespunde intereselor vitale ale poporului român, intereselor tuturor popoarelor europene și ale întregii omeniri care au avut de suferit de două ori — în decursul unei jumă­tăți de secol — de pe urma războaie­lor mondiale declanșate de pe acest continent“. Măsurile indicate in expunerea to­varășului Nicolae Ceaușescu pri­vind asigurarea securității europene scot în evidență, în mod pregnant, analiza profund științifică a­ situației reale actuale din Europa, înalta res­ponsabilitate a partidului și guvernu­lui pentru crearea de condiții și mai favorabile desfășurării muncii paș­nice a poporului român, a tuturor popoarelor europene, asigurării unei păci trainice în întreaga lume. Politica internă și externă a parti­dului și guvernului nostru se bucură de sprijinul deplin al poporului nos­tru. Aprob din toată inima atît po­litica externă cit și cea internă a partidului și guvernului care asigură ridicarea națiunii socialiste române pe cele mai înalte culmi ale civili­zației. VASILE DUMITRESCU Lt. colonel In prima zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale m-am gă­sit în mijlocul salariaților de la U­­zina de țevi și a celor de la în­treprinderea mecanică din Roman alături de care mi-am manifestat deplina satisfacție față de expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al C.C. al P.C.R., cu privire la politica externă a partidu­lui și guvernului. Din expunere se desprinde dorința și interesul poporului nostru, a parti­dului comunist, pentru dezvoltarea relațiilor cu partidele comuniste și muncitorești, cu alte organizații ale clasei muncitoare, cu forțele progre­siste care au o influență hotărîtoare în lupta antiimperialistă pentru de­mocrație și pace. Ca activist la sindicate, urmăresc în permanentă evoluția evenimente­lor ce se petrec pe plan internațio­nal și în special lupta clasei mun­citoare de pretutindeni, pentru liber­tăți democratice și independență na­țională. In țara noastră exercitarea acestor drepturi fundamentale ale oamenilor muncii este asigurată de orînduirea socialistă. încă o dată la lucrările se­siunii Marii Adunări Naționale t­o­­varășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al G.G. al P.G.R. arată pozi­ția partidului nostru, a întregii clase muncitoare, solidaritatea cu parti­dele comuniste și muncitorești, sub­liniind că „Partidul nostru și-a lăr­git, de asemenea, legăturile cu parti­dele socialiste, organizații și mișcări democratice din țările capitaliste, din noile state independente, cu or­ganizații ale mișcării de eliberare națională". In condițiile actuale, cînd Statele Unite și acoliții lor, continuă să-și extindă și să-și intensifice acțiunile lor agresive, cînd încearcă să ex­tindă războiul lor de agresiune ame­­nințînd în mod grav pacea în lume, ne dăm seama odată mai mult cît de mare și clarvăzătoare este politica partidului și guvernului nostru față de aceste acte, chemînd popoarele întregii lumi la lupta unită pentru cauza păcii. Peste tot, în lumea întreagă, luă­rile noastre de poziții și-au găsit a­­probarea unanimă și că în asemenea condiții este necesară adoptarea u­­nei poziții unitare. ale Ofensiva forțelor monopoliste și imperialismului se manifestă foarte limpede și față de țările de curînd eliberate și cele în curs de dezvoltare. Acolo unde imperialis­mul întîmpină rezistență din dorință fermă de independență, el folosește fățiș sau camuflat intervenția mili­tară și este cunoscut tuturor cele ce se petrec în Vietnam, în R.A.U. și alte părți ale lumii. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale, expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., ne-a mobilizat și mai mult producînd un intens ecou în inimile tuturor oameni­lor muncii din țara noastră, pen­tru lupta unită și dreaptă ală­turi de toate forțele democratice din alte țări. Așa cum se arată în lucrările sesiunii, mărețul rol al partidelor comuniste și muncitorești în viața internațională contemporană, cît și mobilizarea păturilor largi ale oamenilor muncii, ale tuturor forțe­lor înaintate ale societății socialiste la lupta antiimperialistă, pentru pace și progres social — reclamă dezvol­tarea unității de acțiune a comu­niștilor și socialiștilor, a tuturor miș­cărilor democratice și progresiste. Toate acestea reprezintă politica în­țeleaptă a partidului și guvernului nostru care corespunde aspirațiilor tuturor oamenilor muncii, a între­gului nostru popor. IOAN CURCĂ secretar al Consiliului local Roman al Uniunii Generale a Sindicatelor din România Politica externă a partidului și guver­nului - expresie a năzuințelor poporului ■I OPRIJI CLAXOANELE! ■ După cum s-a mai anunțat, în­­­­cepînd cu data de astăzi s-a inter­zis folosirea avertizorului sonor 1 (claxonul) la autovehicule în ora­­­șele BACĂU și PIATRA NEAMȚ. m Necesitatea luării acestei măsuri­­ a fost explicată și fiind unanim re­cunoscută, nu vom mai insista asu­pra ei. Vom arăta însă­ despre unele în­datoriri ce le revin celor ce folo­­­­sesc drumurile publice indiferent­­ în ce calitate.­­ Dar mai întîi să amintim pe scurt ce măsuri s-au luat de către orga­­­­nele în drept pentru popularizarea­­ interzicerii claxonatului și pentru asigurarea bunei desfășurări a cir­culației. Astfel, organele circulației cu sprijinul organelor de partid, sin­dicate și alte organizații au făcut instructaj cetățenilor. S-au explicat de asemenea, regulile de circulație prin intermediul presei, radioului central și în mod deosebit prin cen­trele de radioficare locale. Au fost tipărite și difuzate un mare număr de publicații și cărți de vizite con­ținînd indicații despre această in­terdicție. Din punct de vedere tehnic, or­ganele sfaturilor populare, la indi­cația organelor competente, au con­fecționat și instalat numeroase in­dicatoare de circulație, au moder­nizat unele străzi, au refăcut și ex­tins pe străzi marcajele din mozaic și vopsea albă cît și alte măsuri realizate sau în curs de realizare. Folosirea rațională a acestor con­diții create cat și stricta respectare­­ a regulilor de circulație este o ga­ranție a prevenirii accidentelor. I­­n limbaj popular, se spune că:­­ „claxonul este egal cu jumătate din ■ irihă, atunci cînd acesta este in­­ stare de funcționare și poate fi în­­trebuințat“. în parte această a­ I­firmație este justificată, însă prac­ ■­tica și experiența acumulată în u­­­­nele localități unde claxonatul a­­ fost interzis mai de mult, dovedesc­­ că se poate circula foarte bine și ■ fără a se întrebuința acest mijloc­­ de avertizare. Nu rare sînt cazurile cînd unii­­ șoferi sau pietoni circulînd în Bucu­­­­rești spun că acolo se circulă foarte ■ ușor și organizat și în multă sigu­­­­ranță. La fel s-ar putea circula și­­ în alte orașe, deoarece condițiile 1 MIRCEA MUȘAT Lt. maj. de miliție (Continuare în pagina a 2-a) Pe teme de circulație I I­I­I în pagina a 3-a SPORT

Next