Steagul Roşu, august 1967 (Anul 22, nr. 4505-4529)
1967-08-01 / nr. 4505
Proleto*'! din toate tonte uni ti-vă f roșu ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU ANUL XXII — Nr. 4.505 (5.984) MARȚI 1 AUGUST 1967 4 pagini 25 bani Complexul de industrializare a lemnului Bacău Primele rezultate conving despre bogăția rezervelor interne în cadrul acțiunii de organizare științifică a producției și a muncii ce se desfășoară în întreprinderea noastră, cadrele de maiștri, tehnicieni, ingineri și economiști cu experiență au îndreptat atenția, printre altele, spre rezolvarea celor mai importante probleme legate de perfecționarea conducerii, organizării producției și a muncii. Scopul este deci descoperirea și valorificarea rezervelor interne și crearea premiselor pentru mai buna valorificare a lor în viitor. Pentru atingerea acestui scop s-au alcătuit colective de specialiști care, în prima etapă a acțiunii, pe baza unor planuri de muncă au efectuat o serie de experimentări în vederea stabilirii măsurilor pentru îmbunătățirea conducerii și organizării procesului de producție și muncă. în prima etapă am reușit să obținem o serie de rezultate bune care se reflectă practic în îmbunătățirea normelor la fabrica de mobilă și sunt concretizate în obținerea, față de anul 1966, a unei reduceri la cheltuielile de manoperă cu 54,07 lei/garnitura de mobilă ILVA 7,24 lei/buc. la patul „Elegant“ penitru export. Global, pină la sfîrșitul anului în curs, se vor realiza peste 600.000 lei economii la fabrica de mobilă. Economiile preconizate vor fi rezultatul unui complex de măsuri tehnico-organizatorice aplicate până în prezent și a altora pe care le vom aplica în continuare. Printre acestea se remarcă îmbunătățirea transporturilor interioare prin dotarea sectoarelor cu 30 cărucioare crocodil și 500 platforme pentru depozitarea semifabricatelor care vor aduce o economie anuală de 28.000 lei, introducerea unor transportoare cu role libere la sectorul croitmașini I pentru alimentarea cu materie primă a mașinilor; îmbunătățirea tehnologiei de șlefuire a panourilor prin umezire și șlefuire simultană ; realizarea aspririi simultane a panourilor prin montarea unei mașini de asprut în sectorul pregătire I; construirea și punerea în funcțiune a benzii a II-a de montat dulapurile cu 2 și 3 uși de la mobila ILVA ș.a. Și la fabrica de binale, ca urmare a studierii atente a locurilor de muncă, a tehnologiei de fabricație și în final prin aplicarea unor măsuri organizatorice s-au obținute pînă în prezent, prin creșterea productivității muncii, economii de 2,85 lei/mpginale. Pină la sfîrșitul anului economiile vor întrece suma de 300.000 lei. Măsuri dintre cele mai eficiente cu rezultate imediate în producție la fabrica de binale sunt: dotarea fabricii de uși cu agregate de decupat gol geam și frezat locaș feronerie ; mecanizarea șlefuirii canturilor la căptușeli P.F.L.; introducerea stratificării P.F.L. de 12 mm pentru căptușeli; punerea în funcțiune a mașinii de formatizat cercevele și reorganizarea formațiilor de lucru. Alte succese care se înscriu pe orbita activității desfășurată în prima etapă de către comisia de organizare științifică a producției și muncii sunt cele cu privire la mai buna utilizare a timpului de lucru. Observațiile făcute în acest scop au dus la concluzia că prin deservirea sectoarelor de către o echipă de manipulanți, direct în sectoare, fără a se mai deplasa maiștrii la magazie, permite acestora să întocmească necesarul de materiale pe două zile anticipat, ceea ce în fond înseamnă o aprovizionare corespunzătoare a tuturor locurilor de muncă, iar în final creșterea producției și productivității muncii. Tot în direcția utilizării timpului de lucru, observațiile noastre au dus la concluzia că prin lichidarea întîrzierilor, absențelor nemotivate și a învoirilor de la program, prin restrîngerea stagnării utilajelor, pînă la sfîrșitul acestui an, volumul producției suplimentare va ajunge la 600.000 lei, iar pînă în anul 1970 la aproape 3.600.000 lei. M-am referit la unele din cele mai semnificative satisfacții ale eforturilor depuse de membrii comisiei noastre pentru descoperirea și punerea în valoare a unor noi rezerve, pentru sporirea producției. Avem însă convingerea că nu am epuizat toate rezervele. In sprijinul acestei afirmații sînt însă rezultatele obținute pînă acum care dîndu-ne satisfacții, in același timp ne conving că permanent, la fiecare loc de muncă, există nenumărate resurse care pot da eficiență ridicată muncii depusă. Punerea lor în valoare este strîns legată de o activitate perseverentă așa cum am procedat pină acum In acest an. Ing. CORINA DUMITRESCU servICIul pRODUCȚIe G.I.B. BACĂU COLOCVII DESPRE ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICĂ A PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII Una caldă, una rece . Sincere felicitări elevului Vasile Gh. Vrînceanu din clasa a VII-a a Școlii generale nr. 2 din Moreni-Berzunți, raionul Tg. Ocna. Găsind pe drum un portmoneu cu actele (buletinul de identitate, carnetul de conducere, permisul motocicletei) și suma de 1.100 lei, aparținînd cetățeanului Gheorghe I. Ababei, Vasilică a predat totul, intact, păgubașului. ■ Pe cele aproape 50 tone gheață insilozate, la începutul acestui an, de către conducerea cooperativei de consum din Pîrgărești — Tg. Ocna, s-au prăbușit grinzile putrede și pămîntul care ținea loc de... acoperiș. Acum șprițurile de aici nu se deosebesc de altele decit prin... grade de neglijență. ■ Alți bani găsiți : 410 lei, de către lucrătorul de miliție Constantin Leonte, de la Direcția regională a miliției. Cel care s-a pierdut — în ziua de 22 iulie a. c.. pe strada 9 Mai din Bacău — să se prezinte de urgență la conștiinciosul milițian. ■ Să stea moara din comuna Slobozia. Așa a hotărît, întreprinderea economică „30 Decembrie" din Adjud. Ca s-o acționeze pe bază de curent. Foarte bine, dar pe cînd, că oamenii Sloboziei bat drumurile pe la morile din comunele vecine. Și-i... macină un lucru : timpul pe care îl... „omoară". Un cîntec pentru Angelica Angela Crețu, gestionara magazinului alimentar din Colonia de intervenții a Combinatului de cauciuc din Orașul Gheorghe Gheorghiu- Dej, a plecat în concediu de odihnă fără aprobarea conducerii O.C.L. care avea menirea să stabilească un înlocuitor. Zadarnic îi cînta magazinul: „Pleci, Angelo, din oraș, dar pe mine cui mă lași ?... Ea a încuiat totul și dusă a fost, la munte, la mare ? Nu se știe. Locuitorii coloniei trebuie să se deplaseze în oraș pentru a se aproviziona. Pentru înapoierea Angelei, același magazin pregătește refrenul final : „N-om mai fi alăturea câte zile vei avea. Măi, măi !". Cu aranjament... muzical făcut de conducerea O.C.L. și pentru alte abateri ale de loc minunatei Angelica. Rubrică redactată de AUREL STANCIU cu sprijinul corespondenților voluntari n timpul arăturilor de vară Ritmul actual nu corespunde decit cu parte torțelor existente . Minus față de grafic — 3.000 hectare . Snopii și paiele sunt încă o piedică în calea tractoarelor . Ingrășămintele organice așteaptă să fie luate în seamă. Pe miriștea țepoasă locul „navelor" argintii a fost luat de tractoare. „Frontul" de lucru al acestora, în raionul Bacău este mare — 16.000 hectare. Pînă la 29 iulie această lucrare a fost efectuată pe aproape 4000 hectare. Primul loc pe raion îl dețin mecanizatorii și cooperatorii din Negri, care au arat peste 200 hectare din cele 655 planificate. Președintele și inginerul agronom sînt mereu în cîmp, iau măsuri îndată ce nevoia o cere. La Buhoci s-au executat arături pe mai bine de 180 hectare. E drept că aici decalajul dintre eliberarea terenului și arături este corespunzător — 120 hectare. „Deși în agricultură există întotdeauna o doză de imprevizibil, ne spunea inginerul Jenică Pascal, constatăm cu satisfacție că pînă acum toate tractoarele au funcționat excelent". în perioada 21-29 iulie o bună parte din cooperativele agricole de producție au reușit să execute fiecare arături pe 140-180 hectare. La Păncești, de exemplu, s-a efectuat această lucrare pe 180 hectare iar la Berești-Bistrița pe 175 hectare. Alte cooperative agricole cum sunt cele din Cleja, Prăjești, Săucești au executat arături de vară pe suprafețe variind între 100 și 140 hectare. Totuși pe ansamblul raionului, ritmul în care se desfășoară arăturile de vară este nesatisfăcător.. Aceasta cu atît mai mult cu cit în perioada 12-29, iulie viteza medie zilnică (raportată numai la zilele bune de lucru) realizată la arat a fost de 312 hectare, față de 600 hectare cît se prevăzuse inițial. Socotind numai după ritmul în care s-a lucrat în perioada 12-29 iulie a.c. înseamnă că slaba organizare a muncii a condus la întirzierea arăturilor cu cel puțin 3000 hectare prin nefolosirea integrală a capacității tractoarelor disponibile la arat. Cîteva exemple sînt edificatoare : Cooperativa agricolă din Parincea e o unitate în care munca în general este bine organizată, însă ne-a surprins faptul cînd am aflat că de la data începerii campaniei și pînă la 29 iulie nu s-au arat decit 60 hectare din cele 460 hectare pe care urmează să se execute această lucrare. Așadar, în timp ce la Negri cu un tractor s-au executat în aceeași perioadă de timp circa 30 hectare, la Parincea s-au efectuat 15 hectare. Dacă în 6 zile de lucru suprafața arată a crescut cu 60 hectare, se pune întrebarea cîte zile vor fi necesare aici pentru realizarea planului de 460 hectare. 1 IULIAN CARACINSCHI (Continuare în pag. a 2-a) II O parte a coloanelor de depentarizare din cadrul Complexului de reformare catalitică de la Rafinăria din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Foto : C. BUTE O INTILNIRE A INTELECTUALILOR DIN PRILEJ DE ADUCERI-AMINTELAT MOTO : „Nu știu alții cum sînt, dar eu cind mă glîndesc la locul nașterii mele...“. I. CREANGĂ Vreau să scriu despre satul meu și constat că îmi bate inima mai tare decit dacă aș scrie despre tata și mama. Ce-i satul meu ? O așezare omenească, între dealurile moldovene, cu case înșirate pe valea Dumitru Almaș uni pîrîu capricios, izvorit din Munții Horaitei, de sub culmea Stănișoarei, ca să curgă drept spre răsărit, pînă se varsă în apa Cracăului, nu departe de dealul Balaurului, cunoscut din povestirea „Moș Nichifor Cofcariul“ a nemuritorului Creangă. Un sat cu nume obișnuit: Negrești. Unul din cele 4 sau 5 Negrești, cîte ui aliind pe harta țării. Un sor sat nemțean, relativ nou, izvodit într-o curătură de pădure îngăduită de un boier, acum vreo două veacuri. Aici și azi cele aproximativ 2000 de suflete se hrănesc din agricultură și din lucrul la pădure sau în fabricile forestiere din Piatra Neamț. Un sat cu harnici, modești, chibzuiți, oameni solidari și mîndri cu tot ce pot făuri cu mintea și palmele lor neobosite. Un sat nemțean în care, în vremea noastră socialistă, s-a construit unul dintre cele mai încăpătoare cămine culturale și una dintre cele mai frumoase școli din raion. S-a vorbit uneori de echipele artistice din Negrești, semn că zestrea artistică a consătenilor mei e vrednică a fi luată în seamă. S-a scris și despre mulți oameni pricepuți și destoinici care muncesc acolo, modești și anonimi, în satul lor. Am amintit și eu, uneori, pe ici pe colo, prizărit de satul Negrești. Mă simt însă azi dator a face o însemnare mai deosebită, despre o inițiativă meritorie a negreștenilor și oarecum mai puțin obișnuită : o adunare a tuturor intelectualilor care s-au ridicat din acest sat în ultimii 50 de ani. Adică statistică a cifrelor, a glodurilor și a sentimentelor oamenilor care au țișnit din sat, ca să se agațe de torțile cerului, de înțelepciunea cărții și să abordeze o profesiune intelectuală. Și iată că dintr-un sat modest și cuminte, sat de truditori ai brazdei, ai Herăstrăului, ai tapinei, ai circularului și gaterului, dacă ținem seama de „catalogul“ întocmit la 29 iulie 1967, și citit in clasă de învățătorul pensionar Nicolae Dandu, cu prilejul acelei adunări festive, aflăm că din Negrești s-au ridicat, într-o jumătate de veac, 130 de intelectuali : învățători, profesori, ingineri, aviatori, preoți, juriști, ofițeri, funcționari, etc. Amintindu-mi cu de greu ne-am deschis drum spre școala secundară, noi în preajma lui 1920: frații N. și I. Humă, G. Maria, Ion și Petra Târnătic, C. Rusu, Sevastița Paladă, frații Calapăr, apoi Teodor Roibu, G. Iacob, Mărioara Miță și cu mine, unii din oameni ceva mai înstăriți alții săraci ca vai de noi, nu-mi venea a crede că satul meu se poate mîndri azi cu un număr așa de impresionant de lucrători în domeniul culturii. Atunci, porni la o școală din oraș era o a adevărată aventură : o mare aventură în necunoscut. Din acea primă echipă de tineret rural, izbucnită atunci spre școala normală, seminar și liceu, unii au căzut pe drum, istoviți de muncă, în condiții inumane. Am fost primul din sat care am urmat liceul și am continuat „aventura" unor studii superioare. De cîte ori, pierzîndu-și răbdarea, dragii mei consăteni n-au socotit că, dintr-un copil cuminte și bun la carte, m-am schimbat intr-un fel de viatură-lume, fără căpătâi, de vreme ce, cum spunea mama : „Umbli prin școli de 12 ani și tot nimic nu-i de capul tău și nici o slujbă nu capeți. A, dacă te-ai fi făcut învățător, ca a lui Iacob, ori popă, ca a lui Roibu"... Loviți de nedreptăți și umilinț, striviți de eforturile adaptării noua viață, mulți am tînjit nostallagic după tihna și conservatorismul satului. O vreme ne-am crezut chiar niște dezrădăcinați fără căpătîi, niște biete frunze în furtună. După prima echipă aventurată spre munca intelectuală a urmat un fenomen de rarifiere : au trecut multi ani pînă s-au mai îndemnat și alți copii din Negrești prin școli secundare. Greutățile și lipsurile materiale pe care le înduram noi îi descurajau. Cei mai mulți, totuși, am răzbit. Unii după o luptă dramatică, biruind vicisitudinile și săltînd peste zăgaz. Cei mai mulți am ajuns învățători, profesori, ingineri, ofițeri, preoți, îndeplinindu-ne meseria după puterile pregătirea noastră. Doi dintre frați fi Lămătic, Maria și Ion s-au întors în sat și au slujit școala din Negrești fără întrerupere peste 49 de ani. Și o mai slujesc cu osirdie și azi, fiind între acei dascăli care, în vremuri grele, și-au făcut o eroică datorie din a răspîndi cultura între ai lor și o virtute din a rămîne, de la numire și pînă azi, învățători și apoi profesori în satul lor, dezmințind parcă, prin ac(continuare în pag. a 2-a) Realism și spirit constructiv în problemele securității europene Prietenie cu organizațiile democratice și progresiste din întreaga lume Ca cetățean și ostaș am urmărit cu un deosebit interes lucrările recentei sesiuni a forului suprem al puterii de stat — Marea Adunare Națională — care s-a consacrat aproape în întregime examinării cuprinzătoare, multilaterale, a politicii externe a țării și aceasta într-un moment cînd viața internațională ridică numeroase probleme complexe care preocupă îndeaproape toate popoarele lumii. Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu în fața Marii Adunări Naționale a prezentat activitatea pe plan internațional a statului român, a reafirmat principiile după care se călăuzește politica externă a partidului și guvernului și a definit poziția țării noastre față de principalele probleme internaționale. In expunere se acordă o atenție deosebită uneia din problemele de mare importanță ale vieții internaționale, și anume securitatea europeană. Actualitatea asigurării securității continentului european — deziderat major al tuturor popoarelor din Europa, rezultă din evoluția evenimentelor internaționale, din apariția în diferite regiuni ale globului a unor focare de război și conflicte generate de politica agresivă a imperialismului, din faptul că în Europa se mențin rămășițe ale celui de-al doilea război mondial. Pe zi ce trece crește necesitatea stringentă de a se întreprinde măsuri mai hotărîte și eficace pentru slăbirea încordării și înlăturarea factorilor de tensiune ce există între unele țări din Europa. Referindu-se la înfăptuirea securității europene, tovarășul Nicolae Ceaușescu arată: „Partidul și guvernul român militează pentru înfăptuirea acestui deziderat pentru că el corespunde intereselor vitale ale poporului român, intereselor tuturor popoarelor europene și ale întregii omeniri care au avut de suferit de două ori — în decursul unei jumătăți de secol — de pe urma războaielor mondiale declanșate de pe acest continent“. Măsurile indicate in expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu privind asigurarea securității europene scot în evidență, în mod pregnant, analiza profund științifică a situației reale actuale din Europa, înalta responsabilitate a partidului și guvernului pentru crearea de condiții și mai favorabile desfășurării muncii pașnice a poporului român, a tuturor popoarelor europene, asigurării unei păci trainice în întreaga lume. Politica internă și externă a partidului și guvernului nostru se bucură de sprijinul deplin al poporului nostru. Aprob din toată inima atît politica externă cit și cea internă a partidului și guvernului care asigură ridicarea națiunii socialiste române pe cele mai înalte culmi ale civilizației. VASILE DUMITRESCU Lt. colonel In prima zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale m-am găsit în mijlocul salariaților de la Uzina de țevi și a celor de la întreprinderea mecanică din Roman alături de care mi-am manifestat deplina satisfacție față de expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., cu privire la politica externă a partidului și guvernului. Din expunere se desprinde dorința și interesul poporului nostru, a partidului comunist, pentru dezvoltarea relațiilor cu partidele comuniste și muncitorești, cu alte organizații ale clasei muncitoare, cu forțele progresiste care au o influență hotărîtoare în lupta antiimperialistă pentru democrație și pace. Ca activist la sindicate, urmăresc în permanentă evoluția evenimentelor ce se petrec pe plan internațional și în special lupta clasei muncitoare de pretutindeni, pentru libertăți democratice și independență națională. In țara noastră exercitarea acestor drepturi fundamentale ale oamenilor muncii este asigurată de orînduirea socialistă. încă o dată la lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al G.G. al P.G.R. arată poziția partidului nostru, a întregii clase muncitoare, solidaritatea cu partidele comuniste și muncitorești, subliniind că „Partidul nostru și-a lărgit, de asemenea, legăturile cu partidele socialiste, organizații și mișcări democratice din țările capitaliste, din noile state independente, cu organizații ale mișcării de eliberare națională". In condițiile actuale, cînd Statele Unite și acoliții lor, continuă să-și extindă și să-și intensifice acțiunile lor agresive, cînd încearcă să extindă războiul lor de agresiune amenințînd în mod grav pacea în lume, ne dăm seama odată mai mult cît de mare și clarvăzătoare este politica partidului și guvernului nostru față de aceste acte, chemînd popoarele întregii lumi la lupta unită pentru cauza păcii. Peste tot, în lumea întreagă, luările noastre de poziții și-au găsit aprobarea unanimă și că în asemenea condiții este necesară adoptarea unei poziții unitare. ale Ofensiva forțelor monopoliste și imperialismului se manifestă foarte limpede și față de țările de curînd eliberate și cele în curs de dezvoltare. Acolo unde imperialismul întîmpină rezistență din dorință fermă de independență, el folosește fățiș sau camuflat intervenția militară și este cunoscut tuturor cele ce se petrec în Vietnam, în R.A.U. și alte părți ale lumii. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale, expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., ne-a mobilizat și mai mult producînd un intens ecou în inimile tuturor oamenilor muncii din țara noastră, pentru lupta unită și dreaptă alături de toate forțele democratice din alte țări. Așa cum se arată în lucrările sesiunii, mărețul rol al partidelor comuniste și muncitorești în viața internațională contemporană, cît și mobilizarea păturilor largi ale oamenilor muncii, ale tuturor forțelor înaintate ale societății socialiste la lupta antiimperialistă, pentru pace și progres social — reclamă dezvoltarea unității de acțiune a comuniștilor și socialiștilor, a tuturor mișcărilor democratice și progresiste. Toate acestea reprezintă politica înțeleaptă a partidului și guvernului nostru care corespunde aspirațiilor tuturor oamenilor muncii, a întregului nostru popor. IOAN CURCĂ secretar al Consiliului local Roman al Uniunii Generale a Sindicatelor din România Politica externă a partidului și guvernului - expresie a năzuințelor poporului ■I OPRIJI CLAXOANELE! ■ După cum s-a mai anunțat, începînd cu data de astăzi s-a interzis folosirea avertizorului sonor 1 (claxonul) la autovehicule în orașele BACĂU și PIATRA NEAMȚ. m Necesitatea luării acestei măsuri a fost explicată și fiind unanim recunoscută, nu vom mai insista asupra ei. Vom arăta însă despre unele îndatoriri ce le revin celor ce folosesc drumurile publice indiferent în ce calitate. Dar mai întîi să amintim pe scurt ce măsuri s-au luat de către organele în drept pentru popularizarea interzicerii claxonatului și pentru asigurarea bunei desfășurări a circulației. Astfel, organele circulației cu sprijinul organelor de partid, sindicate și alte organizații au făcut instructaj cetățenilor. S-au explicat de asemenea, regulile de circulație prin intermediul presei, radioului central și în mod deosebit prin centrele de radioficare locale. Au fost tipărite și difuzate un mare număr de publicații și cărți de vizite conținînd indicații despre această interdicție. Din punct de vedere tehnic, organele sfaturilor populare, la indicația organelor competente, au confecționat și instalat numeroase indicatoare de circulație, au modernizat unele străzi, au refăcut și extins pe străzi marcajele din mozaic și vopsea albă cît și alte măsuri realizate sau în curs de realizare. Folosirea rațională a acestor condiții create cat și stricta respectare a regulilor de circulație este o garanție a prevenirii accidentelor. In limbaj popular, se spune că: „claxonul este egal cu jumătate din ■ irihă, atunci cînd acesta este in stare de funcționare și poate fi întrebuințat“. în parte această a Ifirmație este justificată, însă prac ■tica și experiența acumulată în unele localități unde claxonatul a fost interzis mai de mult, dovedesc că se poate circula foarte bine și ■ fără a se întrebuința acest mijloc de avertizare. Nu rare sînt cazurile cînd unii șoferi sau pietoni circulînd în București spun că acolo se circulă foarte ■ ușor și organizat și în multă siguranță. La fel s-ar putea circula și în alte orașe, deoarece condițiile 1 MIRCEA MUȘAT Lt. maj. de miliție (Continuare în pagina a 2-a) Pe teme de circulație I III în pagina a 3-a SPORT