Steagul Roşu, septembrie 1967 (Anul 22, nr. 4530-4555)
1967-09-27 / nr. 4552
> 1 / Anul XXII Nr. 4552 (6031) MIERCURI 27 sept. 1967 4 pagini 25 bani 1 In pagina a IV-a - Lucrările sesiunii CNU - „Cazul Debray" In întreprinderile forestiere de pe Valea Trotușului Măsuri pentru crearea stocurilor de masă lemnoasă Au trecut trei săptămîni din prima lună a perioadei în care colectivele din întreprinderile forestiere ale regiunii noastre pregătesc în diferite faze stocuri de masă lemnoasă pentru producția anului 1968. Rezultatele obținute pînă la 23 septembrie față de planul acestei luni sunt următoarele: (ne referim astăzi în special la faza apropiat și la total masă lemnoasă în diferite faze). Din tabelul prezentat se constată că în general toate întreprinderile au trecut la fasonarea, scoaterea și apropierea masei lemnoase aferente producției anului viitor (Aceasta fără a scăpa din atenție îndeplinirea sarcinilor curente). Rezultatele obținute sunt mult superioare față de aceeași perioadă a anului trecut, aceasta fiind urmare a declanșării acțiunii de pregătire cu mult mai devreme. Se poate spune că, sub îndrumarea birourilor comitetelor raionale ale P.C.R., au prins viață indicațiile date de Biroul Comitetului regional de partid în luna mai a. c. Succesele sunt în general foarte bune la rășinoase, sector în care pe D.R.E.T.I.L. volumul de masă lemnoasă în diferite faze reprezintă peste 130 la sută. Deci planul lunii septembrie a fost depășit. La acest rezultat au contribuit în special întreprinderile forestiere din Piatra Neamț, Roznov, Tarcău și altele, care și-au îndeplinit și depășit în 23 zile planul pe întreaga lună. In general stau bine întreprinderile de pe Valea Bistriței. La întreprinderile de pe Valea Tarcăului este necesară intervenția operativă din partea organelor de partid raionale pentru ridicarea rezultatelor la nivelul sarcinilor și al posibilităților care există în aceste întreprinderi. Dacă la rășinoase situația e bună, nu acelaș lucru se poate spune despre fag. Aici, cu excepția întreprinderilor din Bacău și Tarcău care au realizat stocuri aproape la nivelul sarcinilor pentru întreaga lună septembrie, toate celelalte au înregistrat o activitate mai puțin satisfăcătoare și în unele cazuri chiar resatisfăcătoare. Tot întreprinderile de pe Valea Trotușului sînt rămase în urmă, ele influențînd negativ recitatul la nivelul Direcției regionale, unde volumul de masă lemnoasă în faza apropiat reprezintă doar 23 la filă din planul lunii curente. Următe pe faze stocurile se pre(Continuare in jsag. a III-a) ■ ......... NI I. ...................... IL .NMNM ___________________________FAZELE_______________ întreprinderea . . . w . Apropiat Total masa lemnoasă Rășinoase 0/0 Fag 0/0 Rășinoase 0/0 Fag 0/0 I. F. Tarcău 50 34 140 150 I. F. Piatra Neamț 136 27 200 61 I. F. Roznov__________120________40______ 184 58 I. F. Bacău__________________96~ — 75 L F. Agăș 07 80 54 I. F. Comănești 70 0 114 56 I. F. ““ Oraș Gh. Gheorghiu-Dej 8 25 57 — 39 I. F. Tg. Neamț 90 20 154 65 D.R.E.T.I.L. 67 23 136 67 Noua hală de montaj de la întreprinderea mecanică din Roman. SA PUS SUB TENSIUNE LINIA BICAZ—BORZEȘT Ieri, energeticienii întreprinderilor Electro-montaj din Bacău și Cîmpina au pus sub tensiune, cu cinci zile mai devreme, linia electrică aeriană de 220 Kv Bicaz — Borzești, în lungime de peste 120 km. O dată cu aceasta s-a dat în exploatare și stația de conexiuni de 220 Kv Borzești. Prin darea în folosință a acestei linii de transport a energiei electrice la tensiune înaltă s-a închis inelul de 220 Kv al sistemului energetic național. HOTARIRI DEVENITE PIESE DE ARHIVA Evenimente repetate, dar de fiecare dată (prin conținutul lor) mereu altele, sesiunile sfaturilor populare comunale constituie minunate prilejuri pentru dezbaterea largă și eficientă a unor probleme de însemnătate deosebită pentru viata satului. în aceste întruniri periodice ale deputaților își găsesc deseori atenția cuvenită și chestiunile pendinte de domeniul muncii culturale de masă. Atragerea unui număr tot mai mare de tineri și vîrstnici la mișcarea artistică de amatori, extinderea și îmbunătățirea formelor de răspîndire a cunoștințelor cultural-științifice și de educare patriotică-cetățenească a sătenilor, asigurarea celor mai bune condiții materiale pentru desfășurarea muncii de culturalizare — iată doar cîteva probleme care fac obiectul unor dezbateri din sesiuni. Cele mai valoroase propuneri făcute de deputați sau invitați își găsesc apoi expresia în hotăririle ce se iau. Dar cum sînt respectate aceste hotărîri ? Pentru a afla răspuns la această întrebare am vizitat recent cîteva localități din raionul Roman. Cercetînd documentele întocmite cu prilejul sesiunilor din acest an, am constatat că unor comitete executive ale sfaturilor populare comunale nu le-au scăpat din atenție nici problemele muncii culturale de masă. Punînd în centrul dezbaterii deputaților tocmai probleme, aceste sesiunea din 26 august a .o. a sfatului popular romunal Gherăești, raionul Roman, hotăra, între altele, ca, pînă la 15 septembrie, localul căminului cultural de centru să fie renovat spre a oferi condiții bune de desfășurare a activității culturale din sezonul friguros. După numai două săptămîni, de la data sesiunii, căminul cultural din Gherăești a căpătat haină nouă, aspectuoasă. Un exemplu de vrednicie, de chibzuință și preocupare atentă pentru îndeplinirea la timp a unor treburi gospodărești Vecinii gherăeștenilor — cei din Săbăoani — se sfătuiseră deja din luna iulie pentru executarea reparațiilor curente la căminul cultural. Dar treburile au mers așa de încet încît și la 15 septembrie se mai lucra la repararea acoperișului de la căminul cultural, deși sesiunea stabilea, ca termen de încheiere a acestor lucrări, data de 15 august. Referitor la un alt punct al hotărîrilor luate atunci — organizarea unui „dialog..." între satele Săbăoani și Traian, precizăm, e nespus de greu ca cei 4 învățători din satul Traian (se pare, singurii intelectuali din această localitate) să poată face față forțelor artistice pe care cei peste 60 de intelectuali din satul de centru le pot selecționa din rîndul a vreo 8000 de locuitori. Probabil, zicala populară cu „Buturuga mică..." și-a găsit cîndva valabilitate în comuna Săbăoani. Oricum, era bine ca hotărîrile sesiunii să se fi referit la permanentizarea activității cultural-artistice de masă. Inerția, lipsa de inițiativă și de preocupare față de îndeplinirea unor hotărîri ale sesiunilor sfaturilor populare comunale și-au găsit... ospitalitate la unele comitete executive. Prevederi importante, reflectînd cerințe gospodărești de primă urgență, au fost îndosariate și uitate în arhivă. Așa s-a întîmplat și cu unele prevederi ale sesiunii din 25 mai a.c. a Sfatului popular comunal Botești. Deputații și invitații la această sesiune cereau ca la cămin. JAMNEASA (Continuare în pag. a II-a) Din activitatea sfaturilor populare ZÎMBETUL NU EXCLUDE EXIGENȚA. (Cornelia Stoica, controloare de calitate la fabrica „8 Martie"-Piatra Neamtl. 4 Se extinde rețeaua de încălzire centrala In cartierul de locuințe Cornișa-Bistrița din Bacău, unde s-au dat pînă acum în folosință peste 1.300 de apartamente, o școală și unități comerciale, s-a terminat montajul utilajelor la centrala termică nr. 4. Ea este dotată cu 10 cazane. Parțial s-a dat în folosință noua centrală termică din Stațiunea balneo-climaterică Slănic Moldova. Acum se execută aici lucrările de extindere prevăzute pentru a doua etapă. La această unitate termică vor fi racordate 17 vile de cazare, 3 cantine, cinematograful, clubul, pavilionul administrativ, sala de educație fizică medicală și complexul de deservire al cooperației meșteșugărești. Tot la Slănic Moldova se mai construiește acum o altă centrală termică pentru blocurile de locuințe ce se construiesc în oraș. O unitate de acest fel s-a dat în exploatare la Piatra Neamț, care deservește spitalul unificat și noua policlinică aflată în construcție. Unele din centralele termice din Piatra Neamț și Lucăcești au fost extinse prin montarea de noi cazane. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe prof. dr. Anghel N. Rugină Marți la amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit pe prof. dr. Anghel N. Rugină, originar din România, în prezent profesor de științe economice și financiare la Universitatea din Boston , S.U.A., președintele Comitetului de consilieri economici ai guvernatorului statului Massachusetts, care se află într-o vizită în România. La primire, care s-a desfășurat într-o atmosferă de cordialitate, a participat tovarășul Manea Măniescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Ne aflăm in spital. Pe coridoare — liniște albă, ușor luminată. Undeva, intr-un salon, cineva geme mai tare. Cite o soră, in pas aproape impercetibil, se strecoară printre liniști și gemete. O asistentă, pentru o clipă privește ginditoare pe fereastră, plimbindu-și privirile peste peisajul lunar al parcului cu care se învecinează Spitalul din Bacău. Foșnetul frunzelor cu dantelă de staniol, foșnetul frunzelor de septembrie, pătrunde prin fereastra deschisă in inima fetei din spital... Un bolnav nu poate dormi, o durere nu-i dă pace, și urmărește pe peretele alb foșnetul umbrelor de frunze și amintiri. Pentru o clipă, noaptea de septembrie ii face să uite de mirosul specific al medicamente- Ceasuri de veghe lor. Un gînd acasă, o geană umedă... Apare apoi un om, o soră, o asistentă, îl învelește, îl întreabă de ce nu doarme, îi spune o vorbă bună, nu șoaptă și omul nu se mai simte singur. Noaptea orașul doarme, noaptea orașul își respiră existența mai calm, noaptea orașul nu doarme, noaptea orașul trăiește intens uneori chiar frenetic, subliniinduși parcă, fie însuși, forța lui vitală. Noaptea oamenii veghează asupra oamenilor. La spital sunt oameni care nu închid un ochi, care sunt în permanentă incordadare. Secția chirurgie. Camera de gardă. Liniște, momente de acalmie, după o intervenție la un caz de urgență. Țigară. Aparatul de radio — muzică bună. Broboane pe fruntea medicului. Spitalul doarme. Personalul medico-sanitar, urmărește saloanele, intervine prompt. Surori, asistente. La fiecare secție — un medic. Acest aparat al spitalului înregistrează permanent, cu finețe și exactitate, convulsiile seismice ale suferinței. Acul acestui seismograf oscilează fin, imperceptibil uneori, dar precis, in mintea medicului de gardă. Saloanele, drept, dau mai puțină bătaie de e cap. Sunt însă două camere unde chintesența durerii, superlativul suferinței maxime, împinsă uneori chiar dincolo de limită, este urmărit clipă de clipă, in întreaga sa condensare. Aici, in camerele de reanimare sunt cei cu care se încearcă, adeseori, imposibilul. Trebuie să fii tare, să fii dur, și totodată, să ai multă inimă, atit de multă vicit să poți să o aduci dincolo de starea ei de singerare, stare pe care o încearcă în fața unor astfel de suferințe, trebuie să ai o voință teribilă, o voință a biruinței, o voință a altruismului dens, pentru a putea acționa lucid asupra pacienților de aici. Sălile de reanimare. Doi copii arși. Unul — în proporție de 60 la sută. (Cind cineva are arsuri de aproximativ 30 la sută, el se află la un pas de moarte). Totuși, Antal Francisc — așa îl cheamă pe băiat — e urmărit îndeaproape. O soră cu o linguriță, încet, cu gesturi de mamă, cu răbdare, in lumina ușoară a salonului, ii dă de mîncare. Practic, ii strecoară in gură un lichid hrănitor. Aici se dă lupta intre viață și moarte, uneori de foc spectaculos. Fiecare pas înainte al vieții e urmat de o nouă luptă pentru următorul pas. Încleștarea aceasta dramatică, evidentă sau ascunsă, e sintetizată aici, la reanimare, în cel mai înalt grad. Un caz care a dat multă bătaie de cap. Maria Bosman. Operată de gușă. A avut insuficiență respiratorie. I s-a făcut traheostomie (o tăietură pe trahee), pentru a-și recăpăta respirația. Nu poate vorbi. Deocamdată. Are priviri mari sprîncene Îndurerate. Se va vindeca. Se speră ca in zece zile să fie acasă.. Medici, surori, asistente. Oameni in alb. Oameni pentru care omul reprezintă totul și pentru salvarea lui-uită adeseori, de ei înșiși. Geta Dumitru, asistentă medicală la sala de operații, Maria Geamănu, soră la sectorul de reanimare, Victoria Ichim, soră de noapte, Jeni Mihailov, asistentă medicală... Nume pe care, alături de cel al medicului de gardă, Dumitru Rusu, te notezi, pentru un reportaj despre o noapte la spital. Pe codri dor, aproape fantomatice, dar cu chipuri atît de blinde, cu suflete caritabile, cu mîini de aur — surorile, asistentele își văd de treburi. Transfuzii, administrări de antibiotice, perfuzii, vitamine, rețete, oxigene—terapii — sunt doar o parte din ocupațiile frecvente ale oamenilor în alb, în timpul nopții din spital. O urgență. Intervenție chirurgicală. Radu Ion — 29 de ani, maistru la I.R.E. Bacău. Diagnostic : plagă tăiată palmară dreapta, cu hemoragie masivă (în urma explodării unui sifon in mină). Se face oprirea hemoragiei. Plaga este cusută. Medicul completează apoi o fișă-chestionar. Prilej de reflecții. Fișa aceasta se va adăuga suplimentar altora. Un caz de noapte — un gînd pentru o lucrare științifică: „Traumatismele micro-infecțiile mîinii“. Tema imiportantă și deosebit de bogată în semnificații. Mina. „Ea știe să mîngîie, să vindece, s-alvite,0 stringere, o dată, o ține-o viață minte“ (Arghezi). Mina medicului vindecă. Mina vindecată muncește, alintă, strînge o mină de medic, mulțumind. In camera de gardă — in sala de operații, deocamdată — liniște... Afară, noaptea de septembrie, nostalgică, imvăluie orașul. O soră privește pe fereastră... RONI CACIULARU Noi creșe și grădinițe în noul ansamblu de locuințe Cornișa—Bistriței din Bacău au început lucrările la clădirea care va adăposti creșa și grădinița de copii din acest complex urbanistic. Prevăzută cu grup alimentar (bucătărie și sală de mese), în prima etapă această unitate va cuprinde 110 locuri, în curînd se vor înființa în orașele Gheorghe Gheorghiu- Dej, Bacău, Piatra Neamț și Roman noi creșe de copii, care vor face ca numărul celor găzduiți în astfel de unități să crească. în acest scop, în localitățile amintite, se renovează și se amenajează în prezent locur lurile necesare. TERITORIUL SEVER AL ADOLESCENTEI Vorbeam cîndva de zonele de vîrstă ale orașului ; există un oraș al copiilor, după cum există un oraș al bătrînilor și un altul, al oamenilor maturi — fiecare circumscriind aria unor anumite preocupări, concepții, idealuri. Complementar lor, oriunde trăiesc oamenii, își desfășoară cuprinsurile teritoriul sever al adolescenței. Am numit astfel zona de vîrstă situată la granița dintre copilărie și tinerețea propriu-zisă, întrucît adolescența însăși cenzurează sever impulsurile ce-i vin din afară, nereceptînd decît ceea ce corespunde criteriilor sale : cinstea, frumosul, adevărul. Am numit sever, teritoriul adolescenței, pentru că aici se produce marea confruntare a generațiilor mature cu aspirațiile lor în privința generațiilor tinere cărora le-au dat naștere ; oglindă de puritatea cleștarului, configurația spirituală a adolescenței reflectă strădaniile, dorințele, frămîntările, visurile părinților. Există o problemă a generațiilor ? O tragedie a incomuniunii ? Un conflict care aruncă în tabere adverse, ireconciliabile, pe tineri și bătrîni ? Întrucît ne privește nu poate fi vorba de un veritabil impas in dialogul dintre generații. Țara aflată în plină epocă de edificare, operă dreaptă și cinstită (ceea ce exclude problema opțiunii) cheamă pe toți, tinerii și bătrînii, să pună umărul ! Se poate discuta cel mult, despre intensitatea procesului vast, în limitele căruia — aflate în continuă expansiune — se produce schimbul, preluarea de către tineri a întregului tezaur de experiență al maturilor. Se poate vorbi de asemenea, despre imperativul extinderii acelor zone, în care se instalează comuniunea spirituală între vîrstnici și tineri. Colocviul de față, la care participă profesorul Iulian Antonescu, scriitorul George Bălăiță, activistul de partid Carol Romașcanu, iși propune să surprindă și să fixeze oferind astfel cititorilor, părinți și educatori, tinerilor, un prilej de meditație asupra unei probleme cetățenești de mare importanță — goluri care fragmentează peisajul spiritual al tinereții. IULIAN ANTONESCU —■ „Setea de frumos, de adevăr, cunoașterea omului, care au caracterizat idealul grec, au intrat dincolo de barierele cronologice, în structura marelui ideal uman ; rînd pe rînd, societatea a păstrat ca elemente solide de construcție crîmpeie din idealul cavaleresc al Evului mediu din cel renascentist, fără a mai vorbi de adevărata nuia de virtuți civice constituită de aspirațiile și realizările generației romantice de la 1848. Aceasta înseamnă că existența umană are nevoie de o busolă cu acul îndreptat constant spre tot ceea ce este bun, nobil, valoros și creator., Aș spune chiar mai mult, trăindu-și propriul lor secol și rezolvînd problemele sociale și personale, generațiile în viață, le-aș numi generațiile militante, smulg cu aviditate exemple ale idealului uman, din practica generațiilor trecute. Rep : — Am putea adăuga : Făuresc la rîndu-le idealuri, pe care generațiile următoare le vor prelua. Torța rămîne veșnic aprinsă... — La vîrstă elanurilor generoase, înfiorați de lecturi istorice și beletristice, tinerii sînt în nesfîrșite ipostaze, — spartani, răzeși de la Valea Albă, căpitani ai lui Mihai Viteazul, mușchetari, navigatori îndrăzneți... Mai exact, un om adevărat este ca un golf, cu geografia unei individualități bine conturate, evident, dar primind receptiv, prin unde, impulsurile întregului ocean. Rep . — Se resimte cel puțin... — Sunt idealurile generației tinere la nivelul unor mari aspirații de împlinire umană ? în ce măsură, aceste idealuri vor împăca creator cele două tendințe dialectice ale istoriei viitorului r— promovarea spiritului universal prin afirmarea îndîrjită a unui specific național ? Rep —tată, am putea spune, marea întrebare. Fără îndoială, răspunsul nu poate fi decît unul singur : Idealurile generației tinere converg în sensul împlinirilor. — Pentru că ea dispune de garanția unei ascensiuni obiective, impuse de triumful socialismului și al civilizației integrale , al civilizației puse cu toată forța ei creatoare în slujba tuturor membrilor societății. Ni se va replica poate : — Dar acest lucru nu este totul. Idealul uman se impune nu numai din exterior prin educație ci, dacă vreți, el trebuie să încolțească firesc și să se dezvolte treptat, de la o vîrstă la alta în mentalitatea fiecărui individ, într-o societate în care nu mai există clase antagoniste evident că se impune un singur ideal, dar rămîne primejdia adoptării formale, unilaterale a acestuia. Pentru a-ți făuri un ideal personal, echilibrat și creator, care să se integreze armonios idealului general al societății, ai în egală măsură nevoie de cultură, de educație și de o anumită calitate pe care i-o numim, dacă vreți, entuziasm. Cred că putem surprinde în ceea ce numim cu un termen foarte general educație, anume carențe care împiedică această împlinire. Rep — împiedică, mi se pare prea mult spus : frînează temporar. Avem destulă tărie pentru a împinge în lături obstacole chiar de natură spirituală. — Lipsa de candoare, de pildă ? pentru că despre ea voiam să discut. Se pare că uluitoarele realizări tehnice ale secolului, confortul, distracțiile, pot deveni, subliniez — rău administrate tineretului — o perfectă școală de superficialitate și blazare . La 5 ani, răsfățat de C. Stupcanu (Continuare în pag. a IlI-a) COLOCVIU s *