Steagul Roşu, octombrie 1967 (Anul 22, nr. 4556-4581)

1967-10-01 / nr. 4556

ZIUA eawiiiim——■ RECOLTEI SARBATOAREA BELȘUGULUI OGOARELOR Astăzi, în întreaga țară se sărbă­torește „Ziua recoltei“, ziua hărniciei țărănimii cooperatiste, a tuturor lu­crătorilor din agricultură care, sub conducerea înțeleaptă a partidului nostru, aduc prin munca lor plină de abnegație o contribuție de preț la sporirea rodniciei pămîntului pa­triei, la ridicarea nivelului de trai al poporului. Instituită anul trecut printr-o ho­­tărîre a C.C. al P.C.R. și a Consiliu­lui de Miniștri, „Ziua recoltei“ se în­scrie la loc de cinste între marile noastre sărbători, constituind pentru țărănimea noastră, pentru întregul popor un prilej de trecere în revistă a succeselor dobîndite în activitatea economico-organizatorică a coopera­tivelor agricole de producție, a uni­tăților agricole de stat, în dezvolta­rea social-culturală a satelor, precum și a perspectivei de viitor. Sărbăto­rind rodul ogoarelor înfrățite ale pa­triei, afirmarea artei populare, a tra­dițiilor înaintate și a unor vechi obiceiuri ale strămoșescului pămînt românesc, transmise din generație în generație, „Ziua recoltei" înseamnă pentru noi toți o zi a bucuriei și petrecerii, a cîntecului și jocului popular românesc, mult apreciat și îndrăgit nu numai în țară ci și peste hotare. La sărbătoarea „Zilei recoltei“, oa­menii muncii de pe ogoare, ca și din toate domeniile de activitate, se pre­zintă în fața partidului și guvernului cu rezultate bune obținute în înde­plinirea sarcinilor trasate de către Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Agricultura noastră socialistă și-a dovedit din plin dinamismul și ca­pacitatea de a se moderniza pe baza tehnicii înaintate. Ca urmare a dez­voltării bazei tehnico-materiale a a­­griculturii, a eforturilor susținute depuse de țărănimea cooperatistă, de mecanizatori și de specialiști, pro­ducția agricolă vegetală și animală sporește an de an. Continuînd și dezvoltînd succesele obținute pînă în prezent, lucrătorii ogoarelor au realizat și depășit prevederile din acest an la producția de grîu, se­cară, mazăre. Datele preliminare in­dică o recoltă bună și la porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, car­tofi, legume și fructe. Au crescut, de asemenea, efectivele de animale și producția lor. In felul acesta, coo­perativele agricole și întreprinderile agricole de stat aduc o contribuție sporită la asigurarea fondului central al statului, la aprovizionarea tot mai bună a populației cu produse agro­­alimentare și a industriei cu materii prime agricole, crearea de rezerve de stat și a disponibilului pentru export. Și în agricultura regiunii noastre, în perioada ce a trecut de la încheie­rea procesului cooperativizării, s-au obținut recolte tot mai mari. Anul trecut, gospodăriile agricole de stat, stațiunile de mașini și tractoare și cooperativele agricole din regiunea Bacău au îndeplinit și depășit sar­cinile de plan la majoritatea indica­torilor. Au fost obținute îndeosebi, rezultate bune în ce privește pro­ducția de grîu și porumb. La sfecla de zahăr s-au realizat în medie pe regiune peste 23.000 kg la hectar. La producția de cartofi și în îndepli­nirea indicatorilor de plan din zoo­tehnie regiunea Bacău a ocupat anul trecut locul II pe țară. Unitatea a­­gricolă de stat „Letea" a obținut premiul I la Concursul republican privind producția de legume , coo­perativele agricole de producție Ru­ginești și Păunești, din raionul Ad­­jud, au primit medalii de aur și de argint la Concursul republican de vinuri, iar unele unități au fost evi­dențiate pe țară la producția de car­tofi, lapte și alte produse. Stațiu­nile de mașini și tractoare au execu­tat un volum mai mare de lucrări și de mai bună calitate, ceea ce a in­fluențat pozitiv creșterea producției agricole. Strădania de zi cu zi a coopera­torilor, mecanizatorilor și specialiști­lor din agricultura regiunii noastre de a da viață sarcinilor trasate de partid și guvern, este oglindită în faptul că anul acesta a fost obținută cea mai mare producție de grîu pe re­giune. Producții bune se prelimină și la celelalte culturi. Evaluările recent făcute la porumb în întreprinderile agricole de stat prevăd o producție medie de peste 3.500 kg la hectar, iar în cooperativele agricole peste 2.000 kg. La cartofi producția se anunță a fi de peste 20.000 kg la hectar în I.A.S. și circa 16.000 kg in C.A.P., iar la sfecla de zahăr peste 20.000 kg la hectar. Printre unitățile frun­tașe care au obținut cele mai bune rezultate la producția de grîu în a­­cest an se numără I.A.S. Girov (3.488 kg grîu la hectar) și cooperativele (Continuare în pagina a Il-al ANUL XXII — NR. 4.556 (6.035) DUMINICĂ 1 OCTOMBRIE 1967 4 pagini 25 bani SITUAȚIA INSAM­NȚARILOR la 30 septembrie a.c. Pînă ieri, se însămînțaseră în regiune 41.243 hectare, ceea ce reprezintă 43,7 la sută din suprafața totală planificată pentru această toamnă. Numai grîu și se­cară s-a însămînțat 40,7 la sută din plan. Comparativ cu realizările, la 23 septembrie s-a în­registrat o creștere constantă. Cu toate acestea, în raioanele Adjud, Bacău și Tg. Neamț erau condiții ca suprafețele însămînțate să fie mai mari. Timpul este favorabil executării lucrărilor agricole și în toate raioanele se poate însămînța din plin griul. Sînt condiții, deci, ca ritmul însămînțărilor să fie in­tensificat. Se constată că în unele raioane, și în pri­mul rînd în raionul Moinești, nu se acordă suficientă atenție recoltării și eliberării terenurilor cultivate cu porumb pe care urmează a se însămînța grîu. Consiliile agricole, uniunile raionale ale C.A.P. tre­buie să ajute consiliile de conducere ale cooperati­velor agricole în vederea realizării la timp și în con­diții agrotehnice corespunzătoare a însămînțatului griului. CINTEC DE ȚARA musif Bamim wMGTtmmm fara, sus, de vulturi, horă naltă-n zbor lin purtînd pe aripi soarele de dor veghe nesfirșită, fără de popas, cer suit pe doine și cu tainic glas, lingă tîmple, țară, din balade crești­nate de istorii dîrze, românești, și pătrunzi în sînge ca un aer bun peste suflet, taină, suflet de străbun. Țară în adîncuri, aur lingă os, veșnic luptătorii dorm tăcînd frumos, respirînd prin ierburi și iubind prin somn, chiotul de luptă, asprul chip de domn. Țară-n zări de zare, mîndră-n strai bogat, tu îmi dărui totul , visul meu curat, și mă dărui ție : foc de cîntec sînt străjuind pe creste, hora ta, pămînt ! RADU CÂRNECI în rada portului Bi­caz este lansat la apă primul labora­tor submers româ­nesc. PAGINA a lll-a magazin Delegația Partidului Comunist din Belgia a părăsit Capitala Sîmbătă dimineața a părăsit Capitala dele­gația Partidului Comunist din Belgia, condu­să de tovarășul Marc Drumaux, vicepreșe­dinte al partidului, care, la invitația C.C. al P.C.R., a făcut o vizită în țara noastră. La aeroportul Băneasa, delegația a fost sa­lutată de tovarășii Alexandru Drăghici, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass și Bujor Sion, șefi de secție la C.C. al P.C.R., Andrei Ștefan, prim-adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. IN NUMĂRUL DE AZI: ^A^enda sportivă (pagina a h­ ai ) Colectivul întreprinderii — in­­spiratarul și destinatarul acti­vității culturale (PAGINA A II-A) In construcție . Un nou complex de sere în apropierea orașului Gheorghe Gheorghiu-Dej au pentru construirea unui complex modern de sere. Acesta început lucrările se realizează printr-o acțiune comună a cooperativelor agricole de producție din loca­litățile : Gheorghe Gheorghiu-Dej, Tg. Trotuș, Ștefan cel Mare și Gura Văii. In prima etapă se vor termina și da în folosință două corpuri de sere în suprafață de 20.000 m.p. Se preconizează a se obține anual 2 recolte cu o producție de peste 200 tone de roșii și 18 tone de castraveți. Din recolta obținută unitățile agricole amintite vor realiza beneficii în valoare de peste 1.000.000 lei pe an. „L­L.-1" - primul laborator submers din Țara noastră Ființînd de un deceniu pe teritoriul regiunii noastre sta­țiunea de cercetări biologice, geologice și geografice de la Pingărați, raionul Piatra Neamț, a Universității „Al. I. Cuza“ din Iași a adus și aduce o im­portantă contribuție la îmbogă­țirea peisajului științific al țării. Deosebit de fertile sunt cer­cetările care se fac aici in do­meniul hidrobiologiei, conti­­nuindu-se vechi tradiții româ­nești în acest domeniu. Planul tematic de cercetare științifică al stațiunii prevede numeroase teme care vizează problematica lacului de la Bicaz și a celor­lalte lacuri de pe Bistrița (pro­cesele biologice și fizico-chi­­mice). Cercetătorii de aici consideră insă nesatisfăcătoare mijloa­cele „clasice" de investigare a lumii subacvatice și de aceea preocupările lor pentru realiza­rea de noi condiții pentru stu­diul proceselor biologice și fi­­zico-chimice din lacurile regiu­nii Bacău s-au intensificat în ultimii ani. Așa a luat naștere ideea construirii la Bicaz a u­­nui laborator submers in scopul creării posibilității menținerii la adîncime a scufundătorilor pe toată perioada programului de cercetare, urmînd a se efectua o singură decompresie a orga­nismului omenesc la sfîrșitul a­­cestei perioade. Dacă avem în vedere că în scufundarea liberă cu scafan­dru autonom durata palierelor, de decompresie e mai mare de­cit timpul afectat cercetării, fo­losirea acestei case laborator, subacvatice sporește deosebit de mult randamentul muncii cercetătorului. Oceanografi en­glezi au ajuns la concluzia că un cercetător, folosind un ast­fel de laborator poate efectua în două săptămîni cercetări pe care un scafandru obișnuit le poate realiza abia într-un an. Folosindu-se creator soluția realizată de Davis, Link și Cousteau de a menține la di­ferite adîncimi un număr de specialiști vreme îndelungată cu o singură decompresie a luat naștere și în tara noastră pri­mul laborator submers „L.L.-1“, care a fost lansat săptămina a­­ceasta (vineri 29 septembrie) in lacul de la Bicaz. Autorii aces­tuia — un grup de tineri și en­tuziaști cercetători: ing. C. Ig­­nătescu, biologul I. Miron, ing. I. G. Morariu, biologul T. Nal­­bant și ing. M. Sica. Laboratorul este format din­­tr-o încăpere cilindrică din me­tal, care — în poziție orizon­tală — se va sprijini pe patru picioare solide. Are un volum de aproximativ 30 m­m și este prevăzut cu patru ferestre și două deschideri de acces: una la partea inferioară și a doua la cea superioară. Presiunea inte­rioară va fi reglată permanent de la suprafață și va fi egală cu presiunea apei la adîncimea respectivă. Interesant e faptul că pe tot timpul cu­ laboratorul se va afla la adîncime, chepen­gul interior va fi deschis. De altfel pe aici se va putea intra și ieși pentru culegerea materialu­lui de cercetare. Laboratorul este dotat cu patru reflectoa­re puternice pentru iluminatul adincurilor acvatice. Culoarea C. POTÎNGĂ (Continuare în pag. a II-a) Be aici lemnul primește pașaport pentru export. (La sortarea fagului In cadrul fabricii For­es­ta — Piatra Beamt). Foto: SIMON POMPEI La început de an univer­sitar Conf. dr. G. HASAN rectorul Institutului pedagogic de 3 ani Bacău Centrul universitar Bacău — reprezentat prin cele cinci fa­cultăți ale Institutului pedago­gic de 3 ani — intră acum în cel de al 7-lea an al existenței sale. Iată un fapt de viață care, la prima vedere, ar părea lipsit de importanță sau ar putea chiar scăpa cu totul atenției pu­blice, reținută, cum e și firesc, de bogăția și varietatea ele­mentelor de mai mare rezonan­ță ale contemporaneității. Dar, pentru că în contextul general al dezvoltării întregii vieți­ econo­mice și sociale a României so­cialiste învățămîntului superior îi revine un rol determinant în pregătirea specialiștilor de înal­tă calificare, devenind tot mai mult unul din factorii de seamă in dezvoltarea științei și tehni­cii, socot necesar să folosesc spațiul oferit cu generozitate de ziarul „Steagul roșu“, acum la deschiderea noului an universi­tar, nu pentru a mă adresa cu exclusivitate studenților — ca In alți ani — ci tuturor celor interesați de progresul școlii noastre. Afluența foarte mare la con­cursul de admitere din acest an, pe lângă faptul că demonstrează popularitatea de care se bucu­ră Institutul pedagogic din Ba­cău nu numai în rândurile ab­solvenților din regiunea noastră, dar din toate regiunile țării, scoate la iveală un alt fapt asu­pra căruia este necesar să ne oprim. Este vorba de năzuința firească spre cunoaștere a ti­neretului și, adeseori, a unor cetățeni a căror vîrstă a între­cut de mult adolescența și ti­nerețea. Această năzuință fi­­rească trebuie cultivată, întreți­nută și dezvoltată în cel mai înalt grad de către învățămîn­­tuil superior. De aceea credem că ar fi bine ca admiterea în în­­vățămîntul superior să nu fie condiționată de un număr pre­stabilit de locuri, ci, in primul rînd, de concursul bazat pe va­loarea intrinsecă a candidaților, pe năzuința lor spre cunoaște­rea științei și culturii, pe posibilitățile lor reale de pro­gres. Cifra de școlarizare este necesară, desigur, dar ea tre­buie să constituie un indiciu in vederea repartiției în producție. Orice alte criterii, cum ar fi li­mitarea celor admiși prin cifre de școlarizare prestabilite, con­siderarea în media de admitere a notei medii de la bacalaureat etc, nu vor ajuta pe cei ce se­lecționează candidații pentru studii superioare, din contră. Probele orale de concurs sunt necesare, după părerea noastră, la pondere egală, cu cele scrise, pentru ca examinatorii să aibă posibilitatea cunoașterii cit mai complete a însușirilor candida­ților. Media de admitere pentru învățămîntul superior trebuie să fie însă cut mai ridicată. în actualul sistem de organi­zare al învățămîntului superior, respectiv al admiterii în acest învățămînt, numărul studenților cu aptitudini pentru munca creatoare specifică școlii superi­oare este apreciabil. Și în pre­zent școala noastră superioară a cultivat formarea și dezvolta­rea aptitudinilor creatoare încă de pe băncile facultății. Schimbul nostru de mîine are nevoie însă, pentru a corespunde cerințelor tot mai mari ale dezvoltării im­petuoase a științei și tehnicii contemporane, de foarte mulți savanți și tehnicieni, medici și pedagogi de tot felul, ingineri și arhitecți etc, dar, în ultimă analiză, are nevoie și de pro­fesori cit mai buni, cit mai bine pregătiți. Iată de ce, cred că rolul in­stitutelor pedagogice ca institu­te de învățămînt superior ce pregătesc cadre didactice cu ca­lificare superioară trebuie să crească și mai mult în viitorul apropiat. Datoria noastră a tuturor, și în primul a studenților, este să continuăm și să dezvoltăm tra­dițiile de muncă creatoare ale școlii noastre superioare, să pre­gătim în continuare, din ce in ce mai bine, pe baze științifice pedagogice, cadrele de profesori necesare dezvoltării învățămîn­­tuilui, științei și culturii in pa­tria noastră. Dezbateri metodice Răspunzînd unor imperative de strictă actualitate — perfecționa­rea continuă a metodicii predării. — Secțiunea de învățămînt a Sfa­tului popular regional Bacău a so­licitat sprijinul Ministerului învă­­țămîntului pentru repartizarea unor cadre de specialiști în pedagogie și metodica predării pentru a confe­renția în fata cadrelor didactice din regiunea Bacău. Astfel, zilele acestea, sub egida Secțiunii de învățămînt a Sfatului popular orășenesc Bacău, s-a orga­nizat prima întîlnire de acest fel, în prezența unei numeroase asis­tențe alcătuită din directorii tutu­ror școlilor din oraș, responsabilii comisiilor metodice din școli, edu­catoare, învățători, profesori și pro­fesori diriginți s-a făcut comunica­rea „Folosirea și eficiența mijloa­celor audio-vizuale în moderniza­rea învățămîntului". A vorbit tova­rășul I. Dimitriu, cercetător la In­stitutul de științe pedagogice din București. Interesul stîrnit în rîn­­dul auditoriului rezultă și din în­trebările adresate conferențiarului. Tot în primul trimestru al anului de învățămînt în curs se va face expunerea: „Despre particularită­țile dezvoltării psihico-fizice a co­piilor", care se va adresa cu pre­cădere diriginților.

Next