Steagul Roşu, octombrie 1967 (Anul 22, nr. 4556-4581)

1967-10-18 / nr. 4570

-2 Marea Revoluție Socialistă din Octombrie a dat un mare impuls for­țelor creatoare, concepției realiste și caracterului militant al artei. Ar­tiștii sovietici au înțeles cei dinții că opera de artă autentică este o fereastră spre înțelegerea lumii și­­ a legilor ce o guvernează, că arta este un act de luptă iar artistul un combatant, un slujitor devotat al intereselor poporului, Cu­m e­ și firesc, tema Centrală în arta sovietică a fost cea a revolu­ției legată în mod, indisolubil de figura lui Nsenin, de geniul și lupta sa pentru făurirea­­ Partidului Bolșe­vic, iar după victoria revoluției, p pentru crearea și consolidarea pri­mului stat socialist din lume. ■ Reprezentarea­­ chipului lui Lenin în arta plastică sovietică a fost o adevărată piatră de încercare atît pentru pictori cit și pentru sculptori, ea incumbînd gradul cel mai înalt de partinitate și veridicitate în cre­area imaginii sale artistice în ca­re milioane de oameni trebuiau să recunoască și să simtă nu numai geniul lui revoluționar, ci și dra­­­­­gostea lui sacră de om. In compoziția bunăoară, pictorul „Lenin în piață“, A. Gherasimov ne prezintă­ cu­ deosebită forță sensibilitate chupul­ lui Vladimir Ilici, și conducătorul, animînd masele de oameni ai muncii. Dinamismul ma­relui animator, din acest tablou es­te accentuat de înfățișarea și pozi­ția lui, de u­na din mîinile sale re­date cu măiestrie de artist, de ace­eași expresivitate ca și ochii săi, precum și de marea de capete însu­flețite de cuvîntarea să. O altă operă demnă de a fi con­­semnată este „Prima salvă de pe Aurora" a pictorului S. I. Dudnik, care­­ ne înfățișează momentul cînd salvele de pe crucișătorul Aurora, îndreptate asupra Palatului de iar­nă, vesteau la 25 octombrie 1917 începutul unei noi ere în istoria omenirii. Lenin este înfățișat în a­­cest tablou (la fereastra palatului) în toată măreția lui: lenin, calm și plin de încredere în victoria puterii sovietice care se năștea atunci, în tabloul „Zilele de octombrie la Smolnîi“, pictorul N. I. Dsenov înfățișează pe Lenin în mijlocul os­îl­tașilor roșii înarmați pe treptele de la intrarea Palatului Smolnîi. Re­voluția pășise victorios pe drumul încununat de glorie. Lenin vorbeș­te f fața lui este luminată de bucu­ria victoriei, de mulțumirea de­ a fi în mijlocul celor care au cuce­rit-o. Un alt maestru sovietic al pene­lului, V. A. Serov, ne înfățișează în „V. I. Lenin proclamînd Puterea So­vietică la cel de-al II-lea congres general al sovietelor din 25 oct. (7 Noiembrie) 1917" , scena istorică cînd în seara zilei de 25 octombrie 1917 Lenin proclamă, în fata dele­gaților întruniți din toate colțurile Rusiei, prăbușirea stăpînirii capita­liștilor și moșierilor și instaurarea Puterii Sovietice. Tabloul scoate în evidentă figura lui Lenin ca condu­cător de tip nou, legătura lui strîn­­să cu masele, geniala lui clarviziu­ne și hotărîre revoluționară. Din gestul lui Lenin, din expresia fetei sale, din întreaga lui atitudine, din entuziasmul întipărit pe fețele­­ depu­taților care-l aclamă se desprinde limpede caracterul nou al puterii care se naște, puterea maselor de milioane de­ oameni simpli. Imortalizarea acestui act al Pu­terii Sovietice o întreprinde și picto­rul N. I. Osenov în lucrarea sa „De­cretul despre pace". Cu multă vervă ne prezintă picto­rul I. P. Reiner scena din noaptea de 26 Spre 27 octombrie 1917, cînd grupul de marinari de pe crucișăto­rul Aurora pătrunde în Palatul de iarnă și arestează pe membrii gu­vernului provizoriu. Spre conster­narea acestora, unul din marinari se adresează miniștrilor cu invita­ția laconică dar de o puternică iro­nie : „Care sînteți provizorii ? Ia poftiți afară!“. Asaltul palatului de iarnă a fost înfățișat de o serie întreagă de pictori și gravori, ca Kuznețov, E. Sokolov-Skalin, P. Starosov etc... care reușesc să ne înfățișeze erois­mul și puterea de jertfă a clasei muncitoare din Rusia în lupta ei necruțătoare cu dușmanii săi de moarte. Revoluția triumfă și foștii condu­cători ai Rusiei țariste, sprijiniți de imperialiștii de afară, dezlănțuie războiul civil care, de asemenea, este înfățișat în mai multe lucrări, dintre care o mențiune merită cunoscuta suită a specială lui M. Grekov : „Un detașament la Budio­­nîi", „Tacianka“ și „Trompeții corpului I de cavalerie“. Războiul civil se termină prin în­­frîngerea contrarevoluției dar lasă urme acin ei care își găsesc ex­er­presia în valoroasele lucrări: „Un nod de cale ferată în 1919" de Io­­ganson și „Se reface transportul“ de Iakovlev. Construirea socialismului în U.R.S.S. — i-a călăuzit pe artiștii plastici sovietici spre oglindirea în operele lor a figurii omului nou care transformă lumea, omul cu marile sale idealuri și cu credința nezdrun­cinată într-un viitor și mai luminos. GRIGORE V. COBAN Tema revoluției în pictura sovietică Artistul poporului ION VOICU în mijlocul studenților băcăuani joacă valorile muzicii culte și popu­lare românești, in toată creația sa de interpret și compozitor, maestrul Voicu, se arată, în înțelesul cel mai înalt al celor două cuvinte, un ar­tist al poporului. Este un adevăr pe care-l sublinia, in cele cîteva cu­vinte de mulțumire, și tovarășul conferențiar dr. Gheorghe Hasan, rectorul Institutului. La plecare, studenții l-au însoțit entuziasmați pe oaspetele lor, pe care l-au simțit tinăr, afectuos și prieten, pînă ce automobilul ce-l ducea la concertul de la Roman a plecat. Și-au rămas mai bogați. Cei mai mulți vor deveni, cu siguranță, niște obișnuiți ai concertelor sim­fonice, niște adr­iratori ai valorilor cu adevărat durabile ale creației muzicale. Poate că nu e departe ziua cînd, cum povestea maestrul Voicu despre cîteva concerte date la Viena și Belgrad, sălile noastre vor deveni neîncăpătoare pentru ti­neretul pasionat de muzică bună. Și-n această dificilă operă de edu­cație muzicală, în mod imperios ne­cesară la un popor ca al nostru, care posedă valori cu totul remar­cabile, un mare rol­­-ar avea iniție­rea a cu­ mai multe întilniri de a­­cest gen. Cinstei de a fi avut in mijlocul lor pe Ion Voicu, studenții băcăuani i-au adăugat bucuria de a Ii se fi mărturisit, de către oaspete, plăce­rea pe care a incercat-o în timpul acestei vizite In mijlocul unui co­lectiv receptiv și entuziast, precum și intenția de a se reintilni și altă­dată cu ei. Și deși abia plecat, toți așteaptă cu emoție, nerăbdare și dragoste în­toarcerea fermecătorului Ion Voicu. (Urmare din pagina I-a) voie bună, cu un singur lăutar după el. In­satisfacția cu care amintea de succesele interpreților români peste hotare, in atenția cu care încon- Cuvinte încrucișate Poftă bună! ORIZONTAL: 1) Recunoscut ca cel mai bun bucătar — Cunoscător în ale mîncărurilor ! 2) O ieșire la iarbă verde, prilej de improvizat ospăț ! 3) Crescut, înzecit...4) Acid folosit la „Partizanul“ — Iese din apă ! 5) La războiul de țesut — Ali­ment dulce ! 6) Pe vremuri se plătea cu el ospețele ! — Un șir de zile 7) îmbrăcăminte nelipsită la dineu ! 8) Poftii de mincare ! 9) Fructul deser­tului — Masa de seară II) N-are poftă de mîncare ! 11) Pe lac sau pe varză ! — Dirijează ospețele în.. junglă ! 12) O poftă de mîncare în­verșunată ! VERTICAL : 1) Ospăț sărbătoresc ! — Și un lac nu... prea gustat ! ?... 2) Masă îmbelșugată ! — Bun pentru gătitul mielului ! 3) A­arvuni o roată în restaurant­­ — Mănîncă puii din curte! 4) Pot procura mîncare în­tregului glob pămîntesc ! — în cu­vint ! — Fruct 5) Filosofii meselor încărcate ! 6) Bidiviu — O­ butelie răcoritoare.. 7) Faci și nu prea... — Un ospăț „stropit" cu vin de Cot­nari ! 8) și un ospăț pe vremea re­gilor Asirieni, prilej de destrăbălare și orgie..­­ *>. CRU—CI8 TEATRU Teatru­ de păpuși „Licurici“, prezintă as­tăzi la orele 9,00 „Guliver în țara păpușilor . Teatrul „Tineretului“ din Piatra Neamț, pre­zintă astăzi la orele 20,00 la Dărmănești „Tris­tan și Isolda“ și la orele 19,30 la Borlești •uita comico-muzicala „Măști“.­ ­OTUEMVI#4 BACĂU — Muncitorul : „Tar $f general“ (orele 15,20 ; 17,20 ; 19,20 ; 21,20). Flamura roșie : „Fantomas contra Scotland-Yard” (o­­rel­e 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,00). Progresul : „Robii" (orele 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tineretului : „Casa din Montevideo” (orele 15.30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). PIATRA NEAMȚ — Pietricica : „Recom­pensa . ROMAN — 23 August : „Căutătorii de aur din Ara­nsas“. Victoria : „Țar și gene­ral”. ORAȘ GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ — 23 August : „Șeful sectorului suflete“. Oituz : „Jandarmul la New-York*­ TG. OCNA — Oituz : „Intre doi“. SLANIC-MOLDOVA - 9 Mai : „Cu bărbații e o altă poveste“. TG. NEAMȚ - Victoria : „Mîine mexi­cul“. MOINEȘTI — Petrolul t „A dispărut un tr­asoattnj /vDJUD- trs popular : „Succes Charlie”. STEAGUL ROȘU Secvență din filmul­ „Țar și general". COMANEȘTI — 1 Mai t „Compartimentul ucigașilor”. MUZEE BACALE - Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 14 ; Muzeul de științe naturale strada Karl Marx nr 2 ; Muzeul de artă , secția per­manentă, Calea Mărășești nr. 20 ; Galeriile de artă, Calea Marășești nr. 12 — expoziția per­sonală a pictorului romașcan Gheorghe Iliescu. Casa artiștilor plastici din invățămînt, strada Mihai Viteazul nr. 52, găzduiește expoziția per­sonală a pictorului Grigore Andreescu din Roman. PIATRA NEAMȚ — Muzeul arheologic re­gional, Piața Libertății nr. 1 , Muzeul de ști­ințe naturale, strada V. I. Lenin nr. 32. ROMAN — Muzeul de științe naturale, strada Proletariatului nr. 2. ORAȘ GHEORGHE GHEORGHIU-DE] - Muzeul de istorie. BICAZ — Muzeul hidroenergetic ce­ TG. NEAMȚ — Muzeul de istorie „Ștefan Mare**. MANASTIREA NEAMȚULUI (raionul Tg. Neamț) — Muzeul memorial „Mihail Sado­­veanu" HUMULEȘTI (TG. NEAMȚ) - Casa memo­rial „Ion Creangă". RACOVA (raionul Bacău) — Expoziția me­­morială .,Ion Borcea". Muzeele, casele memoriale și expozițiile sunt deschise zilnic (cu excepția zilei de luni). Pot fi vizitate de asemenea, punctele muzeistice de la Adjud, Schitul Durlu, Prăjești, raionul Ba­cău, cît și cele de la mănăstirile Neamțului: Agapia, Văratec, Leeu etc. TELEVIZIUNE MIERCURI 18 OCTOMBRIE 1967 14.40 Fotbal : Rapid București—Trakia Plov­div. Transmisiune de la Stadionul 23 August. 17.00 Telecronica economică. 17.30 Pentru copii : Micii meșteri mari. 18.00 Clubul ti­nereții. „Prima impresie". 19.30 Telejurnalul de scară. 18.45 Transfocator. 19.30 Filmul ar­tistic : „Cerul și iadul". O comedie realizată de studiourile poloneze. 21.00 Fotbal : Celtic Glasgow—Racing Buenos Aires. (Finala Cupei intercontinentale). Transmisiune de la Glasgow, în pauză : Avanpremiera. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii* Expoziția personală GH. ILIESCU Hușean, legat prin nenumărate fibre sufletești de tradițiile cultu­rale ale Moldovei, format profesio­nal la școala lui Jean Alex. Steriadi și Camil Ressu, pictorul Gh. Iliescu oferă, într-un limbaj de ținută cla­sică, rodul ultimilor săi ani de acti­vitate în expoziția personală des­chisă la Galeriile de artă. Tematic, pictorul realizează un a­­devărat album al Moldovei de ieri și de azi, înscriind în paginile sale cromatice, secularele ruini ale Ce­tății Sucevei, vechi ctitorii voevoda­­le, casele memoriale de la Mircești și Ipotești, tihnite ulcioare romaș­­cane, alături de instantanee semni­ficative ale urbanisticii contempo­rane. Acest univers al frumosului pic­torul și l-a apropiat și însușit înce­tul cu încetul, pururi credincios ar­tei sale, în mai bine de 30 de ani de activitate plastică. A trecut de la o expoziție la alta, personală sau de grup, prin fața ochilor contemporaneității, nu fără a fi remarcat în mod elogios de ochiul critic al academicianului pro­fesor Gh. Oprescu, sau fără a fi dobîndit remarcabilul premiu al Fundației Simu. Fără îndoială, stilul lui Gh. Ilies­cu nu reflectă nici zbuciumul cău­tării, nici căutarea cu orice preț a unei forțate originalități. în schimb, în decursul anilor, forma prezentării a devenit credincioasă în exprima­rea fondului, conținutului de senti­mente, în peisagii vibrează, bogată în tonuri, claviatura unor variate stări sufletești ; căci, e locul să o spu­nem, aici se află artistul în elemen­tul său creator. Unele dintre ele, lucrate în tonuri întunecate, închid clipe de mohorîre și tăcută întris­tare ; altele, dimpotrivă, se deschid prin capricios joc de paletă, pînă la adevărate explozii de lumină și cu­loare, își au, în economia compo­ziției, valoarea proprie, individuali­zată, fiecare siluetă de copac, fie­care contur al vieții vegetale, pînă la vibranta înălțare a plopului as­pirină spre văzduhuri. Dar, trăind complexul proces al dezvoltării artei contemporane, ar­tistul nu a fost cruțat de concesii formale. Incercări §tÎHE­ âGS fld a­­daptate la ceea ce ar părea de fie­care dată nou. Acest mimetism for­mal, lipsit de convingerea interioa­ră, se lasă trădat ori de cîte ori își face prezența în opera de creație, în uleiuri, în special, este frecvent fenomenul interpretării naturaliste , însă romantismul cald și consecvent îi readuce de fiecare dată pe ve­chiul drum. Alteori, fanteziile cro­matice, care păreau a anunța spi­ritul novator în jurul anilor 1957— 1960 își percep și ele tributul ca în compoziția „Muncitori“ în care trăsăturile oamenilor par ostenativ de nefiresc în galben și albastru. Și în acest caz, cromatica convențio­nală, fie ea și mesager al modernis­mului contemporan, nu rezistă în tehnica de execuție a pictorului N­­liescu, fiindu-i total străină, în chip firesc, întreaga operă re­fuză, și aceasta este un merit al creatorului ei, traducerea conținu­tului cu ajutorul unor elemente moderniste, atîta­ vreme cit ele nu-i sînt proprii. Deschiderea expoziției Gh. Ilies­cu este un act de cultură care me­rită să se bucure de atenția mare­lui public băcăuan, recomandîndu-se totodată pentru specialiști ca o re­marcabilă contribuție la cunoaște­rea procesului creator plastic în re­giunea noastră. EUGENIA ANTONESCU șefa Secției de artă a Muzeului regional Bacău „PEISAJ". ÎN ACEASTĂ SĂPTĂMÂNĂ PE ECRANE „Fantomas contra Scotland—Yard (La „Flamura roșie") Cu nimic mai prejos decit pre­cedentele două filme inspirate de romanul lui Souvestre, „Fantomas contra Scotland-Yard" nu se distin­ge nici prin virtuți noi, aceleași trucuri și efecte realizate cu o de­plină stăpînire a meșteșugurilor cinematografice, același apel la bunăvoința spectatorului dispus să treacă peste naivități și obișnuite­le, aproape banalele, soluții pentru a accepta, în schimb, să se amuze la o comedie pe teme polițiste. Evo­luția inepuizabilului Fantomas ține să fie în pas cu tehnica și, se în­țelege că după faimoasele dispa­riții în submarin și avion a venit rîndul rachetei. Fiorosul asasin desprins din filele celebrului ro­man este în versiunea tehnicolor franco-italiană a lui Andre Hune­­belle, mai curînd un hîtru farsor, dispus să-și bată joc de urmăritori în primul rînd și să comită crime doar din cînd în cînd. Performan­țele de cascadori sînt însă modes­te în comparație cu ce am mai vă­zut sub aceeași baghetă regizorală deși epuizînd, prin repetare, escala­dările, salturile în gol, evoluțiile la coada avionului, s-a recurs la banii și aproape uitații maeștri de călă­rie. Deși acțiunea se petrece de astă-dată într-un pitoresc castel medieval din Scoția, cu cotloane misterioase bîntuite de legende în­fricoșătoare nele pașnice contrastînd cu salva­și cu tradiționalul scoth sorbit lîngă locul căminului, senzația de inedit pe care și-o pro­pune filmul cu evidentă stăruință, este departe de a se realiza. Vedeta filmului poate fi și Jean Marais, inepuizabil, fermecător dar numai atît pe cînd Louis de Funès își propune un orizont cu mult mai larg schițînd în tonuri vii un por­tret, o mentalitate, șarjînd o insti­tuție adesea prea puțin putincioasă în fața geniilor răului. Comisarul și colaboratorul său întrețin acel co­mic inepuizabil decurgînd din auto­­matismele de gîndire rezultat al studiului stereotip al unor manuale nu mai puțin stereotipe de crimino­logie. Funès desfășoară un adevărat masacru al falselor credințe și al falselor forme cu dezinvoltura-i ca­racteristică ce îl ridică în rîndul marilor comici ai cinematografiei mondiale. C. IULIAN țț „Țar și general“ (La „Muncitorul") Din realizările regizorului Vilo Radev am mai vizionat „Hoțul de piersici“, un dramatic episod din timpul ultimului război mondial. „Țar și general" evocă un moment culminant din istoria Bulgariei. Este vorba de confruntarea autentică și pasionantă dintre țarul Boris al 111-lea, ultimul monarh al Bulgariei, și generalul patriot Zaimov, care a refuzat în 1943 să alăture trupele bulgare, armatelor hitleriste care luptau împotriva Uniunii Sovietice. Se înfruntau două caractere, două atitudini deosebite față de intere­sele majore ale patriei: fermitatea și curajul domnului general Zai­mov, față în față cu nehotărîrea și lașitatea regelui. Deznodămîntul dramatic, execu­tarea generalului și credința lui Bo­ris al II lea că prin aceasta își con­solida tronul, a adus Bulgaria în război alături de forțele fasciste. Regizorul Vilo Radev folosește montajul paralel și o alternanță a secvențelor prezente cu cele din trecut. Atmosfera filmului este compusă sobru și cu meticulozita­te. Ritmul este dens, propice pen­tru evidențierea dezbaterii ideolo­gice. în cele două roluri titulare a­­par: Petr Slabakov (generalul Zai­mov) și Naum Sopov, care a fost laureat cu premiul de interpretare masculină la Festivalul de la Kar­lovy Vary — 1966, pentru rolul ța­rului Boris al III-lea. M. ROZEANU Miercuri 18 octombrie 1987 MIHAIL SEBASTIAN renumit dramaturg român Împlinirea a 60 de ani de la naș­terea scriitorului Mihail Sebastian ne prilejuiește trecerea in revistă a activității unuia dintre intere­sanții prozatori și dintre cei mai valoroși dramaturgi ai literaturii noastre. Scriitorul s-a născut la 18 oc­tombrie 1907 în orașul Brăila, unde-și petrece copilăria, face școala primară și liceul"■, atm­­os­­fera tîrgului de pe malul Dunării avea s-o evoce mai tirziu în ro­manul cu multe elemente auto­biografice „Orașul ci­­ sălci­ei“. După absolvirea liceului (în 1926) urmează cursurile Facultății de drept din București, debutînd totodată ca ziarist. In 1932, cînd lucra ca cronicar la revista „Ro­mânia literară“ condusă de L. Re­­breanu, tipărește și primul volum de proză, „Fragmente dintr-un carnet găsit“, urmat in 1933 de volumul de nuvele „Femei" și in anul 1934 de romanul „De două mii de ani“. Mirajul scenei l-a atras încă din anii adolescenței, cind a și dispă­rut pentru citva timp de acasă pentru a viziona spectacole la teatrele din București. Mărturie a dragostei sale pentru teatru sunt cronicile dramatice semnate in publicații ca : Rampa, Vremea, Reporter, Viața românească, Re­vista fundațiilor, etc. Efervescența creației dramatice ii copleșește, îl obsedează, așa incit, după luni în­tregi de eforturi, în 1938 încredin­țează scenei prima sa piesă de teatru „Jocul de-a vacanța“ ■, edi­tează apoi romanul „Accidentul“ și cîteva traduceri, iar in 1944, sub nume de împrumut, i se re­prezintă cea de-a doua mare rea­lizare dramatică: „Steaua fără nume". Incîntat de succesul pri­melor două piese, lucrează in con­tinuare la „Ultima oră“ și „Insula" (rămasă neterminată), in anul 1945, la 29 mai, moare in urma u­­nui accident de automobil. Teatrul lui M. Sebastian aduce în literatura română un suflu nou, inedit I mai intit de toate, teatrul lui e unul de atmosferă, poe­tic, in care, fapt mai puțin o­­bișnuit, construcția dramatică se împletește cu pronunțate accente lirice, izvorite din impresia nos­talgică a scenelor și personajelor, din permanenta atenție la nuanțe, din exprimarea delicată, toate a­­cestea suscitind la maxim cele mai fine coarde sufletești ale spectatorului. Personajele vnsele au o structură poetică, învăluite într-o ușoară doză de mister, de necunoscut, caracterizîndu-se (in afară de cele de-a dreptul bru­tale din comedia „Ultima oră“) prin simplitate și popularitate. Cu o deosebită capacitate de transfigurare artistică, autorul des­coperă și crează imagini poetice și in mediile cele mai banale, ca într-o pensiune montană, in locu­ințele unor umili funcționari și chiar în zgomotoasa redacție a u­­nui ziar cotidian. Înseși indicațiile de decor, atît de frecvente și nu­anțate în teatrul lui Sebastian, ma­terializează o bogată nuanță de stări sufletești. Acțiunea primei piese a lui Se­bastian, „Jocul de-a vacanța“, se­­petrece într-o vilă — pensiune din Carpați, unde se adună per­sonaje cu firi deosebite, dar cu dorința comună de a petrece o Medalion lună departe de zgomotul vieții cotidiene; cel mai in virstă, Bo­­goiu, e un visător, care in timpul nesfirșitelor ore de slujbă își per­mite să navigheze cu imaginația pe toate mările și oceanele lumii, in afară de cel Înghețat de Nord, nu pentru că i-ar lipsi curajul, dar pentru că n-are echipaj co­respunzător. Organizarea jocului de-a fericirea, de-a vacanța, de-a uitarea, e ingenioasă, dar reveni­rea la realitate are efecte dure­roase. Cea dinții care se dezmeti­cește e Colina însăși, precind pen­tru ca totul să rămînă „o părere, o glumă, un joc". In „Steaua fară nume“ profeso­rul de matematici Miroiu, ironizat de lumea tîrgului provincial pen­tru că nu frecventează bodegile și mi practică, la reuniunile „inte­­relectualilor“, jocul de cărți, gă­sește satisfacție în cercetarea în­depărtatelor lumi cosmice, cheltu­­indu-și pe cărți de valoare mo­­destu­l salariu ; pentru un moment, in viata lui intervine, ca o furtu­nă, o frumoasă necunoscută, prilej din nou utilizat de autor pentru destăinuire, căci profesorul iși mărturisește, pe ton patetic, visu­rile, durerea de a trăi izolat și ne­înțeles, ca și aspirația spre o lu­me din care să lipsească apăsa­rea și meschinăria­, • «*,"; Cea de a treia piesă — „Ultima oră“, aduce în­ scenă conflicte so­ciale mai pronunțate. Conferenția­rul univ. Alexandru Andronic, manifestă înclinație spre izolare, și găsește satisfacție în studiile asupra lui Alexandru cel Mare. Rechinii capitalului sunt reprezen­tați prin marele afacerist Grigore Bucșan, care-și permite să cumpe­re totul cu bani, uzine, redacții de ziare, tipografii, oameni (inclu­siv pe ministrul Brănescu), incer­­cind același lucru și cu Andronic, cind i se pare că unele din afa­­cerile-i tenebroase sunt pe punctul de a fi dezvăluite. Expresia lui e cinică, brutală, ca in replica ce-o dă unui director de ziar: „Ascul­­tă-mă , mie îmi plac corsarii. Cind mă atacă din față. Mă supără doar cind îmi sar din spate. Vreau să vorbim sincer, ca intre bandiți. Ca intre doi bandiți onorabili. Spune : ce vrei ? cu­ vrei Finalul piesei, în care o fată a­­bilă, citlind studenta Magda Minu, spe­­teama afaceristului, inter­vine și reușește să-i smulgă o su­mă de bani pentru o excursie in Orient, împreună cu profesorul, nu reprezintă totuși o victorie a celor cinstiți; dimpotrivă, victo­rios este Bucșan, care, după ce­ a oferit suma, își va urzi mai de­parte in tihnă afacerile samavol­nice. Problematica pieselor lui Sebas­tian o constituie, așadar, căutarea fericirii. Se conturează clar ideea că găsirea fericirii presupune lup­ta pentru realizarea eă autorul dovedește deosebită capacitate de înțelegere a sufletului uman, ca și a complexelor aspecte ce le îmbracă raporturile între individ și societate. Predispoziția spre vi­sare se îmbină armonios cu dorin­ța de creație, de utilitate socia­lă, însingurarea și refugiul în via­ța lăuntrică apărind doar ca o so­luție extremă, acceptabilă pentru mediul in care mulți dintre eroii săi sunt nevoiți să trăiască. Prof. GH. MOVILA I RADIO București MIERCURI 18 OCTOMBRIE 1967 PROGRAMUL I 15.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 15.05 Actualitatea literară. 15.20 „Toamna la cules de vie" — emisiune de cîntece și jocuri. 15.40 Radio-publicitate. 15.50 Tangouri. 16.CC Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 16.15 „La anii mei“ — muzică ușoara. 16.10 Tribune radio. 16.45 Muzică populară cu Maria Peter. Si Dumitru Bălășon­u. 17.10 Călătorie în isto­ria civilizației. 17.40 Simfonietta a IV-a de Mi­hail Andricu. 18.00 Buletin de știri. 18.05 U­­zina văzută de aproape. 18.25 Formația Ric­hard Oschanitzky. 18.40 Antena tineretului. De la pian la realitate sau... invers, (radioan­­chetă). 19.00 Concert de melodii românești. 19.30 Sport. 19.40 Varietăți muzicale. 20.00 Radiogazeta de seară. Cronica economică. 20.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.50 „Peste deal răsare luna“ — emisiune de fol­clor. 21.05 Atențiune. Părinți ! 21.25 Melodii magazin. Expoziție de muzică ușoară. 22.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 22.15 De la un cîntec la altul. 22.45 Moment poetic. Lirică latino-americană. 22.50 Balada nr. 1 în sol minor de Chopin. 23.00 Voci, orchestre, cîntece. 24.00 Buletin de știri. 0.05 Melodiile nopții. 2.00 Buletin meteo-rutier. 2.02 Melo­diile nopții (continuare). 2.55—3.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. PROGRAMUL II 15.00 Arii din opere interpretate de Lela Cincu. 15.15 Muzică ușoară. 15.46 Sonata nr. 3, „Conversații galante", de Gabriel Guil­­lemain. 16.00 Muzică ușoară de Gerard Willnow. 16.15 Sfatul medicului . Plantele de cameră și sănătatea. 16.20 Din repertoriul ta­­ragotistului Ion Murgu. 16.30 Concerte grossi de Corelli în interpretarea orchestrei tricente­­narului ,,Corelli" dirijată de Dean Eckertson (Concertele nr. 4, 6 și 7). 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 17.10 O operă în 30 de minute : „Medeea“ de Cherubini. Emisiune di Amalia Brumer. 17.40 Scriitori ai secolului XX : Pavel Dan. 18.00 Amintiri... amintiri - muzică ușoară. 18.25 Actualitatea cinemato­grafică. Ediție pentru cinecluburi. 18.40 Suita simfonică din baletul „La piață“ de Mihail Jora. 19.00 Buletin de știri. 19.03 m­uzică in­strumentală. 19.10 Curs de limba germană (secția a 18-a). 19.30 Melodii de Radu Șerban. 19.45 Interpreți de altădată . Dem. Mihailescu- Toscani. Emisiune de Sandu Naumescu. 20.00 Transmisiune din sala mică a Palatului, a con­certului orchestrei de cameră dirijată de Paul Popescu. Program Mozart (partea I). 21.00 Bu­letin de Știri. 21.05 Ecran sonor. 21.30 Teatru radiofonic. Ciclul „Maeștri ai dramaturgiei ro­mânești“. Barbu Ștefănescu Delavrancea. LU­CEAFĂRUL. Adaptare radiofonică și regia ar­tistică . Dan Nasta. 23.00 Radiojurnal- 23.07 Melodi românești. 23.22 Cvartetul opus 77 nr. 1 în Sol major de Haydn. 23.52 Mozaic muzical. 0.55—1.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. JOI 19 OCTOMBRIE 1967 PROGRAMUL I 5.00 zical­e de Buletin de știri. 5.05—8.00 Program mu­dimineață. 5.15 Gimnastică. 5.30 Buletin de știri. 5.35 Actualitatea agrară. 6.00 Radiojurnal. Sumarul presei. Sport. Buletin meteo-rutier. 6.20 Radio-publicitate. 6.30 Bu­letin de știri. 7.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier. 7.45 Sumarul presei. 8.00 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.20 Mo­ment poetic interpretat de Camelia Zorlescu de la Teatrul C I. Nottara. 8.25 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon ,melodia preferată. 9.30 Radiomaga­­zinu­l ascultătoarelor. 10.00 Dansuri din ope­rete. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Me­lodii poulare interpretate de Ion Crețu și flu­­ierașul Florea Netcu. 10.45 Muzică de estradă în interpretarea orchestrelor Jean Ionescu și Leroy Anderson. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cronica economică. 11.15 Parada soliștilor și a orchestrelor de muzică ușoară. 12.00 Cîntece de Gabriela Tomescu și Gheorghe Ursan. 12.15 Din însemnările instructorului artistic : Pro­cesul de montare coregrafică. 12.25 Cîntece și jocuri populare. 13.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 13.13 Succese ale muzicii u­șoare. 13.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 14.00 „Vocabularul dra­gostei“ — muzică ușoară. 14.15 Tot înainte (ediție pentru pionierii din clasele III—IV). 14.35 La braț cu muzica ușoară. PROGRAMUL II 7.00 Cîntece populare. 7.20 Prelucrări pentru fanfară. 7.30 Radiojurnal. Sport. Buletin me­teo-rutier. 7.45 Ilustrate muzicale. 8.20 „Pa­­m­int al patriei iubite“ — program de cîntece. 8.30 Buletin de știri. 8.35 Coordonate cultu­rale. 8.45 Jocu-i din bătrîni lăsat. 9.00 Fritz Kreisler și­­ Serghei Rahmaninov prezintă So­nata nr. 3 în do minor pentru vioară și pian de Grieg. 9.30 Emisiune muzicală pentru șco­lari. 9.55 Muzică. 10.00 Buletin de știri. 10.03 Variațiuni simfonice de Theodor Lupu ; Diver­tismentul pentru orchestră de Filip Lazăr. 10.30 De la scriitori la ascultători : Radu Cîrneci și Platon Pardău. 10.45 „Numai badea mi-e drag mie“ — cîntece populare. 11.00 Maeștri ai muzicii corale : Augustin Bena. 11.15 Din țările socialiste. Semicentenarul Marelui Oc­tombrie. O vizită la Uzina constructoare de strunguri grele din Harkov (radio-reportaj). 11.45 Recitalul pianistului Theodor Paraschi­vescu. 12.00 Buletin de știri. Buletin meteo-ru­­t­ef. 12.06 La microfon Ica Blidaru și Stan Simion — muzica populară. 12.25 Muzică u­­șoară de Dinu Șerbănescu și Fromi Moreno. 12.45 Radio-publicitate. 12.55 Muzică 13.00 Concert de muzică populară. 13.30 Uzina va­lută de aproape. 13.50 Muzică ușoară. 14.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier. 14.08 C­oncert de prînz. Iași MIERCURI 18 OCTOMBRIE 1967 EDIȚIE DE PRINZ 12.00—13.00 Buletin de film­. „Calet de scop muzical „ Breviar artistic. Continuarea progra­­mului muzical. Revista presei regionale. Scurt program de tangouri. PROGRAM DE SEARA 16.00 Familia — răspunderi, împliniri. 16.15 „Al lll-lea concurs al formațiilor artistice de amatori“. Soliști și orchestre de muzică ușoară. 17.00 Oameni de seamă. 17.20 Pe portativul un­delor... melodia preferată. 18.00 întîlnire cu opereta. 18.30 Radiojurnal. 18.40 Muzică de estradă. JOI 19 OCTOMBRIE 1967 PROGRAM DE DIMINEAȚĂ 5.30 Buletin de știri. 5.35 Cîntece de viață noua și jocuri populare românești. 6.00 (Re­luări la cererea ascultătorilor). 6.15 Piese in­strumentale. Soliști de muzică populară. 6.45 Carnet de reporter. 6.50 Muzică ușoară. 7.20 Vă invităm să notați în agenda dumneavoastră. Pentru eventualele modificări survenite în programul de ci­nema, televiziune, radio și al muzeelor ce nu ne-au fost co­municate, redacția nu-și asumă răspunderea OLJi.E­ rit%i METEOROLOGIC Vreme schimbătoare cu cerul noros la tem­p»orar acoperit. Local va ploua slab. Vînt slab a potrivit din sectorul vestic. Temperatura ușor variabilă. Minimele vor fi cuprinse intre 9 și 14 grade, iar maximele între 19 și 23 grade. jl* t }

Next