Steagul Roşu, octombrie 1967 (Anul 22, nr. 4556-4581)
1967-10-18 / nr. 4570
-2 Marea Revoluție Socialistă din Octombrie a dat un mare impuls forțelor creatoare, concepției realiste și caracterului militant al artei. Artiștii sovietici au înțeles cei dinții că opera de artă autentică este o fereastră spre înțelegerea lumii și a legilor ce o guvernează, că arta este un act de luptă iar artistul un combatant, un slujitor devotat al intereselor poporului, Cum e și firesc, tema Centrală în arta sovietică a fost cea a revoluției legată în mod, indisolubil de figura lui Nsenin, de geniul și lupta sa pentru făurirea Partidului Bolșevic, iar după victoria revoluției, p pentru crearea și consolidarea primului stat socialist din lume. ■ Reprezentarea chipului lui Lenin în arta plastică sovietică a fost o adevărată piatră de încercare atît pentru pictori cit și pentru sculptori, ea incumbînd gradul cel mai înalt de partinitate și veridicitate în crearea imaginii sale artistice în care milioane de oameni trebuiau să recunoască și să simtă nu numai geniul lui revoluționar, ci și dragostea lui sacră de om. In compoziția bunăoară, pictorul „Lenin în piață“, A. Gherasimov ne prezintă cu deosebită forță sensibilitate chupul lui Vladimir Ilici, și conducătorul, animînd masele de oameni ai muncii. Dinamismul marelui animator, din acest tablou este accentuat de înfățișarea și poziția lui, de una din mîinile sale redate cu măiestrie de artist, de aceeași expresivitate ca și ochii săi, precum și de marea de capete însuflețite de cuvîntarea să. O altă operă demnă de a fi consemnată este „Prima salvă de pe Aurora" a pictorului S. I. Dudnik, care ne înfățișează momentul cînd salvele de pe crucișătorul Aurora, îndreptate asupra Palatului de iarnă, vesteau la 25 octombrie 1917 începutul unei noi ere în istoria omenirii. Lenin este înfățișat în acest tablou (la fereastra palatului) în toată măreția lui: lenin, calm și plin de încredere în victoria puterii sovietice care se năștea atunci, în tabloul „Zilele de octombrie la Smolnîi“, pictorul N. I. Dsenov înfățișează pe Lenin în mijlocul osîltașilor roșii înarmați pe treptele de la intrarea Palatului Smolnîi. Revoluția pășise victorios pe drumul încununat de glorie. Lenin vorbește f fața lui este luminată de bucuria victoriei, de mulțumirea de a fi în mijlocul celor care au cucerit-o. Un alt maestru sovietic al penelului, V. A. Serov, ne înfățișează în „V. I. Lenin proclamînd Puterea Sovietică la cel de-al II-lea congres general al sovietelor din 25 oct. (7 Noiembrie) 1917" , scena istorică cînd în seara zilei de 25 octombrie 1917 Lenin proclamă, în fata delegaților întruniți din toate colțurile Rusiei, prăbușirea stăpînirii capitaliștilor și moșierilor și instaurarea Puterii Sovietice. Tabloul scoate în evidentă figura lui Lenin ca conducător de tip nou, legătura lui strînsă cu masele, geniala lui clarviziune și hotărîre revoluționară. Din gestul lui Lenin, din expresia fetei sale, din întreaga lui atitudine, din entuziasmul întipărit pe fețele deputaților care-l aclamă se desprinde limpede caracterul nou al puterii care se naște, puterea maselor de milioane de oameni simpli. Imortalizarea acestui act al Puterii Sovietice o întreprinde și pictorul N. I. Osenov în lucrarea sa „Decretul despre pace". Cu multă vervă ne prezintă pictorul I. P. Reiner scena din noaptea de 26 Spre 27 octombrie 1917, cînd grupul de marinari de pe crucișătorul Aurora pătrunde în Palatul de iarnă și arestează pe membrii guvernului provizoriu. Spre consternarea acestora, unul din marinari se adresează miniștrilor cu invitația laconică dar de o puternică ironie : „Care sînteți provizorii ? Ia poftiți afară!“. Asaltul palatului de iarnă a fost înfățișat de o serie întreagă de pictori și gravori, ca Kuznețov, E. Sokolov-Skalin, P. Starosov etc... care reușesc să ne înfățișeze eroismul și puterea de jertfă a clasei muncitoare din Rusia în lupta ei necruțătoare cu dușmanii săi de moarte. Revoluția triumfă și foștii conducători ai Rusiei țariste, sprijiniți de imperialiștii de afară, dezlănțuie războiul civil care, de asemenea, este înfățișat în mai multe lucrări, dintre care o mențiune merită cunoscuta suită a specială lui M. Grekov : „Un detașament la Budionîi", „Tacianka“ și „Trompeții corpului I de cavalerie“. Războiul civil se termină prin înfrîngerea contrarevoluției dar lasă urme acin ei care își găsesc exerpresia în valoroasele lucrări: „Un nod de cale ferată în 1919" de Ioganson și „Se reface transportul“ de Iakovlev. Construirea socialismului în U.R.S.S. — i-a călăuzit pe artiștii plastici sovietici spre oglindirea în operele lor a figurii omului nou care transformă lumea, omul cu marile sale idealuri și cu credința nezdruncinată într-un viitor și mai luminos. GRIGORE V. COBAN Tema revoluției în pictura sovietică Artistul poporului ION VOICU în mijlocul studenților băcăuani joacă valorile muzicii culte și populare românești, in toată creația sa de interpret și compozitor, maestrul Voicu, se arată, în înțelesul cel mai înalt al celor două cuvinte, un artist al poporului. Este un adevăr pe care-l sublinia, in cele cîteva cuvinte de mulțumire, și tovarășul conferențiar dr. Gheorghe Hasan, rectorul Institutului. La plecare, studenții l-au însoțit entuziasmați pe oaspetele lor, pe care l-au simțit tinăr, afectuos și prieten, pînă ce automobilul ce-l ducea la concertul de la Roman a plecat. Și-au rămas mai bogați. Cei mai mulți vor deveni, cu siguranță, niște obișnuiți ai concertelor simfonice, niște adriratori ai valorilor cu adevărat durabile ale creației muzicale. Poate că nu e departe ziua cînd, cum povestea maestrul Voicu despre cîteva concerte date la Viena și Belgrad, sălile noastre vor deveni neîncăpătoare pentru tineretul pasionat de muzică bună. Și-n această dificilă operă de educație muzicală, în mod imperios necesară la un popor ca al nostru, care posedă valori cu totul remarcabile, un mare rol-ar avea inițierea a cu mai multe întilniri de acest gen. Cinstei de a fi avut in mijlocul lor pe Ion Voicu, studenții băcăuani i-au adăugat bucuria de a Ii se fi mărturisit, de către oaspete, plăcerea pe care a incercat-o în timpul acestei vizite In mijlocul unui colectiv receptiv și entuziast, precum și intenția de a se reintilni și altădată cu ei. Și deși abia plecat, toți așteaptă cu emoție, nerăbdare și dragoste întoarcerea fermecătorului Ion Voicu. (Urmare din pagina I-a) voie bună, cu un singur lăutar după el. Insatisfacția cu care amintea de succesele interpreților români peste hotare, in atenția cu care încon- Cuvinte încrucișate Poftă bună! ORIZONTAL: 1) Recunoscut ca cel mai bun bucătar — Cunoscător în ale mîncărurilor ! 2) O ieșire la iarbă verde, prilej de improvizat ospăț ! 3) Crescut, înzecit...4) Acid folosit la „Partizanul“ — Iese din apă ! 5) La războiul de țesut — Aliment dulce ! 6) Pe vremuri se plătea cu el ospețele ! — Un șir de zile 7) îmbrăcăminte nelipsită la dineu ! 8) Poftii de mincare ! 9) Fructul desertului — Masa de seară II) N-are poftă de mîncare ! 11) Pe lac sau pe varză ! — Dirijează ospețele în.. junglă ! 12) O poftă de mîncare înverșunată ! VERTICAL : 1) Ospăț sărbătoresc ! — Și un lac nu... prea gustat ! ?... 2) Masă îmbelșugată ! — Bun pentru gătitul mielului ! 3) Aarvuni o roată în restaurant — Mănîncă puii din curte! 4) Pot procura mîncare întregului glob pămîntesc ! — în cuvint ! — Fruct 5) Filosofii meselor încărcate ! 6) Bidiviu — O butelie răcoritoare.. 7) Faci și nu prea... — Un ospăț „stropit" cu vin de Cotnari ! 8) și un ospăț pe vremea regilor Asirieni, prilej de destrăbălare și orgie.. *>. CRU—CI8 TEATRU Teatru de păpuși „Licurici“, prezintă astăzi la orele 9,00 „Guliver în țara păpușilor . Teatrul „Tineretului“ din Piatra Neamț, prezintă astăzi la orele 20,00 la Dărmănești „Tristan și Isolda“ și la orele 19,30 la Borlești •uita comico-muzicala „Măști“. OTUEMVI#4 BACĂU — Muncitorul : „Tar $f general“ (orele 15,20 ; 17,20 ; 19,20 ; 21,20). Flamura roșie : „Fantomas contra Scotland-Yard” (orele 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,00). Progresul : „Robii" (orele 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tineretului : „Casa din Montevideo” (orele 15.30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). PIATRA NEAMȚ — Pietricica : „Recompensa . ROMAN — 23 August : „Căutătorii de aur din Aransas“. Victoria : „Țar și general”. ORAȘ GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ — 23 August : „Șeful sectorului suflete“. Oituz : „Jandarmul la New-York* TG. OCNA — Oituz : „Intre doi“. SLANIC-MOLDOVA - 9 Mai : „Cu bărbații e o altă poveste“. TG. NEAMȚ - Victoria : „Mîine mexicul“. MOINEȘTI — Petrolul t „A dispărut un trasoattnj /vDJUD- trs popular : „Succes Charlie”. STEAGUL ROȘU Secvență din filmul „Țar și general". COMANEȘTI — 1 Mai t „Compartimentul ucigașilor”. MUZEE BACALE - Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 14 ; Muzeul de științe naturale strada Karl Marx nr 2 ; Muzeul de artă , secția permanentă, Calea Mărășești nr. 20 ; Galeriile de artă, Calea Marășești nr. 12 — expoziția personală a pictorului romașcan Gheorghe Iliescu. Casa artiștilor plastici din invățămînt, strada Mihai Viteazul nr. 52, găzduiește expoziția personală a pictorului Grigore Andreescu din Roman. PIATRA NEAMȚ — Muzeul arheologic regional, Piața Libertății nr. 1 , Muzeul de științe naturale, strada V. I. Lenin nr. 32. ROMAN — Muzeul de științe naturale, strada Proletariatului nr. 2. ORAȘ GHEORGHE GHEORGHIU-DE] - Muzeul de istorie. BICAZ — Muzeul hidroenergetic ce TG. NEAMȚ — Muzeul de istorie „Ștefan Mare**. MANASTIREA NEAMȚULUI (raionul Tg. Neamț) — Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu" HUMULEȘTI (TG. NEAMȚ) - Casa memorial „Ion Creangă". RACOVA (raionul Bacău) — Expoziția memorială .,Ion Borcea". Muzeele, casele memoriale și expozițiile sunt deschise zilnic (cu excepția zilei de luni). Pot fi vizitate de asemenea, punctele muzeistice de la Adjud, Schitul Durlu, Prăjești, raionul Bacău, cît și cele de la mănăstirile Neamțului: Agapia, Văratec, Leeu etc. TELEVIZIUNE MIERCURI 18 OCTOMBRIE 1967 14.40 Fotbal : Rapid București—Trakia Plovdiv. Transmisiune de la Stadionul 23 August. 17.00 Telecronica economică. 17.30 Pentru copii : Micii meșteri mari. 18.00 Clubul tinereții. „Prima impresie". 19.30 Telejurnalul de scară. 18.45 Transfocator. 19.30 Filmul artistic : „Cerul și iadul". O comedie realizată de studiourile poloneze. 21.00 Fotbal : Celtic Glasgow—Racing Buenos Aires. (Finala Cupei intercontinentale). Transmisiune de la Glasgow, în pauză : Avanpremiera. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii* Expoziția personală GH. ILIESCU Hușean, legat prin nenumărate fibre sufletești de tradițiile culturale ale Moldovei, format profesional la școala lui Jean Alex. Steriadi și Camil Ressu, pictorul Gh. Iliescu oferă, într-un limbaj de ținută clasică, rodul ultimilor săi ani de activitate în expoziția personală deschisă la Galeriile de artă. Tematic, pictorul realizează un adevărat album al Moldovei de ieri și de azi, înscriind în paginile sale cromatice, secularele ruini ale Cetății Sucevei, vechi ctitorii voevodale, casele memoriale de la Mircești și Ipotești, tihnite ulcioare romașcane, alături de instantanee semnificative ale urbanisticii contemporane. Acest univers al frumosului pictorul și l-a apropiat și însușit încetul cu încetul, pururi credincios artei sale, în mai bine de 30 de ani de activitate plastică. A trecut de la o expoziție la alta, personală sau de grup, prin fața ochilor contemporaneității, nu fără a fi remarcat în mod elogios de ochiul critic al academicianului profesor Gh. Oprescu, sau fără a fi dobîndit remarcabilul premiu al Fundației Simu. Fără îndoială, stilul lui Gh. Iliescu nu reflectă nici zbuciumul căutării, nici căutarea cu orice preț a unei forțate originalități. în schimb, în decursul anilor, forma prezentării a devenit credincioasă în exprimarea fondului, conținutului de sentimente, în peisagii vibrează, bogată în tonuri, claviatura unor variate stări sufletești ; căci, e locul să o spunem, aici se află artistul în elementul său creator. Unele dintre ele, lucrate în tonuri întunecate, închid clipe de mohorîre și tăcută întristare ; altele, dimpotrivă, se deschid prin capricios joc de paletă, pînă la adevărate explozii de lumină și culoare, își au, în economia compoziției, valoarea proprie, individualizată, fiecare siluetă de copac, fiecare contur al vieții vegetale, pînă la vibranta înălțare a plopului aspirină spre văzduhuri. Dar, trăind complexul proces al dezvoltării artei contemporane, artistul nu a fost cruțat de concesii formale. Incercări §tÎHE âGS fld adaptate la ceea ce ar părea de fiecare dată nou. Acest mimetism formal, lipsit de convingerea interioară, se lasă trădat ori de cîte ori își face prezența în opera de creație, în uleiuri, în special, este frecvent fenomenul interpretării naturaliste , însă romantismul cald și consecvent îi readuce de fiecare dată pe vechiul drum. Alteori, fanteziile cromatice, care păreau a anunța spiritul novator în jurul anilor 1957— 1960 își percep și ele tributul ca în compoziția „Muncitori“ în care trăsăturile oamenilor par ostenativ de nefiresc în galben și albastru. Și în acest caz, cromatica convențională, fie ea și mesager al modernismului contemporan, nu rezistă în tehnica de execuție a pictorului Nliescu, fiindu-i total străină, în chip firesc, întreaga operă refuză, și aceasta este un merit al creatorului ei, traducerea conținutului cu ajutorul unor elemente moderniste, atîta vreme cit ele nu-i sînt proprii. Deschiderea expoziției Gh. Iliescu este un act de cultură care merită să se bucure de atenția marelui public băcăuan, recomandîndu-se totodată pentru specialiști ca o remarcabilă contribuție la cunoașterea procesului creator plastic în regiunea noastră. EUGENIA ANTONESCU șefa Secției de artă a Muzeului regional Bacău „PEISAJ". ÎN ACEASTĂ SĂPTĂMÂNĂ PE ECRANE „Fantomas contra Scotland—Yard (La „Flamura roșie") Cu nimic mai prejos decit precedentele două filme inspirate de romanul lui Souvestre, „Fantomas contra Scotland-Yard" nu se distinge nici prin virtuți noi, aceleași trucuri și efecte realizate cu o deplină stăpînire a meșteșugurilor cinematografice, același apel la bunăvoința spectatorului dispus să treacă peste naivități și obișnuitele, aproape banalele, soluții pentru a accepta, în schimb, să se amuze la o comedie pe teme polițiste. Evoluția inepuizabilului Fantomas ține să fie în pas cu tehnica și, se înțelege că după faimoasele dispariții în submarin și avion a venit rîndul rachetei. Fiorosul asasin desprins din filele celebrului roman este în versiunea tehnicolor franco-italiană a lui Andre Hunebelle, mai curînd un hîtru farsor, dispus să-și bată joc de urmăritori în primul rînd și să comită crime doar din cînd în cînd. Performanțele de cascadori sînt însă modeste în comparație cu ce am mai văzut sub aceeași baghetă regizorală deși epuizînd, prin repetare, escaladările, salturile în gol, evoluțiile la coada avionului, s-a recurs la banii și aproape uitații maeștri de călărie. Deși acțiunea se petrece de astă-dată într-un pitoresc castel medieval din Scoția, cu cotloane misterioase bîntuite de legende înfricoșătoare nele pașnice contrastînd cu salvași cu tradiționalul scoth sorbit lîngă locul căminului, senzația de inedit pe care și-o propune filmul cu evidentă stăruință, este departe de a se realiza. Vedeta filmului poate fi și Jean Marais, inepuizabil, fermecător dar numai atît pe cînd Louis de Funès își propune un orizont cu mult mai larg schițînd în tonuri vii un portret, o mentalitate, șarjînd o instituție adesea prea puțin putincioasă în fața geniilor răului. Comisarul și colaboratorul său întrețin acel comic inepuizabil decurgînd din automatismele de gîndire rezultat al studiului stereotip al unor manuale nu mai puțin stereotipe de criminologie. Funès desfășoară un adevărat masacru al falselor credințe și al falselor forme cu dezinvoltura-i caracteristică ce îl ridică în rîndul marilor comici ai cinematografiei mondiale. C. IULIAN țț „Țar și general“ (La „Muncitorul") Din realizările regizorului Vilo Radev am mai vizionat „Hoțul de piersici“, un dramatic episod din timpul ultimului război mondial. „Țar și general" evocă un moment culminant din istoria Bulgariei. Este vorba de confruntarea autentică și pasionantă dintre țarul Boris al 111-lea, ultimul monarh al Bulgariei, și generalul patriot Zaimov, care a refuzat în 1943 să alăture trupele bulgare, armatelor hitleriste care luptau împotriva Uniunii Sovietice. Se înfruntau două caractere, două atitudini deosebite față de interesele majore ale patriei: fermitatea și curajul domnului general Zaimov, față în față cu nehotărîrea și lașitatea regelui. Deznodămîntul dramatic, executarea generalului și credința lui Boris al II lea că prin aceasta își consolida tronul, a adus Bulgaria în război alături de forțele fasciste. Regizorul Vilo Radev folosește montajul paralel și o alternanță a secvențelor prezente cu cele din trecut. Atmosfera filmului este compusă sobru și cu meticulozitate. Ritmul este dens, propice pentru evidențierea dezbaterii ideologice. în cele două roluri titulare apar: Petr Slabakov (generalul Zaimov) și Naum Sopov, care a fost laureat cu premiul de interpretare masculină la Festivalul de la Karlovy Vary — 1966, pentru rolul țarului Boris al III-lea. M. ROZEANU Miercuri 18 octombrie 1987 MIHAIL SEBASTIAN renumit dramaturg român Împlinirea a 60 de ani de la nașterea scriitorului Mihail Sebastian ne prilejuiește trecerea in revistă a activității unuia dintre interesanții prozatori și dintre cei mai valoroși dramaturgi ai literaturii noastre. Scriitorul s-a născut la 18 octombrie 1907 în orașul Brăila, unde-și petrece copilăria, face școala primară și liceul"■, atmosfera tîrgului de pe malul Dunării avea s-o evoce mai tirziu în romanul cu multe elemente autobiografice „Orașul ci sălciei“. După absolvirea liceului (în 1926) urmează cursurile Facultății de drept din București, debutînd totodată ca ziarist. In 1932, cînd lucra ca cronicar la revista „România literară“ condusă de L. Rebreanu, tipărește și primul volum de proză, „Fragmente dintr-un carnet găsit“, urmat in 1933 de volumul de nuvele „Femei" și in anul 1934 de romanul „De două mii de ani“. Mirajul scenei l-a atras încă din anii adolescenței, cind a și dispărut pentru citva timp de acasă pentru a viziona spectacole la teatrele din București. Mărturie a dragostei sale pentru teatru sunt cronicile dramatice semnate in publicații ca : Rampa, Vremea, Reporter, Viața românească, Revista fundațiilor, etc. Efervescența creației dramatice ii copleșește, îl obsedează, așa incit, după luni întregi de eforturi, în 1938 încredințează scenei prima sa piesă de teatru „Jocul de-a vacanța“ ■, editează apoi romanul „Accidentul“ și cîteva traduceri, iar in 1944, sub nume de împrumut, i se reprezintă cea de-a doua mare realizare dramatică: „Steaua fără nume". Incîntat de succesul primelor două piese, lucrează in continuare la „Ultima oră“ și „Insula" (rămasă neterminată), in anul 1945, la 29 mai, moare in urma unui accident de automobil. Teatrul lui M. Sebastian aduce în literatura română un suflu nou, inedit I mai intit de toate, teatrul lui e unul de atmosferă, poetic, in care, fapt mai puțin obișnuit, construcția dramatică se împletește cu pronunțate accente lirice, izvorite din impresia nostalgică a scenelor și personajelor, din permanenta atenție la nuanțe, din exprimarea delicată, toate acestea suscitind la maxim cele mai fine coarde sufletești ale spectatorului. Personajele vnsele au o structură poetică, învăluite într-o ușoară doză de mister, de necunoscut, caracterizîndu-se (in afară de cele de-a dreptul brutale din comedia „Ultima oră“) prin simplitate și popularitate. Cu o deosebită capacitate de transfigurare artistică, autorul descoperă și crează imagini poetice și in mediile cele mai banale, ca într-o pensiune montană, in locuințele unor umili funcționari și chiar în zgomotoasa redacție a unui ziar cotidian. Înseși indicațiile de decor, atît de frecvente și nuanțate în teatrul lui Sebastian, materializează o bogată nuanță de stări sufletești. Acțiunea primei piese a lui Sebastian, „Jocul de-a vacanța“, sepetrece într-o vilă — pensiune din Carpați, unde se adună personaje cu firi deosebite, dar cu dorința comună de a petrece o Medalion lună departe de zgomotul vieții cotidiene; cel mai in virstă, Bogoiu, e un visător, care in timpul nesfirșitelor ore de slujbă își permite să navigheze cu imaginația pe toate mările și oceanele lumii, in afară de cel Înghețat de Nord, nu pentru că i-ar lipsi curajul, dar pentru că n-are echipaj corespunzător. Organizarea jocului de-a fericirea, de-a vacanța, de-a uitarea, e ingenioasă, dar revenirea la realitate are efecte dureroase. Cea dinții care se dezmeticește e Colina însăși, precind pentru ca totul să rămînă „o părere, o glumă, un joc". In „Steaua fară nume“ profesorul de matematici Miroiu, ironizat de lumea tîrgului provincial pentru că nu frecventează bodegile și mi practică, la reuniunile „interelectualilor“, jocul de cărți, găsește satisfacție în cercetarea îndepărtatelor lumi cosmice, cheltuindu-și pe cărți de valoare modestul salariu ; pentru un moment, in viata lui intervine, ca o furtună, o frumoasă necunoscută, prilej din nou utilizat de autor pentru destăinuire, căci profesorul iși mărturisește, pe ton patetic, visurile, durerea de a trăi izolat și neînțeles, ca și aspirația spre o lume din care să lipsească apăsarea și meschinăria, • «*,"; Cea de a treia piesă — „Ultima oră“, aduce în scenă conflicte sociale mai pronunțate. Conferențiarul univ. Alexandru Andronic, manifestă înclinație spre izolare, și găsește satisfacție în studiile asupra lui Alexandru cel Mare. Rechinii capitalului sunt reprezentați prin marele afacerist Grigore Bucșan, care-și permite să cumpere totul cu bani, uzine, redacții de ziare, tipografii, oameni (inclusiv pe ministrul Brănescu), incercind același lucru și cu Andronic, cind i se pare că unele din afacerile-i tenebroase sunt pe punctul de a fi dezvăluite. Expresia lui e cinică, brutală, ca in replica ce-o dă unui director de ziar: „Ascultă-mă , mie îmi plac corsarii. Cind mă atacă din față. Mă supără doar cind îmi sar din spate. Vreau să vorbim sincer, ca intre bandiți. Ca intre doi bandiți onorabili. Spune : ce vrei ? cu vrei Finalul piesei, în care o fată abilă, citlind studenta Magda Minu, speteama afaceristului, intervine și reușește să-i smulgă o sumă de bani pentru o excursie in Orient, împreună cu profesorul, nu reprezintă totuși o victorie a celor cinstiți; dimpotrivă, victorios este Bucșan, care, după ce a oferit suma, își va urzi mai departe in tihnă afacerile samavolnice. Problematica pieselor lui Sebastian o constituie, așadar, căutarea fericirii. Se conturează clar ideea că găsirea fericirii presupune lupta pentru realizarea eă autorul dovedește deosebită capacitate de înțelegere a sufletului uman, ca și a complexelor aspecte ce le îmbracă raporturile între individ și societate. Predispoziția spre visare se îmbină armonios cu dorința de creație, de utilitate socială, însingurarea și refugiul în viața lăuntrică apărind doar ca o soluție extremă, acceptabilă pentru mediul in care mulți dintre eroii săi sunt nevoiți să trăiască. Prof. GH. MOVILA I RADIO București MIERCURI 18 OCTOMBRIE 1967 PROGRAMUL I 15.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 15.05 Actualitatea literară. 15.20 „Toamna la cules de vie" — emisiune de cîntece și jocuri. 15.40 Radio-publicitate. 15.50 Tangouri. 16.CC Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 16.15 „La anii mei“ — muzică ușoara. 16.10 Tribune radio. 16.45 Muzică populară cu Maria Peter. Si Dumitru Bălășonu. 17.10 Călătorie în istoria civilizației. 17.40 Simfonietta a IV-a de Mihail Andricu. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Uzina văzută de aproape. 18.25 Formația Richard Oschanitzky. 18.40 Antena tineretului. De la pian la realitate sau... invers, (radioanchetă). 19.00 Concert de melodii românești. 19.30 Sport. 19.40 Varietăți muzicale. 20.00 Radiogazeta de seară. Cronica economică. 20.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.50 „Peste deal răsare luna“ — emisiune de folclor. 21.05 Atențiune. Părinți ! 21.25 Melodii magazin. Expoziție de muzică ușoară. 22.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 22.15 De la un cîntec la altul. 22.45 Moment poetic. Lirică latino-americană. 22.50 Balada nr. 1 în sol minor de Chopin. 23.00 Voci, orchestre, cîntece. 24.00 Buletin de știri. 0.05 Melodiile nopții. 2.00 Buletin meteo-rutier. 2.02 Melodiile nopții (continuare). 2.55—3.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. PROGRAMUL II 15.00 Arii din opere interpretate de Lela Cincu. 15.15 Muzică ușoară. 15.46 Sonata nr. 3, „Conversații galante", de Gabriel Guillemain. 16.00 Muzică ușoară de Gerard Willnow. 16.15 Sfatul medicului . Plantele de cameră și sănătatea. 16.20 Din repertoriul taragotistului Ion Murgu. 16.30 Concerte grossi de Corelli în interpretarea orchestrei tricentenarului ,,Corelli" dirijată de Dean Eckertson (Concertele nr. 4, 6 și 7). 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 17.10 O operă în 30 de minute : „Medeea“ de Cherubini. Emisiune di Amalia Brumer. 17.40 Scriitori ai secolului XX : Pavel Dan. 18.00 Amintiri... amintiri - muzică ușoară. 18.25 Actualitatea cinematografică. Ediție pentru cinecluburi. 18.40 Suita simfonică din baletul „La piață“ de Mihail Jora. 19.00 Buletin de știri. 19.03 muzică instrumentală. 19.10 Curs de limba germană (secția a 18-a). 19.30 Melodii de Radu Șerban. 19.45 Interpreți de altădată . Dem. Mihailescu- Toscani. Emisiune de Sandu Naumescu. 20.00 Transmisiune din sala mică a Palatului, a concertului orchestrei de cameră dirijată de Paul Popescu. Program Mozart (partea I). 21.00 Buletin de Știri. 21.05 Ecran sonor. 21.30 Teatru radiofonic. Ciclul „Maeștri ai dramaturgiei românești“. Barbu Ștefănescu Delavrancea. LUCEAFĂRUL. Adaptare radiofonică și regia artistică . Dan Nasta. 23.00 Radiojurnal- 23.07 Melodi românești. 23.22 Cvartetul opus 77 nr. 1 în Sol major de Haydn. 23.52 Mozaic muzical. 0.55—1.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. JOI 19 OCTOMBRIE 1967 PROGRAMUL I 5.00 zicale de Buletin de știri. 5.05—8.00 Program mudimineață. 5.15 Gimnastică. 5.30 Buletin de știri. 5.35 Actualitatea agrară. 6.00 Radiojurnal. Sumarul presei. Sport. Buletin meteo-rutier. 6.20 Radio-publicitate. 6.30 Buletin de știri. 7.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier. 7.45 Sumarul presei. 8.00 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.20 Moment poetic interpretat de Camelia Zorlescu de la Teatrul C I. Nottara. 8.25 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon ,melodia preferată. 9.30 Radiomagazinul ascultătoarelor. 10.00 Dansuri din operete. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Melodii poulare interpretate de Ion Crețu și fluierașul Florea Netcu. 10.45 Muzică de estradă în interpretarea orchestrelor Jean Ionescu și Leroy Anderson. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cronica economică. 11.15 Parada soliștilor și a orchestrelor de muzică ușoară. 12.00 Cîntece de Gabriela Tomescu și Gheorghe Ursan. 12.15 Din însemnările instructorului artistic : Procesul de montare coregrafică. 12.25 Cîntece și jocuri populare. 13.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 13.13 Succese ale muzicii ușoare. 13.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 14.00 „Vocabularul dragostei“ — muzică ușoară. 14.15 Tot înainte (ediție pentru pionierii din clasele III—IV). 14.35 La braț cu muzica ușoară. PROGRAMUL II 7.00 Cîntece populare. 7.20 Prelucrări pentru fanfară. 7.30 Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier. 7.45 Ilustrate muzicale. 8.20 „Pamint al patriei iubite“ — program de cîntece. 8.30 Buletin de știri. 8.35 Coordonate culturale. 8.45 Jocu-i din bătrîni lăsat. 9.00 Fritz Kreisler și Serghei Rahmaninov prezintă Sonata nr. 3 în do minor pentru vioară și pian de Grieg. 9.30 Emisiune muzicală pentru școlari. 9.55 Muzică. 10.00 Buletin de știri. 10.03 Variațiuni simfonice de Theodor Lupu ; Divertismentul pentru orchestră de Filip Lazăr. 10.30 De la scriitori la ascultători : Radu Cîrneci și Platon Pardău. 10.45 „Numai badea mi-e drag mie“ — cîntece populare. 11.00 Maeștri ai muzicii corale : Augustin Bena. 11.15 Din țările socialiste. Semicentenarul Marelui Octombrie. O vizită la Uzina constructoare de strunguri grele din Harkov (radio-reportaj). 11.45 Recitalul pianistului Theodor Paraschivescu. 12.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutef. 12.06 La microfon Ica Blidaru și Stan Simion — muzica populară. 12.25 Muzică ușoară de Dinu Șerbănescu și Fromi Moreno. 12.45 Radio-publicitate. 12.55 Muzică 13.00 Concert de muzică populară. 13.30 Uzina valută de aproape. 13.50 Muzică ușoară. 14.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier. 14.08 Concert de prînz. Iași MIERCURI 18 OCTOMBRIE 1967 EDIȚIE DE PRINZ 12.00—13.00 Buletin de film. „Calet de scop muzical „ Breviar artistic. Continuarea programului muzical. Revista presei regionale. Scurt program de tangouri. PROGRAM DE SEARA 16.00 Familia — răspunderi, împliniri. 16.15 „Al lll-lea concurs al formațiilor artistice de amatori“. Soliști și orchestre de muzică ușoară. 17.00 Oameni de seamă. 17.20 Pe portativul undelor... melodia preferată. 18.00 întîlnire cu opereta. 18.30 Radiojurnal. 18.40 Muzică de estradă. JOI 19 OCTOMBRIE 1967 PROGRAM DE DIMINEAȚĂ 5.30 Buletin de știri. 5.35 Cîntece de viață noua și jocuri populare românești. 6.00 (Reluări la cererea ascultătorilor). 6.15 Piese instrumentale. Soliști de muzică populară. 6.45 Carnet de reporter. 6.50 Muzică ușoară. 7.20 Vă invităm să notați în agenda dumneavoastră. Pentru eventualele modificări survenite în programul de cinema, televiziune, radio și al muzeelor ce nu ne-au fost comunicate, redacția nu-și asumă răspunderea OLJi.E rit%i METEOROLOGIC Vreme schimbătoare cu cerul noros la temp»orar acoperit. Local va ploua slab. Vînt slab a potrivit din sectorul vestic. Temperatura ușor variabilă. Minimele vor fi cuprinse intre 9 și 14 grade, iar maximele între 19 și 23 grade. jl* t }