Steagul Roşu, noiembrie 1967 (Anul 22, nr. 4582-4607)

1967-11-21 / nr. 4599

Anul XXII Nr. 4599 (6078) * Marii 21 nov. 1967 4 pa­gini 25 bani Documentele Plenarei C. C. al P. C. R. din 5-6 octombrie a. c.III DEZBATERE întrepătrunderea științei cu producția­­ pe o treaptă superioară Conf. dr. Gheorghe Hasan rectorul Institutului pedagogic­­ Bacău Ca și în celelalte documente de partid­­ elaborate­ după Congresul al IX-lea, documentele recentei plenare, ce urmează a fi supuse aprobării Conferinței naționale a partidului ce va începe la 6 decembrie, scot în relief cu deosebită pregnanță rolul determinant al cercetării științifice în dezvoltarea și modernizarea economiei naționale. Recunoașterea rolului considerabil ce revine cercetării științifice în ri­dicarea nivelului tehnic și în organizarea rațională a procesului de pro­ducție reprezintă pentru toți lucrătorii științifici — începînd de la tînă­­rul inginer din laboratorul uzinal și pînă la venerabilul academician — un puternic stimulent în ridicarea pe o treaptă superioară a muncii științifice, ale cărei rezultate trebuie să se reflecte, în ultimă analiză, in creșterea întregii producții materiale, in progresul social-cultural al țării. Nici nu se poate concepe altminteri în această etapă în care relațiile de producție au devenit­ extrem de complexe și cînd organizarea științifică a procesului de producție­ în toate domeniile activității sociale devine o cerință obiectivă de prim ordin, cu caracter de legitate. Apare foarte clar că întrepătrunderea științei cu producția trebuie să se ridice pe o treaptă superioară. De aici, consecința logică a planificării mun­cii de cercetare pe baza unei concepții unitare și de perspectivă, care să conducă la integrarea organică a întregului potențial de cercetare în ca­drul­ general al planului de stat al cercetării științifice, învățămîntului superior îi revine un rol deosebit de important în dez­voltarea activității de cercetare așa cum o preconizează partidul nostru. Nu mă refer numai la potențialul material și uman existent în prezent ci, mai ales, la viitoarele contingente de cercetători pe care învățămîntul superior trebuie să le pregătească. Privit prin­ această prismă, Institutul pedagogic din Bacău are — ca și celelalte institute pedagogice — o funcție socială oarecu­m deosebită: el pregătește cadrele didactice de calificare superioară pentru școala ge­nerală. Dar tocmai pentru ca această operă socială de importanță istorică pentru viitorul țării noastre să poată fi încheiată cu succes, adică pentru ca pregătirea viitorului profesor să se facă corespunzător cerințelor etapei ce urmează să o parcurgem, este necesară o restructurare a proilului insti­tutului, în sensul prelungirii duratei de școlarizare la 4 ani. Dura­ta’da 4 ani va putea permite o îmbunătățire radicală a planurilor și programelor de în­­vătămînt potrivit măsurilor preconizate de altfel intr-un studiu al Ministe­rului învățămîntului supus, de asemenea, dezbaterii publice. (Continuare în pagina a II-a) Geometrie în alb și negru la întreprinderea mecanică „Ceahlău" Piatra Neamț, secția construcții metalice. Foto: ȘIMON POMPEI Pete pe marca unor întreprinderi . Pierderi de ordinul milioanelor prin neîndeplinirea planului de calitate la Uzina de țevi Roman, Combinatul chimic Borzești și întreprinderile forestiere , Gura la­comă a rebutului . Peste 8.000.000 lei refuzuri. Măsurile întreprinse de colectivele de muncă, care au ca sarcină pri­mordială organizarea științifică a producției și a muncii, s-au axat și in direcția ridicării calitative a pro­duselor, factor important de creștere a eficienței economice. în astfel de condiții, rezultatele pe 9 luni în ceea ce privește planul de calitate sînt mai bune ca în perioada corespunzătoare a anului trecut. Multe întreprinderi au fabricat cantități importante de produse peste sarcinile trasate, dar și de calitate. Sunt semnificative în acest sens cîteva exemple. Combina­tul de cauciuc sintetic din Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, bunăoară, a avut trasat prin planul de calitate să fabrice în anul acesta 35 la sută fenol de calitate extra. După 9 luni, pe lingă depășirea planului de pro­ducție cu 269 tone, 80 la sută din întreaga cantitate fabricată a fost de calitate extra, rezultînd prin a­­ceasta o valoare suplimentară la producția globală de 1,8 milioane lei. Rezultate bune pe această linie a obținut și Fabrica de hîrtie „Le­­tea“ — Bacău. Această unitate a de­pășit substanțial sarcinile la calitate. Prin plan fabrica a avut sarcina ca din cantitatea totală de hîrtie de ziar ce se produce, 60 la sută să fie de calitate superioară. Măsurile luate de colectivul de muncă al uni­tății au permis ca 88,9 la sută din volumul fabricat să fie de calitate superioară. Preocupări continue pentru îmbu­nătățirea calității produselor au e­­xistat și la cele două rafinării din regiune, care au depășit planul de producție la benzina cu cifra oc­­te­tanică medie și indicatorul valori­ficarea tonei de țiței prelucrat. La Rafinăria din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, obținerea de pro­duse petroliere calitativ superioare, în cantități sporite față de plan, s-a concretizat intr-o valoare suplimen­tară pe tona de țiței prelucrat de 4,81 lei, iar la Rafinăria din Dăr­­mănești de 1,00 lei, în contrast cu astfel de preocu­pări, apar deficiențele ce se mani­festă la unele întreprinderi din re­giune pe linia îmbunătățirii calită­ții produselor. Astfel, la Fabrica de țevi din Roman, deși planul de pro­ducție la țevi din oțel fără sudură de calitatea I­ a a fost depășit cu 4.183 tone, greutatea specifică a acestui sortiment, în totalul producției de țevi oțel fără sudură, a fost de 96,5 la sută în loc de 97 la sută cât a fost prevăzut. Creșterea volumului de producție față de plan s-a realizat pe seama sporirii producției declasate cu 1.588 tone față de plan. Există și o altă fațetă a neînde­­plinirii prevederilor de calitate și anume: deși planul de calitate nu s-a realizat cantitativ, chiar și can­titățile fabricate nu exprimă pro­porția prevăzută în plan­ pe calități. Astfel, Combinatul chimic­­ Borzești deși realizează planul la monoclor­­benzen în proporție de 61,3 la sută, numai 32,5 la sută a fost de calita­tea I-a, deși era prevăzută o pro­porție de 50 la sută. Aceeași situație se prezintă și la clorura de alumi­niu, unde efectiv s-a fabricat numai 88 la sută de calitate superioară și nu 90 la sută cum s-a prevăzut. Care sunt cauzele care au determinat a­­ceastă stare de lucruri ? Planul de producție la monoclorbenzen nu s-a realizat întrucît în lunile iulie și august coloana de destiiare nr. 2 nu a funcționat la parametri normali datorită înfundărilor și a procesului de răcire nesatisfăcător. Prin nerea­­lizarea proporțiilor prevăzute în plan pentru sortimentele de calitate superioară la monoclorbenzen și clo­­rură de aluminiu, s-a înregistrat o pierdere valorică de 4,7 milioane lei. Restanțe în îndeplinirea planului de calitate au și unitățile din ra­mura exploatării și prelucrării lem­nului. întreprinderile forestiere sub­ordonate D.R.E.T.I.L. Bacău nu au realizat din plan 2.423 m c­hherestea fag clasa A/B. Această restanță este urmarea nu numai a lipsei de buș­teni de fag, ci și a deficiențelor în procesul de producție și anume ne­­respectarea specificațiilor cerute de beneficiarii interni și externi. Din totalul de 7.227.500 lei pier­deri, ca urmare a producției rebu­­tate și declasate, cel mai mare vo­lum de produse devenite inutiliza­bile își are proveniența în unitățile din industria metalurgică, construc­ții de mașini și prelucrarea meta­lelor. La Uzina de țevi — Roman au fost rebutate țevi oțel fără su­dură în valoare de 1.391.000 lei și piese turnate din oțel electric în valoare de 293.000 lei. La rebutarea producției menționate au contribuit atît calitatea necorespunzătoare a unor țagle, cit și nerespectarea u­­nor prescripții tehnologice ca: temperatură optimă și calitatea pie­selor de laminare. ȘTEFAN MARDARE, economist la Direcția regională de statistică — Bacău (Continuare în pagina a Il-a) Din cuprinsul, ziarului PAGINA Căldura necesară, nu amînări și motivări Calitatea lucrărilor de plantare­­vigoare a noilor livezi Sport In spiritul exigentei sporite Fabrica de celuloză și hîrtie „Re­construcția" se înscrie și de astă­­dată printre fruntașele oorilor din orașul Piatra între prin­Neamț. Aici sînt create premisele — după cum afirma Nicolae Barbu, director­­ul fabricii — ca toți indicatorii de plan să fie realizați cu 15-20 de zile înainte de sfîrșitul anului. In întreprindere se recunoaște în mod unanim că la obținerea succe­selor de pînă acum, la rezolvarea multor probleme cheie, o contribu­ție esențială este adusă de munci­torii, maiștrii și inginerii din ca­drul sectorului mecanic șef, din a­­telierele auxiliare. Există aici o puternică organiza­ție de partid, care cuprinde în rîn­­durile ei aproape jumătate din co­lectiv. întruniți recent în aduna­rea generală de dare de seamă și alegeri, comuniștii au sesizat repe­de că materialul — mult prea în­cărcat — prezentat în numele bi­roului organizației de bază de că­tre secretarul acesteia Vasile Do­­chița cuprinde totuși problemele principale și constituie baza nece­sară pentru o analiză temeinică a activității politico-economice desfă­șurate timp de un an. Este semnificativ faptul că fabri­ca intră acum într-o nouă etapă a acțiunii îndreptate spre așezarea pe temeiuri riguros științifice a pro­ducției și a muncii, spre ridicarea gradului de rentabilitate a întregii activități productive. Se sudează e­­forturile meseriașilor din ateliere cu cele ale întregului colectiv ? Organizația de bază de aici a o­­rientat activitatea comuniștilor și a tuturor celorlalți muncitori spre aceste obiective centrale ? în adunare s-a afirmat de către mulți vorbitori că volumul lucră­rilor efectuate — fie comenzi din fondul de producție, fie speciale — depășește cu mult tot ce s-a reali­zat în anii anteriori, că în cadrul o­pririi generale și al unor Interven­ții s-a acționat calificat și prompt. Și totuși... Am ascultat cuvîntul comuniști­lor Ion Burcă, Vasile Bulache, Ni­colae Enea, Ion Mihalache și al al­tora care s-au declarat nemulțu­miți de modul cum organizația, în întregul ei, acționează pe anumite coordonate ale activității. S-ar fi cuvenit ca biroul organizației de bază să fi făcut o problemă din economisirea materialelor. Or, nu s-a întîmplat așa. Inginerul Tiberiu Krausz și alții au dat cîteva exem­ple concludente. După efectuarea unor lucrări, echipele de lăcătuși, mecanici, zidari, tîmplari etc lasă materialele împrăștiate, deși ele costă mulți bani. Ventile, țeavă, tablă, electrozi, se întîlnesc aproa­pe oriunde s-a lucrat, risipite în cuprinsul întreprinderii. Ce dove­desc toate acestea, decit adormirea simțului gospodăresc. Se execută, e adevărat, lucrări mari, dar ade­sea se pierde din vedere întreține­rea curentă. Curge un ventil, exis­tă o fisură la o conductă pe unde scapă gazele, pot să treacă zile, ba chiar săptămîni și nimeni nu atra­ge atenția, nimeni nu intervine. U­­nii maiștri și muncitori sunt încli­nați să arunce răspunderea pe cei de la partea tehnologică, care nu îngrijesc cum trebuie utilajele, sau pe cei de la aprovizionare, care pun în consum materiale de dimensiuni mai mari, mai costisitoare decit s-ar cuveni. De ce nu-și văd însă și lipsurile proprii ? De ce organi­zația de partid nu-i ajută să și le vadă ? Eforturile ar trebui conju­gate și, cu sprijinul conducerii tehnico-administrative, al comitetu­lui de partid pe întreprindere, să se ia măsuri hotărîte pentru curma­rea risipei care, adăugată la chel­tuielile pentru repetarea unor re­parații,­ cum s-a întîmplat în acest an, sau pentru remedierea acci­sute­mentelor tehnice, înseamnă de mii de lei irosiți. S-au semnalat și acțiuni de indis­ciplină, anomalii în emiterea co­menzilor, nerespectarea ritmicită­ții lucrărilor, în multe cazuri, măsurile disci­plinare, opinia colectivului, în frun­te cu comuniștii, au acționat cu în­­tîrziere sau de loc. Cauza trebuie căutată și în munca „de unul sin­gur" a biroului organizației de ba­ză, relevată de unii vorbitori, în lipsa sa de preocupare pentru ori­entarea politică și educativă a or­ganizației U.T.C. și a celei de sin­dicat. Nicolae Barbu, directorul între­­prinderii și membru al acestei or­ganizații de bază, atrăgea atenția în cadrul adunării generale că prin a­­telierele de întreținere „trăiește" întreaga fabrică și că în mîinile co­lectivului de aici stă cheia func­ționării neîntrerupte, cu randa­ment sporit, a tuturor mașinilor și utilajelor. Se cer, se impun deci, exigență crescîndă, activitate gos­podărească, spirit de răspundere, participare activă și afectivă chiar a tuturor la îndeplinirea sarcinilor. Iar locul comuniștilor trebuie să fie oricînd în frunte. In acest spirit trebuie să educe noul birou al or­ganizației de bază, ales cu acest prilej (secretar V. Dochita) masa membrilor de partid. N. BISTRICEANU Alegeri în organizațiile de bazâ ale partidului A început sezonul de vînătoare Și-a îndeplinit planul anual d­e la data de 18 noiembrie colec­tivul de lucrători de la Direcția re­gională transporturi auto Bacău și-au îndeplinit planul pe anul 1967. L­e-a permis acest lucru în primul find organizarea superioară a mun­cii. Pe această cale activitatea oa­menilor de la Direcția regională a fost mai rodnică, iar transportul de călători și cel de mărfuri au cunos­cut îmbunătățiri substanțiale. Dar îndeplinirea planului anual la transportul de călători și de mărfuri nu constituie singurele realizări, a­­cum în preajma bilanțului de sfîrșit de an, în cartea succeselor stau în­scriși la loc de cinste și alți indica­tori. Astfel, economiile suplimentare se cifrează la 1.409.000 lei, iar bene­ficiile la 2.035.000 lei, ceea ce sem­nifică eficiența activității economice pe care o desfășoară lucrătorii Di­recției regionale de transporturi auto. Noi unități tradiționale de alimentație publică După cum ne informează tov. Constantin Furduiescu, șeful servi­ciului alimentație publică din ca­drul C.C.L. Mixt Roman, de curînd în localitatea respectivă s-au des­chis două unități în genul cîrciu­mioarelor de altădată. Bine aprovi­zionate și aflate la vad comercial, unitățile cunosc încă de la înce­put, o mare afluență de consuma­tori. Hală pentru reparat­e locomotive Diesel electrice La depoul G.F.R. Adj­ud iau început lucrările de construcție a unei noi hale de reparat locomotive Diesel e­­lectrice. Aceasta va avea o suprafa­ță de 6.000 m­p și v­a fi dotată cu două poduri rulante și cu utilaj per­fecționat care va permite ca anual să se repare 100 locomotive. Paralel cu aceasta, se desfășoară și lucrări­le de construcție la un nou pavilion administrativ și a unei centrale ter­­­­mice ce va deservi și alte unități­­ din oraș. Flori alese din cîntecul și dansul moldovenesc Timp de două zile, sîmbătă și du­minică, faza finală a celui de-al VIII-lea concurs muzical-coregrafic al formațiilor artistice de amatori, a dominat cu autoritate viața cultura­lă a orașului Bacău. Spectacolul a fost deschis sîmbătă după-amiază, pe scena Casei de cultură a sindi­catelor, de artiștii băcăuani, cu ope­reta populară „La Hanul Ancuței". Remarcăm, în continuare, fanfara și taraful căminului cultural din Bacioi — Adjud, brigada artistică a Coope­rativei „Muncă și artă" Bacău, corul de cameră și octetul vocal ale Sin­dicatului învățămînt Roman, estra­da Casei raionale de cultură Adjud, corul Sindicatului întreprinderii me­canice din Roman. Din programul prezentat duminică dimineața s-au detașat brigada artistică a căminului cultural Borlești — Piatra Neamț, ansamblul folcloric al căminului cul­tural Buda—Blăgești (o mențiune in plus pentru scenografie și core­grafie), estrada Casei de cultură a sindicatelor din Bacău, dansurile populare prezentate de sindicatul U.F.S. Săvinești, taraful Uzinei de țevi din Roman. Artiștii amatori din Țara de Sus, care au urcat după­­amiază pe aceeași scenă, au impre­sionat plăcut printr-un ritm trepi­dant și o cromatică bogată a costu­melor. Din cele patruzeci și trei de piese prezentate, corul căminului cultural din Putna, formația de dan­suri din Iaslovăț—Rădăuți și corul de bărbați al Casei raionale de cul­tură din Cîmpulung au fost înde­lung aplaudate. Dintre celelalte gru­puri artistice amintim : formațiile de dansuri ale căminului cultural Pîr­­tești de Jos — Gura Humorului și ale I.F. Fălticeni, grupul folcloric al așezămintelor culturale din raioa­nele Cîmpulung, Rădăuți și Boto­șani, fanfara C.I.L. Suceava. Două zile de autentică atmosferă folclori­că, bucățică ruptă din sufletul gene­ros și adinc al locuitorilor bătrînei și frumoasei noastre Moldove. Formația coregrafică de la U.F.S. Săvinești. Premieră la Teatrul Tineretului După „Melodia întîlnirilor", Tea­trul Tineretului din Piatra Neamț prezintă­ în premieră piesa lui Că­m­il Petrescu „Act Venetian“. în regia lui Gabriel Negri, aceas­tă pagină de artă, dintre cele mai frumoase din creația lui Camil Pe­trescu, a căpătat viață scenică cu concursul actorilor Olga Bucătaru (Alta), Radu Gor­nea (Petro Grația), Florin Măcelaru (Marcello Mariani), Corneliu Dan Borcea (Nicola) și A­­dina Pamfil Almăjan (Fania). Spectacolul s-a ridicat la nivelul ideilor autorului printr-o clară vi­ziune regizorală, prin unitate și o­­mogenitate. La întregirea atmosfe­rei, scenografia semnată de Mihai Mădescu a contribuit cu generozita­te. Premiera de duminică seara a fost primită cu căldură de un public nu­meros. încă un... laureat? Sîmbătă, 18 noiembrie 1967. Nico­­leta Neniță, soția activistului cultu­ral Sile Neniță, a fost una dintre apreciatele interprete ale operetei populare „La hanul Ancuței", care s-a prezentat pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Bacău, cu prilejul finalei pe tată­ a celui de-al VIII-lea Concurs al artiștilor ama­­­­tori. A doua zi dimineața, dina Sile Neniță, dirijorul orchestrei de mu­zică ușoară, întrunea sufragiile ju­riului și aplauzele spectatorilor, so­­ția sa adăuga la acest succes, un...­ cadou viu , un băiețel de 3.900 kg. Adăugăm o dată cu felicitările, noi aplauze. Ambii soți, după cum se știe, sunt laureați ai concursului precedent. Noul pretendent la tit­lul de... laureat, are și condiții și... tradiții! 4 Către Pavel C. Pavel - urgent ! De mai bine de 5 ani ți-ai­ părăsit familia (nevasta și, patru, copii).­­Te-au așteptat să dai un semn de viață. Atunci cînd, pe neașteptate* j ai dispărut din Tătărani — Huși, re­­giu­nea Iași, nevasta dumitale era grav bolnavă. A zăcut pînă nu de­ mult. Acum a decedat. Copiii — Mic­­hai, Maricica, Ionel și Ladea —* s-ar putea socoti ca rămași chiar au­­­ nimănui dacă un om de omenie —, Vasile Rusu din Iași, strada Ciurchi , nr. 123 — nu s-ar fi îngrijit de ei. 1 Ludea, împlinind 7 ani, a fost dată la școală, învață bine. Toți învață bine. Diacă-ți spunem că Vasile Ru­s­­su mai are 6 copii, te vei gîndi poa­­­­te la faptul că unde mănâncă 3 ai­­ lui, mai pot mînca și cei 4 ai dumi»­i­tale. Și cu asta te liniștești (în ca­zul cînd prin inima dumitale a tre­­­­cut și o boare de neliniște). / Unde te-am putea găsi să discut­ s­tăm nmai pe îndelete ? Că la ultima adresă, Grințieșul Mare, raionul Tîrgu Neamț, nu te putem afla.­­ Atunci, unde ? /V Telegrafice ▲ Intr-una din zilele trecute, a­­carul Toader Jugănaru, de la Com­plexul C.F.R. — Adjud, executîn­d greșit o comandă, a îndrumat pe li­nia 15 reparații (și nu pe linia 15 manevră — cum se cuvenea) trei vagoane. Lăcătușul Valentin Florea, în vîrs­­­­tă de 18 ani, care executa în mo>­­meritele acelea reparația unui Vagon a fost surprins de vagoanele ino­­­­portun venite și accidentat' mortal. ’ Cercetările continuă.1 A In ultima vreme, indivizi încă­­ neidentificati s-au prezentat la­ di­­­feriți cetățeni din raioanele Moi­­­­nești, Bacău și Tg. Ocna cu... paro­­­­la : „Sîntem de la ADAS. Vă putem * face și dreget!". Credulii (mulțișori la număr) au­­ încredințat, substituitorilor !(nelegiti­­mați!) diferite sume de bani, fără a primi vreo dovadă. Or, Atlasul nu plătește despăgu­biri celor care cînd deschid punga nu deschid și ochii mari! ” Vasile Savin, fost tractorist la S.M.T.­­ Răcăciuni, aflîndu-se în­­tr-una din seri pe o uliță a comu­nei Gloduri, raionul Bacău, a ata­cat-o pe Maria S. în vîrstă de nu­mai 14 ani și imobilizînd-o, a bat­jocorit-o. Făptașul a fost condam­nat la 3 ani închisoare corecțio­­nală, îngăduitoare instanță ! Rubrică redactată de Aurel STANCIU , cu sprijinul corespondenților voluntari

Next