Steagul Roşu, ianuarie 1968 (Anul 23, nr. 4635-4659)
1968-01-03 / nr. 4635
* r (f í ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P. C. R. ȘI AL STATULUI POLITR REGIONAL BACĂU ț ANUL XXIII — NR. 4.635 (6.114) MIERCURI 3 IANUARIE 1968 4 pagini 25 bani Din clipa in care cei mai mici urători au venit în amurg de 31 decembrie sub milioanele de ferestre ale tării — cu acel strămoșesc „Primiți plugul (dinainte convinși că sunt bine veniți), în respirația tuturor a adiat dinspre tărâmurile lui 1968, o boare de emoție pe care cuvintele nu au cum o măsura. Suntem de ani și ani participanți și posesori ai unor uriașe acțiuni istorice care înalță în ochii lumii întregi România noastră socialistă ; avem înaintaș și făclier un Partid care ne-a învățat, prin însuși eroicul său exemplu, prețul marilor bucurii. Trecerea de la un an la altul devine, spre uimirea acestui pămînt, prilej de mal intinerire. Și fiecare cetățean știe că ritmul inimii sale e intim amplificat de cel al țării. Sentimentul s-a trăit înălțător în noaptea de trecere către acest 1968 ■, am închinat cupe cu Țara cosînzeană care și-a sărbătorit cei 20 de ani, am înălțat cu toți pahare în care soarele tot atitor ani și-a picurat răcori fluide și asprimi dulci. Urarea „La mulți ani !“ adresată unanim tuturor făuritorilor de bunuri materiale și spirituale, ne-a însoțit in noaptea cea mare de-a lungul și de -a latul meleagurilor băcăuane. Am fost acolo unde pămînturile, care au primit învestitură științifică, suind în toamne de belșug cu sporuri de bucate... Am fost pe unde codrii sprijină cerul. Și peste tot lumini și cîntece și jocuri, peste tot edificiile socialismului victorios, ne-au dat imaginea de fericire deplină, demnă de a fi gustată împreună cu acest popor căruia îi sînt „casa-casă, masa-masă“ așa cum visau străbunii în nădejdea nemuritoare a „Plugușorului n gîndurile luminoase împărtășite, in privirea cu care oamenii au scrutat zîmbitori viitorul de aur pe care vremea și propria lor hărnicie li-1 hărăzesc, în atenția și grija cu care schimbul de veghe al nopții de Revelion și-a făcut datoria am aliat (și am consemnat aici) doar crimpeiele răsplntiei către emoția in premieră a lui 1968. Mesajul de Anul nou al tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni. Cetățeni ai Republicii Socialiste România, încheiem încă un an de muncă rodnică, de creație avîntată pentru ridicarea edificiului luminos al socialismului pe pămîntul României. Anul 1967 a fost pentru poporul român un an de mari victorii în toate domeniile vieții sociale, îndeplinindu-se cu succes prevederile planului de stat, forțele de producție ale țării au continuat să sporească, economia națională s-a dezvoltat în ritm susținut, au fost obținute noi realizări remarcabile în știință, cultură și artă, în înflorirea multilaterală a societății noastre socialiste. Toate acestea au creat condiții petru adoptarea în cursul anului care a trecut a unor noi și importante măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la orașe și sate. Sărbătorind două decenii de la instaurarea republicii — împlinirea uneia din cele mai arzătoare aspirații ale forțelor progresiste din istoria modernă a României — poporul a făcut bilanțul epocii glorioase a socialismului. Mîndru de ceea ce a înfăptuit cu mintea și cu brațele sale, el privește înainte cu optimism, scrutează cu încredere și entuziasm ziua de mîine, și mai măreață, a patriei noastre socialiste. Conferința Națională a Partidului Comunist Român a pus în fața tuturor cetățenilor sarcini de cea mai mare însemnătate pentru progresul orînduirii socialiste, a deschis noi orizonturi operei de construcție socială ce se înfăptuiește în țara noastră. Concretizînd unele din măsurile preconizate de Conferință, Marea Adunare Națională — forul suprem al țării — a adoptat o serie de legi a căror aplicare va exercita o influență deosebit de pozitivă asupra mersului înainte al economiei și culturii țării, va contribui la dezvoltarea și perfecționarea continuă a democrației noastre socialiste. Suntem convinși că în anul care vine clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, toți oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate, își vor consacra energia și forța creatoare realizării sarcinilor mărețe trasate de Conferința Națională, cauzei socialismului în patria noastră, îmbunătățirii continuie a vieții materiale și spirituale a întregului popor, asigurării prosperității țării, viitorului fericit al națiunii noastre socialiste. Anul care a trecut a marcat, de asemenea, noi victorii în lupta forțelor înaintate ale omenirii contemporane pentru socialism, pentru progres social și pace. în același timp, viața internațională a cunoscut noi acte agresive ale imperialismului: continuarea și intensificarea războiului din Vietnam, conflictul militar din Orientul Apropiat, alte focare de încordare și primejdie pentru pacea popoarelor. Pătrunsă de spirit de răspundere față de interesele majore ale omenirii. România a desfășurat în cursul anului 1967 o intensă activitate politică internațională; ea și-a adus din plin contribuția la lupta împotriva politicii agresive a cercurilor imperialiste pentru apărarea păcii, pentru promovarea principiilor de încredere și colaborare intre popoare, pentru egalitate în drepturi și respect față de independența și suveranitatea fiecărei țări f față de dreptul fiecărei națiuni de a urma nestînjenită calea de dezvoltare pe care o dorește. Partidul și guvernul, întregul popor român vor milita și in viitor din toate puterile, pentru înfăptuirea obiectivelor fundamentale ale politicii noastre externe : întărirea prieteniei și colaborării frățești cu toate țările socialiste, dezvoltarea colaborării și cooperării internaționale cu toate statele, indiferent de orînduirea socială, consolidarea unității mișcării comuniste și muncitorești internaționale — de care depinde forța și coeziunea întregului front antiimperialist, în eforturile pe care le depunem suntem animați de convingerea că forțele socialismului, democrației și progresului social vor obține noi succese in lupta împotriva imperialismului, a reacțiunii, pentru încetarea războiului din Vietnam, pentru restabilirea păcii In Orientul Apropiat, pentru apărarea păcii în lume; îngăduiți-mi, dragi tovarăși, cu prilejul Anului nou, să vă felicit călduros in numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și al guvernului și să vă urez din toată inima, dumneavoastră , muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, tuturor cetățenilor Republicii Socialiste România, noi succese în activitatea socială și în viața personală, sănătate, satisfacții și bucurii depline, înfăptuirea tuturor năzuințelor de mai bine. Să ridicăm paharul pentru prosperitatea patriei, pentru bunăstarea și fericirea poporului român, pentru Partidul Comunist — conducătorul încercat al națiunii noastre socialiste — pentru socialism, pentru pace și prietenie intre popoare ! La mulți ani ! In cumpăna anilor Orașul Gheorghe Gheorghilu-Dej a intrat în cel de-al 16-a an al existentei sale. Pe străzile și aleile sale Argintate, neonul își joacă reflexele policrome. Un pîlc de tineri voioși se îndreaptă către revelionul lor, invitați de Comitetul orășenesc U.T.C. să cinstească împreună zorile anului 1968. Ei s-au întîlnit în salonul restaurantului „Trotuș“. La număr erau vreo 220 tineri care au adus la această sărbătoare — lăsată prin datini străbune — solia viguroasă și optimistă a generației lor, în sala frumos împodobită a cantinei, mulți salariați ai Combinatului chimic Borzești au petrecut împreună revelionul. Erau prezenți împreună cu familiile lor ing. Aurel Teodoru, directorul general al combinatului, Ion Coteț, președintele Comitetului sindicatului, Cîrciu Constantin Tudor, Tîcșa Ștefan, Ciocălău Dumitru maistru, Olarian Alexandru tehnician, Hălceanu Anatolie, inginer, Filip Mircea maistru, Georgescu Cornel, lăcătuș, Giurgea Constantin, maistru, Atanasiu Valentin, inginer, Moldovan Petre, funcționar. Cînd s-a transmis în pragul miezului de noapte cuvîntarea rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului nou, chimiștii din Borzești au ascultat-o cu deosebită atenție și emoție. Apoi, paharele s-au ridicat și s-au ciocnit pentru noi izbînzi, pentru patria noastră dragă, pentru pace, fericire și bunăstare, în noaptea de Revelion, atunci cînd în clinchet de pahare și zvon de plugușor, locuitorii cetății petrochimiei românești au întîmpinat noul an, o parte dintre ei au stat de veghe lîngă instalațiile în funcțiune. La Termocentrală, izvor de lumină, forță și căldură, s-au produs în primele ore ale celui de-al treilea an al cincinalului peste 1.600.000 Kw/ are energie electrică cu care se pot face să ardă 26.000.000 de becuri a 60 W, fiecare timp de 8 ore. De asemenea, au fost produse peste 15.000 tone abur, reprezentînd o cantitate de apă vaporizată de aproximativ 22 trenuri. La ora cînd pretutindeni, în toate colțurile țării acele ceasornicelor au indicat ora 24, marcînd hotarul între anul vechi și anul care începe, inima Combinatului chimic Borzești pulsează puternic. Operatorii, laboranții, lăcătușii, electricienii, inginerii, aflați în acele clipe la datorie au vegheat ca activitatea combinatului să fie rodnică încă din primele ore ale anului 1968. în schimbul de noapte, care a făcut legătura dintre doi ani, la Combinatul chimic Borzești au fost fabricate între alte produse 90 tone insecticide condiționate, 100 tone leșii electrolitice, 120 tone sodă caustică, 25 tone acid clorhidric sinteză, 40 tone clor lichid. Valoarea producției obținute în primul schimb al anului 1968, se ridică la peste 880.000 lei. Sfatul popular orășenesc, Oficiul stării civile, 31 decembrie ora 10. In atmosfera sărbătorească ce se identifică întotdeauna cu un asemenea eveniment, tovarășul Nicolae Drăgoi, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc, declară deschisă oficierea căsătoriei dintre tinerii Constantin Păun, inginer la întreprinderea de instalații și Mihaela Filip, studentă, urîndu-le multă fericire în viață, înțelegere deplină și belșug în noua familie. La momentul potrivit au luat cuvîntul și eroii noștri, Mihaela și Constantin, printre zîmbete fiori s-au auzit limpede și încrezăși toate glasurile, care rosteau în numele dorinței lor comune cite un DA. Au urmat felicitările și urările de bine la care ne-am asociat din toata inima. Cu aceasta numărul căsătoriilor celebrate în orașul chimiștilor în cei 16 ani de existență a sa se ridică la 5.000. Mărturii care evocă cu o mare forță de sugestie tot atîtea evenimente sărbătorești. M. PAULIUC în comuna Gîrcina, raionul Piatra Neamț, jocul caprei în ajunul Anului nou se desfășoară după un tradițional ritual de la care nu lipsește nici un membru al familiei. în cerdacul înalt, construită în stil propriu arhitectonicii montane, au ieșit cu mic cu mare pentru a urmări evoluția flăcăilor puși pe joc. Cu urări numai de bine care vine Hora flăcăilor — renumita horă de la Gîrcina — a pornit-o de sus, din capul satului. Și obiceiul locului face ca mulți alți tineri, ba chiar și mai vîrstnici, s-o însoțească o bună bucată de loc, iată-i acum intrînd, cu tot alaiul, la Ion Curelaru, om gospodar, membru al cooperativei agricole de producție. Oare fecioru su, șoferul, o fi fiind și el printre tinerii aceștia veseli, îmbrăcați în costume nationale specifice locului, cu pălăriile împodobite cu panglici colorate, ale căror lungi șuvițe flutură în ritmul aprins al sîrbei ori al șișului ? Mascații își fac de cap, nu alta. Plini de inventivitate, născocesc fel de fel de drăcovenii, în hazul celor de față. Dar iată că un flăcău, cel ce conduce hora, își strigă urarea față de gazdele primitoare, dorindu-le un nou, plin de voie bună. Abia s-au stins acordurile muzicii și în curte și-a făcut apariția una din bandele lui Bujor sau Jianu, care în noaptea asta cutreieră Gîrcina, această comună din raionul Piatra Neamț așezată într-o minunată depresiune, ca într-un găvan străbătut prin centru de firul de apă al Cuiejdiului. Cine a pregătit pe acești flăcărandri care își încrucișează săbiile ? Tot satul îl știe. Este Constantin Rotaru, zis Chirilă, gîreinean de baștină, om ajuns acum în pragul bătrîneții, care a deprins de la bunicii și părinții săi multe din aceste bune obiceiuri și datini, pe care le-a păstrat autentice, nealterate, și care, la rîndu-i, le trece feciorilor și nepoților. La el au alergat în zilele de dinaintea Anului nou copilandrii care și-au gătit „caprele“, de la el au învățat ursarii cum să-și pună ursul în genunchi, semn al superiorității omului, pe el l-au întrebat urătorii care e sensul acelor podoabe vegetale pe care le poartă cu ei în noaptea Anului nou, o dată cu buhaiul, cu clopotele și bicele cu șfichturi năpraznice. Ion Curelaru, gospodarul, a ieșit în prag cu toată familia. Printre ai casei este, mi se pare, și fiică-sa — studenta. Pe chipurile gazdelor se răsfrînge voioșia din gesturile și vorbele urătorilor : Aho, aho! Copii și frați, Laolaltă v-adunați, Cu urări numai de bine Pentru anul care vine, într-adevăr 1967 a fost un an bun, își spun gîrcenii, oameni harnici, La ceas de amiază, în ajun de An nou, drumeți tineri sau vîrstnici s-au oprit, pentru câteva clipe în loc pentru a admira mîndra ceată a primilor urători. Trosnete de bice înșurubate în vînt, clinchete de clopoței și sunet de tobe se revărsau fără contenire pe cea mai largă arteră a orașului. Patru plăvani împodobiți cu panglici tricolore și beteală trăgeau brazda belșugului, în vreme ce tinerii urători, înveșmintați în costume tradiționale, înălțau cîntare de bucurie, de viață nouă. Și după ce-au parte a urbei, solii străbătut o bună studenților băcăuani, cei dinții urători ai acestui an, au odihnit pleacă plugul și plăvanii în inima orașului spre a aduce caldă urare de MULȚI ANI organelor locale de partid și de stat — semn de recunoștință pentru grija ce le-a fost arătată în pregătirea lor pentru viață, pentru producție. ★ Sub seară, cantina studențească a îmbrăcat strai de sărbătoare. Mesele îndestulate au chemat la petrecerea Revelionului mai multe sute de studenți. Cu gîndul plin de recunoștință la profesorii lor și la apropiata sesiune de examene, studenții băcăuani au dat glas cupelor în care se adunase în seara aceea fermecătoarea licoare a lui Bacchus. Răvașe și poezii, dans și cîntec, snoave și amintiri frumoase au transformat lunga noapte într-o neuitată petrecere tinerească. Și, din cînd în cînd, dulcea și emoționanta cîntare studențească — Guadeamus igitur, punea stăpînire peste această sărbătorească atmosferă a nopții de revelion: „Vivat academia, vivat profesores!“. Cuvinte scumpe, entuziaste și înflăcărate, se auzeau ca o adevărată chemare spre o activitate mai intensă, mai rodnică, demnă de vremurile noi ale studenției românești, pentru anul care oriunde muncesc — în cooperativa agricolă de producție, acum în plină înflorire, în pădure la tăiat bușteni, în fabricile orașului Piatra Neamț — cîștigă bine. Și sînt destule indicii că anul 1968, a cărui venire a fost sărbătorită în tot satul după datină, poate să fie și mai bun. N. B. Au pornit primii plugușorul Cu respect pentru slova cărții dar și pentru cuvîntul nescris al bătrînelor tradiții românești, studenții pedagogic din Bacău, institutului deschid drumul plugușorului, prima brazdă pe străzile trăgînd orașului. Plecarea tovarășului Nicolae Ceaușescu în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia Marți, 2 ianuiarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permiament al P.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republici Socialiste România, și Paul Niculescu-Miziil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.G.R., a plecat în R.S.F. Iugoslavia, unde, la invitația tovarășului Iosip Broz Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia și președinte al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, va face o scurtă vizită de prietenie. La gara Băneasa erau prezenți tovarășii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Die Verdeț, membri și membri supleanți ai Comitetului Executiv, secretari ai G. C. al P.C.R., vicepreședinți ai Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, membri ai C.C. al P.C.R. și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești. (Agerpres) Sondorii au fost la datorie Am sărbătorit după datina poporului trecerea pragului noului an. Am închinat pahare pentru ce am făcut și pentru perspectivele luminoase ale viitorului. Ne-am îmbrățișat și ne-am urat tradiționalul „La mulți ani!". Clipele solemne parcă mai dăinuie și acum. Atunci, cînd acele ceasornicului vesteau apropierea noului an, alți oameni sărbătoreau în alt fel Revelionul. Să ne amintim de siguranța și agerimea cu care erau mînuite comenzile puternicelor motoare și pompe de către harnicii sondori moineșteni, care în noaptea Revelionului au fost la datorie. Sapa a continuat și atunci drumul ei spre adîncurile pămîntului, țițeiul, drumul lui prin aortele subpămîntene către rafinării. Așadar, oamenii aceștia destoinici, petroliștii, au fost la datorie. Au săpat primii metri și au extras primele tone de țiței, declanșînd pasionanta întrecere pentru înfăptuirea mobilizatoarelor sarcini din anul 1968. La sediul întreprinderii de foraj Moinești am aflat că în noaptea Revelionului sondorii din numeroase brigăzi și-au urat „La mulți ani!" pe podul sondei, In comanda granicului, semnînd actul realizării primelor succese. Iată-i spre exemplu pe vestită petroliști din brigada condusă de maistrul de foraj Petre Lazăr. într-un decor natural, departe, la peste 200 km de sediul întreprinderii, instalația de foraj 4 L.D. funcționează normal. Sapa în drumul ei spre 8.200 m își continuă înaintarea. Este a cincea sau a șasea zi de cînd s-a început activitatea la această sondă, înregistrăm la 1 ianuarie 1968 primul succes : 850 m săpați. Alte și alte brigăzi de foraj de la această întreprindere și-au continuat drumul spre adîncurile pămîntului aducînd omagiul lor noului an al cincinalului. Pe cînd familiile lor sărbătoreau trecerea pragului noului an, petroliștii din brigăzile conduse de Vasile Bîlbîie, Ion Ciofu, Constantin Popa și-au adăugat noi valori la realizările de pînă acum. Și poate că în această noapte și sondorii de la sonda 1 G să fi ajuns la obiectivul inițial: adîncimea de 8.900 m. Cu siguranță că sondorii lui Toader Dudău vor ști să sărbătorească cum se cuvine acest eveniment. 8.900 m într-o structură necunoscută nu-i lucru ușor de realizat. C. MARIAN La petrecere, ca și la muncă împreună încă din primele ore ale nopții, numeroase familii treceau podul de Peste Vale și urcau la etajul restaurantului „Căprioara", așezat atît de pitoresc sub măgura împădurită a Cernegurei. Toți se cunoșteau, toți își strîngeau mîinile. De fapt aproape toți erau membrii aceluiași colectiv, al Fabricii de celuloză și hirtie „Reconstrucția". Erau la mese familiile muncitorilor fruntași V. Dochița, N. Gătej, ale laborantelor Ana Văideanu Maria Cojocaru, ale inginerilor Vioși rel Ilea și Nicolae Enea și ale multor altora. Din familia Mestecăneanu erau prezente vreo 15 persoane. Orchestra de muzică ușoară a fabricii, condusă de C. Iftimia și Marcel Gherasim, a fost în acea noapte... la înălțime. Un grup de urători din fabrică a venit cu Plugușorul. Au venit apoi arămarii cu ursul, a apărut și capra. ★ Dar s-a apropiat ora miezului de noapte. Toate privirile sînt ațintite asupra televizorului. Paharele sînt pline. Cuvîntul conducătorului partidului și statului este întîmpinat cu vii aplauze, cu urale. S-a ridicat apoi de la masă Nicolae Barbu, directorul fabricii. El a felicitat întregul colectiv care a îndeplinit planul de producție pe 196? cu multe zile înainte de termen, dînd în plus pînă la finele anului circa 2550 tone celuloză, 1.050 tone hirtie, 7.200.000 lei la producția globală, 3 milioane lei economii la prețul de cost și 5 milioane lei beneficii. N-au fost uitați nici cei care la ora aceea, de început de an, erau în fabrică. Directorul și președintele comitetului sindicatului Ion Șorbuț, au făcut o scurtă vizită în secțiile și atelierele întreprinderii, strîngînd bărbătește mîinile celor din schimbul de noapte care au produs primele tone de celuloză și hârtie în noul an. Pagina a IV-a CALENDAR 1968 v