Steagul Roşu, ianuarie 1968 (Anul 23, nr. 4635-4659)

1968-01-14 / nr. 4645

Anul XXIII Nr. 4.645 (6.124) Duminică 14 ianuarie 1968 4 pagini 25 bani ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P­C. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU } PROPUNERILE COMISIEI CENTRALE DE PARTID ȘI DE STAT CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA JUDEȚELOR ȘI MUNICIPIILOR Pentru înfăptuirea hotăririlor Con­ferinței Naționale a Partidului Co­munist Român din 6—8 decembrie 1967, cu privire la îmbunătățirea or­ganizării administrativ-teritoriale a țării și sistematizarea localităților ru­rale. Comisia centrală de partid și de stat a elaborat propuneri în legătură cu organizarea județelor și a munici­piilor. La baza acestor propuneri stau prin­cipiile adoptate de Conferința Națio­nală a partidului, care au întrunit ade­ziunea întregului popor. Ele răspund necesității de a se pune de acord or­ganizarea administrativ-teritorială cu schimbările intervenite în dezvoltarea forțelor de producție și în repartiza­rea lor pe teritoriul țării, cu intensifi­carea vieții economice, sociale și cul­turale, cu măsurile privind perfecțio­narea formelor și metodelor de con­ducere a economiei naționale și a în­tregii activități sociale, înfăptuirea lor va crea condiții mai favorabile pentru dezvoltarea în ritm susținut a industriei, a agriculturii, a tuturor ce­lorlalte ramuri și sectoare de activi­tate, pentru progresul multilateral al patriei noastre socialiste, în organizarea județelor și munici­piilor s-a ținut seama de condițiile economice, social-politice și geografi­ce existente, de componența naționa­lă a populației și legăturile culturale tradiționale, precum și de perspecti­vele de dezvoltare ale diferitelor zone și localități, potrivit prevederilor pla­nului cincinal și propunerilor cu privi­re la dezvoltarea economică și social­­culturală a țării în perioada 1971— 1980 Județele vor cuprinde un teritoriu mai mic decât cel al actualelor regiuni și vor asigura legături directe cu ora­șele și comunele ce intră în compo­nența lor, creindu-se astfel condiții pentru rezolvarea mai operativă și mai competentă a sarcinilor ce revin organelor de conducere locale S-a­u urmărit ca fiecare județ să constituie unitate administrativ-teritorială complexă din punct de vedere eco­nomic și social-cultural, cuprinzînd orașe, centre industriale, comerciale și culturale, căi de comunicație. A­ceasta va asigura posibilitatea ca atît județul în ansamblu cît și fiecare lo­calitate de pe teritoriul său să se poată dezvolta multilateral și armo­nios. Propunerile cu privire la organi­zarea administrativ-teritorială a țării constituie rezultatul unor ample stu­dii desfășurate timp de peste 2 ani. La pregătirea lor au participat comi­tetele regionale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare re­gionale, un mare număr de cadre din aparatul de partid și de stat, oameni de știință și cultură, specialiști din di­ferite domenii: economiști, geografi, istorici, geologi, etnografi, sociologi, lingviști etc. S-a ținut seama de nu­meroasele sugestii și propuneri făcu­te de oamenii muncii de la orașe și sate în adunări, în presă, în scrisori a­­dresate conducerii partidului și statu­lui. Comisia centrală de partid și de stat consideră pe deplin corespunză­toare cerințelor actuale și de pers­pectivă ale dezvoltării economice și sociale ale României socialiste, orga­nizarea teritoriului țării în următoa­rele 35 de județe: Datele privind condițiile naturale, mărimea geografică, potențialul eco­nomic și social-cultural ale județelor propuse evidențiază următoarele ca­racteristici mai importante : Suprafața unui județ este în medie de 6 786 km. p. și variază de la 3 271 km. p. la 9 380 km. p. Această diferen­țiere a fost determinată de factori cu caracter natural și geografic, de situa­ția căilor de comunicație, precum și de legăturile tradiționale existente în­tre localitățile de pe cuprinsul județe­lor. în ce privește populația, județele propuse numără între 243 mii și 803 mii locuitori, ceea ce reprezintă în medie 509 mii de locuitori. Din punct de vedere al potențialului industrial, pe județ revine în medie o producție globală industrială în va­loare de peste 6,0 miliarde lei. Cu toate că în anii construcției socialiste s-au realizat importante progrese în înlăturarea disproporțiilor moștenite de la vechiul regim în nivelul de dez­voltare economică a diferitelor re­giuni ale țării, continuă să existe și astăzi zone mai puțin industrializate. La repartizarea fondurilor de investi­ții în viitorul plan cincinal precum și în perioada 1976—1980, se va acorda o atenție deosebită județelor mai pu­țin dezvoltate din punct de vedere e­­conomic, asigurîndu-se repartizarea rațională a forțelor de producție pe întreg cuprinsul patriei, îmbinarea în cadrul majorității ju­dețelor a mai multor forme de relief, condițiile existente de climă, sol, întă­rirea continuă a bazei tehnice mate­riale a agriculturii, favorizează dez­voltarea intensivă și multilaterală a producției agricole. S-a avut în vedere ca în cuprinsul județelor să existe zone agricole pentru culturile cerea­liere, pentru creșterea animalelor, pentru pomicultură, viticultură și alte ramuri de producție agricolă. La întocmirea propunerilor privind organizarea județelor s-a urmărit, de asemenea, asigurarea condițiilor ne­cesare pentru desfășurarea unei in­tense activități social-culturale. în a­ (Continuare in pagina a IV-a) Denumirea Orașul de re- Suprafața Populația județului ședință a ju­­torală­dețului în km. p. Alba Alba Iulia 6 353 387 237 Arad Arad 7 741 481 012 Argeș Pitești 7 282 569 380 Bacău Bacău 6 914 606 183 Bistrița-Năsăud Bistrița 5 116 269 038 Botoșani Botoșani 5 140 469 594 Brașov Brașov 6 215 485 757 Buzău Buzău 5 902 471 839 Caraș-Severin Reșița 8 089 347 459 Cluj -­­ Cluj 9 380 802 988 Constanța Constanța 6 774 473 558 Crișana Oradea 8 193 668 011 Dîmbovița Tîrgoviște 3 271 389 031 Dolj Craiova 8 852 801 518 Galați Galați 7 647 686 487 Gorj Tîrgu Jiu 8 915 506 793 Harghita Miercurea-Ciuc 7 680 375 921 Hunedoara Deva 7 291 481 396 Ialomița Slobozia 6 632 388 341 Iași Iași 5 673 634 692 Ilfov București 8 034 742 063 Maramureș Baia Mare 6119 447 061 Mureș Tîrgu Mureș 7 323 606 794 Neamț Piatra Neamț 5 788 461 065 Olt Slatina 5 494 474 764 Prahova Ploiești 4 687 707 249 Satu Mare Satu Mare 4 517 368 553 Sibiu Sibiu 5 805 428 107 Suceava Suceava 8 890 570 917 Teleorman Alexandria 5.994 526 944 Timiș Timișoara 8 921 619 161 Tulcea Tulcea 9 003 242 942 Vaslui Vaslui 5 435 445 663 Vîlcea Rîmnicu Vîlcea 5 886 386 583 Vran­­ea Focșani 5 972 479 508 PAGINA A III-A Harta administrativă a Republicii Socialiste România, propunerile Comisiei centrale de partid și de stat cu privire la organizarea județelor și municipiilor PAGINA A ll-A Harta administrativă a județelor Bacău, Neamț, Iași, Vaslui și Vrancea i. Harta administrativă a Repu­­blicii Socialiste România, cupri­n­zînd propunerile Comisiei cen­­­rale de partid și de stat cu privire la organizarea județelor și a municipiilor, precum și actu­alele orașe și comune care intră în componența județelor, se poate procura de la toate chioșcurile și librăriile din țară. în întreprinderile băcăuane . PRIMA DECADĂ - PRIMELE SUCCESE 75 tone produse peste plan începutul noului an a găsit colec­tivul de muncă al Fabricii de hirtie și celuloză „Letea" preocupat de reeditarea succeselor anului pre­cedent. Astfel, în prima decadă a lunii ianuarie, aici s-au obținut peste plan 53 tgno­­himtie și 22 tone celuloză, depășindu-se producția globală cu 100.000 lei. Un spor de circa 300.000 lei Asigurarea documentației tehni­ce, a bazei de materii prime și ma­teriale, luarea unor măsuri tehni­­co-organizatorice au fost princi­palele preocupări ale muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din ca­drul Uzinei metalurgice din Ba­cău. Urmarea­­ în prima decadă s-au dat peste plan 50 tone armături in­dustriale din fontă, producția glo­bală înregistrînd o creștere in ra­port cu planul de circa 300.000 lei. Rod al ritmicității Acordînd atenția cuvenită înde­plinirii în mod ritmic a planului, Fabrica „Proletarul” își înscrie rea­lizările obținute în prima decadă pe o linie ascendentă. Astfel, aici, producția globală este realizată în proporție de 101 la sută, iar pro­ducția marfă vîndută și încasată în proporție de 101,89 la sută. Numai la sortimentul fire fină car­­dată în această perioadă s-au dat peste plan 900 kg. La Fabrica „Letea“ din Bacău sînt cercetate caracteristicile superioa­re ale hîrtiei pentru export. ■ mm Tabloul de comandă de la Termocentrala din Borzești. Foto: C. BURSUC Colocviu pe teme ale culturii de masă Ieri a inceput, la Casa raio­nala de cultură din Tg. Neamț, un amplu colocviu al activu­lui regional din domeniul așe­zămintelor culturale, pe tema : „Sarcinile agitatii de masă in lumina documentelor Conferin­­tei Nationale a P.G.R.". La a­­ceastă acțiune participă activul Comitetului regional pentru cultură și artă și al Casei re­­t­ronaie a creației populare, se­cretarii comitetelor tatonate și ■1 răspnaști­neatri cultură și ar­tă, directorii caselor de cultură ale așezămintelor, alți activiști culturali. La dezbaterile din prima zi ale colocviului au fost prezenți tovarășii AUREL CALIMANDRIC, secretar al Co­mitetului regional Bacău al P.C.R., VICTOR ENĂSOAIE, șeful Secției propagandă a Co­mitetului regional Bacău al P.C.R., membri ai biroului Co­mitetului raional Tg. Neamț al P.C.R. Cu acest prilej tovarășul Aurel Calimandric a acordat o consultație pe marginea docu­mentelor Conferinței Naționale a P.C.R., subliniind sarcinile de mare răspundere ce revin ac­tiviștilor culturali in lumina ho­tăririlor adoptate de Confe­rință. Discuțiile din prima zi colocviului s-au axat pe unele­­ probleme specifice muncii cul­turale, izvorîte din Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Conferința Națio­nală a partidului și din ancheta sociologică a ziarului „Scin­­teia" privind cultura de masă. Astăzi, tot in cadrul coloc­viului, au loc aplicații practice in cadrul Studioul artistului a­­mator, cu participarea instruc­torilor artistici din Roman, Tg. Neamț Și raioanele Piatra Neamț. Exemplificările practice vor fi susținute de unele forma­ții fruntașe­ ale așezămintelor culturale din regiune. D­OR Radu Cârneci Cred că nu există cuvint mai frumos, cu mai adinci implicații su­­fletești decit acesta. Rotundul su­netului său are ceva de soare, de lună plină, are ceva de fruct îm­plinit, de bulgăre de zăpadă — pri­mul, are în el ceva de fugă spre împlinire, de aștepta, are fior de taine, de amiază de vară. El plin­­d­e și unde, se bucură, dansează, se încarcă de tristeți, plutește în vag, este plin de amintiri, dă speranțe, visuri înfloresc în el și este de ne­cuprins. S-a născut de mult, din singe, din carne, din suffet, din la­crimă din depărtare, din prea mul­tă așteptare și durere, uneori la gîndul unor mari împliniri. Poate să fie gînd arzînd ca un descintec, dar mai ales mugure așteptînd: pa­săre de cîntec rar, pasăre de cin­­tec trist, pasăre de cîntec peste ini­mă, în dragoste este cunună cu trei aure una peste alte, strălucind stins de spaime aprins de depărtare, fierbinte de timp lung. Da, numai un popor cu un prea plin fond sufletesc, cu adinci trăiri emotionale numai un popor care suferind enorm, jettfind­u-și fiii, iar aceștia dragostele. Însingurați, în­depărtați, inciincenati, îndoliați, dar încrezători in soare, in viitor, in ploaie, în cîntec, în dragoste, in puterea lor, numai un popor cu a­­semenea adinei taine de sînge și suflet, cu asemenea și alte trăsături nobile putea să nască un aseme­nea nemaiintîlnit cuvînt. DOR ! EI clntă și unde, aleargă, sosește, sărută și pleacă și doare Și trăiește ! El, sublimul de suflet nu lipsește din nici un cîntec de dra­goste, e sevă în cei de moarte, și-i ca un copac rămuros în cîntecul de viață lungă la botezuri și nunti. A­­re in el jalea și amorul singurilor, al celor de mult duși de acasă, și doamne cum mai arde în­­ inima ce­lor departe de meleagurile tării ! DOR ! De iubită de mamă, de fii, de frate, de soră, de tată, de prie­teni, de limbă natală, de cîntec ro­mânesc, de drumuri și locuri cu a­­mintiri, dor de bunici și de mormin­tele lor cu veșnica­­ iarbă stăpînă, dor de dorul dorului. Pînă și muzi­ca ușoară spre a se înnobila cu­ de cît face apel la dor și la impli­cațiile sale, ca să nu mai spun de marile creații muzicale și literare, din care, dacă lipsește dorul sau componentele familiei sale, lipsește tonusul, vraja și puterea acestor creații. Nenumărate sînt cîntecele popu­lare, creațiile folclorice vechi și noi în care dorul ca o pedominan­­tă a vieții străluce solar. Și ca să închei această scurtă definiție a do­rului prin cîteva versuri din ne­întrecutul Eminescu, pe care unul din fiii marelui Mircea, in urma luptei de la Rovine, le scrie dragei sale de la Argeș mai departe : ...De din vale de Rovine Grăim, Doamnă, către Tine, Nu din gură, ci din carte, Că ne ești așa departe. Te-am ruga, mări ruga Să-mi trimiți prin cineva Ce-i mai mindru-n Valea TA, Codrul cu poenele, Ochii cu sprincenele, Că și eu trimite-voi Ce-i mai mândru pe Ia­noi­ Oastea mea cu Hamurile, Codrul și cu ramurile, Coiful nalt cu penele, Ochii cu sprincenele.... Este aici dragoste și frumusețe și tristețe și amintire și toate învă­luite în dor, în mult dor de meleag natal, de iubirea mereu tînără, de cer și pămînt românesc. Buletinul deszăpezirii drumurilor din regiune Telefonic, tov. ing. loan Gh. Tes­­caru din Comandamentul regional pentru deszăpezire ne-a comunicat un nou buletin al stării drumurilor din regiune. Datorită ninsorii viscolite cauzată de viteza sporită a vîntului (72 km pe oră la Tg. Neamț, 61 la Plopa­­na și 50 km pe oră la Bacău), în dimineața zilei de 13 ianuarie cir­culația era întreruptă pe drumuri­le naționale Bacău-Adjud, Roman- Iași, Bacău-Roman, Roman-Suceava, Adjud-Orașul Gheorghe Gheorghiu- Dej, Bacău-Orașul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej și Bacău-Vaslui, precum și pe drumurile locale din raioane­le Adjud, Bacău, Roman și parțial Tg. Neamț. Circulația este întrerup­tă și pe majoritatea drumurilor comunale. Pentru aceasta se impu­ne folosirea utilajelor și a forței de muncă la deszăpezire cu maxi­mum de randament, descongestio­narea străzilor prin transportul ză­pezii, desființarea „cordoanelor" de zăpadă din lungul părții carosabile a drumurilor și străzilor și curăți­rea trotuarelor, folosirea fără în­­tîrziere a materialelor antiderapan­te acolo unde sînt necesare pen­tru evitarea accidentelor de circu­lație. Este nevoie, de asemenea, să fie completate grabnic stocurile de carburanți și lubrifianți la utilajele de deszăpezire. Se recomandă conducătorilor au­to să acorde prioritate utilajelor de deszăpezire, circulînd cît mai pe partea dreaptă sau staționînd dacă e cazul.

Next