Steagul Roşu, ianuarie 1968 (Anul 23, nr. 4635-4659)
1968-01-14 / nr. 4645
Anul XXIII Nr. 4.645 (6.124) Duminică 14 ianuarie 1968 4 pagini 25 bani ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PC. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU } PROPUNERILE COMISIEI CENTRALE DE PARTID ȘI DE STAT CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA JUDEȚELOR ȘI MUNICIPIILOR Pentru înfăptuirea hotăririlor Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român din 6—8 decembrie 1967, cu privire la îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a țării și sistematizarea localităților rurale. Comisia centrală de partid și de stat a elaborat propuneri în legătură cu organizarea județelor și a municipiilor. La baza acestor propuneri stau principiile adoptate de Conferința Națională a partidului, care au întrunit adeziunea întregului popor. Ele răspund necesității de a se pune de acord organizarea administrativ-teritorială cu schimbările intervenite în dezvoltarea forțelor de producție și în repartizarea lor pe teritoriul țării, cu intensificarea vieții economice, sociale și culturale, cu măsurile privind perfecționarea formelor și metodelor de conducere a economiei naționale și a întregii activități sociale, înfăptuirea lor va crea condiții mai favorabile pentru dezvoltarea în ritm susținut a industriei, a agriculturii, a tuturor celorlalte ramuri și sectoare de activitate, pentru progresul multilateral al patriei noastre socialiste, în organizarea județelor și municipiilor s-a ținut seama de condițiile economice, social-politice și geografice existente, de componența națională a populației și legăturile culturale tradiționale, precum și de perspectivele de dezvoltare ale diferitelor zone și localități, potrivit prevederilor planului cincinal și propunerilor cu privire la dezvoltarea economică și socialculturală a țării în perioada 1971— 1980 Județele vor cuprinde un teritoriu mai mic decât cel al actualelor regiuni și vor asigura legături directe cu orașele și comunele ce intră în componența lor, creindu-se astfel condiții pentru rezolvarea mai operativă și mai competentă a sarcinilor ce revin organelor de conducere locale S-au urmărit ca fiecare județ să constituie unitate administrativ-teritorială complexă din punct de vedere economic și social-cultural, cuprinzînd orașe, centre industriale, comerciale și culturale, căi de comunicație. Aceasta va asigura posibilitatea ca atît județul în ansamblu cît și fiecare localitate de pe teritoriul său să se poată dezvolta multilateral și armonios. Propunerile cu privire la organizarea administrativ-teritorială a țării constituie rezultatul unor ample studii desfășurate timp de peste 2 ani. La pregătirea lor au participat comitetele regionale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, un mare număr de cadre din aparatul de partid și de stat, oameni de știință și cultură, specialiști din diferite domenii: economiști, geografi, istorici, geologi, etnografi, sociologi, lingviști etc. S-a ținut seama de numeroasele sugestii și propuneri făcute de oamenii muncii de la orașe și sate în adunări, în presă, în scrisori adresate conducerii partidului și statului. Comisia centrală de partid și de stat consideră pe deplin corespunzătoare cerințelor actuale și de perspectivă ale dezvoltării economice și sociale ale României socialiste, organizarea teritoriului țării în următoarele 35 de județe: Datele privind condițiile naturale, mărimea geografică, potențialul economic și social-cultural ale județelor propuse evidențiază următoarele caracteristici mai importante : Suprafața unui județ este în medie de 6 786 km. p. și variază de la 3 271 km. p. la 9 380 km. p. Această diferențiere a fost determinată de factori cu caracter natural și geografic, de situația căilor de comunicație, precum și de legăturile tradiționale existente între localitățile de pe cuprinsul județelor. în ce privește populația, județele propuse numără între 243 mii și 803 mii locuitori, ceea ce reprezintă în medie 509 mii de locuitori. Din punct de vedere al potențialului industrial, pe județ revine în medie o producție globală industrială în valoare de peste 6,0 miliarde lei. Cu toate că în anii construcției socialiste s-au realizat importante progrese în înlăturarea disproporțiilor moștenite de la vechiul regim în nivelul de dezvoltare economică a diferitelor regiuni ale țării, continuă să existe și astăzi zone mai puțin industrializate. La repartizarea fondurilor de investiții în viitorul plan cincinal precum și în perioada 1976—1980, se va acorda o atenție deosebită județelor mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic, asigurîndu-se repartizarea rațională a forțelor de producție pe întreg cuprinsul patriei, îmbinarea în cadrul majorității județelor a mai multor forme de relief, condițiile existente de climă, sol, întărirea continuă a bazei tehnice materiale a agriculturii, favorizează dezvoltarea intensivă și multilaterală a producției agricole. S-a avut în vedere ca în cuprinsul județelor să existe zone agricole pentru culturile cerealiere, pentru creșterea animalelor, pentru pomicultură, viticultură și alte ramuri de producție agricolă. La întocmirea propunerilor privind organizarea județelor s-a urmărit, de asemenea, asigurarea condițiilor necesare pentru desfășurarea unei intense activități social-culturale. în a (Continuare in pagina a IV-a) Denumirea Orașul de re- Suprafața Populația județului ședință a jutoralădețului în km. p. Alba Alba Iulia 6 353 387 237 Arad Arad 7 741 481 012 Argeș Pitești 7 282 569 380 Bacău Bacău 6 914 606 183 Bistrița-Năsăud Bistrița 5 116 269 038 Botoșani Botoșani 5 140 469 594 Brașov Brașov 6 215 485 757 Buzău Buzău 5 902 471 839 Caraș-Severin Reșița 8 089 347 459 Cluj - Cluj 9 380 802 988 Constanța Constanța 6 774 473 558 Crișana Oradea 8 193 668 011 Dîmbovița Tîrgoviște 3 271 389 031 Dolj Craiova 8 852 801 518 Galați Galați 7 647 686 487 Gorj Tîrgu Jiu 8 915 506 793 Harghita Miercurea-Ciuc 7 680 375 921 Hunedoara Deva 7 291 481 396 Ialomița Slobozia 6 632 388 341 Iași Iași 5 673 634 692 Ilfov București 8 034 742 063 Maramureș Baia Mare 6119 447 061 Mureș Tîrgu Mureș 7 323 606 794 Neamț Piatra Neamț 5 788 461 065 Olt Slatina 5 494 474 764 Prahova Ploiești 4 687 707 249 Satu Mare Satu Mare 4 517 368 553 Sibiu Sibiu 5 805 428 107 Suceava Suceava 8 890 570 917 Teleorman Alexandria 5.994 526 944 Timiș Timișoara 8 921 619 161 Tulcea Tulcea 9 003 242 942 Vaslui Vaslui 5 435 445 663 Vîlcea Rîmnicu Vîlcea 5 886 386 583 Vranea Focșani 5 972 479 508 PAGINA A III-A Harta administrativă a Republicii Socialiste România, propunerile Comisiei centrale de partid și de stat cu privire la organizarea județelor și municipiilor PAGINA A ll-A Harta administrativă a județelor Bacău, Neamț, Iași, Vaslui și Vrancea i. Harta administrativă a Republicii Socialiste România, cuprinzînd propunerile Comisiei cenrale de partid și de stat cu privire la organizarea județelor și a municipiilor, precum și actualele orașe și comune care intră în componența județelor, se poate procura de la toate chioșcurile și librăriile din țară. în întreprinderile băcăuane . PRIMA DECADĂ - PRIMELE SUCCESE 75 tone produse peste plan începutul noului an a găsit colectivul de muncă al Fabricii de hirtie și celuloză „Letea" preocupat de reeditarea succeselor anului precedent. Astfel, în prima decadă a lunii ianuarie, aici s-au obținut peste plan 53 tgnohimtie și 22 tone celuloză, depășindu-se producția globală cu 100.000 lei. Un spor de circa 300.000 lei Asigurarea documentației tehnice, a bazei de materii prime și materiale, luarea unor măsuri tehnico-organizatorice au fost principalele preocupări ale muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din cadrul Uzinei metalurgice din Bacău. Urmarea în prima decadă s-au dat peste plan 50 tone armături industriale din fontă, producția globală înregistrînd o creștere in raport cu planul de circa 300.000 lei. Rod al ritmicității Acordînd atenția cuvenită îndeplinirii în mod ritmic a planului, Fabrica „Proletarul” își înscrie realizările obținute în prima decadă pe o linie ascendentă. Astfel, aici, producția globală este realizată în proporție de 101 la sută, iar producția marfă vîndută și încasată în proporție de 101,89 la sută. Numai la sortimentul fire fină cardată în această perioadă s-au dat peste plan 900 kg. La Fabrica „Letea“ din Bacău sînt cercetate caracteristicile superioare ale hîrtiei pentru export. ■ mm Tabloul de comandă de la Termocentrala din Borzești. Foto: C. BURSUC Colocviu pe teme ale culturii de masă Ieri a inceput, la Casa raionala de cultură din Tg. Neamț, un amplu colocviu al activului regional din domeniul așezămintelor culturale, pe tema : „Sarcinile agitatii de masă in lumina documentelor Conferintei Nationale a P.G.R.". La această acțiune participă activul Comitetului regional pentru cultură și artă și al Casei retronaie a creației populare, secretarii comitetelor tatonate și ■1 răspnaștineatri cultură și artă, directorii caselor de cultură ale așezămintelor, alți activiști culturali. La dezbaterile din prima zi ale colocviului au fost prezenți tovarășii AUREL CALIMANDRIC, secretar al Comitetului regional Bacău al P.C.R., VICTOR ENĂSOAIE, șeful Secției propagandă a Comitetului regional Bacău al P.C.R., membri ai biroului Comitetului raional Tg. Neamț al P.C.R. Cu acest prilej tovarășul Aurel Calimandric a acordat o consultație pe marginea documentelor Conferinței Naționale a P.C.R., subliniind sarcinile de mare răspundere ce revin activiștilor culturali in lumina hotăririlor adoptate de Conferință. Discuțiile din prima zi colocviului s-au axat pe unele probleme specifice muncii culturale, izvorîte din Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Conferința Națională a partidului și din ancheta sociologică a ziarului „Scinteia" privind cultura de masă. Astăzi, tot in cadrul colocviului, au loc aplicații practice in cadrul Studioul artistului amator, cu participarea instructorilor artistici din Roman, Tg. Neamț Și raioanele Piatra Neamț. Exemplificările practice vor fi susținute de unele formații fruntașe ale așezămintelor culturale din regiune. DOR Radu Cârneci Cred că nu există cuvint mai frumos, cu mai adinci implicații sufletești decit acesta. Rotundul sunetului său are ceva de soare, de lună plină, are ceva de fruct împlinit, de bulgăre de zăpadă — primul, are în el ceva de fugă spre împlinire, de aștepta, are fior de taine, de amiază de vară. El plinde și unde, se bucură, dansează, se încarcă de tristeți, plutește în vag, este plin de amintiri, dă speranțe, visuri înfloresc în el și este de necuprins. S-a născut de mult, din singe, din carne, din suffet, din lacrimă din depărtare, din prea multă așteptare și durere, uneori la gîndul unor mari împliniri. Poate să fie gînd arzînd ca un descintec, dar mai ales mugure așteptînd: pasăre de cîntec rar, pasăre de cintec trist, pasăre de cîntec peste inimă, în dragoste este cunună cu trei aure una peste alte, strălucind stins de spaime aprins de depărtare, fierbinte de timp lung. Da, numai un popor cu un prea plin fond sufletesc, cu adinci trăiri emotionale numai un popor care suferind enorm, jettfindu-și fiii, iar aceștia dragostele. Însingurați, îndepărtați, inciincenati, îndoliați, dar încrezători in soare, in viitor, in ploaie, în cîntec, în dragoste, in puterea lor, numai un popor cu asemenea adinei taine de sînge și suflet, cu asemenea și alte trăsături nobile putea să nască un asemenea nemaiintîlnit cuvînt. DOR ! EI clntă și unde, aleargă, sosește, sărută și pleacă și doare Și trăiește ! El, sublimul de suflet nu lipsește din nici un cîntec de dragoste, e sevă în cei de moarte, și-i ca un copac rămuros în cîntecul de viață lungă la botezuri și nunti. Are in el jalea și amorul singurilor, al celor de mult duși de acasă, și doamne cum mai arde în inima celor departe de meleagurile tării ! DOR ! De iubită de mamă, de fii, de frate, de soră, de tată, de prieteni, de limbă natală, de cîntec românesc, de drumuri și locuri cu amintiri, dor de bunici și de mormintele lor cu veșnica iarbă stăpînă, dor de dorul dorului. Pînă și muzica ușoară spre a se înnobila cu de cît face apel la dor și la implicațiile sale, ca să nu mai spun de marile creații muzicale și literare, din care, dacă lipsește dorul sau componentele familiei sale, lipsește tonusul, vraja și puterea acestor creații. Nenumărate sînt cîntecele populare, creațiile folclorice vechi și noi în care dorul ca o pedominantă a vieții străluce solar. Și ca să închei această scurtă definiție a dorului prin cîteva versuri din neîntrecutul Eminescu, pe care unul din fiii marelui Mircea, in urma luptei de la Rovine, le scrie dragei sale de la Argeș mai departe : ...De din vale de Rovine Grăim, Doamnă, către Tine, Nu din gură, ci din carte, Că ne ești așa departe. Te-am ruga, mări ruga Să-mi trimiți prin cineva Ce-i mai mindru-n Valea TA, Codrul cu poenele, Ochii cu sprincenele, Că și eu trimite-voi Ce-i mai mândru pe Ianoi Oastea mea cu Hamurile, Codrul și cu ramurile, Coiful nalt cu penele, Ochii cu sprincenele.... Este aici dragoste și frumusețe și tristețe și amintire și toate învăluite în dor, în mult dor de meleag natal, de iubirea mereu tînără, de cer și pămînt românesc. Buletinul deszăpezirii drumurilor din regiune Telefonic, tov. ing. loan Gh. Tescaru din Comandamentul regional pentru deszăpezire ne-a comunicat un nou buletin al stării drumurilor din regiune. Datorită ninsorii viscolite cauzată de viteza sporită a vîntului (72 km pe oră la Tg. Neamț, 61 la Plopana și 50 km pe oră la Bacău), în dimineața zilei de 13 ianuarie circulația era întreruptă pe drumurile naționale Bacău-Adjud, Roman- Iași, Bacău-Roman, Roman-Suceava, Adjud-Orașul Gheorghe Gheorghiu- Dej, Bacău-Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej și Bacău-Vaslui, precum și pe drumurile locale din raioanele Adjud, Bacău, Roman și parțial Tg. Neamț. Circulația este întreruptă și pe majoritatea drumurilor comunale. Pentru aceasta se impune folosirea utilajelor și a forței de muncă la deszăpezire cu maximum de randament, descongestionarea străzilor prin transportul zăpezii, desființarea „cordoanelor" de zăpadă din lungul părții carosabile a drumurilor și străzilor și curățirea trotuarelor, folosirea fără întîrziere a materialelor antiderapante acolo unde sînt necesare pentru evitarea accidentelor de circulație. Este nevoie, de asemenea, să fie completate grabnic stocurile de carburanți și lubrifianți la utilajele de deszăpezire. Se recomandă conducătorilor auto să acorde prioritate utilajelor de deszăpezire, circulînd cît mai pe partea dreaptă sau staționînd dacă e cazul.