Steagul Roşu, februarie 1968 (Anul 23, nr. 4660-4684)

1968-02-01 / nr. 4660

ANUL XXIII — NR. 4.660 (6.139) JOI 1 FEBRUARIE 1968 4 pagini 25 bani Premise trainice pentru îndeplinirea exemplarâ a indicatorilor de plan ­nalte mobiluri A intrat în obiceiurile noastre, cele de toate zilele, să acționăm în sensul apropierii perspectivei. S-o a­­propiem și — dacă putem —s-o certificăm prin tot ceea ce facem sau vom face. Obiceiul este aproximativ nou și­ tinde să intre în tradiție. Afirmația o­probează analiza economică a anului care ne-a părăsit și a pîrghiilor imediate nece­sare realizării indicatorilor de plan pe anul 1968. O atare analiză a fost efectuată zilele­ trecute în secția prăjini a Uzinei de țevi din Roman. Șeful secției, inginerul Ion Penciuc, a schițat cîteva din succesele anului 1967 : producția marfă realizată în proporție de 155,7 la sută, productivitatea muncii — 151 la sută, prăjini grele de foraj — 151 la sută, prăjini pătrate și hexagonale — 128 la sută. Au fost livrate peste sarcina planificată 3.151 prăjini grele și 33 prăjini pătrate și hexagonale. Aceste succese au fost înlesnite de aprovizionarea optimă cu semifabri­cate, de creșterea indicelui de productivitate pe sea­ma celui de utilizare intensivă și extensivă și de pu­nerea la dispoziție în mod ritmic a prăjinilor norma­lizate. Sarcinile de plan ale anului 1968 sunt la un nivel a­­proximativ cu realizările din anul trecut. Secția va trebui să producă 9.000 bucăți prăjini grele și 120 pă­trate și hexagonale. Caracterul mobilizator al aces­tor cifre rezidă și în angajamentul secției de a realiza peste sarcina planificată un număr de 1.000 prăjini, de a-și însuși tehnologia de fabricație a prăjinilor spe­ciale de foraj conform normelor A.P.I. și de a obține la finele anului o economie de cel puțin 50 de tone metal. Lucrurile nu sînt chiar atît de neobișnuite dacă ne gîndim la izbînzile de anul trecut și la măsurile de asigurare a secției cu materiale de calitate, de dimi­nuare a opririlor accidentale, la debitarea care se va efectua în limite negative și la economisirea sculelor așchietoare. Aceste saloane au constituit temeiul discuțiilor și propunerilor care au avut loc în adunarea salariaților pe secție în sensul îndeplinirii și depășirii sarcinilor programate . CONSTANTIN AURICĂ, strungar : „Dacă-mi amin­tesc bine în decembrie anul trecut am produs 1.400 prăjini. Dar, cu sprijinul consistent al laminoriștilor. In acest an ne-ar reveni cam 920 bucăți pe lună. Sînt convins că ele vor fi depășite, dacă, și numai dacă, fierăstraiele vor fi revăzute și dispuse în așa fel în­­cît să putem opera cu toate, dacă prăjinile de 6 țoli vor fi laminate întotdeauna corect și dacă reparațiile pe care le efectuează mecanicul-șef la cridane vor fi de bună calitate". ȘTEFAN STOICA, strungar: „Dispunem de o sin­gură macara, și aia de cinci tone. Propun să i se mă­rească tonajul, iar la fiecare sfîrșit de lună, cridane­­lor să li se facă revizii. Bineînțeles, dacă vom sta bine cu sarcina de plan". TRAIAN PURNICHI, tratamentist: „Din vina maca­ralei, încărcatul și descărcatul vetrei cuptorului, com­portă mari greutăți. Alerg în dreapta și în stiigă fără nici un rost. Cred că ar trebui să i se dea o dispoziție macaragiului, pentru a ne sta la îndemînă măcar o jumătate de ceas. Lucrurile ar fi astfel rezolvate". NICOLAE ȘERBAN, maistrul brigăzii: „La mașinile cridan se simte nevoia confecționării unor noi bacuri, în față. Abstracție făcînd de reviziile lunare absolut necesare. In afară de aceasta, cred că ar trebui găsită o modalitate de îngustare a posibilităților de laminare a prăjinilor sub calitate, care necesită încă un control, încă o polizare. Cred că ar putea fi controlate acolo, la patul de laminare". T. EUGEN In pagina a IV-a Lupte violente la Saigon și in principalele orașe din Vietnamul de sud Paradisul de corali a ob­ținut independenta Conferința O.C.A.M. de la Niamey (comentariu) Constructorii răspund prin angajamente concrete Desfășurându-și acti­vitatea pe o arie vas­tă ce cuprinde orașele Bicaz, Piatra Neamț, Buhuși. Șantierul instalații Piatra Neamț, 5 din cadrul Grupului 2, este profilat pe execu­ția unor lucrări de în­călzire, instalații sani­tare, de gaze, ventila­ție, etc. Colectivul de aici, un mănunchi de oameni ce ajung abia la 150, a încheiat anul care a trecut cu re­zultate meritorii. Pro­ducția globală a fost în­deplinită în proporție de 107,5 la sută, pro­ductivitatea muncii realizată în proporție de 102,5 la sută, spo­rul valoric al primului indicator ajungînd la 1.000.000 lei. Ce perspective se deschid în acest an in­stalatorilor ? Dezbătînd cifrele de plan pe anul curent, oamenii au luat cunoștință de ceea ce au de făcut în pe­rioada următoare. Ei au în față un volum sporit de lucrări. Noile apar­tamente din orașul Pia­tra Neamț și Buhuși, cinematograful și Com­plexul comercial din orașul de la poalele Pietricicăi, iată enume­rate numai citeva o­­biective unde va fi prețuită munca lor. A­­mintind de succesele dobândite în anul care a trecut, despre expe­riența cîștigată de toți oamenii, dar mai ales de formațiile conduse de Alexandru Badea și Ioan Mitrofan, Con­stantin Groza și Cornel Paneu, vorbitorii au subliniat dorința ca a­­nul acesta să fie mai bogat în realizări. „E drept, spunea in­stalatorul Constantin Vinea, în anul trecut am obținut realizări bune. Dar dacă ne gîndim că pe alocuri au fost cazuri de nerit­­micitate in execuție, indisciplină la locul de muncă, ne dăm sea­ma că realizările teau fi mai bune, pu­­ș vrea să insist și asu­pra altei probleme. Pe parcursul execuției, nu de puține ori am fost frînați de calitatea ne­corespunzătoare a unor materiale. Datorită însă faptului că astfel de materiale nu ne-au pri­sosit dimpotrivă, eram (Continuare în pagina a IlI-a) S. I. Fabrica de postav din Buhuși. Sec­ția țesătorie dotată cu războaie automate. In pagina a ll-a Cultură Și învățămînt Din nou despre „liniștea“ grădinarilor băcăuani -Raid-anchetă 18 Optica liniștitoare a optimismului H Deza­cord între prevederi și realitate Ü Una în scripte și alta... pe teren 14 C.A.P. n-au ri­dicat sămînța ÜÜ Ce fac inginerii, tehnicie­nii ? H Fertilizarea solului cu... promisiuni. In ziarul „Steagul roșu" din 17 ia­nuarie a. c. s-a publicat articolul in­titulat : „în raionul Bacău, grădinarii sînt prea liniștiți“ în care se critica ritmul nesatisfăcător al pregătirii ră­sadnițelor. Care este situația după două săptamîni ? Să începem a răs­punde la această întrebare cu rela­tarea tovarășului I. CÂINARU, ingi­ner principal la consiliul agricol ra­ional. „De la bun început vreau să arăt ca există certitudinea că, în acest an, se va înregistra o creștere substan­țială a producției legumicole. Ce mă face să afirm acest lucru ? In primul rînd, s-a luat măsura ca, cooperati­vele agricole de producție să cultive legume pe 1.080 hectare, cu 120 hec­tare mai mult ca în anul trecut. In al doilea rînd, peste 1.000 de hectare sînt prevăzute a se iriga fie prin aspersiune fie prin brazde. Măsuri deosebite s-au luat pentru amenaja­rea a 59.540 m­p răsadnițe, din care 18.710 m­p pentru producerea de ră­saduri, iar restul pentru repicat. In general munca se desfășoară bine, în special, în unitățile mari producătoare de legume din Păncești, Chetriș, Siret, Buhuși și altele". Să confruntăm aceste aprecieri cu cele constatate pe teren. De la bun început trebuie arătat că, în unele cooperative agricole cum sunt cele din Mărgineni, Nicolae Bălcescu și Le­­tea, există în ultimul timp o preocu­pare susținută pentru pregătirea vii­toarei producții de legume. Parte din acestea au și trecut la semănatul le­gumelor timpurii, iar altele vor face lucrul acesta peste cîteva zile. Evidențiind aceste realizări, nu pu­tem trece însă cu vederea minusurile semnalate, care dacă nu vor fi grab­nic înlăturate vor genera neajunsuri în aprovizionarea cu legume. Despre ce este vorba ? Spuneam mai înainte că în această perioadă se lucrează la amenajarea răsadnițelor și chiar la însămînțarea legumelor timpurii. Dar sînt și situații cînd prevederile nu coincid cu nece­sarul de răsadnițe. Exemplul oferit de cooperativa agricolă din Costișa constituie, credem, cea mai bună do­vadă în sprijinul acestei afirmații. (Continuare în pagina a II-a) Ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 31 ianuarie 1968, a a­­vut loc, la Palatul Republicii, șe­dința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Emil Bod­­naraș, Constanța Crăciun și Ștefan Peterfi, vicepreședinți ai Consiliu­lui de Stat, Constantin Stătescu, se­cretarul Consiliului de Stat, și An­ton Breitenhofer, Ion Cosma, Con­stantin Daicoviciu, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudițeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puțuri, Cristofor Si­­mionescu, Gheorghe Stoica, Ludo­vic Takacs și Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat Consiliul a examinat și adoptat mai multe proiecte de decrete inte­­resînd diferite domenii ale activi­tății de stat. Printre acestea figu­rează decretul privind organizarea Consiliului Economic, potrivit hotă­rârii Conferinței Naționale a Parti­dului Comunist Român din 6/8 de­cembrie 1967 ; decretul pentru mo­dificarea unor articole din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asi­gurări sociale de stat și pensia su­plimentară ; decretul pentru com­pletarea articolului 19 al Decretului nr. 76/1953 cu privire la economia vînatului și pescuitului, precum și decretul prin care s-au abrogat, cu data de 1 ianuarie 1968, unele dis­poziții referitoare la sistemul de co­lectare la carne, producătorii fiind scutiți, pe aceeași dată, de obliga­țiile restante rezultate din aplicarea dispozițiilor abrogate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu privire la prin­cipiile care guvernează activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiului extra-atmosferic, inclusiv Luna și celelalte corpuri cerești, semnat la 27 ianuarie 1967 și a a­­doptat decretul privind aderarea Re­publicii Socialiste România la Con­venția vamală relativă la importul temporar de material profesional, încheiată la Bruxelles, la 8 iunie 1961. Consiliul a rezolvat apoi lucrările curente. DUPĂ CUMPĂRĂTURI, FotO: S. POMPEI Actualități cetățenești 9 9 Cu avionul IL-14 Dacă aveți de făcut un drum pe ruta Bacău—București sau Bacău­—Suceava vă sfătuim să apelați la serviciile Agenției TAROM—Bacău. Avioanele ca­re circulă acum (IL-14), prezin­tă o serie de avantaje față de cele folosite mai înainte: ca­pacitate mărită, confort deose­bit, viteză sporită. Fiecare a­­vion are acum însoțitoare de bord care asigură o deservire a pasagerilor ireproșabilă, pe toată durata zborului. Se pot consuma, în acest timp, pepsi­­cola, coca-cola, coniac, cafele, (se găsește și gumă de meste­cat) etc. La începutul călătoriei, o dată cu un zimbet politicos, în­­soțitoarea de bord îți oferă și o bomboană împotriva răului de aer. O călătorie cu avionul este deci o adevărată plăcere. Pentru noii născuți Mamele noilor născuți se pot îngriji — în condiții optime — de toaleta copiilor încă din primele zile ale venirii acesto­ra pe lume, în holul de la par­terul Maternității din Bacău se află un punct de vînzare cu tot felul de confecții pentru noii născuți. Acestea sunt expuse în vitrina special unde este indicat și amenajată, numărul de telefon la care pot fi soli­citate (și de la camerele din maternitate) comenzile dorite. Nu-i vorbă că și tăticii pot cum­păra de aici primele cadouri pentru copiii lor. Recent au so­sit noi mărfuri: saci de dormit din material matlasat, sorti­mente de cămășuțe cu bonetă, garnituri formate din scutece duble, cămășuță, bonetă. Perspective ale electrificării rurale în noua organizare administrativă Pe meleagurile regiunii noastre pulsează nici mai mult, nici mai puțin de 15 nestemate ale kilowaților. Șiragul hidrocentralelor de pe Bistrița și cele două importante termocentrale de la Borzești și Co­­mănești dau de ani de zile vigoare sistemului energetic național, în condițiile în care regiunea noastră este cunoscută ca o mare produ­cătoare de energie electrică este și firesc să ne gîndim la felul în care privesc propriile lor perspective muncitorii, inginerii și tehni­cienii întreprinderii regionale de electricitate. Convorbirea pe care a avut-o recent unul dintre redactorii noștri cu directorul acestei întreprinderi, ing. DUMITRU­ POPESCU, elucidează unele aspecte în legătură cu perspectivele electrificării rurale în cadrul noii organi­zări administrativ-teritoriale. Este bine știut faptul că în tara noastră cunoaște o deosebită am­ploare acțiunea de electrificare a tuturor localităților. Care este la ora actuală situația in regiunea Bacău? In momentul de față jumătate din numărul satelor regiunii Bacău be­neficiază de avantajele energiei electrice. Numărul gospodăriilor ță­rănești care consumă energie elec­trică este în continuă creștere. Mai mult decit atît, trebuie amin­tit faptul că din punctele de consum ale cooperativelor agricole de producție 45,5 la sută sunt acum electrificate. Trebuie amintit însă că folosirea energiei electrice în Convorbire cu Ing. Dumitru Popescu, director al întreprin­derii regionale de electricitate Bacău aceste unități nu a pătruns încă în suficientă măsură în sectoa­rele direct productive (irigații, mecanizări în sectoarele zootehni­ce, alimentări cu apă...), unde avan­tajele economice aduse sunt maxi­me. Situația aceasta indică colec­tivului întreprinderii noastre nece­sitatea unor eforturi sporite pentru intensificarea ritmului executării tuturor categoriilor de instalații: axe de înaltă tensiune, rețele de joasă tensiune în sate, instalații in­terioare în gospodăriile individuale și în unitățile agricole. In munca noastră suntem­ călăuziți de directi­vele Congresului al IX-lea al parti­dului care prevăd ca în 1972—1973 să fie terminată în linii mari electri­ficarea satelor. In anul 1968 ave si sarcini de plan mobilizatoare In acest sens­. Șantierul nostru de constructii­­montaj are de executat lucrările a­­ferente electrificării a 74 de sate, precum și extinderea electrificării în alte 65 de sate. Vor fi electri­ficate, de asemenea, 52 de coope­rative agricole de producție. Toate aceste sarcini de plan sunt bine corelate cu posibilitățile de finan­țare a lor prin contribuția locuito­rilor la sate și prin credite sau fonduri proprii la cooperativele a­­gricole de producție, precum și cu investițiile din fondurile statului pentru axele de înaltă tensiune. Organizarea județelor și munici­piilor va da un impuls considera­bil muncii acelora care sunt che­mați să aprindă becul electric să dea energie motoarelor și insta­latiilor in satele acestor meleaguri. Referiți-vă la perspectivele pe care le întrezăriți in noile condiții. Propunerile Comisiei Centrale de partid și de stat cu privire la or­ganizarea județelor și municipiilor vor avea o influentă favorabilă in ceea ce privește electrificarea sa­­telor. în primul rînd se vor apro­pia de esența problemei electrifi­cării satelor organele de condu­cere ale județului. Va fi mai ușor în cadrul noii organizări să se tini cont de specificul fiecărei comune, iar găsirea celei mai optime soluții de electrificare și operativitatea cu care se va lucra, nemaiexistînd ve­rigi intermediare care adesea au îngreunat munca, vor face posibil un ritm mai bun de executare a lucrărilor. Relațiile de planificare, contractare și execuție care apar între factorii ce răspund de electri­ficare se vor simplifica mult, ceea ce va face ca planurile întocmite să aibă stabilitate și să fie îndepli­nite operativ, în interesul cetățe­nilor și al unităților productive din agricultura județului. Pe cititorii noștri i-ar interesa preconizările dv., propunerile pe care doriți să le faceți in interesul continuei Îmbunătățiri a activității de electrificare a satelor. în această direcție nu este lip­sit de importanță să amintesc mai întîi că in experiența de pînă acum am observat totuși unele lucruri bune pe care le putem menține, îmbunătățindu-le, și atunci cînd vor exista județe, municipii, comu­ne puternice, întreprinderea regională de elec­tricitate, conform instrucțiunilor de acum are sarcina de a proiecta și executa, dar și pe aceea de a fi be­neficiarul direct al lucrărilor de e­­lectrificare. Consider însă că a­­cesta nu este un lucru tocmai bun. STELIAN NANIANU (Continuare în pagina a IlI-a) O telegramă pe adresa lui Ha­­rap-Alb expediată de cei doi frați ai lui: „Tata cu mă vii urgent, leac măsline" îi da de înțeles acestuia să facă ce-o ști și să se înfățișeze cu un kil-două de măsline, acestea fiind singurul leac cu efect asupra stării grave a tatălui său. Necăjit, Harap-Alb și-a priponit Wartburgul pe locul unde acesta poate fi parcat, i-a scos zăbalele de contact și a pornit-o prin ma­gazinele alimentare ale Bacăului: — Aveți măsline ? — N-avem! — Aveți măs ?... — N-a... — Ave...? — ȚI... — Ce-ar fi să încerc la țară. Poate­ a mai rămas o mînă-două prin gestiunea cuiva. Și-a ajuns Harap-Alb în comuna Icușești, la o oră cam nepotrivită cînd magazinul alimentar al coope­rativei de consum e închis. Și-a priponit calul în apropiere de casa președintelui comitetului e­­xecutiv al sfatului popular și ca să­­ mai omoare plictiseala, a pornit-o pe jos prin comună. N-a lipsit mai mult de două cea­suri și cînd să se înapoieze la lo­cul unde-și lăsase calul, cît pe ce să nu și-l mai recunoască. Șea nu mai avea, căpăstru nici atît, ba co­lac peste pupăză, mîndrețea de coadă era retezată și defrișată, iar o potcoavă — unica nedemontată — atîrna într-o singură casa. — Cu așa cal nici la o partidă de șah nu te-ncumeți să te prezinți. Halal de omul care mi-a făcut po­cinogul­ista că bine m-a mai potco­vit ! Numai de reparații capitale nu-mi arde mie amu... Și cum se-nvîrtea Harap-Alb ne­căjit pe lingă cal iată că apare Va­lerian Vinaru, directorul școlii ge­nerale din Rocna Icușeștilor : — Hei, voinice, ai pățit-o și ma­tale ? Totuși ai scăpat ieftin. Să nu mai te-ntrebi cine se tine de astfel de potlogării că n-o să-ți răspundă nimeni. Am mai fost eu și-n alte sate, dar n-am pățit nicăieri ca-n Icușești. Acum, să tot fie zece ani, am venit cu o căruță și-un cal. Aveam niște treburi la locuitorul loan Savin. După ce-am stat de vorbă cu omul dau să mă urc în căruță, dar la hamurile de unde nu-s. Pînă și pătura cu care mă-n­­veleam dispăruse. Povestea s-a re­petat la Icușești de cîteva ori cu mine, de alte cîteva ori cu alții. Și ce mi-am zis: cumpăr o moto­cicletă M.Z. cu ataș ; poate hoțul nu s-a modernizat încă și alt M.Z. în Icușești nu se află. Vin deunăzi și las motocicleta în fața casei pre­ședintelui de stat și după ce am discutat ce-am avut de discutat, spun gazdei „seara bună" și dau să mă urc pe M.Z.-ul meu, încerc­ motorul — nimic. „Luleaua" nică­ieri, bușonul de la rezervorul de benzină, așișderea, semnalizatorul luminos de stingă spate, idem, ca­blul electric dintre motocicletă și ataș, ibidem, iar oglinda retrovi­zoare spartă. Unde n-o fi știut cum s-o desfacă, hoțul s-a enervat și ce și-a zis : „Nici eu, nici stăpînul mo­tocicletei !“. Harap-Alb l-a ascultat pe păgubaș și, cugetînd zise: — Vezi, dumneata, directore , un­­ lung de mină încearcă să umbrească cinstea comunei. N-ai grijă că »■ peler eu la ai mei, ia toti localnicii și-l dibuim pe hol­ Să-i convingem pe oameni că nu putem sta așa ; eu cu calul necal, dumneata cu M.Z.-ul defrișat, iar comuna cu pata asta. Și aflați că Harap-Alb nu se laști cu una cu două. Nici directorul. Pînă jiu-l află pe pungaș, n-o sa poată nimeni să-i... cal­meze. AUREL STANCIU Ca la K­ușești - Foileton - I k

Next