Steagul Roşu, februarie 1968 (Anul 23, nr. 4660-4684)
1968-02-14 / nr. 4671
Anul XXIII Nr. 4.671 (6.150) Miercuri 14 februarie 1968 4 pagini 25 bani ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P. C. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACAU Cale importantă de sporire a eficienței economice Reducerea consumului de materii prime și materiale După cum subliniază Documentele Conferinței Naționale a P.C.R. din decembrie 1967, „principalul obiectiv pe care îl urmărim prin înfăptuirea măsurilor de perfecționare a conducerii, organizării și planificării economice este asigurarea condițiilor pentru creșterea continuă a eficienței activității în toate ramurile și întreprinderile". In creșterea eficienței un rol însemnat îl joacă reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale mai ales în ramurile care ocupă un loc cheie în dezvoltarea echilibrată a economiei noastre socialiste, ca de exemplu siderurgia, energetica, construcții de mașini și utilaje etc. Bunăoară, primul tractor românesc „I.A.R.-22" avea o greutate specifică de 90 kg/CP, în timp ce greutatea specifică a tractorului „U-650“, realizat în prezent, este de numai 47 kg/CP; în acest fel tractorul românesc concurează cu produsele similare din străinătate (greutatea specifică a tractorului „Fiat- 615“ este de 41,8 kg/CP, „Master- 78“ — Franța — de 46,9 kg/CP, „Klökner-Deutz — R.F.G. — 60,6 kg/CP etc.). Analiza produselor noastre comparativ cu cele similare din străinătate ne arată însă că în multe cazuri la noi se înregistrează consumuri specifice mult mai mari. Exemple de acest fel există multe și în regiunea noastră. De pildă, mașina de îndreptat „M.I.5“ fabricată la I.M. Roman cîntărește 1.050 kg, în timp ce o mașină similară fabricată în Franța, Polonia sau R.F.G. cîntărește numai 800 kg. Rezultă din aceste exemple că la noi se consumă în plus la fiecare mașină 250 kg materiale, respectiv mai mult cu 31 la sută. Același lucru se petrece și la un alt produs „circularul universal de tîmplărie C.U.M.3", fabricat la aceeași întreprindere, care cîntărește 930 kg, față de 450 kg cît cîntărește tipul A.M.S. fabricat în Franța, sau 845 kg cel fabricat în R.F.G. și 600 kg cel fabricat în Austria. Rezultă că pentru același produs la noi se consumă cu 85 kg materiale mai mult decît în R.F.G., cu 480 kg mai mult decit în Franța și cu 330 kg mai mult decît în Austria. Pentru a ne putea situa la nivelul realizărilor pe plan mondial, documentele Conferinței Naționale P.C.R. din decembrie 1967 subliniază a printre altele necesitatea intensificării acțiunii de reducere a consumurilor sporite. Economisirea materialelor se poate realiza pe mai multe căi printre care amintim: normarea consumurilor specifice de materiale ; planificarea și organizarea judicioasă a aprovizionării tehnico-materiale ; introducerea gestiunii economice proprii ; organizarea întrecerilor socialiste ; introducerea progresului tehnic; organizarea superioară a producției și a muncii etc. Folosirea acestor pîrghii de către întreprinderi, conduce la descoperirea de noi izvoare de economisire a materialelor. Astfel, la Fabrica de postav „Proletarul“ din Bacău prin modernizarea utilajelor, ridicarea calificării muncitorilor, creșterea exigenței controlului tehnic preventiv etc., dintr-un kilogram de fir s-au realizat în anul 1967—2,58 mp țesături față de 2,55 în anul 1965. La Fabrica de confecții „Bacăul" prin îmbunătățirea metodelor de croit la uniforma școlară a crescut coeficientul de utilizare a suprafeței țesăturii de la 90,65 la sută la 94,10 la sută, iar consumul specific s-a redus de la 2,02 la 1,90 m/costum. De asemenea, studiile întreprinse la Fabrica „Partizanul" arată că printr-o amplasare mai rațională a tiparelor pe suprafața materialului se poate obține o economie anuală de 3.250 m / piele, echivalentă cu 344.000 lei și de 5.470 kg talpă în valoare de 164.000 lei. Sub lozinca „din aceeași cantitate de metal mai multe produse finite“, întreprinderile metalurgice și constructoare de mașini din regiune și-au întocmit un program de măsuri prin a cărui realizare se vor obține economii de 2.500 tone metal. PINTILIE RUSU doctorand (Continuare în pag. a II-a) Fabrica de confecții din Bacău. Aspect din produs nr. 8, fruntaș al fabricii. Foto : C. BURSUC în pagina a IV-a Vietnamul de sud - Acțiunile ofensive declanșate de patrioți continuă - Mitingul din Capitală consacrat solidarității cu lupta dreaptă a poporului vietnamez - Ședința Comitetului celor 18 state pentru dezarmare Gospodărirea pieței pe mîna unor negospodari — „Dacă spiritul gospodăresc al edililor Bacăului ar fi apreciat de către un turist numai după aspectul pieții orașului, nu știu, rău, dacă ar găsi vreun cuvînt de laudă" — ne spunea deunăzi cu amărăciune o gospodină. Din fericire, piața Bacăului nu este trecută în itinerariile turistice. Din nefericire, însă, nu este trecută nici în itinerariile celor ce răspund de gospodărirea orașului, altfel ar fi greu de crezut că pot fi atît de nepăsători, de atîta vreme, față de aspectul deplorabil al unui loc în care curățenia, ordinea, spiritul gospodăresc trebuie să-și găsească sălaș permanent. Să fim înțeleși de la început, că spațiul pieții este insuficient față de actuala populație a orașului este adevărat, că piețele din cartierele Letea și C.F.R., fiind prost amplasate, nu contribuie la descongestionarea pieței centrale este, de asemenea, adevărat. Dar că acestea pot servi ca justificare pentru aspectul actual al pieții nu putem fi de acord. Dimpotrivă, ele ar trebui să constituie motive în plus, pentru a se acorda o grijă deosebită gospodăririi spațiului existent, evitării vicisitudinilor impuse de aglomerația din anumite zile. Dar a lăsa totul pe seama faptului că în perspectiva de sistematizare este prevăzută reamplasarea struirea pieții înseamnă a și reconpierde din vedere că și pînă atunci trebuie să facem tîrguieli, că și pînă atunci avem nevoie de curățenie, de aspectul civilizat al principalului loc de unde ne procurăm alimentele. Stratul de noroi care acoperă asfaltul, lipsa curățeniei în cele mai multe din unitățile de desfacere, aspectul dezagreabil mai cu seamă al zonei de vînzare a păsărilor, nerespectarea unor norme elementare de igienă de către bună parte dintre vînzători — iată ce izbea, joi dimineață de pildă, privirea celui care venea după tîrguieli. O bucată de vreme, bunăvoința involuntară a zăpezii și înghețului a făcut ca spațiul pieții să arate mai curat. Dar de o săptămînă încheiată moina a îmbrăcat asfaltul în noroi, întrebat fiind de ce nu se spală asfaltul cu jeturi de apă. Petre Andronic, lucrător la administrația piețelor, ne-a răspuns cu seninătate că iarna nu este prevăzută o asemenea operațiune... Iar la întrebarea de ce curățirea pieții se face în orele cele mai aglomerate, răspunsul a fost că numai vara sunt prevăzute echipe de noapte pentru curățenie. Probabil că domnia sa conta pe faptul că noi am uitat că și astă vară plecam din piață înălbiți de praful ridicat de măturători... Nu am primit însă răspuns la toate întrebările. Zaharia Dospinescu, intendentul pieții, nu ne-a putut explica de ce piața de păsări a fost strămutată din locul special amenajat în acest scop, pe o străduță noroioasă și cu trafic de mașini. Fosta piață de păsări stă acum complet nefolosită (apropo de gospodărirea spațiului) pe ea fiind amplasat un centru de... valorificarea ambalajelor, în timp ce negoțul cu păsări se efectuează înnotîndu-se în noroi și sub pericolul iminent de accidente. Și pentru că tot a venit vorba de destinația spațiilor de desfacere din piață, cire a permis ca o parte din tarabele pentru desfacerea legumelor și fructelor de către producători să se transforme în talcioc, infestîndu-se — și la propriu și la figurat — atmosfera pieții ? Intrăm în cîteva unități comerciale din hala principală. Redăm pe scurt numai cîteva din constatările făcute. La unitatea de desfacere a cărnii... fără număr (nu glumim, nu are nici un număr, iar vînzătorii ne-au spus că-i zice „Hala veche") bicicletele vînzatorilor stau în local peste navetele de carne și hîrtia de ambalaj, carnea peste șunca afumată, și peste cimentul din magazin un strat de un deget de noroi. Iar despre doliul de la unghiile vînzătorului Vasile Ungureanu (și nu numai ale lui) mai bine să nu mai vorbim... O priveliște cel puțin comică o oferă hala de desfacere a lactatelor de către producători. Peste cojoacele celor ce-și desfac aici produsele sunt puse niște halate, care le acoperă doar spatele, legate cu... mînecile peste guler. Această mascaradă a mini-halatelor semnifică mini-răspunderea celor care cred că în felul acesta a fost rezolvată , problema igienei în acest loc, unde nici măcar robinetul la care trebuie să-și spele mîinele vînzătorii nu funcționează. In zilele de vîrf „peisajul" pieței este completat și de cîteva tonete de vînzare a micilor. Dacă conducerea T.A.P.L. Bacău are impresia că, cu aceste tonete rezolvă cît de cît civilizat problema gustărilor în piață, cade într-o eroare inadmisibilă. Condițiile în care sînt ținute tocătura și chiflele, lipsa cutiilor de carton și a furculițelor de lemn aspectul vînzătorilor, nu sînt de loc de natură nici să atragă clienții, nici să împiedice răspîndirea bolilor, nici să contribuie la aspectul civilizat al pieții urbei noastre. Șirul constatărilor de felul celor de mai sus poate fi continuat. Ne oprim însă aici, cu convingerea că forurile în drept vor înțelege cît mai curînd că gospodărirea pieții orașului a încăput de multă vreme pe mîna unor negospodari, că trebuie luate măsuri urgente și eficace de îmbunătățire radicală a aspectului acestui important centru comercial. E păcat ca succesele notabile înscrise în ultimul timp in privința gospodăririi orașului să fie atît de intens umbrite de aspectul necorespunzător al pieții. C. BLAGOVICI LA BACAU KBBSIE! ■S3E ACTUALITAȚI CETĂȚENEȘTI Unitate comerciala specializata O. C. L. Mixt din Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a deschis recent, într-un loc foarte frecventat, pe Bulevardul „Oituz", o nouă unitate specializată în desfacerea produselor lactate și prepararea gogoșilor. Afluxul de consumatori de care se bucură noua unitate încă din primele zile de la înființare pledează pentru necesitatea înființării, și în alte puncte ale orașului, a unor asemenea unități, unde consumatorii să fie serviți prompt, cu toată solicitudinea. Inco o cresc noua La mai puțin de o lună de la amenajarea unui nou cămin pentru copiii chimiștilor din Orașul“ Gheorghe Gheorghiu-Dej, recent, o nouă creșă pentru 60 de copii, cu toate dotările respective și-a primit cu drag oaspeții. în viitorul apropiat, un nou cămin de copii își va deschide porțile în fața altor 50 de „locatari“ ai căror părinți sînt salariați la Combinatul din Borzești. Traseu de autobuze Pentru satisfacerea cerințelor cetățenești, din Autogara Bacău pleacă spre satul Gioseni, comuna Chetriș o cursă de călători. Autobuzul — recent introdus pe traseu — are plecarea, după cum ne informează tovarășul Mircea Tudoriu, șeful Autogării Bacău, la ora 18 și sosește la capătul liniei la ora 19, oprind pe parcurs în 10 stații. Această cursă revine la Bacău plecînd din Gioseni a doua zi dimineața la orele 5,30. Ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în ziua de 13 februarie 1968, la Palatul Republicii, a avut loc ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Constanța Crăciun și Ștefan Peterfi, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudițeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puțuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs și Iacobi Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat proiectele de legi pe care urmează să le prezinte Marii Adunări Naționale. Astfel ,a fost discutat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Constituție, precum și proiectul de lege privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, în urma discuțiilor ce au avut loc. Consiliul de Stat a hotărît ca aceste proiecte de legi să fie supuse dezbaterii Marii Adunări Naționale. Intîlnire cu academicianul Victor Eftimiu Autor a peste 100 de volume de versuri, proză și teatru, academicianul Victor Eftimiu a fost ieui oaspete al orașului Bacău. Cu acest prilej, Comisia regională pentru răspîndirea cunoștințelor culturalștiințifice și colectivul de redacție al revistei „Ateneu" au organizat o plăcută întîlnire cu cititorii la Casa Turnee artistice „Cu lăutarii după mine...“ Renumitul ansamblu folcloric de cîntece și dansuri „Permită" al Sfatului popular al orașului București a chemat ieri seară spre Casa de cultură a sindicatelor din Bacău, un numeros public, dornic de a audia concertul de muzică populară „Cu lăutarii după mine...“. Și-au dat concursul cunoscuți soliști vocali și instrumentiști: Nicolae Băluță, artist emerit, Ana Bălăci, Ștefania Stere, Magdalena Călinescu, Aurel Ioniță, Tudor Heria, Ion Lăceanu, Radu Simion și alții. Concertul s-a bucurat de interes deosebit din partea publicului, care a aplaudat cu căldură pe artiștii oaspeți. H.D. 121-un nou hibrid de porumb Specialiștii Stațiunii agricole experimentale Podul Iloaie au creat un nou hibrid dublu de porumb pe care l-au denumit „H. D. 121". Experimentat timp de cîțiva ani în mai multe zone de cultură din țară, el a dat producții superioare, comportîndu-se foarte bine în condiții de irigare și avînd rezistență la secetă și cădere. Noul hibrid dă plante viguroase, fiind raionat pentru Moldova. El va fi cultivat în regiunile Suceava, Iași și Bacău, înlocuind în cultură hibridul H.D. 101. (Agerpres) de cultură a sindicatelor din localitate, unde cunoscutul scriitor a depănat emoționante „Amintiri literare de la Junimea". Publicul băcăuan a făcut maestrului o caldă primire, frumoasa sa expunere fiind subliniată prin aplauze. în semn de prețuire și respect pentru bogata zestre adusă literaturii noastre, un grup de pionieri a felicitat și a oferit flori oaspetelui drag. Petre Grădinaru unul din lăcătușii de frunze de axe pentru sculărie, la I. M. Roman lucrînd Foto : P. SIMON In ultimul timp, un număr tot mai mare de știri relevă ritmul intens de dezvoltare a căilor ferate din tara noastră — in special în domeniul introducerii ultimelor cuceriri ale tehnicii. Această acțiune se desfășoară pe baza unui amplu plan de modernizare avînd drept scop satisfacerea în condiții cît mai bune a cerințelor de transport în continuă creștere ale economiei naționale, ca și îmbunătățirea traficului de călători. Cerințele arătate mai sus reies clar și din faptul că în acest an căile noastre ferate trebuie să transporte cu 7,6 la sută mai multe mărfuri, iar sporirea numărului de călători este estimată la 3,3 la sută. Pentru continuarea modernizării tuturor sectoarelor feroviare — mișcare și comercial, tracțiune și vagoane, întreținerea căii, centralizare și telecomandă — au fost alocate pentru acest an investiții de peste trei miliarde lei. Calea ferată va fi dotată in 1968 cu mijloace noi, moderne, în majoritate livrate de industria noastră constructoare de mașini. Vor intra in parc circa 130 locomotive Diesel electrice și electrice, peste 5.000 vagoane de marfă și 200 vagoane de călători. Pentru operațiile de manevră și transportul de călători pe liniile înguste, depourile vor primi noi locomotive de 400, 700 și 1.250 CP. In felul acesta o bună parte din locomotivele de capacitate mai mare de pe aceste linii vor putea fi folosite în traficul de tonaj sporit și pe distanțe mai mari. La sfârșitul anului, ponderea tracțiunii Diesel electrice și electrice in volumul total al transporturilor va depăși două treimi. Noile dotări și alte măsuri vor permite sporirea greutății trenurilor cu circa 3,5 la sută și reducerea timpului de încărcare-descărcare a vagoanelor. Sporirea volumului de transport și intensificarea corespunzătoare a traficului pe calea ferată implică ample lucrări de modernizare a liniilor. După cum se știe, este în curs de terminare electrificarea în întregime a liniei Brașov-București, amplă lucrare care a necesitat o serie de operații specifice — sistematizarea liniilor principale și secundare, eliminarea punctelor care îngreunau circulația, centralizarea electrodinamică a mii de macaze. Se intensifică electrificarea liniei Craiova — Caransebeș — Clinic (Reșița), și dublarea liniilor București — Craiova, Chitila — Golești, Răuței — Bărboși. In același timp, pe 800 de km se fac lucrări menite să sporească gradul de rezistență a șinelor și terasamentelor. Se prevede, totodată, terminarea în cursul acestui an a căii ferate din zona sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier". Modernizarea transporturilor cuprinde și complexele C.F.R., dezvoltarea a numeroase depouri și triaje. De exemplu, transformări importante se efectuează la depourile Brașov, Iași și Ploiești. Trei localități importante — Craiova, Predeal și Baia Mare, vor avea în acest an noi stații pentru călători. In atenția ministerului se află o problemă de cea mai mare importanță : creșterea siguranței și a regularității în transportul pe calea ferată. Mijloacele moderne de tracțiune și centralizarea electrodinamică nu sunt singurii factori hotărîtori în realizarea acestor cerințe. Un rol deosebit îl are înființarea centrului electronic de calcul al Ministerului Căilor Ferate, aflat în construcție. Cu ajutorul echipamentului care va fi instalat aici se va realiza o mai judicioasă utilizare a materialului rulant, ceea ce va duce și la o sporire a eficienței în activitatea de transport. Acestea ar fi cîteva coordonate care definesc amplul plan de modernizare a transporturilor feroviare — plan ale cărui prevederi sînt astăzi în curs de aplicare. GH. AGIU Perspective în transportul feroviar Coordonate ale modernizării sí % i B Civilizația sălii de spectacole Orice anuar statistic e în măsură să ofere date suficiente spre a demonstra creșterea masivă a numărului spectatorilor la toate categoriile manifestărilor artistice. Și, e acest fapt o expresie a eficienței revoluției noastre culturale, e o dovadă grăitoare a succeselor culturii de masă, ca parte integrantă a acesteia. Este o mare satisfacție să constați, de asemenea, creșterea rolului opiniei publice în potențarea funcțiilor social-educative și estetice ale artelor ce se manifestă sub formă de spectacol. Chiar și cel mai neavizat spectator este călăuzit în sala de concert, de cinematograf sau a teatrului către înțelegerea unor semnificații, poate mai puțin evidente la primul contact cu o imagine artistică sau alta, prin înrâurirea pe care o are asupra-i opinia publică a masei de beneficiari ai fenomenului artistic. Acest lucru, alături de alți numeroși factori, susține teza că sala de spectacol nu este și nici nu va putea fi înlocuită niciodată de instrumentele moderne de difuziune a culturii, cum sînt radioul sau televiziunea și determină necesitatea ca și în viitor să prețuim cum se cuvine funcția culturală a sălii de spectacole. Există însă, după părerea mea, și o tendință neplăcută: O PINII sporirea numărului acelor spectatori care, prin atitudinea lor, alterează o altă funcție a sălii de spectacol — funcția sa civilizatorie. Este un lucru bine știut că, intre altele, gradul de civilizație reflectă și calitatea relațiilor dintre oameni. Este o chestiune de respect față de cei din jur și față de tine însuți să intri in sala de spectacol într-o ținută îngrijită, să-ți ocupi locul înainte de ridicarea cortinei, să nu deranjezi publicul din fotoliile vecine cu preocupări de pauză după ce bagheta dirijorului a fost ridicată. Cu toate că acest lucru este cunoscut, sînt încă destui cetățeni, îndeosebi tineri, care întîrzie mult peste ora începerii manifestărilor artistice și pretind zgomotos „dreptul" de ridica 8—10 persoane spre a-și a ocupa locurile, care găsesc cu cale să-și consume bomboanele ambalate în celofan foșnitor abia după începerea filmului sau concertului, care socotesc nimerit să termine o veche discuție despre modă sau automobilism în timp ce pe scenă evoluează un moment de profund lirism sau de dramă, care consideră nimerit să comenteze cu glas tare un pasaj sau altul al fabulației piesei sau filmului. Dar, ceea ce umple de indignare cel mai mult masa spectatorilor este atitudinea nerespectuoasă a unor cetățeni care, îndată ce presimt sfîrșitul concertului, filmului sau piesei de teatru, fără să țină seama că locul lor e în mijlocul sălii sau la margine, se ridică și, bruscînd de cele mai multe ori pe cei din jur, călcîndu-i pe picioare sau silindu-i să le facă loc, se grăbesc să plece, sfidînd opinia publică. Firește, sînt posibile împrejurări fortuite, în care cineva trebuie să plece încă în timpul spectacolului. Nu la aceste cazuri ne referim, ci la faptul că unii cetățeni violentează pur și simplu normele de relații între spectatori, dînd dovadă de serioase limite în raport cu conceptul de civilizație, în numele căror concepții și credințe suntem lipsiți de bucuria estetică a finalurilor de spectacole, de acele momente care de regulă reprezintă încununarea celor mai profunde emoții artistice? De ce îngăduim asemenea abateri de la cerințele civilizației ? C. POTÎNGA (Continuare in pag. a II-a)