Steagul Roşu, iulie 1968 (Anul 23, nr. 4789-4814)

1968-07-02 / nr. 4789

ANUL XXIII — NR. 4.789 (6.268) MARȚI 2 IULIE 1968 4 pagini 30 bani UN IMPERATIV MAJOR:­­ îmbunătățirea aprovizionari ■ [UNK] populației cu legume și fructe Printre problemele majore care preo­cupă permanent organele de partid ș­ de stat se numără și aceea a aprovi­zionării tot mai bune a populației cu produse agro-alimentare, iar în sezo­nul de vară, în mod deosebit cu legume și fructe, ca formă concretă de reali­zare a creșterii nivelului de trai al oa­menilor muncii. Accentul deosebit care se pune pe o aprovizionare abundentă cu legume și fructe, într-o gamă cit mai largă de sortimente, este determinat atât de con­dițiile climaterice mai nefavorabile din acest an, cit mai ales de ponderea mare pe care o au in alimentație și respectiv in cheltuielile populației asemenea pro­duse. Din unele calcule, rezultă că in sezonul de vară și toamnă, aproape 40 la sută din cheltuielile salariaților din orașele județului nostru pentru alimen­tație sunt destinate cumpărării de le­gume și fructe. Este incontestabil că in ultimii ani, prin măsurile luate pentru creșterea și diversificarea producției de legume și fructe și printr-o organizare mai bună a aprovizionării magazinelor și piețe­lor, s-au obținut rezultate tot mai bune, s-a realizat un echilibru mai stabil in­tre producție și consum și in nivelul prețurilor acestor produse. Dar posibilitățile de care dispune a­­gricultura județului nostru din punct de vedere al producției n-au fost încă su­ficient și rațional valorifcate, cererea de consum depășind in mod constant pro­ducția, nu numai la produsele timpu­rii care în mod obiectiv nu se pot asi­gura în cantități suficiente, dar și la o serie de sortimente de sezon, fiind ne­cesare mutații din alte județe a unor mari cantități de legume și fructe, ceea ce reclamă cheltuieli in plus, perisa­bilități și de multe ori întreruperi in a­­provizionare. Din experiența anilor trecuți, dar mai ales a acestui an, se desprinde con­cluzia că mutațiile de produse din alte județe care nu excedente, pentru a a­­coperi cerințele populației județului nos­tru, nu rezolvă decit parțial problema aprovizionării și uneori, datorită fie u­­nor fenomene neprevăzute (calamități), fie unor lipsuri organizatorice in pro­cesul de aprovizionare, se creează lip­suri acute pe piață a unor produse de bază în alimentație (să dăm numai e­­xemplul din acest an cu ceapa, ustu­roiul sau morcovul). Mergind pe firul ciclului economic (producție - aprovizionare - desfacere), trebuie să arătăm că la fiecare din­tre aceste verigi există o serie de de­ficiențe, care condiționează buna apro­­vizionare a populației orașelor și cen­trelor industriale cu legume și fructe. Principala bază de producție legu­micolă o constituie cooperativele agri­cole de producție. Dar modul cum este în prezent organizată producția legu­micolă în județul nostru nu va putea satisface integral cerințele mereu cres­­cinde pentru aceste produse in viitor. Practic, nu se poate vorbi încă de coo­perative agricole de producție specia­lizate in aceste culturi, nu numai in zo­nele preorășenești așa cum există in majoritatea orașelor mai mari ale țării (Arad, Brăila, Craiova, Timișoara, Bucu­rești etc.), dar nici în restul județului. Spre exemplu, suprafața cultivată în a­­cest an cu legume în cele 10 C.A.P. din jurul municipiului Bacău reprezintă 375 hectare, iar în cele 7 C.A.P. din jurul Municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej 138 hectare, revenind in medie cite 30 hectare pe fiecare C.A.P., fără a mai vorbi de celelalte orașe din județ ca Moinești, Comănești, Buhuși, unde baza de producție din zona preorășenească este și mai slabă. Pe de altă parte, chiar și aceste su­prafețe nu sunt in măsură să asigure producții mari, datorită dispersării lor în numeroase parcele mărunte, unde nu este posibilă o organizare științifică a producției, prin construirea unor sis­teme permanente de irigații, prin dife­rite amenajări necesare în procesul de producție, recoltare și transport, prin aplicarea mecanizării pe o scară mai mare a lucrărilor, ceea ce scade mult din eficiența acestei activități. Din cele 513 hectare cultivate cu le­gume în acest an de către cele 17 C.A.P. din jurul municipiilor Bacău și Gheorghe Gheorghiu-Dej, numai 80 la sută sunt irigate, deși sunt posibilități nu numai de a iriga întreaga suprafață, dar și pentru a extinde, în general, cul­turile irigate. Despre existența serelor încă nu se poate vorbi în județul nostru, iar cul­turile in­solarii și sub foi de polietilenă, care să asigure legume timpurii, repre­zintă abia 10,7 hectare. Rezultă deci, că pentru a asigura o bază trainică și stabilă de producție de legume, cu o eficiență economică care să-i cointereseze pe producători, se impun măsuri organizatorice de con­centrare și specializare a producției în cadrul C.A.P., mai ales în cele din zo­nele preorășenești. Sunt prea evidente și cunoscute avantajele și eficiența pe care le-ar avea concentrarea și specia­lizarea producției, atît pentru C.A.P., cit mai ales pentru asigurarea unei a­bundențe de produse pe piață, pentru a mai insista asupra acestor probleme. Numai că aceasta reclamă o muncă or­ganizatorică concretă și meticuloasă, de la nivelul C.A.P. pînă la organele ju­dețene care răspund de problema pro­ducției agricole. O serie de lipsuri s-au manifestat în procesul de aprovizionare și transport a legumelor. De această problemă se o­­cupă în principal centrele de legume și fructe ale întreprinderii județene pen­tru legume și fructe - Bacău. De la început trebuie arătat că pla­nurile de preluare a produselor au un ele o însemnată doză de formalism, ele fiind neacoperite în întregime cu con­tracte și grafice concrete pe fiecare C.A.P. La data de 26 iunie, față de pla­nul de preluări pe trimestrul­ui de 1.036 tone legume și zarzavaturi, s-au stabi­lit grafice de preluări de la C.A.P. de 723 tone, din care s-au preluat pînă la data respectivă numai 541,2 tone. Este adevărat că în acest an o parte din producție a fost calamitată, iar unii furnizori din alte județe nu au putut, din această cauză, să-și respecte obli­gațiile contractuale. Aceasta confirmă încă o dată justețea ideii de a avea o bază corespunzătoare de producție pro­prie. Dar această restanță considera­bilă față de planul de preluări se da­­torește in bună parte și defecțiunilor in I. MIRZAC directorul Direcției județene de statistică (Continuare in pagina a ll-a) Festivități prilejuite de Ziua învățătorului Entuziasm și hotărî­re Intr-o atmosferă de mare însufle­țire și entuziasm, cadrele didactice din județul Bacău au sărbătorit, ală­turi de cele din întreaga țară, ziua de 30 iunie* Ziua învățătorului. Festivitățile prilejuite de Ziua în­vățătorului s-au desfășurat în munici­piul Bacău, Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, orașele Comănești, Buhuși, Moinești și Tg. Ocna, precum și în toate comunele județului unde au avut loc adunările tuturor cadrelor didactice, care activează pe raza lo­calităților respective. La aceste adu­nări au participat membri și membri supleanți ai Biroului Comitetului ju­dețean Bacău al P.C.R., ai Comite­tului executiv al Consiliului popular județean, alți activiști de partid și de stat. In municipiul Bacău cele peste 600 cadre didactice s-au regăsit într-o e­­moționantă adunare festivă ce a a­­vut loc în sala mare a Casei de cul­tură. La festivitate au participat to­varășii Ioan Ich­im, prim­-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Emil Donici, membru al Biroului Comitetu­lui județean Bacău al P.C.R., prim-se­­cretar al Comitetului municipal Ba­cău al P.C.R., primarul municipiului Bacău, alți activiști de partid și de stat. Cuvîntul de deschidere li revine tovarășului Emil Donici, care, în nu­mele Comitetului municipal Bacău al P.C.R. și al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal aduce un cald salut și urări de fericire, să­nătate și succese în muncă întregului corp profesoral din cuprinsul muni­cipiului. Din partea Inspectoratului școlar a vorbit Maria Iacobeanu, in­spector șef-adjunct, care a spus, re­­ferindu-se la nobila misiune a școlii și slujitorilor ei: «Societatea socia­listă cere școlii absolvenți Înarmați cu cunoștințe moderne necesare în toate domeniile spre a forma o in­telectualitate capabilă să răspundă cerințelor epocii noastre, muncitori și tehnicieni de o înaltă calificare, în stare să stăpînească tainele celor mai perfecționate mașini, generații cu o largă informație, cu ferme convingeri moral-civice, cu un autentic respect față de om, izvorât din idealul um­a­nist al societății socialiste. Pentru rea­lizarea acestor deziderate o uriașă­ răspundere, derivată din nobilele o­­bligații profesionale, revine dascălu­lui, de orice specialitate, printr-o pre­gătire temeinică, printr-o sobrietate demnă și un veritabil exemplu per­sonal". Dacă la acestea adăugăm cuvintele pătrunse de o cuceritoare sinceritate juvenilă ale elevei Tamara Negrea, din clasa a Xl-a a Liceului „Vasile Alecsandri" sau salutul rostit de o de­­legație a pionierilor, ne facem o ima­gine clară asupra armoniei și comuni­tății de interese dintre toate genera­țiile, a nestrămutatei hotărîri de a îndeplini mărețele sarcini cerute de construirea societății viitorului. Primit cu vii aplauze, a luat cu­vîntul tovarășul Ioan Ichim, care, a­­dresîndu-se cadrelor didactice, în nu­mele Biroului Comitetului județean de partid și al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Bacău, a spus printre altele : „Fiecare dintre noi păstrăm încă vie în memorie ima­­ginea învățătorului care ne-a pus pentru prima dată condeiul în mină și, o dată cu literele alfabetului, ne-a deschis cartea de aur a istoriei ro­mânilor, învățîndu-ne să iubim patria și poporul căruia ii aparținem și ne-a dat învățămintele care ne călău­zesc pașii în viată. Țin să evidențiez faptul că pe lân­gă sarcinile atît de complexe și difi­cile ale învățământului, ale educației, învățătorii și profesorii au fost întot­deauna prezenți la marile evenimen­te politice și sociale aducîndu-și con­tribuția la accelerarea ritmului dez­voltării civilizației socialiste pe pă­­mîntul patriei noastre. O manifestare concretă a prețuirii de care se bucură învățătorii și pro­fesorii din partea conducerii superioa­­re de partid și de stat, pentru rezul­tatele lor în muncă și pentru devota­mentul și competenta lor, o constituie și acordarea în fiecare an a unor înal­te titluri, ordine și medalii, a nume­roase premii, celor ce se disting în activitatea profesională și obștească. Numai în județul Bacău, în ultimii (Continuare in pagina a II-a) Pagina a 3-a SPORT in pagina a IV-a Semnarea la Moscova a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare Constituirea Ateneului centrului universitar La Cluj s-a constituit Ateneul centrului universitar, care își pro­pune să asigure o largă infor­mare de cultură generală și de specialitate în cele mai variate domenii ale cunoașterii. Ateneul are 10 secții și este condus de un comitet al cărui președinte a fost ales cunoscutul om de știință, prof. dr. docent Virgil Vătășianu, membru corespondent al Acade­miei. In colaborare cu institutele de învățămînt superior, Casa de cultură a studenților, Universitatea populară, cu societățile științifice și organizațiile de tineret ale stu­denților, Ateneul va organiza mo­lestări științifice, sesiuni de comu­nicări, expoziții cu caracter de in­­formare științifică, va coordona ac­tivitatea de cercetare a studenților și va promova lucrările valoroase. (Agerpres) Conducătorii de și de stat Ia la expoziția „Revoluția de la 1848 oglindita în arta plastică" Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mi­­zil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineț au vi­zitat expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“, deschisă în sălile Muzeului de Artă al Repu­blicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de partid și de stat au fost întîmpinați de tovarășii Pompiliu Macovei, președintele Comi­tetului de Stat pentru Cultură și Artă, Brăduț Covaliu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici, Ovidiu Maitec, vi­cepreședinte al Uniunii Artiștilor Plas­tici, și M. H. Maxy, directorul Mu­zeului de Artă al Republicii Socialiste România. Erau prezenți membrii Bi­roului Uniunii Artiștilor Plastici, ar­tiști expozanți, critici de artă. Salutînd pe conducătorii de partid și de stat, președintele Uniunii Artiștilor Plastici a exprimat satisfacția și mul­țumirile creatorilor din acest dome­niu al artei pentru grija deosebită ma­nifestată de partid și guvern pentru dezvoltarea artelor plastice. În continuare, conducătorii de partid și de stat au vizitat sălile ex­poziției. Explicațiile au fost date de directorul Direcției artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluția din 1848, pe care au slă­vit-o în lucrările lor numeroși poeți, prozatori și compozitori, a fost, în a­­celași timp, izvor de nobilă și gene­roasă inspirație pentru artiștii plastici din trecut și constituie un motiv de inspirație pentru artiștii plastici con­temporani. Expresie a acestei bogate surse de inspirație, expoziția „Revo­luția de la 1848 oglindită în arta plas­tică“ grupează un mare număr de lu­crări dintre cele mai reprezentative. Vastă frescă a neuitatului an revo­luționar 1848, expoziția cuprinde, in prima sa parte, lucrări ale pictorilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte situîndu-se tablourile exe­cutate de Ion Negulici, C. D. Rosen­thal, Barbu Iscovescu, participanți di­recți la revoluție. Artiștii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă conștiință pa­triotică, punîndu-și opera în slujba re­prezentării elanurilor revoluționare ale poporului. In chipurile revoluțio­narilor și ale cărturarilor — deschiză­tori de drumuri noi în istoria patriei — se dezvăluie gînduri, sentimente și credințe izvorîte din marile idealuri naționale pentru care a luptat genera­ția de la 1848. Aspirațiile de libertate și de unitate ale luptătorilor revolu­ționari din Țara Românească, Moldova și Transilvania sunt înfățișate într-o suită de picturi, gravuri și litografii, creații ale unor artiști plastici martori ai memorabilului eveniment. In cea de-a doua sală a expoziției sunt prezentate picturi și sculpturi — opere ale unui mare număr de ar­tiști plastici contemporani, care pre­iau, în noi viziuni artistice, ideile lup­telor revoluționare de la 1848, dez­­voltînd astfel tradiția artei noastre plastice în oglindirea principalelor e­­venimente din istoria și activitatea creatoare a poporului nostru. Lucră­rile expuse în această sală a expo­ziției constituie o expresie a faptului că actualii artiști plastici — vîrstnici și tineri — dau viață hotărîrilor lua­te la recenta Conferință pe țară a artiștilor plastici — de a pune mai bine in valoare tradițiile artei non­ partid fizică stre plastice și strălucirea artei popu­lare, de a promova necontenit toate talentele, pentru a da an de an ar­tei plastice românești noi străluciri, noi opere de artă caracteristice pen­tru viața nouă a poporului nostru constructor al României socialiste. Conducătorii de partid și de stat s-au oprit îndelung in fața a nume­roase opere de artă prezentate în ex­poziție în încheierea vizitei, tovarășul Nicolae Ceaușescu a felicitat pe or­ganizatorii expoziției — Uniunea Ar­tiștilor Plastici, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, precum și pe artiștii expozanți care au reușit să redea in­splendoarea și măreția sa trecutul de luptă al poporului nos­tru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. și-a exprimat convingerea că pictorii, sculptorii și graficienii vor contribui în continuare la dezvolta­rea artei puse in slujba construcției socialiste și se-a uzat succese și mai mari in realizarea unor lucrări valo­roase consacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. (Agerpres) Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofan, Ilie Verdeț, Leon­te Răutu, Mihai Gere, Manea Mănes­cu, Dumitru Popa, Vasile Patilineț au vizitat expoziția lucrărilor de sfîrșit de an și a lucrărilor de diplomă pre­zentate de studenții Institutului de ar­te plastice „Nicolae Grigorescu" din Capitală. In întîmpinarea oaspeților au ve­nit acad. Ștefan Bălan, ministrul în­­vățămintului, Ion Iliescu, prim-secre­­tar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, membri ai conducerii institutului, decani și șefi de catedre, membri ai Consiliului ști­ințific. Expoziția, organizată in sălile insti­tutului cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptură, grafică, scenogra­fie, de arte decorative și artă monu­mentală, toate creind un univers ar­tistic plin de sensibilitate, de tinere­țe și prospețime. Inspirat din bogăția folclorului și din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expu­se conturează de pe acum talente un prag de Împlinire. în cursul vizitei, explicațiile au fost date de Costin Ioanid, rectorul Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu", de profesorii Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Mac Con­­stantinescu, Boris Caragea și de alte cadre didactice. Apreciind munca rodnică ce se des­fășoară în acest institut de artă, to­varășul Nicolae Ceaușescu a adresat felicitări conducerii institutului și profesorilor, unind in același timp studenților noi succese in strădania lor de a-și insuși cunoștințe artis­tice cât mai temeinice, pentru a de­veni artiști valoroși, folositori po­porului, operei de construire a so­cialismului in patria noastră. (Agerpres) La expoziția studenților Institutului de arte plastice „N. Grigorescu“ RECOLTA 1968 Autoliniștirea­ poate c­întări greu în balanța producției Cele două cooperative agricole din comuna Izvoru Berh­eciului, deși au condiții similare, rezultatele obținute în actuala campanie de întreținere a culturilor sunt totuși mult diferite. Ast­fel, în timp ce la C.A.P. Obîrșia pra­­șila a doua la porumb este executată pe aproape întreaga suprafață (vi­neri 28 iunie a. c. era realizat din plan circa 90 la sută), la C.A.P. Iz­voru Berheciului realizările la această lucrare sunt cu aproape 10 procente mai mici. După însăși declarația tovarășului Ion Stăneață, președintele cooperati­vei, mai erau de prășit încă pentru prima oară circa 22 hectare porumb. Cum se explică această întirziere ? l-am întrebat pe tovarășul președinte. Răspunsul a fost echivoc :­­ Să vedeți, din cauza secetei, po­rumbul pe această suprafață a ră­sărit mai tirziu , apoi nu prea am reușit noi să mobilizăm toți coopera­torii la treabă, dar porumbul din a­­ceastă tarla este frumușel. Cred că va merge cu o singură prașilă... Ascultînd cele spuse de tovarășul Stăneață, nu trebuie să fii neapărat specialist pentru a-ți da seama ce producție de porumb boabe vor cu­lege cooperatorii de pe suprafața unde se aplică o singură prașilă, și aceea mult întîrziată, mai ales în con­dițiile secetei din acest an. Cauza principală a întîrzierii lu­crărilor de întreținere a porumbului, ca și a altor culturi, la C.A.P. Izvoru Berheciului constă în primul rînd în slaba preocupare a consiliului de conducere, a brigadierilor și șefilor de echipă de a mobiliza pe toți coope­ratorii la muncă în perioada optimă. Paradoxal este faptul că, cu toată întîrzierea lucrărilor, conducerea coo­perativei manifestă o atitudine de automulțumire, in discuția purtată cu tovarășul președinte Stăneață, drept răspuns la aprecierea noastră că în comparație cu alte cooperative cu condiții similare, C.A.P. Izvoru Berhe­ciului este rămasă în urmă cu lucră­rile în cîmp, ne-a replicat . — Totuși noi suntem­ mulțumiți. Stăm chiar mult mai bine în comparație cu anul trecut. Așa o fi. Dar condițiile climatice ale anului trecut și cu cele ale aces­tui an nu pot fi comparate. Soarta recoltei la culturile prăsitoare depinde foarte mult de felul cum se execută lucrările agricole de întreținere : în­cadrarea în perioada optimă, calitate, combaterea efectelor secetei prin toate mijloacele. Or, tocmai aceste deziderate sunt neglijate la această unitate, dominînd in schimb, după cum se vede, o stare de a­utoli­ni­ști­re, care dacă nu va fi grabnic curmată, va „cîntări" greu in balanța produc­ției la strîngerea recoltei. , Tovarășii Ion Maftei, secretarul co­mitetului comunal de partid și C. Bo­tez, președintele consiliului popular comunal, ne-au informat că, conduce­rea cooperativei Izvoru Berheciului (deși sediul cooperativei este la cî­­teva sute de metri depărtare față de cel al consiliului popular), manifestă tendința de a nu informa în mod cu­rent organele comunale de partid și de stat cu problemele mai impor­tante. De exemplu, inginerul agronom Vasile Zamfirescu, vine și transmite săptămînal la Direcția agricolă ju­dețeană situația operativă a lucrări­lor agricole de la telefonul consiliu­lui popular comunal, dar nu trece și pe la secretarul comitetului comunal de partid sau pe la președintele con­siliului, chiar dacă aceștia se află la sediu, pentru a-i informa măcar su­mar cu stadiul lucrărilor agricole. In aceste condiții este explicabil de ce la cooperativa agricolă nu sunt înlăturate la timp greutățile , nu se solicită, dar nici nu se acordă din ini­țiativă proprie, sprijinul cuvenit din partea organelor comunale. Un asemenea stil defectuos de muncă care se pare că și-a făcut loc în practica organelor comunale și a conducerii C.A.P. Izvoru Berheciului trebuie grabnic înlăturat, pentru că în prezent acesta influențează negativ asupra desfășurării în ritm corespun­zător a tuturor lucrărilor de sezon. Trebuie să arătăm că C.A.P. Izvoru Berheciului nu stă prea bine nici cu lucrările în vie. Udatul s-a făcut nu­mai pe suprafața de 4 hectare, iar punerea pe spalieri pe 12 hectare. E­­xistă pericolul ca 10 hectare de vie tînără, neintrată încă pe rod, să ră­­mînă în acest an neridicată pe spa­lieri sau araci ? ? ! Paralel cu cele­lalte lucrări agricole trebuie con­fecționați în cel mai scurt timp și cei 20.000 araci necesari acestei lucrări urgente. De asemenea, nu mai poate suferi nici o amînare strîngerea frunzarilor planifcați pentru asigurarea bazei fu­rajere necesare, în comparație cu C.A.P. Obîrșia, la C.A.P. Izvoru Berhe­ciului s-a realizat pînă în prezent cu 7 tone frunzar mai puțin, deși cele două unități dispun de o­ forță de muncă relativ egală. Cele semnalate în rîndurile de față trebuie să constituie un semnal de alarmă nu numai pentru consiliul de conducere și organizația de partid din C.A.P. Izvoru Berheciului, dar și pentru conducerea Uniunii județene a C.A.P. Petre CIOBĂNIȚĂ In campania de întreținere a culturilor Cu toate forțele și LA RECOLTATUL mijloacele GRIULUI Preludiul recoltării păioaselor s-a consumat. A­­proape tot orzul este deja în hambare. Cele mai multe unități agricole au trecut la recoltatul grîului Și în condițiile unui an normal această lucrare se impune a fi făcută în cel mai scurt timp posibil. Cu atît mai mult în 1968, este necesar să se mobilizeze toate forțele și mijloacele incit recoltatul griului să dureze cit mai puțin. Pierderea de boabe trebuie ex­clusă cu desăvîrșire. Întrucît în aceeași parcelă se pot găsi porțiuni de grîu cu talia joasă, pe care masa de tăiere să nu-l poată prinde în totalitate, aceste porțiuni să fie o­­colite de către combine și recoltate manual. De asemenea, să fie reinventariate loturile recu­noscute pentru producția de semințe, să fie identifi­cate noi suprafețe, nncit fiecare cooperativă să-și a­­sigure din producția proprie necesarul de grîu de să­­mînță. Întrucît nu în toate unitățile noastre agricole s-au instalat și pus în stare de funcționare selectoa­rele, se impun grabnice măsuri ca absolut toate se­lectoarele și în primul rînd cele noi, de mare ca­pacitate, să fie instalate, probate. Consiliile de conducere, specialiștii din coope­rative, să asigure operativ completarea măsurilor în­scrise în planurile operative incit toate comparti­mentele (recoltat, transport, selectat, dezmiriștit) să înregistreze ritmul stabilit. Nici un minut pierdut, nici un bob risipit, fie­care bob de grîu și pas la locul lui, acesta să fie cu­­vintul de ordine al zilei ! Succesul deplin al acestei importante lucrări depinde de întreaga masă de cooperatori și mecani­zatori. Nu mai e timp pentru îndemnuri. Fiecare să se considere răspunzător de ritmul și calitatea lucră­rilor făcute de echipa, brigada și cooperativa în care muncește. La recoltatul lucernei.

Next