Steagul Roşu, septembrie 1968 (Anul 23, nr. 4842-4862)

1968-09-01 / nr. 4842

Anul XXIII Nr. 4842 (6321) Duminici 1 sept. 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU * * După cum am mai anunțat, în în­cheierea vizitei pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu to­varășii Gheorghe Apostol și Manea Mănescu au facut-o în județul Cluj a avut loc, vineri seara, o întîlnire cu intelectualii din Cluj. Importantă și veche cetate uni­versitară, centru științific și uma­nistic de prim rang al țării, Clujul anilor de construcție socialistă adăugat la frumoasa aureolă, în ca­a­re au strălucit numele unor Babeș, Racoviță, Sextil Pușcariu, Blaga, S­­atieganu, noi și noi valori care au întregit și întregesc patrimoniul spiritual al patriei, în continuă în­florire. Ca și în alte centre de ve­che tradiție sau mai noi, cultura, știința, cercetarea în toate dome­niile au fost și sunt temeinic înzes­trate, printr-o puternică bază mate­rială, prin impulsul unui amplu a­­vint creator, care a captat toate e­­nergiile, impuls și efervescență, specifice epocii noastre socialiste. Cu prilejul vizitei tovarășului Nicolae Ceaușescu, intelectualita­tea clujeană s-a adunat să-și expri­me recunoștința față de partid și guvern, sa-și afirme încă o dată unanimitatea de simțire și gîndire față de politica înțeleaptă a parti­dului nostru comunist, să-și întă­rească hotărît legământul de a-și în­zeci eforturile în opera de edifi­care socialistă a României. în sala mare a Casei Universita­rilor, oaspeții sunt primiți cu multă căldură de intelectualii clujeni din toate generațiile, care aplaudă și ovaționează puternic. Marea adunare a intelectualilor, la care sunt prezenți și acad. Ștefan Bălan, ministrul învățământului, și acad. Miron Nicolescu, președintele Academiei, este deschisă de Remus Bucșa, prim-secretar al Comitetului municipal al P.C.R., care, salutîn­­du-l pe secretarul general al C.C. al partidului în numele oamenilor de cultură din Cluj, subliniază că asemenea întâlniri dintre conducă­torii partidului și statului nostru și intelectualitate au devenit tradiție în România. . Au luat cuvînt­ul prof. dr. docent Ștefan Pascu, membru corespon­dent al Academiei, decanul facul­tate de istorie și filozofie a Uni­v­­er­­­sității „Baloeș-Bolyai", Leiay Itajos, redactor-șef al revistei „Utunk", prof. ing. Emil Negruțiu, rectorul Institutului, agronomic „Dr. Petru Groza", Balogh Edgar, redactor-șef adjunct al revistei „Korunk", și Au­rel Rău, redactor-șef al revistei „Steaua", în aclamațiile Întregii adunări ia apoi cuvintul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea este subliniată cu a­­plauze și urale. Fiecare cuvînt al secretarului general al partidului, fiecare idee — parte integrantă a­­­­ programului partidului nostru co­­­munist —, fiecare accent reprezen­­tând comandamentele acestui mo­­­ment istoric este urmărit cu atenție de întreaga adunare, de toți parti­cipanții la această întîlnire bogată in semnificații, încă o dată, cu și mai multă vi­goare, ci­ și mai înflăcărat avînt, in­­­telectualitatea clujeană din toate generațiile, fără deosebire de na­ționalitate, iși dovedește atașamen­tul deplin la politica internă și ex­ternă a partidului și statului nos­tru, exprimîndu-și hotărîrea de a-și aduce­ aportul la sporirea tezauru­lui de valori al patriei noastre so­cialiste, la prosperitatea, demnita­tea , și fericirea României socialis­te. Adunarea ia sfîrșit într-o atmos­feră de puternic entuziasm. Se a­­plaudă și se ovaționează îndelung pentru partid, pentru conducerea sa­ pentru România socialistă. Intîlnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu intelectualii din Cluj Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși, vă rog să mă scu­zați dacă nu voi reuși să dau grai tu­turor sentimentelor­ pe care le încerc în întîlnirea cu ele. Sunt după o zi de adunări, de multiple impresii, și îmi e greu să redau în cuvinte emoția pe care mi-o provoacă întîlnirea cu oa­menii de știința și cultură din Cluj. (Aplauze entuziaste). Dv., ca întreaga intelectualitate a României socialiste, reprezentați un detașament însemnat al poporului no­stru, cu un rol de o deosebită importantă în întreaga activitate de edificare a orînduirii socialiste. So­cialismul, concepția științifică despre lume și viață a proletariatului, a sin­tetizat și sintetizează tot ceea ce a creat omenirea mai bun de-a lungul mileniilor și a ridicat aceste cuceriri la rangul de știință socială menită să asigure făurirea unei societăți în ca­re omul să fie cu adevărat stăpîn pe destinele sale, făuritorul propriei sale istorii. (Aplauze puternice). Fără îndoială, hotărîtoare în în­treaga activitate umană este creația de bunuri materiale, pentru că aceas­ta determină în mare măsură schim­bările care au loc în societate. Dar nu este mai puțin adevărat că gândi­­rea umană, știința, mai cu seamă în societatea de astăzi, au devenit o for­ță materială cu un rol hotărâtor în întreaga viață socială, inclusiv în dez­voltarea materială a societății. (A­­plauze). De aceea, partidul nostru, guvernul țării noastre, preocupîndu-se de dez­voltarea bazei materiale, de dezvol­tarea economiei naționale, a indus­triei și agriculturii, acordă o atenție deosebită științei și­­ Culturii ; sîntem conștienți că fără aceasta nu putem asigura­­ mersul înainte al patriei noa­stre. (Aplauze). Avem­ rezultate­­ bune în dezvolta­rea științei și­ culturii în­ țara noas­tră. In raport cu situația de acum douăzeci și ceva de ani, nivelul gene­ral de cultură al poporului nostru s-a ridicat la un stadiu incomparabil, nu­mărul intelectualilor a crescut de mai multe ori, și nu există sector al activității materiale și sociale unde omul de știință și cultură, alături de muncitori și țărani, sub conducerea partidului nostru, să nu participe cu întreaga sa forță de gîndire și de creație la făurirea societății noi so­cialiste. (Vii și îndelungi aplauze). Noi,­ conducerea partidului și statu­lui, prețuim mult activitatea intelec­tualilor și, în mod deosebit, dați-mi voie să spun, prețuim aportul pe care îl aduc oamenii­ de știință și cul­tură din Cluj — detașament de valoa­re al intelectualității din România so­cialistă. (Aplauze puternice). Prețuim, de asemenea, faptul că aici, ca și în alte centre universitare din țară, muncesc laolaltă intelectuali români, maghiari, germani, își unesc eforturile, capacitatea, pentru a con­tribui la ridicarea științei și culturii patriei noastre pe culmi tot mai înal­te, își însușesc tot ce este mai bun pe plan international în domeniul cu­noașterii, aducîndu-și propria contri­buție la îmbogățirea tezaurului uni­versal al civilizației. Vă felicităm din toată inima pentru aportul deosebit de valoros pe care îl aduceți la înflo­rirea științei și culturii, a întregii creații spirituale a României socialis­te. (Aplauze puternice). Desigur, tovarăși, una din proble­mele importante în dezvoltarea so­cietății omenești, acolo unde locuiesc împreună oameni de diferite naționali­tăți, este rezolvarea justă a raporturi­lor sociale dintre aceștia, asigurarea egalității depline a tuturor, în toate domeniile de activitate. Numai așa omul poate să se simtă liber, poate să-și pună cunoștințele, întreaga sa capacitate, în serviciul bunăstării și fericirii poporului. Putem spune, to­varăși, că în patria noastră, în Româ­nia, am realizat pe deplin această e­­galitate între oameni, indiferent de naționalitate, în toate domeniile de activitate. (Aplauze entuziaste, pre­lungite). Dumneavoastră, ca oameni de ști­ință și cultură, știți foarte bine că, in­diferent în ce limbă sînt exprimate, rezultatele cercetării științifice — ale fizicii, matematicii, chiar și ale isto­riei și arheologiei — sînt aceleași a­­tunci cînd cercetarea se face cu ade­vărat corect. (Vii aplauze). Nici poezia, proza, teatrul, muzica nu cunosc granițe de limbă. Indife­rent în ce limbă sunt create, marile opere de artă, — mă refer la literatu­ră, căci muzica are limba ei proprie, internațională, — aici, s-ar putea spu­ne, s-a realizat internaționalismul (animație în sală) — exprimă aceleași idei și simțăminte. Depinde desigur de ceea ce dorește scriitorul, poetul, sau artistul respectiv să redea, de modul în care înțelege el sensul vremii, preocupările și aspirațiile societății și de măsura în care dorește să se în­cadreze în aceste preocupări. Depin­de de voința și de puterea sa de a face din opera de artă pe care o fău­rește o expresie a năzuințelor de li­bertate și dreptate socială­­ ale ome­nirii. Pentru că numai atunci arta servește cu adevărat cauza progresu­lui,­ cauzat socialismului.­ (Aplauze, pu­ternice, prelungite). Aș putea spune că în știință, în artă, în cultură se merge cu un pas înainte în realizarea unității în crea­ție, peste deosebirile de naționalita­te și limbă, pentru că știința și cul­tura înaintată este una singură și ea nu cunoaște diferențe de naționalita­te, nu cunoaște decât o singură lege: progresul omenirii, realizarea unei vieți mai bune pentru toți oamenii. (Aplauze însuflețite). De aceea, con­sider că este necesar ca intelectualii noștri, indiferent în ce domeniu de activitate lucrează, indiferent de na­ționalitate, să-și unească forța, capa­citatea, priceperea pentru ridicarea continuă a nivelului general al știin­ței și culturii patriei noastre. Aceas­ta e calea pe care își pot aduce con­tribuția activă la întreaga muncă des­fășurată de poporul nostru pentru construirea socialismului, pentru fău­rirea condițiilor de trecere treptată spre comunism. (Aplauze îndelun­gate). Stimați tovarăși. Situația raporturilor de astăzi din­tre țările socialiste, dintre partidele comuniste și muncitorești ne îngrijo­rează pe toți, îi îngrijorează pe toți comuniștii. Cînd noi am pășit pe dru­mul luptei de eliberare a omului de asuprire, pentru eliberarea socială și națională a maselor, pentru înfăptui­rea celei mai drepte societăți din lu­me — în care omul să se simtă cu adevărat om, în care tot ce se făureș­te în societate să fie închinat omului­­— nu ne-am gîndit niciodată că se poate ajunge ca intre comuniști, în­tre tarile socialiste să se folosească forța pentru impunerea unui anumit punct de vedere. Nu se poate concepe că asemenea lucruri sunt compatibile cu ideologia noastră, cu concepția noastră științifică despre viață și des­pre lume. Aceasta poate avea ceva comun cu epoca lui Ludovic al XIV- lea — să mă îndrepte istoricii dacă greșesc — care spunea „l'etat c'est moi". Sunt unii teoreticieni care își arogă dreptul de a da judecăți defi­nitive, după principiul: „le marxism c'est moi". Nu, nimeni nu poate să afirme: „marxismul sunt eu". (A­­plauze furtunoase, orale). Marxism­­leninismul nu este proprietatea ni­mănui , el este o concepție științifică, și numai în măsura în care toți oa­menii politici, toți oamenii de știință, toți oamenii care gîndesc analizează dezvoltarea socială bazîndu-se pe a­­ceastă concepție, pe ideile materialis­mului dialectic și istoric, pot trage concluzii juste despre dezvoltarea so­cietății, pot găsi soluții adecvate problemelor pe care le ridică viața. (Aplauze, urale). Mai mult ca oricînd, omenirea are nevoie de gîndire creatoare, de oa­meni care să judece, să reflecteze, să-și exprime părerea despre noile procese sociale. Fără îndoială, nu toți vor fi la înălțime, nu toți vor for­mula cele mai juste puncte de vede­re. Dar numai din confruntarea idei­lor se poate cristaliza adevărul, se poate asigura mersul înainte al știin­ței sociale, al marxism-leninismului. (Aplauze vii, prelungite). Iată de ce partidul nostru consideră că în abordarea și interpretarea pro­blemelor dezvoltării sociale contem­porane, atît din țările socialiste, cît și din lumea capitalistă, trebuie să se pună capăt practicii etichetărilor, injuriilo­r, anatemizării, căreia împiedi­că­ gîndirea, o trag înapoi. 'Să­­ se dea curs liber cunoașterii științifice, gîn­­dirii omului, pentru că numai așa so­cialismul, progresul vor triumfa. Noi acceptăm, mai mult sau mai puțin, schimburi de păreri în fizică, în biologie, în matematică — spun „mai mult sau mai puțin“ pentru că au fost vremuri cînd și în știință, a­­numite ramuri, cibernetica de pildă, sau o anumită concepție biologică au fost considerate reacționare. Ce ne-a adus lucrul acesta tovarăși ? Stagnare, dare înapoi. Cu atît mai mult în științele sociale nu se poate admite să se pună frîu gîndirii omu­lui, cercetării științifice —­ dacă vrem să facem cu adevărat știință, dacă vrem să asigurăm dezvoltarea rapidă a omenirii pe calea socialismului și comunismului. (Aplauze însuflețite). Noi vă rugăm, tovarăși, pe dv..cei din Cluj, — așa cum rugăm pe toți intelectualii noștri, pe toți oamenii muncii din patria noastră — să vă ri­dicați necontenit nivelul de cunoștin­țe în domeniul în care lucrați, să cercetați, să confruntați ideile, păre­rile. Nu este nici un păcat dacă u­­nele păreri se vor dovedi neadevă­rate, pentru că nu există în lume, de cînd a început gîndirea omenească, om care să fi exprimat totdeauna nu­mai și numai idei juste. Căutarea, cercetarea, adevărul au răzbit cu greu, și mulți, cei mai mari savanți au avut și insuccese și succese. Numai o cercetare liberă, numai o gîndire liberă pot asigura progresul în toate domeniile de activitate. (Aplauze en­tuziaste). Un singur lucru cerem, tovarăși, ca în toate dezbaterile științifice să se por­nească de la dorința cinstită, sinceră, de a servi mersul înainte al societății noastre socialiste, idealurile poporului nostru, ca în tot ceea ce facem să a­­vem un singur crez, o singură năzu­ință, făurirea socialismului și comu­nismului în România. (Aplauze vii, îndelungate). Acționînd în acest fel, noi ne în­deplinim, fără îndoială, o îndatorire față de poporul căruia îi aparținem, față de societatea în mijlocul căreia ne desfășurăm activitatea. Dar care este oare prima îndatorire a unui partid de guvernământ, așa cum o în­trevedea Lenin? Este tocmai aceea de a, ști »să edifice socialismul, de a da,exemplu în făurirea noii orînduiri sociale. Numai îndeplinindu-n a­ceastă obligație fată de poporul nos­a­­tru ne îndeplinim și una din înaltele îndatoriri internaționaliste. Clasa muncitoare, intelectualii, popoarele din alte țări vor învăța din exemplul țărilor care construiesc socialismul, își vor intensifica lupta pentru răstur­narea jugului burgheziei și moșieri­­mii, pentru înfăptuirea societății eli­berate de exploatare. Numai realizînd între țările socialiste raporturi de de­plină egalitate în drepturi, de respec­tare a independenței naționale, de întrajutorare tovărășească, de neames­tec în treburile interne, putem oferi popoarelor un model superior de re­lații între state. Fără îndoială că a­­ceste relații’ se vor perfecționa tot mai mult pe măsură, ce noi popoare '­or păși pe­­ calea­ socialismului, în felul acesta considerăm că trebuie să ne aducem contribuția la cauza gene­rală a Socialism­­ului. (Aplauze însufle­­țite). T­ocmai pornind de la aceste­ consi­­­­derente și-a expus partidul nostru poziția față de evenimentele tragice care au avut loc în Cehoslovacia, ex­­primîndu-și dorința ca situația creată să fie rezolvată pornindu-se de la răspunderea față de socialism, de la restabilirea relațiilor de egalitate în­tre statele socialiste, de la respectul față de independența și suveranitatea națională. De aceea, apreciem că es­te necesar să se realizeze acordul stabilit la Moscova, ca poporul ceho­slovac să-și poată desfășura liber ac­tivitatea de construcție socialistă, ca trupele străine să fie în cel mai scurt timp retrase din Cehoslovacia. (A­­plauze). Stimați tovarăși. Stați în fața unor evenimente, sau mai bine zis, a unor sarcini deschiderea anului universitar, noi. A­­vem o nouă lege a învățămîntului care oferă o bază superioară pentru dezvoltarea activității de formare a tinerelor generații. Consider că în preocupările dv. un loc principal tre­buie să-l ocupe pregătirea în bune condiții a noului an, organizarea des­fășurării procesului de învățămînt, al cercetării științifice, în așa fel încît noile generații care-și însușesc știin­ța și cultura în universitatea și insti­tutele superioare din Cluj, să dobîn­­dească cele mai înaintate cunoștințe, să se pregătească temeinic pentru a-și aduce contribuția la dezvoltarea patriei noastre. în același timp, tine­rii să fie educați în spiritul patriotis­mului socialist, al prieteniei între po­poare,­ al­­ internaționalismului socia­list. în aceasta constă una din îndato­ririle dv. principale în momentul de fată. (Vii aplauze). Noi avem deplină încredere că to­varășii din învățământul superior, toate cadrele didactice din Cluj, oa­menii de știință, de Cultură, toti cei care au de spus un cuvînt în munca de dezvoltare spirituala a patriei, de formare a tinerei generații, nu vor precupeți nici un efort pentru a-și fa­ce datoria, așa cum o cere partidul, cum o cere conștiința lor de cetățeni liberi ai patriei noastre socialiste. (Aplauze vii, puternice). Doresc să vă mulțumesc pentru pri­mirea deosebit de caldă, pentru , cu­vintele, spuse aici de tovarășii care au luat cuvîntul, pentru manifestările de devotament, la adresa partidului, a conducerii sale. în aceasta noi vedem o expresie a încrederii în justețea po­liticii noastre care ne dă convingerea că mergem pe un drum just și că tre­buie să facem totul pentru ca această politică a partidului nostru să fie neabătut realizată în viață. (Vii a­­plauze). Vă asigur, tovarăși, pe dv., pe toți intelectualii din Cluj — așa cum am spus și în fața adunării publice de astăzi — că conducerea noastră de partid, că eu personal, nu vom precupeți nimic pentru a ne face da­toria față de­ popor, față de cauza so­cialismului în patria noastră,și în în­treaga lu­me. Puteți avea încredere că nu există nimic mai presus pentru noi decît servirea poporului, ser­virea cauzei socialismului. (Aplauze furtunoase). Dați-mi voie încă o dată să vă urez multe, multe succese în activi­tatea de. nobilă de formare a tine­relor generații, de dezvoltare a ști­inței și­ culturii, multă sănătate și multă fericire tuturor. (Aplauze În­delung repetate, urale puternice). Vizita tovarășului ION GHEORGHE MAURER în județele Mureș și Sibiu Tovarășul Ion Gheorghe Maurer, me­mbru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al­­ C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Mi­­niștri a făcut în zilele de vineri și s imbătă o vizită de lucru în județele M­u­reș și Sibiu. Oaspetele s-a întîlnit cu oameni ai muncii din industrie, și agricultură,­­­ intelectuali, activiști ai organelor ocale de partid și de stat, cu care a discutat pe larg despre modul în care sînt îndeplinite hotărîrile: Con­trosului al IX-lea și Conferinței­­ Na­­țonale a P.C.R., măsurile luate de partid și­ guvern pentru continuă­­ în­­sorire a României socialiste. Au fost vizitate Combinatul chimic, din Tîrnăveni, cooperativa agricolă de producție din Luduș, Combinatul de îngrășăminte azotoase „Azomu­­e$" și Institutul de medicină și far­­macie din Tg. Mureș. Oamenii muncii din unitățile­­ vizi­­are, numeroși cetățeni din localităț­ile străbătute au făcut tovarășului op Gheorghe Maurer o­ primire­ cal­­tăv entuziastă, ovazionînd îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru­­­ cvarașul Nicolae Ceaușescu, pent­ru­politica internă și externă a partidu­lui. Cu prilejul vizitelor făcute tova­rășul Ion Gheorghe Maurer s-a interesat de modul în care se realizea­­ză sarcinile ce revin unitățilo­r res­pective, de preocupările de perspec­tivă ale conducerilor acestora. Pre­ședintele Consiliului de Miniștri a in­dicat cadrelor de conducere să ia mă­surile cele mai eficiente pentru valo­rificarea maximă a investițiilor, ridi­carea continuă a calității produselor, subliniind posibilitățile și resursele de care­ dispune fiecare, unitate pen­tru obținerea unor succese și mai mari. De asemenea, s-a interesat de profilul actual și perspectivele de dez­voltare ale Centrului universitar Tg Mureș, de activitatea de cercetare științifică a intelectualilor din loca­litate. La Tîrnăveni a avut loc o însufle­țită adunare a activului de partid din oraș. Cei care au luat cuvîntul au exprimat, în numele tuturor oameni­lor muncii din localitate, deplina ade­ziune față de politica­ internă și ex­­ternă a partidului, hotărirea fermă de alta .Înteplini măsurile luate de partid. "Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a subliniat in cuvintul sau succesele obținute de colectivul combinatului, marile transformări pe care orașul Tîrnăveni le-a trăit în ultimele de­cenii. Vorbitorul a arătat că problema na­țională a fost rezolvată în conformi­tate cu interesele naționalităților con­locuitoare, cu principiile marxist-le­­niniste, în continuare el a subliniat că conducerea partidului și statului­­, vede în rezultatele oamenilor muncii în­crederea cu care întregul popor în­conjoară partidul. La întîlnirea de lucru cu intelec­tualii din Tg. Mureș, numeroși vor­bitori — oameni de știință, cultură și artă — au adus în discuție probleme privind activitatea lor de zi cu zi, exprimînd totodată hotărirea de milita cu abnegație pentru înfăptur­a­rea politicii partidului nostru, izvorî­­­tă din gîndurile, năzuințele și voința întregului nostru popor. Luînd cuvîntul, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a înfățișat preocu­pările partidului și statului pentru ri­dicarea continuă a activității științi­fice și­ culturale, pentru asigurarea unor condiții din ce in ce mai bune a acestei activități. El a remarcat preo­cupările intelectualilor din ’Tg. Mu­reș pentru educarea și pregătirea ti­nerei generații. Seara, la Palatul culturii, tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-a întîlnit cu activul de partid din județul Mureș. La întîlnire au luat cuvîntul acti­viști de partid și de stat, muncitori, cadre didactice, în cuvinte calde, vor­bitorii au reafirmat unitatea de nezdruncinat a poporului în jurul partidului — conducător înțelept, în­cercat și hotărît, a cărui politică pro­fund principială asigură dezvoltarea tuturor forțelor creatoare ale oame­nilor muncii, indiferent de naționali­tate, în condițiile unei depline ega­lități în drepturi, în cuvîntul său, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a adresat calde fe­licitări oamenilor muncii din județ — români, maghiari și de alte naționali­tăți — organelor și organizațiilor de partid, pentru rezultatele obținute în muncă. Subliniind faptul că edificarea socialismului este o operă vie, de per­manentă perfecționare și înnoire, vor­ (Continuare în pag. a II-a) IIIIII III!«III Ion Buzenghi, sondor șef, fruntaș în întrecerea socialistă, purtător a trei insi­gne, in timpul forajului la sonda 76 Bogota a Întreprinderii de foraj Tg. Ocna. I Foto: C. BURSUC 1 S-a îmbunătățit calitatea polistirenului Calitatea produselor es­te in­­fluențată de mai mulți factori și in primul rind de materiile prime și auxiliare folosite. In cazul polistirenului, caracteris­ticile acestuia sunt condiționate Îndeosebi de cele ale stirenului monomer. Iată de ce atenția colectivului de aci a fost în­dreptată spre obținerea unui stiren de cit mai bună calitate. Despre aceste eforturi ne-a vorbit și inginerul Cornel Cu­tie, șeful secției stiren-polisti­­ren, care ne-a prezentat citeva din măsurile Întreprinse anul acesta In scopul îmbunătățirii La Combinatul de cauciuc sintetic calității.­In, primul tind .s-a a­­vut .. in vedere că, mu­lte nea­junsuri proveneau tocmai de la instalația pentru producerea stirenului și aici a fost concen­trată atenția. Datorită coro­ziunii la diferite coloane și conducte se sclima rugină, pă­trundea apa în stiren. Antre­nate in stiren, apa și rugina, creau dificultăți mari in con­ducerea reacțiilor de polimeri­­zare. Tocmai de aceea s-a luat măsura ca unele conducte din otel carbon să fie înlocuite cu altele confecționate din oțel inoxidabil recuperate din cele uzate la condensatoare de di­mensiuni mai mari din alte­ ins­talații și astfel au fost echi­pate o serie de condensatoare din instalația stiren. Așadar, o problemă importantă a fost rezolvată la timp, cu cheltuieli mici. De asemenea se constată că în liniile cu căldură excesivă stirenul monomer introdus reacție ducea la lungirea ci­în­elului pină la o oră (din cauza formării de termopolimer în conducta de alimentare a ins­talației P­1 din depozitul S­4). Pentru a se înlătura această dificultate, care ducea la scă­derea caracteristicilor fizico­­mecanice ale polistirenului, s-a izolat termic conducta respec­tivă și s-a suplimentat instala­ția de răcire cu apă. Caracteristia ultimei perioa­de este faptul că operatorii chimiști,­ lăcătușii, maiștrii și inginerii, ori de clte ori apar unele devieri de la mersul nor­mal al procesului, de fabricație, găsesc parcăl mai­­ repede căile cele­­ mai sigure și eficace de redresare,­ menținând utilajele și­ aparatele într-un ritm cons­tant de funcționare. Desigur fiecare intervenție este și un prilej de învățăminte, de îmbo­gățire a experienței în exploa­tarea instalațiilor. Descoperind și luînd noi mă­suri tehnice și organizatorice alături de întărirea disciplinei tehnologice, a controlului pe flu­xul de fabricație, ei vor asigura fără îndoială obținerea de po­­listiren cu caracteristici calita­tive din ce în ce mai bune. Constantin TOMA Intre efort și satisfacție De aici, din fata se­diului Cooperativei a­­gricole de producție din Horgești, privim jos în vale, spre pu­iul Răcătăului, iar prive­liștea incintă. In stii­gă, iazul cooperativei tinde în această zi căl­duroasă au venit bă­ieții la scăldat, iar drept înainte, pe o su­prafață ale cărei mar­gini nu le zărim din cauza unor sălcii și copaci de baltă, se în­tinde grădina de legu­me. Aici, între oamenii care lucrau la prășitul verzei și la culesul vi­­netelor și a castrave­ților, i-am cunoscut pe președintele cooperati­vei Gheorghe Herciu, și pe brigadierul de la grădină, Jennică Nu­­nul. Primul venise vadă în ce măsură să se realizează ritmul lu­crărilor, care-i situația cu livrările către Cen­trul de legume și fruc­te din Bacău, iar celă­lalt, brigadierul, infor­ma pe președinte asu­pra problemelor de ca­re acesta se interesa. Grădina se întinde pe 35 de hectare. Se lucrează atit la int­re­țineri, cit și la recol­tat. Sîntem informați că s-au făcut din bel­șug vinete și castra­­veti, că au fost livrate către C.L.F. circa 15 tone vinete, aproape 30 tone castraveți, peste 150 tone cartoh timpurii. Cartofi­i au fost culeși mai de­mult, iar în locul lor, pe 13 hectare, a fost pusă varză. Cei doi ne asigură că in acest an, cu toată seceta care a influențat negativ creșterea plantelor, veniturile planificate la grădină, adică 507.000 lei, se vor rea­liza. Și cît nu s-a muncit pentru acea­sta ! Oamenii au încă vii în memorie acțiu­nile Întreprinse pentru combaterea efectelor secetei, acțiuni care au solicitat zi și noap­te eforturile a nume­roși membri coopera­tori. Noaptea, depozi­tau apa în „lacuri de acumulare", iar ziua cu cele două motoare — unul al cooperativei și altui imprumutat —■ iri­gau grădina. Veneau și lucrau cu multa tra­gere de inimă nu nu­mai cei tineri, ci și batrînii pensionari, ca frat­ii Mal fin și Berent Mateieș. Au dat dovadă de hărni­­­cie, în acele zile, ca și acum, și Carolina Lu­caci, și Ștefan Gali, și Ștefan Balint. Ar tre­bui, in­ mod Í­it­esc, să apară în aceste însem­nări numele tuturor celor fruntași. Dar ei sunt toți cei de la gră­dină, iar numărul lor întrece o sută. Acum a venit vremea culesu­lui. Sunt culese o par­te din aceste­­ bogății smulse pămintului cu atitea efortuii, cu atî­­tea griji. In sprijinul celor de la grădină —­ pentru că nu mai dove­desc cu treaba — au venit o parte din coo­peratorii brigăzilor treia de cîmp și vitico­a­lă. Munca lor nu este deloc ușoară, dar în schimb este compen­sată de satisfacții. V. LUCIAN 1 Pagina a lll-a MAGAZIN Íf

Next