Steagul Roşu, septembrie 1968 (Anul 23, nr. 4842-4862)
1968-09-01 / nr. 4842
Anul XXIII Nr. 4842 (6321) Duminici 1 sept. 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU * * După cum am mai anunțat, în încheierea vizitei pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășii Gheorghe Apostol și Manea Mănescu au facut-o în județul Cluj a avut loc, vineri seara, o întîlnire cu intelectualii din Cluj. Importantă și veche cetate universitară, centru științific și umanistic de prim rang al țării, Clujul anilor de construcție socialistă adăugat la frumoasa aureolă, în caare au strălucit numele unor Babeș, Racoviță, Sextil Pușcariu, Blaga, Satieganu, noi și noi valori care au întregit și întregesc patrimoniul spiritual al patriei, în continuă înflorire. Ca și în alte centre de veche tradiție sau mai noi, cultura, știința, cercetarea în toate domeniile au fost și sunt temeinic înzestrate, printr-o puternică bază materială, prin impulsul unui amplu avint creator, care a captat toate energiile, impuls și efervescență, specifice epocii noastre socialiste. Cu prilejul vizitei tovarășului Nicolae Ceaușescu, intelectualitatea clujeană s-a adunat să-și exprime recunoștința față de partid și guvern, sa-și afirme încă o dată unanimitatea de simțire și gîndire față de politica înțeleaptă a partidului nostru comunist, să-și întărească hotărît legământul de a-și înzeci eforturile în opera de edificare socialistă a României. în sala mare a Casei Universitarilor, oaspeții sunt primiți cu multă căldură de intelectualii clujeni din toate generațiile, care aplaudă și ovaționează puternic. Marea adunare a intelectualilor, la care sunt prezenți și acad. Ștefan Bălan, ministrul învățământului, și acad. Miron Nicolescu, președintele Academiei, este deschisă de Remus Bucșa, prim-secretar al Comitetului municipal al P.C.R., care, salutîndu-l pe secretarul general al C.C. al partidului în numele oamenilor de cultură din Cluj, subliniază că asemenea întâlniri dintre conducătorii partidului și statului nostru și intelectualitate au devenit tradiție în România. . Au luat cuvîntul prof. dr. docent Ștefan Pascu, membru corespondent al Academiei, decanul facultate de istorie și filozofie a Universității „Baloeș-Bolyai", Leiay Itajos, redactor-șef al revistei „Utunk", prof. ing. Emil Negruțiu, rectorul Institutului, agronomic „Dr. Petru Groza", Balogh Edgar, redactor-șef adjunct al revistei „Korunk", și Aurel Rău, redactor-șef al revistei „Steaua", în aclamațiile Întregii adunări ia apoi cuvintul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea este subliniată cu aplauze și urale. Fiecare cuvînt al secretarului general al partidului, fiecare idee — parte integrantă a programului partidului nostru comunist —, fiecare accent reprezentând comandamentele acestui moment istoric este urmărit cu atenție de întreaga adunare, de toți participanții la această întîlnire bogată in semnificații, încă o dată, cu și mai multă vigoare, ci și mai înflăcărat avînt, intelectualitatea clujeană din toate generațiile, fără deosebire de naționalitate, iși dovedește atașamentul deplin la politica internă și externă a partidului și statului nostru, exprimîndu-și hotărîrea de a-și aduce aportul la sporirea tezaurului de valori al patriei noastre socialiste, la prosperitatea, demnitatea , și fericirea României socialiste. Adunarea ia sfîrșit într-o atmosferă de puternic entuziasm. Se aplaudă și se ovaționează îndelung pentru partid, pentru conducerea sa pentru România socialistă. Intîlnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu intelectualii din Cluj Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși, vă rog să mă scuzați dacă nu voi reuși să dau grai tuturor sentimentelor pe care le încerc în întîlnirea cu ele. Sunt după o zi de adunări, de multiple impresii, și îmi e greu să redau în cuvinte emoția pe care mi-o provoacă întîlnirea cu oamenii de știința și cultură din Cluj. (Aplauze entuziaste). Dv., ca întreaga intelectualitate a României socialiste, reprezentați un detașament însemnat al poporului nostru, cu un rol de o deosebită importantă în întreaga activitate de edificare a orînduirii socialiste. Socialismul, concepția științifică despre lume și viață a proletariatului, a sintetizat și sintetizează tot ceea ce a creat omenirea mai bun de-a lungul mileniilor și a ridicat aceste cuceriri la rangul de știință socială menită să asigure făurirea unei societăți în care omul să fie cu adevărat stăpîn pe destinele sale, făuritorul propriei sale istorii. (Aplauze puternice). Fără îndoială, hotărîtoare în întreaga activitate umană este creația de bunuri materiale, pentru că aceasta determină în mare măsură schimbările care au loc în societate. Dar nu este mai puțin adevărat că gândirea umană, știința, mai cu seamă în societatea de astăzi, au devenit o forță materială cu un rol hotărâtor în întreaga viață socială, inclusiv în dezvoltarea materială a societății. (Aplauze). De aceea, partidul nostru, guvernul țării noastre, preocupîndu-se de dezvoltarea bazei materiale, de dezvoltarea economiei naționale, a industriei și agriculturii, acordă o atenție deosebită științei și Culturii ; sîntem conștienți că fără aceasta nu putem asigura mersul înainte al patriei noastre. (Aplauze). Avem rezultate bune în dezvoltarea științei și culturii în țara noastră. In raport cu situația de acum douăzeci și ceva de ani, nivelul general de cultură al poporului nostru s-a ridicat la un stadiu incomparabil, numărul intelectualilor a crescut de mai multe ori, și nu există sector al activității materiale și sociale unde omul de știință și cultură, alături de muncitori și țărani, sub conducerea partidului nostru, să nu participe cu întreaga sa forță de gîndire și de creație la făurirea societății noi socialiste. (Vii și îndelungi aplauze). Noi, conducerea partidului și statului, prețuim mult activitatea intelectualilor și, în mod deosebit, dați-mi voie să spun, prețuim aportul pe care îl aduc oamenii de știință și cultură din Cluj — detașament de valoare al intelectualității din România socialistă. (Aplauze puternice). Prețuim, de asemenea, faptul că aici, ca și în alte centre universitare din țară, muncesc laolaltă intelectuali români, maghiari, germani, își unesc eforturile, capacitatea, pentru a contribui la ridicarea științei și culturii patriei noastre pe culmi tot mai înalte, își însușesc tot ce este mai bun pe plan international în domeniul cunoașterii, aducîndu-și propria contribuție la îmbogățirea tezaurului universal al civilizației. Vă felicităm din toată inima pentru aportul deosebit de valoros pe care îl aduceți la înflorirea științei și culturii, a întregii creații spirituale a României socialiste. (Aplauze puternice). Desigur, tovarăși, una din problemele importante în dezvoltarea societății omenești, acolo unde locuiesc împreună oameni de diferite naționalități, este rezolvarea justă a raporturilor sociale dintre aceștia, asigurarea egalității depline a tuturor, în toate domeniile de activitate. Numai așa omul poate să se simtă liber, poate să-și pună cunoștințele, întreaga sa capacitate, în serviciul bunăstării și fericirii poporului. Putem spune, tovarăși, că în patria noastră, în România, am realizat pe deplin această egalitate între oameni, indiferent de naționalitate, în toate domeniile de activitate. (Aplauze entuziaste, prelungite). Dumneavoastră, ca oameni de știință și cultură, știți foarte bine că, indiferent în ce limbă sînt exprimate, rezultatele cercetării științifice — ale fizicii, matematicii, chiar și ale istoriei și arheologiei — sînt aceleași atunci cînd cercetarea se face cu adevărat corect. (Vii aplauze). Nici poezia, proza, teatrul, muzica nu cunosc granițe de limbă. Indiferent în ce limbă sunt create, marile opere de artă, — mă refer la literatură, căci muzica are limba ei proprie, internațională, — aici, s-ar putea spune, s-a realizat internaționalismul (animație în sală) — exprimă aceleași idei și simțăminte. Depinde desigur de ceea ce dorește scriitorul, poetul, sau artistul respectiv să redea, de modul în care înțelege el sensul vremii, preocupările și aspirațiile societății și de măsura în care dorește să se încadreze în aceste preocupări. Depinde de voința și de puterea sa de a face din opera de artă pe care o făurește o expresie a năzuințelor de libertate și dreptate socială ale omenirii. Pentru că numai atunci arta servește cu adevărat cauza progresului, cauzat socialismului. (Aplauze, puternice, prelungite). Aș putea spune că în știință, în artă, în cultură se merge cu un pas înainte în realizarea unității în creație, peste deosebirile de naționalitate și limbă, pentru că știința și cultura înaintată este una singură și ea nu cunoaște diferențe de naționalitate, nu cunoaște decât o singură lege: progresul omenirii, realizarea unei vieți mai bune pentru toți oamenii. (Aplauze însuflețite). De aceea, consider că este necesar ca intelectualii noștri, indiferent în ce domeniu de activitate lucrează, indiferent de naționalitate, să-și unească forța, capacitatea, priceperea pentru ridicarea continuă a nivelului general al științei și culturii patriei noastre. Aceasta e calea pe care își pot aduce contribuția activă la întreaga muncă desfășurată de poporul nostru pentru construirea socialismului, pentru făurirea condițiilor de trecere treptată spre comunism. (Aplauze îndelungate). Stimați tovarăși. Situația raporturilor de astăzi dintre țările socialiste, dintre partidele comuniste și muncitorești ne îngrijorează pe toți, îi îngrijorează pe toți comuniștii. Cînd noi am pășit pe drumul luptei de eliberare a omului de asuprire, pentru eliberarea socială și națională a maselor, pentru înfăptuirea celei mai drepte societăți din lume — în care omul să se simtă cu adevărat om, în care tot ce se făurește în societate să fie închinat omului— nu ne-am gîndit niciodată că se poate ajunge ca intre comuniști, între tarile socialiste să se folosească forța pentru impunerea unui anumit punct de vedere. Nu se poate concepe că asemenea lucruri sunt compatibile cu ideologia noastră, cu concepția noastră științifică despre viață și despre lume. Aceasta poate avea ceva comun cu epoca lui Ludovic al XIV- lea — să mă îndrepte istoricii dacă greșesc — care spunea „l'etat c'est moi". Sunt unii teoreticieni care își arogă dreptul de a da judecăți definitive, după principiul: „le marxism c'est moi". Nu, nimeni nu poate să afirme: „marxismul sunt eu". (Aplauze furtunoase, orale). Marxismleninismul nu este proprietatea nimănui , el este o concepție științifică, și numai în măsura în care toți oamenii politici, toți oamenii de știință, toți oamenii care gîndesc analizează dezvoltarea socială bazîndu-se pe această concepție, pe ideile materialismului dialectic și istoric, pot trage concluzii juste despre dezvoltarea societății, pot găsi soluții adecvate problemelor pe care le ridică viața. (Aplauze, urale). Mai mult ca oricînd, omenirea are nevoie de gîndire creatoare, de oameni care să judece, să reflecteze, să-și exprime părerea despre noile procese sociale. Fără îndoială, nu toți vor fi la înălțime, nu toți vor formula cele mai juste puncte de vedere. Dar numai din confruntarea ideilor se poate cristaliza adevărul, se poate asigura mersul înainte al științei sociale, al marxism-leninismului. (Aplauze vii, prelungite). Iată de ce partidul nostru consideră că în abordarea și interpretarea problemelor dezvoltării sociale contemporane, atît din țările socialiste, cît și din lumea capitalistă, trebuie să se pună capăt practicii etichetărilor, injuriilor, anatemizării, căreia împiedică gîndirea, o trag înapoi. 'Să se dea curs liber cunoașterii științifice, gîndirii omului, pentru că numai așa socialismul, progresul vor triumfa. Noi acceptăm, mai mult sau mai puțin, schimburi de păreri în fizică, în biologie, în matematică — spun „mai mult sau mai puțin“ pentru că au fost vremuri cînd și în știință, anumite ramuri, cibernetica de pildă, sau o anumită concepție biologică au fost considerate reacționare. Ce ne-a adus lucrul acesta tovarăși ? Stagnare, dare înapoi. Cu atît mai mult în științele sociale nu se poate admite să se pună frîu gîndirii omului, cercetării științifice — dacă vrem să facem cu adevărat știință, dacă vrem să asigurăm dezvoltarea rapidă a omenirii pe calea socialismului și comunismului. (Aplauze însuflețite). Noi vă rugăm, tovarăși, pe dv..cei din Cluj, — așa cum rugăm pe toți intelectualii noștri, pe toți oamenii muncii din patria noastră — să vă ridicați necontenit nivelul de cunoștințe în domeniul în care lucrați, să cercetați, să confruntați ideile, părerile. Nu este nici un păcat dacă unele păreri se vor dovedi neadevărate, pentru că nu există în lume, de cînd a început gîndirea omenească, om care să fi exprimat totdeauna numai și numai idei juste. Căutarea, cercetarea, adevărul au răzbit cu greu, și mulți, cei mai mari savanți au avut și insuccese și succese. Numai o cercetare liberă, numai o gîndire liberă pot asigura progresul în toate domeniile de activitate. (Aplauze entuziaste). Un singur lucru cerem, tovarăși, ca în toate dezbaterile științifice să se pornească de la dorința cinstită, sinceră, de a servi mersul înainte al societății noastre socialiste, idealurile poporului nostru, ca în tot ceea ce facem să avem un singur crez, o singură năzuință, făurirea socialismului și comunismului în România. (Aplauze vii, îndelungate). Acționînd în acest fel, noi ne îndeplinim, fără îndoială, o îndatorire față de poporul căruia îi aparținem, față de societatea în mijlocul căreia ne desfășurăm activitatea. Dar care este oare prima îndatorire a unui partid de guvernământ, așa cum o întrevedea Lenin? Este tocmai aceea de a, ști »să edifice socialismul, de a da,exemplu în făurirea noii orînduiri sociale. Numai îndeplinindu-n această obligație fată de poporul nosatru ne îndeplinim și una din înaltele îndatoriri internaționaliste. Clasa muncitoare, intelectualii, popoarele din alte țări vor învăța din exemplul țărilor care construiesc socialismul, își vor intensifica lupta pentru răsturnarea jugului burgheziei și moșierimii, pentru înfăptuirea societății eliberate de exploatare. Numai realizînd între țările socialiste raporturi de deplină egalitate în drepturi, de respectare a independenței naționale, de întrajutorare tovărășească, de neamestec în treburile interne, putem oferi popoarelor un model superior de relații între state. Fără îndoială că aceste relații’ se vor perfecționa tot mai mult pe măsură, ce noi popoare 'or păși pe calea socialismului, în felul acesta considerăm că trebuie să ne aducem contribuția la cauza generală a Socialismului. (Aplauze însuflețite). Tocmai pornind de la aceste considerente și-a expus partidul nostru poziția față de evenimentele tragice care au avut loc în Cehoslovacia, exprimîndu-și dorința ca situația creată să fie rezolvată pornindu-se de la răspunderea față de socialism, de la restabilirea relațiilor de egalitate între statele socialiste, de la respectul față de independența și suveranitatea națională. De aceea, apreciem că este necesar să se realizeze acordul stabilit la Moscova, ca poporul cehoslovac să-și poată desfășura liber activitatea de construcție socialistă, ca trupele străine să fie în cel mai scurt timp retrase din Cehoslovacia. (Aplauze). Stimați tovarăși. Stați în fața unor evenimente, sau mai bine zis, a unor sarcini deschiderea anului universitar, noi. Avem o nouă lege a învățămîntului care oferă o bază superioară pentru dezvoltarea activității de formare a tinerelor generații. Consider că în preocupările dv. un loc principal trebuie să-l ocupe pregătirea în bune condiții a noului an, organizarea desfășurării procesului de învățămînt, al cercetării științifice, în așa fel încît noile generații care-și însușesc știința și cultura în universitatea și institutele superioare din Cluj, să dobîndească cele mai înaintate cunoștințe, să se pregătească temeinic pentru a-și aduce contribuția la dezvoltarea patriei noastre. în același timp, tinerii să fie educați în spiritul patriotismului socialist, al prieteniei între popoare, al internaționalismului socialist. în aceasta constă una din îndatoririle dv. principale în momentul de fată. (Vii aplauze). Noi avem deplină încredere că tovarășii din învățământul superior, toate cadrele didactice din Cluj, oamenii de știință, de Cultură, toti cei care au de spus un cuvînt în munca de dezvoltare spirituala a patriei, de formare a tinerei generații, nu vor precupeți nici un efort pentru a-și face datoria, așa cum o cere partidul, cum o cere conștiința lor de cetățeni liberi ai patriei noastre socialiste. (Aplauze vii, puternice). Doresc să vă mulțumesc pentru primirea deosebit de caldă, pentru , cuvintele, spuse aici de tovarășii care au luat cuvîntul, pentru manifestările de devotament, la adresa partidului, a conducerii sale. în aceasta noi vedem o expresie a încrederii în justețea politicii noastre care ne dă convingerea că mergem pe un drum just și că trebuie să facem totul pentru ca această politică a partidului nostru să fie neabătut realizată în viață. (Vii aplauze). Vă asigur, tovarăși, pe dv., pe toți intelectualii din Cluj — așa cum am spus și în fața adunării publice de astăzi — că conducerea noastră de partid, că eu personal, nu vom precupeți nimic pentru a ne face datoria față de popor, față de cauza socialismului în patria noastră,și în întreaga lume. Puteți avea încredere că nu există nimic mai presus pentru noi decît servirea poporului, servirea cauzei socialismului. (Aplauze furtunoase). Dați-mi voie încă o dată să vă urez multe, multe succese în activitatea de. nobilă de formare a tinerelor generații, de dezvoltare a științei și culturii, multă sănătate și multă fericire tuturor. (Aplauze Îndelung repetate, urale puternice). Vizita tovarășului ION GHEORGHE MAURER în județele Mureș și Sibiu Tovarășul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri a făcut în zilele de vineri și s imbătă o vizită de lucru în județele Mureș și Sibiu. Oaspetele s-a întîlnit cu oameni ai muncii din industrie, și agricultură, intelectuali, activiști ai organelor ocale de partid și de stat, cu care a discutat pe larg despre modul în care sînt îndeplinite hotărîrile: Controsului al IX-lea și Conferinței Națonale a P.C.R., măsurile luate de partid și guvern pentru continuă însorire a României socialiste. Au fost vizitate Combinatul chimic, din Tîrnăveni, cooperativa agricolă de producție din Luduș, Combinatul de îngrășăminte azotoase „Azomue$" și Institutul de medicină și farmacie din Tg. Mureș. Oamenii muncii din unitățile viziare, numeroși cetățeni din localitățile străbătute au făcut tovarășului op Gheorghe Maurer o primire caltăv entuziastă, ovazionînd îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru cvarașul Nicolae Ceaușescu, pentrupolitica internă și externă a partidului. Cu prilejul vizitelor făcute tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-a interesat de modul în care se realizează sarcinile ce revin unităților respective, de preocupările de perspectivă ale conducerilor acestora. Președintele Consiliului de Miniștri a indicat cadrelor de conducere să ia măsurile cele mai eficiente pentru valorificarea maximă a investițiilor, ridicarea continuă a calității produselor, subliniind posibilitățile și resursele de care dispune fiecare, unitate pentru obținerea unor succese și mai mari. De asemenea, s-a interesat de profilul actual și perspectivele de dezvoltare ale Centrului universitar Tg Mureș, de activitatea de cercetare științifică a intelectualilor din localitate. La Tîrnăveni a avut loc o însuflețită adunare a activului de partid din oraș. Cei care au luat cuvîntul au exprimat, în numele tuturor oamenilor muncii din localitate, deplina adeziune față de politica internă și externă a partidului, hotărirea fermă de alta .Înteplini măsurile luate de partid. "Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a subliniat in cuvintul sau succesele obținute de colectivul combinatului, marile transformări pe care orașul Tîrnăveni le-a trăit în ultimele decenii. Vorbitorul a arătat că problema națională a fost rezolvată în conformitate cu interesele naționalităților conlocuitoare, cu principiile marxist-leniniste, în continuare el a subliniat că conducerea partidului și statului, vede în rezultatele oamenilor muncii încrederea cu care întregul popor înconjoară partidul. La întîlnirea de lucru cu intelectualii din Tg. Mureș, numeroși vorbitori — oameni de știință, cultură și artă — au adus în discuție probleme privind activitatea lor de zi cu zi, exprimînd totodată hotărirea de milita cu abnegație pentru înfăpturarea politicii partidului nostru, izvorîtă din gîndurile, năzuințele și voința întregului nostru popor. Luînd cuvîntul, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a înfățișat preocupările partidului și statului pentru ridicarea continuă a activității științifice și culturale, pentru asigurarea unor condiții din ce in ce mai bune a acestei activități. El a remarcat preocupările intelectualilor din ’Tg. Mureș pentru educarea și pregătirea tinerei generații. Seara, la Palatul culturii, tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-a întîlnit cu activul de partid din județul Mureș. La întîlnire au luat cuvîntul activiști de partid și de stat, muncitori, cadre didactice, în cuvinte calde, vorbitorii au reafirmat unitatea de nezdruncinat a poporului în jurul partidului — conducător înțelept, încercat și hotărît, a cărui politică profund principială asigură dezvoltarea tuturor forțelor creatoare ale oamenilor muncii, indiferent de naționalitate, în condițiile unei depline egalități în drepturi, în cuvîntul său, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a adresat calde felicitări oamenilor muncii din județ — români, maghiari și de alte naționalități — organelor și organizațiilor de partid, pentru rezultatele obținute în muncă. Subliniind faptul că edificarea socialismului este o operă vie, de permanentă perfecționare și înnoire, vor (Continuare în pag. a II-a) IIIIII III!«III Ion Buzenghi, sondor șef, fruntaș în întrecerea socialistă, purtător a trei insigne, in timpul forajului la sonda 76 Bogota a Întreprinderii de foraj Tg. Ocna. I Foto: C. BURSUC 1 S-a îmbunătățit calitatea polistirenului Calitatea produselor este influențată de mai mulți factori și in primul rind de materiile prime și auxiliare folosite. In cazul polistirenului, caracteristicile acestuia sunt condiționate Îndeosebi de cele ale stirenului monomer. Iată de ce atenția colectivului de aci a fost îndreptată spre obținerea unui stiren de cit mai bună calitate. Despre aceste eforturi ne-a vorbit și inginerul Cornel Cutie, șeful secției stiren-polistiren, care ne-a prezentat citeva din măsurile Întreprinse anul acesta In scopul îmbunătățirii La Combinatul de cauciuc sintetic calității.In, primul tind .s-a avut .. in vedere că, multe neajunsuri proveneau tocmai de la instalația pentru producerea stirenului și aici a fost concentrată atenția. Datorită coroziunii la diferite coloane și conducte se sclima rugină, pătrundea apa în stiren. Antrenate in stiren, apa și rugina, creau dificultăți mari in conducerea reacțiilor de polimerizare. Tocmai de aceea s-a luat măsura ca unele conducte din otel carbon să fie înlocuite cu altele confecționate din oțel inoxidabil recuperate din cele uzate la condensatoare de dimensiuni mai mari din alte instalații și astfel au fost echipate o serie de condensatoare din instalația stiren. Așadar, o problemă importantă a fost rezolvată la timp, cu cheltuieli mici. De asemenea se constată că în liniile cu căldură excesivă stirenul monomer introdus reacție ducea la lungirea ciînelului pină la o oră (din cauza formării de termopolimer în conducta de alimentare a instalației P1 din depozitul S4). Pentru a se înlătura această dificultate, care ducea la scăderea caracteristicilor fizicomecanice ale polistirenului, s-a izolat termic conducta respectivă și s-a suplimentat instalația de răcire cu apă. Caracteristia ultimei perioade este faptul că operatorii chimiști, lăcătușii, maiștrii și inginerii, ori de clte ori apar unele devieri de la mersul normal al procesului, de fabricație, găsesc parcăl mai repede căile cele mai sigure și eficace de redresare, menținând utilajele și aparatele într-un ritm constant de funcționare. Desigur fiecare intervenție este și un prilej de învățăminte, de îmbogățire a experienței în exploatarea instalațiilor. Descoperind și luînd noi măsuri tehnice și organizatorice alături de întărirea disciplinei tehnologice, a controlului pe fluxul de fabricație, ei vor asigura fără îndoială obținerea de polistiren cu caracteristici calitative din ce în ce mai bune. Constantin TOMA Intre efort și satisfacție De aici, din fata sediului Cooperativei agricole de producție din Horgești, privim jos în vale, spre puiul Răcătăului, iar priveliștea incintă. In stiigă, iazul cooperativei tinde în această zi călduroasă au venit băieții la scăldat, iar drept înainte, pe o suprafață ale cărei margini nu le zărim din cauza unor sălcii și copaci de baltă, se întinde grădina de legume. Aici, între oamenii care lucrau la prășitul verzei și la culesul vinetelor și a castraveților, i-am cunoscut pe președintele cooperativei Gheorghe Herciu, și pe brigadierul de la grădină, Jennică Nunul. Primul venise vadă în ce măsură să se realizează ritmul lucrărilor, care-i situația cu livrările către Centrul de legume și fructe din Bacău, iar celălalt, brigadierul, informa pe președinte asupra problemelor de care acesta se interesa. Grădina se întinde pe 35 de hectare. Se lucrează atit la intrețineri, cit și la recoltat. Sîntem informați că s-au făcut din belșug vinete și castraveti, că au fost livrate către C.L.F. circa 15 tone vinete, aproape 30 tone castraveți, peste 150 tone cartoh timpurii. Cartofii au fost culeși mai demult, iar în locul lor, pe 13 hectare, a fost pusă varză. Cei doi ne asigură că in acest an, cu toată seceta care a influențat negativ creșterea plantelor, veniturile planificate la grădină, adică 507.000 lei, se vor realiza. Și cît nu s-a muncit pentru aceasta ! Oamenii au încă vii în memorie acțiunile Întreprinse pentru combaterea efectelor secetei, acțiuni care au solicitat zi și noapte eforturile a numeroși membri cooperatori. Noaptea, depozitau apa în „lacuri de acumulare", iar ziua cu cele două motoare — unul al cooperativei și altui imprumutat —■ irigau grădina. Veneau și lucrau cu multa tragere de inimă nu numai cei tineri, ci și batrînii pensionari, ca fratii Mal fin și Berent Mateieș. Au dat dovadă de hărnicie, în acele zile, ca și acum, și Carolina Lucaci, și Ștefan Gali, și Ștefan Balint. Ar trebui, in mod Íitesc, să apară în aceste însemnări numele tuturor celor fruntași. Dar ei sunt toți cei de la grădină, iar numărul lor întrece o sută. Acum a venit vremea culesului. Sunt culese o parte din aceste bogății smulse pămintului cu atitea efortuii, cu atîtea griji. In sprijinul celor de la grădină — pentru că nu mai dovedesc cu treaba — au venit o parte din cooperatorii brigăzilor treia de cîmp și viticoală. Munca lor nu este deloc ușoară, dar în schimb este compensată de satisfacții. V. LUCIAN 1 Pagina a lll-a MAGAZIN Íf