Steagul Roşu, octombrie 1968 (Anul 23, nr. 4867-4893)

1968-10-09 / nr. 4874

y Anul XXIII Nr. 4874 (6353) MIERCURI 9 oct. 30 banii ORGAN 1968 4 pagini AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACAU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Adunările și conferințele pentru dări de seamă și alegeri Prilej de creștere a rolului dinamic și mobilizator al organizațiilor de partid Anul acesta, adunările și conferin­țele pentru dări de seamă și alegeri, care au loc în grupele de partid, or­ganizațiile de bază și organizații con­duse de comitete de partid din între­prinderi, instituții, școli, institute de în­­vățâmînt superior, cartiere, unități so­cialiste din agricultură, comune, orga­nizații orășenești și municipale, pre­cum și în organizația județeană de partid, se desfășoară în perioada 15 octombrie — 25 decembrie. Ele au loc in condițiile în care oamenii muncii cu abnegație și entuziasm dau viață hotărîrilor, de însemnătate istorică, ale Conferinței Naționale, programului vast și însuflețitor de înflorire a Ro­mâniei socialiste, elaborat de Con­gresul al IX-lea al P.C.R. , în condi­țiile continuei perfecționări a struc­turii organizatorice a partidului, im­pusă de noua împărțire administrativ­­teritorială a țării, de necesitatea exer­citării cît mai eficiente a rolului con­ducător al partidului în toate sectoa­rele de activitate, a asigurării cadru­lui favorabil mobilizării tuturor comu­niștilor, a oamenilor muncii, la aplica­rea în viață a liniei politice a parti­dului. Caracteristica dominantă a adună­rilor și conferințelor pentru dări de seamă și alegeri o va constitui, așa­dar, dezvăluirea și punerea în circui­tul economic a noi valori materiale de care dispun întreprinderile, pe ba­za fructificării depline a capacității creatoare a maselor, analiza exigen­tă, în spirit critic și autocritic, a activi­tății desfășurate de organizațiile de partid, în vederea generalizării expe­rienței pozitive, a sublinierii metode­lor eficiente folosite în activitatea lor, pentru continua perfecționare a stilu­lui de muncă al noilor organe alese. Cu alte cuvinte, adunările și confe­rințele pentru dări de seamă și ale­geri trebuie să constituie un impor­tant factor dinamizator, de mobilizare a forțelor tuturor organizațiilor de partid la îndeplinirea in cel mai înalt nivel a obiectivelor trasate de istori­cul Congres al IX-lea al partidului. Cum trebuie pregătite adunările și conferințele pentru dări de seamă și alegeri pentru ca ele să îndeplinească aceste deziderate ? Cum să le asigu­răm un conținut cît mai bogat, o des­fășurare cît mai vie, o eficiență cît mai mare ? Cum să fie întocmite dă­rile de seamă, care vor fi puse dez­baterilor, pentru a suscita o partici­pare largă la cuvînt, discuții comba­tive și fertile ? Care trebuie să fie componența noilor organe alese pen­tru a asigura încă din primele zile transpunerea în viață a planurilor de măsuri, a sarcinilor multiple și tot mai complexe pe care le ridică desă­vârșirea construcției socialiste in patria noastră în etapa actuală ? Iată cîte­­va dintre problemele asupra cărora considerăm că este necesar să ne o­­prim, acum, cînd în organizațiile de partid au loc intense pregătiri pentru crearea tuturor condițiilor organizato­rice in vederea desfășurării în cele mai bune condiții a adunărilor și con­ferințelor pentru dări de seamă și ale­geri. In întreprinderi, instituții și co­mune, pe baza unor studii prealabile, s-au făcut propunerile necesare în ve­derea îmbunătățirii structurii organi­zatorice, corespunzătoare rolului și a­­tribuțiilor largi pe care le au în pre­zent organizațiile de partid. La­ni- Constantin LĂCĂTUȘU secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R. velul majorității comitetelor de partid s-a făcut confruntarea evidenței mem­brilor de partid din organizațiile de bază, stabilindu-se măsurile necesa­re , se stabilesc normele de reprezen­tare pentru conferințele de partid, da­tele cînd se vor desfășura alegerile în organizațiile de partid, colectivele care vor întocmi dările de seamă și proiectele de măsuri. Paralel cu pre­gătirea condițiilor pentru desfășurarea alegerilor în organizațiile de partid, comuniștii din intreg județul desfășoa­ră o muncă rodnică pentru a întîm­­pina evenimentul alegerilor din acest an cu rezultate deosebite. in centrul dezbaterilor probleme specifice esențiale, care preocu­pă întreg colectivul Potrivit indicațiilor conducerii par­tidului, organele și organizațiile de partid trebuie să asigure ca lucrările adunărilor generale și ale conferin­țelor de partid pentru dări de seamă și alegeri să se desfășoare operativ, să aibă un accentuat caracter de lu­cru, să dezbată problemele esențiale, care preocupă întregul colectiv, în ge­neral, și pe comuniști, in special, pentru ca membrii de partid să aibă posibilitatea să dezvăluie modalitățile de soluționare a acestora. Se știe că, cu cit fiecărui comunist i se asigură condiții prielnice pentru a-și comuni­ca părerile, pentru a-și­ valorifica ini­țiativa, cu atit dă dovadă de mai mult spirit de răspundere, cu atit este mai mare contribuția pe care și-o a­­duce la rezolvarea sarcinilor organiza­ției. Iar nivelul dezbaterilor, pătrun­derea in miezul problemelor, depind in mod hotărîtor de măsura în care problemele puse in discuție sunt de interes general sau se adresează unui grup restrîns, sunt probleme vitale, sau cu o semnificație minoră. Așadar, in centrul dezbaterilor trebuie să stea problemele specifice, aflate în fața fiecărei întreprinderi, instituții, școli, unități agricole, problemele majore ale dezvoltării economice și social­­culturale a unităților respective, as­pectele esențiale ale muncii organi­­zatorice și politice in vederea înfăp­tuirii sarcinilor ce le stau în față. Ast­fel, organizațiile din industrie, cunos­­cind că planul pe anul 1968 a fost suplimentat cu peste 122 milioane lei, în vederea reducerii efectelor negati­ve ale secetei, vor trebui să aibă in vedere îndeosebi problema îndeplini­rii ritmice și calitative a planului de producție la toți indicatorii. Statistici­le arată că pe primele 9 luni ale a­­nului, pe ansamblul industriei județu­lui, planul la producția globală și la producția marfă vindută și încasată a fost îndeplinit în proporție de 101,7 la sută. Pe primele 8 luni ale anului s-au obținut economii suplimentare la prețul de cost de circa 55.000.000 lei, și însemnate beneficii peste plan. Asemenea rezultate reprezintă o pre­misă sigură pentru noi realizări, aten­ția râmînind să fie in continuare în­dreptată spre valorificarea superioară a rezervelor interne existente. Ele de­finesc contribuția însemnată a colecti­velor din majoritatea unităților eco­nomice din județul nostru, eficacitatea aportului organizațiilor de partid la înfăptuirea sarcinilor de producție. Există insă, in județul nostru și uni­tăți ca Fabrica de zahăr Sascut, Com­binatul de cauciuc sintetic, I.C.I.L., Vinalcool, care nu și-au realizat sar­cinile de producție, la indicatorii a­­mintiți, iar unitățile comerțului de stat nu și-au realizat planul la desfaceri pe septembrie cu 4.335.000. Cu prile­jul adunărilor și conferințelor pentru dări de seamă și alegeri, comuniștii din aceste unități vor trebui să caute modalitățile, să determine rezervele existente și să hotărască în comun măsurile ce se impun pentru realiza­rea neabătută a sarcinilor de plan pe anul in curs. De la începutul anului, pe județ, planul la export a fost îndeplinit lună de lună. Cu toate acestea, unități ca I.C.I.L.­Bacău, I. F. Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej n-au îndeplinit planul la a­­cest indicator, întreprinderile forestie­re și combinatele de industrializare a lemnului. Fabrica de pielărie și încăl­țăminte „Partizanul", unitățile care aparțin de U.J.C.M., înregistrează nu­meroase refuzuri de calitate, valoa­rea acestora ridicîndu-se la peste 1.320.000 lei. Calitatea produselor va (Continuare în pag. a lll-a) Un criteriu al competenței. Pregătirea șantierelor pentru timpul friguros A imprima activității șantierelor un caracter susținut, în condițiile unui ritm impetuos de lucru, fără perioade de incetinire sau „goluri" provocate de lipsa frontului de execuție pe timpul nefavorabil și friguros - iată unul din țelurile care sunt urmărite azi asiduu de constructori. Înfăptuirea unui asemenea imperativ, firește, pre­supune luarea unui ansamblu de mă­suri bine gîndite, operative și de mare eficiență, al căror rezultat final să nu fie altul decit eliminarea dispropor­țiilor atit de frecvent intîlnite în în­deplinirea­ planului de investiții. De altfel, efectul pozitiv al realizării u­­nor stadii fizice superioare și în pe­rioada timpului friguros ca urmare a creării din vreme­a unor condiții pe șantiere este cunoscut de constructori, iar concentrarea vizibil superioară a­ eforturilor în acest domeniu își are rezultatele ei favorabile. In prezent, pe majoritatea șantierelor din județul nostru, sunt organizate stații centrali­zate de fabricarea betoanelor și mor­tarelor, ateliere pentru confecționa­rea prefabricatelor, armăturilor și co­­frajelor, depozite și magazii pentru materia­le. Dacă în aceste privințe, în gene­ral, situația este satisfăcătoare, cît privește alte imperative ce vizează ritmicitatea realizării planului de in­vestiții în lunile de iarnă ca : asigu­rarea unor stadii fizice corespunză­toare, crearea stocurilor optime de a­­gregare, închiderea spațiilor, execu­tarea drumurilor de acces, revizuirea instalațiilor și asigurarea spațiilor de cazare, acestea s-au realizat mai în­totdeauna necorespunzâtor. Minima­lizarea ori tratarea superficială a a­­cestor probleme stringente au generat consecințe negative, de ordin atit ca­litativ cît și realizare fizică, cu efect nefast asupra respectării graficelor de execuție. Sîntem siguri că condu­cerile șantierelor nu au uitat cite ne­plăceri au existat ca urmare a ter­giversării nejustificate privind luarea­­­ unor măsuri operative de asigurare al condițiilor de lucru pe timpul friguros, experiența tristă a­ anului trecut cînd neglijarea pregătirii unui front de lu­cru cît de cît satisfăcător a dus la crearea de „goluri" în execuție, la predarea­ neritmicâ a unor obiective. Avînd în vedere importanța reali­zării ritmice a planului de investiții, a respectării riguroase a graficelor de execuție și predarea la termen a o­­biectivelor, sarcini de mare răspunde­re ce revin îndeosebi organizațiilor de construcții este luarea­ tuturor măsurilor de asigurare a lucrului pe timpul friguros. In această privință se impune stabilirea unor proiecte de organizare rațională, analizarea cu discernămînt a stadiilor de execuție la fiecare punct de lucru și condiții­lor ce trebuie asigurate pentru­­ buna desfășurare a activității, repartizarea Vasile POMEANU inginer șef la Banca de investiții - Sucursala județeană Bacău (Continuare in pag. a lll­ a) La Buhuși Lucrări de dezvoltare La secția Buhuși a în­treprinderii de industrie locală „Moldova" au în­ceput de curînd impor­tante lucrări de dezvol­tare. Aici, constructorii Trustului Bacău au tre­cut la execuția unei noi centrale termice care va furniza energia necesară încălzirii halelor de pro­ducție și aburul tehnolo­gic necesar uscătoriilor. De asemenea, in cadrul lucrărilor de dezvoltare se va mări capacitatea de producție cu o nouă hală și se va construi o stație de dirijare a apei­­ și o nouă uscatorie, al­­ căror termen de dare in­­ folosință este 30 decem­­­­­brie 1968. I C. BALAlIA corespondent in intimpinarea cerințelor populației (Pe marginea unei convorbiri cu tovarășul CONSTAN­TIN PĂTRĂȘCANU, director al I. R. V. A. Bacău) Acum, toamna, vehicularea borcanelor, a sticlelor, intre populație și întreprinderile de stat se face mai intens. Pentru ca aceste ambalaje să poată fi valorificate judicios, rețeaua I.R.V.A., care cuprinde în ju­dețul Bacău numeroase centre de achiziții, și-a adaptat pro­gramul de funcționare de așa natură, incit să fie la dispozi­ția populației în orele cele mai potrivite. De exemplu, în Mu­nicipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej s-a introdus funcționarea centrului de achiziții din piața orașului în două schimburi: în Bacău acest orar este acum, toamna diferențiat pe zone și cartiere. Trebuie amintit și faptul că I.R.V.A. merge și la domiciliul cetățenilor, folosind achizitori autorizați pentru a recupera ambalajele din sticlă, la preț de învoială. Numărul achizito­rilor este de peste 100 in jude­țul Bacău. Pe de altă parte, l.R.V.A. Bacău a introdus vîn­­zarea pentru populație a unor sortimente de sticle și borcane ușor ciobite și la prețurii re­duse care pot fi folosite în gospodărie, pentru conserve de toamnă-iarnă. E de adăugat faptul că se vînd și butoaie pentru murături, butoaie care în prealabil au fost recondițio­nate in mod corespunzător. A­­cestea pot fi procurate de la depozitele I.R.V.A. din Bacău, Comănești, Municipiul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej. De aseme­nea, butoaiele se vînd și în tîr­­guri și odoare. De reținut și faptul că pen­tru a se veni în ajutorul cetă­țenilor, în scurt timp, se vor instala noi unități la Cornișa Bistriței și pe strada N. Băl­­cescu din Bacău, în Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej și la Moinești. Așadar, ii invităm pe cetățeni (și in special pe gospodine), să viziteze cît mai des centrele l.R.V.A. Două hectare de seră în Municipiul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, recent, au fost date în exploatare două hectare de destinate producerii de roșii seră în două cicluri. Noul obiectiv s-a con­struit din fondurile a 4 cooperative agricole de producție și anume : Tg. Trotuș, Gheorghe Gheorghiu- Dej, Gură Văii și Ștefan cel Mare. Aceasta reprezintă una din acțiu­nile însemnate de cooperare din județ. Investiția, de aproape 8.000.000 lei, va fi amortizată în mai puțin de 3 ani. Cele două hectare de seră au fost plantate în luna d‘septembrie cu răsaduri din soiul MONEY ME­RER urmînd ca in luna ianuarie să se obțină prima recoltă. Încălzirea serei se face cu abur din conduc­ta de termoficare a orașului. II I Universitatea populară băcăuană inaugurează un nou an de activitate vorbesc conducătorii acestei instituții Făcând o sumară privire retrospectivă asupra celor câțiva ani de existență a Universității populare din Bacău, consemnăm cu multă satisfacție certa evoluție a activității acestei instituții care și-a făcut un loc prestigios in viata spirituală a municipiu­lui. Devenit deja un însemnat lăcaș de culturalizare, Universita­tea populară băcăuană atrage cu fiecare nouă stagiune­a sa un număr tot mai mare de oameni ai muncii dornici de a-și lărgi sfera cunoștințelor de cultură generală și de a găsi o trăire tot mai intensă, mai amplă, și pe tărîm spiritual. Frumoasa carte de vizită a acestei instituții, acum, la începu­tul deschiderii unui nou an de activitate, își evidențiază alte iele, care dau glas cerințelor sutelor de cursanți. Despre noul început de drum, despre programul cursurilor, să lăsăm să ne vorbească înșiși conducătorii instituției respec­tive . Lector universitar Traian Cantemir, directorul Universității populare , în condițiile socialismului din țara noastră, universitățile populare sînt un mijloc indiscutabil de culturali­zare a maselor, de ridicare a nive­lului lor de cunoștințe. Oamenii muncii din diverse sectoare de ac­tivitate sînt tot mai dornici de in­formații noi, tot mai hotărîți să-și completeze cunoștințele. Despre afluența crescîndă a cursanților vorbesc cifrele din scriptele universităților populare din anii trecuți. Situația nu este specifică numai unor anumite re­giuni ale țării, ci întregii ei su­prafețe. Bacăul nu face excepție din­­ acest punct de vedere. Inau­­gurîndu-și existenta cu 540 de în­scriși, Universitatea populară di­n municipiul nostru a numărat la sfîr­­șitul anului trecut peste 1.300 de cursanți. Sperăm că și in anul de învăță­­mînt 1968/1969, pe care-l inaugu­răm duminică 20 octombrie, să se înregistreze același fenomen al de­pășirilor cifrice, înscrierile au în­ceput mai de mult și vor continua până la 15 octombrie. Programul conține o tematică bo­gată, izvorîtă din cerințele exprese ale celor consultați în această pri­vință. Axate pe principiul utilității practice, a informației complete și a unei orientări competente, cursu­rile vor aborda subiecte de istoria culturii, pedagogie, artă cinemato­­grafică și­ medicină. Ele vor prezen­ta auditoriului rezultatele ultime­lor cercetări științifice, punindu-i în curent cu bibliografia probleme­lor in discuție. O secție aparte a fost rezervată, și de astă dată, lim­bilor străine. Cu titlu de experiența, anul acesta au fost prevăzute in program și cursuri de pregătire pentru bacalaureat, la care vor putea participa atit elevii de la zi, cît și cei de la fără frec­ventă. Susținerea cursurilor a fost încre­dințată celor mai valoroase cadre didactice din localitate, precum și oamenilor de știință din marile cen­tre universitare din țară. Pentru recepționarea cît mai a­­tractivă a cunoștințelor ce se vor preda, conducerea Universității populare a prevăzut forme variate de expunere, achiziționînd material didactic adecvat și modern. în pro­gram sunt prevăzute, de asemenea, excursii instructive la diverse o­­biective istorice și­ industriale din împrejurimi. în strădania ei de aa,menține tra­dițiile noastre progresiste și de a promova spiritul novator al con­temporaneității, oamenii muncii vor putea găsi întotdeauna in Univer­sitatea populară din localitate un sprijin efectiv in tendința lor de înălțare spre Înțelegerea științifică a fenomenelor vieții materiale și spirituale din diverse timpuri. Profesor Petre C. Popescu II, directorul cursului „Pagini din istoria poporului român" . Mergînd pe linia bunelor tra­­diții și transpunînd in viață Di­rectivele Congresului al IX-lea al P.C.R., cursul nostru își propune să facă cunoscute în rîndul maselor largi aspecte din viata politică și culturală, din gloria trecută și pre­zentă a poporului nostru. Spre a a­­răta utilitatea acestor cursuri îmi Tema JAMNEALA (Continuare în pag. a II-a) Oameni ai muncii de pe ogoare ! Timpul a devenit prielnic executat tuturor lucrărilor agricole de soion SFECLA recoltată tu foile lip Si lijloatele si recoltat­­ i­n­su­lifalol griului I Consecință a reducerii cantității de sfeclă recoltată și transportată în ultima săptămînă, la Fabrica de zahăr Sascut capacitatea de prelucrare fost diminuată cu 20 la sută. Vremea a ploioasă, dar și adoptarea celei mai comode soluții de către majoritatea cooperativelor, a făcut ca tovarășii din conducerea fabricii de zahăr să ia măsura aducerii în fabrică a între­gii cantități de sfeclă din bazele inter­mediare. Aceasta pentru a nu face ca reducerea prelucrării să fie și mai mare. Pină acum, sîmbătă 5 octombrie, spunea tovarășul Nicolae Nechilă, directorul Fabricii de zahăr Sascut, trebuia, conform graficului, să intre 17.038 tone sfeclă și au intrat cu 7600 tone mai puțin, ceea ce reprezintă 7 zile de prelucrare în minus. De re­ținut și faptul că de la începutul re­coltării (1 septembrie) nu s-a impus nici o restricție. Asta ar fi fost situa­ția dacă și în zilele ploioase s-ar fi asigurat transportul, așa cum de fapt au procedat cooperativele Păncești, Sascut-Sat, Faraoani, agricole Cor­­basca și ferma Elias. Din situația statistică a fabricii am extras cîteva date concludente pri­vind interesul pe care-l acordă coope­rativele agricole recoltării și transpor­tului sfeclei de zahăr. In timp ce coo­perativa Faraoani depășește graficul cu 300 tone (1040 plan, 1305 realizat la 5 octombrie), cooperativa vecină, Cleja, nu transportă, pină la aceeași dată, nici o tonă, cooperativa Sascut- Tîrg transportă doar 232 tone față de 1256 înscris în grafic. Nicolae Băl­­cescu mai puțin cu 300 tone față de grafic, Urechești nici o tonă, Che­­­trișul a rămas cu 1000 tone în urma graficului (!!?), Tătărăști cu 536 tone, Valea Seacă (comuna Sascut) cu 200 tone, Orbeni cu aproape 200 tone ș.a. In același interval, alte cooperative înscriu însă depășiri însemnate. Spre exemplu, cooperativa Tăvădărăști, ca­re a început recoltatul in ultimele zi­le, in condiții incomparabil mai difi­cile față de unitățile citate mai sus, depășește graficul de transport ca și I.ehancea care față de 250 înscris in grafic reușește să transporte 437 to­ne ș.a. Semnificativă in ceea ce privește recoltatul și transportul acestui pro­dus de mare volum, este confrunta­rea ultimelor două situații statistice de la Direcția agricolă județeană. Ast­fel, față de 33 la sută recoltat la 4 octombrie, la 7 octombrie creșterea e de 4 procente, în ce privește tran­sportul insă, situația, in intervalul a­­mintit, nu s-a schimbat cu nimic ! Sîntem informați că tuni au intrat în fabrică circa 500 tone, iar ieri a­­proximativ 700 tone, tendința fiind de creștere, ceea ce va avea un efect pozitiv privind prelucrarea, fabrica trecînd din nou un regim normal de lucru. Deși se pare că timpul se va menține frumos și tn continuarea ce­lor două zile de pină acum, conside­răm că trebuie respectată indicația dată de U.J.C.A.P. și anume, consilii­le de conducere ale C.A.P. să asigure scosul la margini de tarlale al unor cantități cît mai mari de sfeclă pen­tru a avea ce transporta in­eventuali­tatea unor zile ploioase, continuînd totodată — atit și acolo unde se poate — să se transporte direct din lan. Sunt condiții ca, prin­­tr-o bună organizare a muncii de re­coltare și a transportului, să se inten­sifice ritmul lucrării. Dacă săptâmina trecută mașinile închiriate n-au fost folosite la capacitate decit intr-o sin­gură zi, apoi în această săptămînă trebuie să se asigure condiții ca ele să lucreze din plin, zi de zi. La fabri­că se asigură descărcatul operativ, in bună măsură mecanizat, ceea ce redu­ce la maximum timpul de staționa­re. De reținut este și faptul că dirija­rea autocamioanelor se face în fond de către cooperative, (care cer atîtea ma­șini de­ cite au nevoie) prin interme­diul îndrumătorilor din teren ai fa­bricii. Aici, la fabrică, împreună cu reprezentanții Direcției de transpor­turi se alcătuiesc cele mai potrivite trasee, o grupare a mașinilor în func­ție de cerințe. După cum se vede condiții sunt ca graficele să fie depășite substan­țial, ceea ce se poate înfăptui printr-o bună organizare, printr-o intensă fo­losire a timpului bun de lucru pe ca­re ultimele trei zile ni l-a oferit. In­tensificarea eforturilor nu este impu­să numai de volumul mare al produc­ției de sfeclă, ci și de aglomerarea a o serie de lucrări și bineînțeles și de faptul că timpul frumos de acum se poate schimba în zile ploioase,­ ­ cît mai urgent și transportată ! In asigurarea bazei furajere In acest an, pină la 80 sep­tembrie, producția de lapte pe vacă furajată este de numai 893 li­tri, cu mult sub prevederile planu­lui de producție. Cauza acestor re­zultate slabe, în majoritatea cazuri­lor, este considerată a fi seceta din prima jumătate a anului. Este ade­vărat că în lunile mai-iunie s-au resimțit puternic efectele negative ale secetei, dar ploile abundente din perioada următoare (iulie-sep­­tembrie) au determinat o creștere substanțială a masei vegetale, ceea ce a creat posibilitatea îmbunătăți­rii furajării animalelor, cît și a com­pletării în mare măsură a defici­tului de furaje pe timpul iernii. în condițiile în care seceta ame­nința baza furajeră, la indicația or­ganelor de partid și de stat, au fost inițiate măsuri energice în această direcție. Frunzarele de pădure, con­siderate o importantă sursă de com­pletare a bazei furajere, s-au adu­nat în cantități apreciabile, 7000 tone, între timp vremea peste s-a îmbunătățit, au căzut ploi, iar cul­turile furajere, atit cele naturale, cît și cultivate, s-au redresat con­siderabil. De această dată se pune problema strîngerii și depozitării tuturor furajelor de care dispunem. Și iată, că pină la această dată, în cooperativele agricole de pro­ducție nu s-au însilozat decit 14.442 tone furaje, din cele 49.000 tone în prea puține unități s-a făcut a­­cest lucru și în cantități foarte re­duse. Mai mult de­cît atit, unitățile cultivatoare de sfeclă primesc de la fabricile de zahăr importante can­tități de borhot, pe județ circa 34.000 tone. Acesta poate fi păstrat mai mult timp dacă este însilozat un amestec cu furaja grosiere uscate. Acest lucru însă se practică prea puțin, borhotul fiind dat în furaja­re acum, cînd dispunem de alte Posibilități sînt, dar preocuparea... planificate. Aceasta înseamnă că nici porumbul siloz de pe cele 1470 hec­tare încă nu este însilozat Dar, în vară, s-au mai însămînțat cu culturi duble (în special porumb) aproape 14.000 hectare. Din acesta însem­nate cantități urmează a fi însiloza­­te. Cînd însă ? Despre însilozatul cocenilor de porumb, frunzelor de sfeclă și res­turilor de la grădinile de legume, a­­proape că nici nu se poate vorbi­ mari posibilități pentru hrănirea a­­nimalelor. Față de problemele complexe pe care le ridică asigurarea bazei fu­rajere, a posibilităților existente din această­ toamnă, se impun mă­suri energice din partea tuturor consiliilor de conducere în scopul asigurării necesarului de furaje­­pentru întregul efectiv de animale și pe tot timpul anului. Gheorghe LUPU

Next