Steagul Roşu, noiembrie 1968 (Anul 23, nr. 4894-4919)
1968-11-21 / nr. 4911
‘ Am XXIII Nr. 4911 (6390) J 0 I 21 Miemb. 1968 4 pagini 30 bani O axiomă a rentabilității. REDUCEREA CHELTUIELILOR DE PRODUCȚIE Creșterea eficienței întregii activități economice - problemă fundamentală a întreprinderilor - este reflectată, în cel mai înalt grad, de dinamica rentabilizării producției în condițiile îndeplinirii riguroase a prevederilor planului. în acest sens, pe bună dreptate, se subliniază că orice activitate economică, oriunde s-ar desfășura, trebuie să corespundă unor nevoi reale, să asigure recuperarea cheltuielilor sociale, să fie rentabilă, să contribuie la înfăptuirea reproducției lărgite. Cerința aceasta imperioasă, de a propulsa întreaga activitate economică pe treptele cele mai înalte ale eficienței, se circumscrie ca o preocupare de cea mai însemnată importanță in activitatea colectivului de la întreprinderea de șantiere construcții-montaje din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Această coordonată majoră a activității noastre își găsește astăzi materializarea deplină în rentabilizarea unității. Am realizat acest lucru pierind de la situația cînd întreprinderea, în anii din urmă, lucra cu pierderi, cînd primea însemnate dotații de la stat. O asemenea situație necorespunzătoare se datora, în cea mai mare măsură, unor consumuri specifice mărite, gospodăririi neraționale a fondurilor materiale și bănești, lipsurilor în utilizarea capacităților de producție. Neîndoielnic, asemenea neajunsuri se datorau, în parte, anumitor concepții greșite, potrivit cărora economia socialistă și-ar putea permite să subvenționeze menținerea unei producții nerentabile. Inlăturindu-se o asemenea optică, s-a căutat să se creeze un cadru propice de acțiune pâighiilor și căilor ce trebuie folosite pentru atingerea unei eficiențe sporite. Am înțeles cu toții că vom obține rezultate favorabile în domeniul sporirii eficienței prin punerea în valoare a imenselor resurse existente în întreprindere. Și iată practic cum am acționat. Analiza și studierea documentațiilor sub aspect tehnic și economic, constituie o problemă importantă deoarece deseori proiectantul, necunoscînd posibilitățile reale de execuție ale constructorului, prevede soluții susceptibile de reale îmbunătățiri. Astfel de soluții se referă îndeosebi la structura de rezistență, gradul de prefabricare, folosirea materialelor lemnoase și metalice, organizarea lucrărilor pe platforme etc. Acestor probleme li s-a acordat o atenție deosebită, alcătuindu-se un colectiv de verificare a proiectelor. Pe lângă acest lucru, introducerea unor soluții tehnice moderne în documentații este urmărită și pe parcursul elaborării lor, firește cînd se cunosc proiectanții. Așa fiind lucrurile, numai în cursul acestui an au fost verificate 40 de proiecte, la multe din ele adoptindu-se soluții propuse de noi, mult mai economice Vor apela, spre edificare, la un exemplu semnificativ. La bateria de patru celule din cadrul silozurilor de sare in vrac — Salina Tg. Ocna s-a înlocuit căptușirea interioară, prevăzută a se realiza din tablă, prin dulapi geluiți, îmbrăcați în lambă și uluc, rezultînd o economie de 34 tone tablă. Un alt mijloc de înregistrare a unor economii îl constituie folosirea înlocuitorilor de materiale deficitare. Astfel, prin introducerea popilor metalici și a grinzilor metalice extensibile, s-au realizat însemnate economii de material lemnos, un cap de oțel OL 38, putînd înlocui 14 cmp de lemn de brad. lată și un alt exemplu : prețul la un metru cub de zidărie din cărămidă este de 205 lei, iar pentru un mc de zidărie din blocuri mici de beton celular autoclavizat este 232 lei. Intrucît betonul celular autoclavizat are o conductibilitate termică mai scăzută decit cărămida, este suficient ca un loc de un zid de 37,5 cm să se folosească un zid de 24 cm care are același efect de izolare termică, ca primul. Acest mijloc este extrem de eficient pentru înlocuirea cărămizii, material deficitar pe economie, cu posibilități limitate de aprovizionare, ceea ce se repercutează nefast asupra ritmului de execuție dacă nu se apelează la soluții ca cea descrisă mai sus, care nu numai că facilitează înlocuirea cărămizii, dar conduce și la obținerea unor economii. In aceeași măsură ne-a preocupat și reducerea cheltuielilor de transport. Analizîndu-se această problemă sub aspectul diminuării transporturilor inutile de materiale de la furnizori la șantiere și în interiorul șantierelor la limitele stricte ale necesităților, am reușit să obținem în 9 luni la acest capitol de cheltuieli planificate o economie de 70.000 lei. Concomitent, prin utilizarea camioanelor marfă la capacitate, s-au adus evidențe îmbunătățiri coeficienților de utilizare a parcului și capacității, lucru reflectat în obținerea unor economii care la nivel de 9 luni au ajuns la 85.000 lei. De altfel, alăturate altor măsuri de mare eficiență întreprinse de noi, toate cele relatate mai sus și-au găsit materializarea deplină în înregistrarea unor economii, în perioada celor 9 luni, de 3.423.000 lei față de deviz. Iar cînd vorbesc și de alte măsuri care au avut drept efect consemnarea acestei cifre, mă gîndesc în primul rînd la scurtarea unor termene de execuție. Preocupările noastre în această direcție, care constituie unul din dezideratele majore ale creșterii eficienței economice, au constat, în principal, în o mai bună urmărire a graficului coordonator și asigurarea la timp a frontului de lucru pentru subantreprize, punerea la punct a sistemului informațional in vederea cunoașterii în orice moment a situației de pe șantiere și luarea acelor măsuri care să ducă la eliminarea întreruperilor în activitatea de producție, în felul acesta am reușit să scurtăm multe din termenele de execuție a unor obiective în Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Bacău, Iași, Piatra Neamț. i» cele de mai sus, am schițat numai citeva din căile pe care le-am parcurs pe drumul amplificării eficienței întregii activități economice. Creșterea intr-un ritm mai rapid a eficienței economice în toate ramurile și întreprinderile este o cerință esențială a progresului economic neîntrerupt, al mersului înainte, iar colectivul nostru este hotărît să acționeze tot mai hotărît și de aici înainte spre a-și aduce contribuția la realizarea acestui deziderat. Laurențiu CHIPER, șeful serviciului plan de la I.S.C.M. — Gheorghe Gheorghiu-Dej La presa de placare a Combinatului de industrializare a lemnului din Comănești. mmmmmmmmmmaamBmmsmmmmmmmmmBm» Prin telex din țară La Consiliul Superior al Agriculturii au fost primite date din toate județele țării in legătură cu suprafețele însămînțate în această toamnă și modul de desfășurare a acestei importante lucrări. Din aceste date rezultă că planul însămînțărilor de toamnă a fost depășit , s-au însămânțat în total 3.322.000 hectare, din care 2.816.000 hectare cu grîu și secară. Specialiștii de la Consiliul Superior al Agriculturii apreciază că, deși vremea a fost mai ploioasă decit in anii normali, insămințările au fost executate la un bun nivel agrotehnic, unitățile agricole ținînd seama de recomandările stațiunilor experimentale. Cea mai mare parte din suprafață s-a fnsămînțat în epoca optimă,cu soiuri de mare producție care, în ultimii ani, au dat cele mai bune recolte in fiecare zonă de cultură. Ca urmare, în toate județele, griul vegetează bine; el a înfrățit încă de pe acum în proporție mai mare decât în anii precedenți. în urma tratativelor care au avut loc în București, miercuri dimineața a fost semnat, la Casa oamenilor de știință, un aranjament de schimburi de absolvenți universitari și cercetători, între instituțiile de invățămînt superior și de cercetare din Republica Socialistă România și Statele Unite ale Americii, pe perioadele 1969/1970 și 1970/1971. Aranjamentul a fost semnat de ing. Nicolae Sîrbu, vicepreședinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice din România, și prof. Allen Kasser, director executiv al Comitetului de cercetări și schimburi internaționale din S.U.A. Printre persoanele prezente la semnare se aflau reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Academiei, precum și ai Ambasadei S.U.A. la București, ■-------------------------' Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, conducerea Uzinei de autocamioane din Brașov a luat inițiativa de a deschide stații „service “ în București, Bacău, Galați, Constanța, Sebeș, Dej, Ploiești, Craiova și Mîrșa. Noile stații, deservite de cei mai calificați constructori de autocamioane,sunt dotate cu utilaje și piese de schimb pentru a putea efectua rapid orice fel de reparație. în pagina a IV-a: — Dezbaterile din Adunarea Generală a O.N.U. — Mișcarea grevistă din Italia — Evoluția crizei monetare occidentale — Situația din Nigeria Orientarea politică fermă, de profunzime asigură calitatea și forța acțiunilor întreprinse de organizațiile de masă Comuna Răcăciuni, așezare veche pe harta județului, se află, de mai multi ani, într-un evident proces de înnoire, sub numeroase aspecte. In ce privește viata economică aici există o cooperativă agricolă de producție, o întreprindere agricolă de stat, o întreprindere de mecanizare a agriculturii, o moară modernă, fără să mai vorbim de mereu mai largarețea comercială a cooperației de consum. Cultura e, de asemenea, bogat reprezentată prin căminul cultural de centru și alte trei cămine culturale sătești, de școlile generale, de cadrele didactice tot mai bine pregătite care educă și instruiesc tînăra generație din satele comunei. Această diversitate, de preocupări a membrilor de partid, avea dreptate să afirme tovarășul Gh. Zaharia, secretar al comitetului comunal de partid, pune in permanentă în fața organizației de partid comunale, necesitatea desfășurării unei munci politice adecvate realităților locale. Tocmai din acest motiv, comitetul comunal de partid acordă o deosebită însemnătate contribuției pe care o aduc în această direcție, organizațiile de masă de pe raza comunei — U.T.C., sindicatul, comitetul femeilor. Aceasta, cu atît mai mult cu cît viața acestei comune, complexă în multitudinea aspectelor ei, nu e scutită de existenta unor probleme ce-și așteaptă rezolvarea, în acest sens poate fi citată necesitatea remedierii neajunsurilor care încă se mai fac simțite în activitatea C.A.P., posibilitățile existente în această comună, nevalorificate încă pe deplin, privind înflorirea multilaterală a vieții locuitorilor ei. De aici și răspunderea ce-i revine organului de partid din comună de a urmări acțiunile întreprinse de organizațiile de masă și obștești, dîndu-le, printr-o orientare politică fermă, de profunzime,calitatea și forța necesară. Prilejul adunării de dare de seamă și alegeri pe comună la care comuniștii din Răcăciuni au participat de curînd, era foarte nimerit pentru a analiza și felul in care comitetul comunal de partid a îndrumat și condus organizațiile de masă și obștești din raza comunei. N. CONSTANTIN Este de prisos să mai pledăm pentru valoarea imensă pe care îngrășămintele chimice o prezintă pentru sporirea potențialului de producție al pămîntului. Practica a dovedit că acolo unde îngrășămintele au fost aplicate în doze corespunzătoare, respectîndu-se și celelalte măsuri agrotehnice, producțiile au crescut simțitor. Dezvoltarea intensă a industriei chimice face posibil că an de an să crească și să se diversifice producția de îngrășăminte. Aceasta se materializează in creșterea dozelor la unitatea de suprafață , în acest an, bunăoară, pe ogoarele județului nostru s-au dat cu 20 kg îngrășăminte chimice la ha mai mult ca in anul 1967. Important este, însă, și modul cum sunt gospodărite aceste îngrășăminte, care constituie o părticică din averea cooperativelor agricole. Spunem acest lucru pentru că, se știe, ele au o dublă valoare : costul lor, dar mai cu seamă randamentul ce-l aduc prin creșterile de producție. Așadar, gospodărirea lor cu maximum de simț de răspundere trebuie să constituie o preocupare de prim ordin a conducerilor C.A.P. Am examinat acest aspect cu prilejul unei anchete întreprinse acum două zile prin cîteva unități. Trebuie să subliniem deschis : nota generală este proasta gospodărire a acestor bunuri obștești. Din cele 5 cooperative agricole pe unde am trecut, în una singură am găsit sacii cu îngrășăminte adăpostiți și așezați gospodărește. Acest aspect l-am întilnit la C-A.P. Horgești: sacii cu azotat de amoniu stivuiți cu grijă și acoperiți cu coceni, în celelalte unități saci rupți, îngrășăminte risipite, lăsate pradă ploilor și vîntului. Adevărate mormane ale neglijenței. Un exemplu tipic l-am întâlnit pe una din tarlalele C.A.P. Faraoani, la punctul numit „Coșeru", cooperatorul MARTIN BORTOȘ ne-a spus că această cantitate de îngrășăminte chimice a fost adusă încă din vară. Mormanul de superfosfat, amestecat la bază cu pămînt, s-a pielrișcat. De ce n-a fost găsită o altă soluție de depozitare ? De departe, ni se părea că îngrășămintele chimice ale C.A.P. Răcătău sunt puse la foc ocrotit. O magazie acoperită cu eternită. Ce spațiu mai bun decit acesta — ne spuneam noi. Numai că intrind in această încăpere am descoperit două imagini contrastante: în fund, jumătate din azotat și superiosfat bine aranjat. In partea din față, saci sparți și aruncați. Am privit acoperișul : eternita nu era îmbinată la vîrful acoperișului și pe acolo apa din ploi pătrunde în voie. In spatele acestei magazii, un morman de azotat de amoniu risipit. Oare ci de grea este problema adăpostirii acestor îngrășăminte, tovarășe președinte al C.A.P. Răcătău ? Nici la C.A.P. Buhoci treburile nu sunt in ordine in privința păstrării îngrășămintelor chimice. Cu toate asigurările date de IOAN NUȚU președintele C.A.P., ne-am convins la depozitul de îngrășăminte că acestea sunt încă pradă ploilor. La C.A.P. Parincea fuseseră aduse vreo 16 tone superfosfat. Am întrebat pe magazinerul Gheorghe Moise dacă cooperativa agricolă are polietilenă. Ne-am interesat de acest lucru pentru că superfosfatul fusese depozitat sub cerul liber, și ar fi fost bine dacă era acoperit cu polietilenă. La ora cînd redactăm acest material, a plouat mult și tare am vrea să știm cum s-a comportat acest valoros îngrășămînt în combinație cu apa ? Să conchidem : problema bunei gospodăriri, a îngrășămintelor chimice nu mai trebuie tratată ca ceva secundar. Este inadmisibil să domnească această lipsă de grijă față de avutul obștesc al unităților. Cerem ca împotriva celor care se fac vinovați de deprecierea acestor îngrășăminte chimice să se ia măsuri inclusiv imputarea costului lor. Tudor STANCIU Proasta gospodărire a îngrășămintelor chimice - un atentat la averea cooperatorilor! DEMOCRAȚIE ȘI LEGALITATE In conformitate cu Hotărirea Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului de Miniștri, presa din țara noastră a publicat proiectul Legii privind comisiile de judecată. Supunerea spre dezbatere publică al proiectului noii legi se înscrie pe linia practicii folosită curent de conducerea partidului și statului nostru, de antrenare a maselor la dezbaterea și rezolvarea celor mai importante probleme din viața politică, economică și culturală a țării, constituind totodată o formă de participare ai maselor, prin propunerile făcute pe mărgineai proiectului legii, la activitatea de legiferare a statului nostru. Instituirea comisiilor de judecată este specifică dreptului socialist, ea putînd ființa numai în condițiile societății socialiste, în care lichidîndu-se cauzele generatoare de încălcări ale legalității ș i și scăderii gradului de pericol social al unor asemenea încălcări, este posibilă înlocuirea treptată a răspunderii penale, pentru unele fapte ce prezintă un pericol social mai redus, cu alt gen de răspundere mai puțin gravă. Caracteristic proiectului noile legi este faptul că sintetizînd experiența și rezultatele pozitive obținute de multiplele organe de influențare și jurisdicție existente în prezent(consilii de judecată, comisii de împăciuire, comisiile pentru soluționarea litigiilor de muncă, comisiile de contestații din cooperativele meșteșugărești, comisiile de judecată’(din cooperativele agricole de producție), se concentrează într-un organ unic cu o sferă de atribuții lărgită. • O trăsătură ai comisiilor de judecată preconizată de proiectul de lege dezbătut este și caracterul reprezentativ al acestora, membrii comisiilor de judecată fiind aleși și revocați (în situația în care nu justifică încrederea ce li s-a acordat) direct de către angajați sau membrii organizațiilor socialiste (în întreprinderi, organizații economice, instituții de stat, organizații cooperatiste și celelalte organizații obștești), sau de către consiliile populare în cazul comisiilor de judecată constituite pe lângă comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orășenești și ale comunelor și nu desemnați sau revocați de anumite organe așa cum prevede reglementarea actuală. Sporirea atribuțiilor, deci a competenței comisiilor de judecată, constituie, de asemenea, o altă caracteristică a proiectului noi legi. Lărgirea acestor atribuții vizează atît detivitatea de judecare a unor abateri de la regulile de conviețuire socială, cea de împăciuire în unele infracțiuni și de judecare a unor fapte prevăzute de legea penală, cit și cele de judecare a unor litigii de muncă. Cu titlu de exemplu arătăm că noile comisii de judecată ce se vor constitui în întreprinderi, organizații economice și instituții de stat, vor putea judecai sustragerile din avutul obștesc (cu excepțiile prevăzute de lege) pînă la 1 500 lei, pe cînd actualele consilii de judecată nu pot judeca decît sustragerile pînă la 200 lei, sau ca in competența noilor comisii s-a dat judecarea unor fapte constînd in stricăciuni provocate locuințelor, precum și instalațiilor comune prin care s-a adus o pagubă avutului obștesc ce nu depășește 500 lei, fapte ce nu intră în competența de judecată a organelor de influențare existente în prezent. In vederea îmbunătățirii proiectului legii sus-amintite și pentru a evita interpretările diferite la care ar da naștere unele dispoziții, aș avea de formulat unele propuneri : — La art. 9 din lege să se adauge că nu poate fi membru al comisiei de judecată, în -afară de cei care fac parte din conducerea organizației socialiste, nici jurisconsultul unității. Facem această propunere avînd în vedere împrejurarea că deși jurisconsultul nu face parte din conducerea organizației socialiste, este chemat să reprezinte interesele unității, exercitînd mandatul în numele conducerii acesteia. — Art. 38 să fie completat, în sensul că și în cazul pricinilor primite de la procuror îrn vederea luării unor măsuri de influențare, constatarea acestuia, cu privire la existența faptei și vinovăția făptuitorului, să fie obligatorie pentru comisia de judecata. Am de vedere , la formularea acestei propuneri în primul rînd necesitatea punerii de acord a proiectului legii cu prevederile codului penal în problema înlocuirii răspunderii penale, care prevede că : „organizația va trimite cauza organului de influențare obștească, care va lua față de făptuitor o măsură de influențare, de natură să contribuie la educarea acestuia", formulare din care rezultă obligativitatea, și nu facultatea .orgamului de a taci o măsură de influemțare. . — Pe de altă parte apreciez necesitatea obligativității/ pentru comisiei* constatărilor făcute de procuror, tinind seamai că la data trimiterii pricinii organului de influențare el se află în posesia unui materiali pro* bator strîns in faza urmăririi penale, di rn care rezultă existența faptei, circumstanțele săvîrșirii ei și vinovăției făptuitorului, și din datele pe care le are cu privire la persoana acestuia apreciază că este cazul a se înlocui răspunderea penală cu o măsură de influențare. — Proiectul Legii privind comisiile de judecată nu precizează dacă acestea sînt competente să judece unele abateri de la regulile de conviețuire socială, să încerce împăciuirea sau să judece unele fapte prevăzute de legea penală, în care cai făptuitori figurează cei care fac parte din conducerea organizațiilor socialiste. Pe motive lesne de înțeles apreciem că n-ar fi competente și că ar fi cazul a se stipula în mod expres acest lucru. Adoptarea Legii privind comisiile de judecată, va marca un moment important în opera de perfecționare a legislației noastre și de adaptare a ei la cerințele actualei etape de dezvoltare a țării, constituind în același timp un instrument viguros de mobilizare a maselor la întărirea legalității socialiste și combaterea manifestărilor antisociale. Petru GOJU procuror șef adjunct al Procuraturii județene Bacău Proiectul Legii privind comisiile de judecată (Continuare in pag. a IlI-a) Din arhitectonica, bucureșteanu. Fotos V. BOGDANEF Căminele culturale în pragul iernii MINA BUNULUI GOSPODAR Am simțit deja cîteva din atributele iernii. De obicei, in această parte a lui noiembrie, bunul gospodar își are terminate treburile și este pus la adăpost de griji."Raidul efectuat zilele trecute în patru comune din județul nostru ,a urmărit stadiul pregătirilor inițiate de consiliile de conducere ale căminelor culturale în vederea întâmpinării sezonului friguros. Dincolo de „graficul pregătirilor“ Primul popas, comuna: Nicolae Bălcescu. O sală de peste 200 mp, cu 6 sobe și 250 de scaune. Recent, au fost terminate toate pregătirile. Scaunele sunt reparate, sobele au fost căptușite din nou, acoperișul a fost verificat și completat, dușumelele au fost spălate, și reparate, sala i este proaspăt văruită. Au fost făcute unele retușări la uși și geamuri cortina a fost adusă recent de la vopsit, iar problema combustibilului - cea mai spinoasă poate - a fost rezolvată in întregime. Au fost procurate 10 tone de lemne, 5 tone deșeuri și 2 tone brichete. Scena „a căpătat" două culise spațioase, rezultate din reamenajarea culiselor vechi. Sala, spațioasă, este foarte bine întreținută. Balconul, însă, nu are Raid-anchetă scaune. Mai există un spațiu liber in fața scenei... Aflăm că se vor achiziționa circa 200 scaune pentru balcon și spațiul rămas liber. Capacitatea sălii vaspori, în acest fel, simțitor. Aruncăm o privire în programul săptămînal de activități : luni, joi și sîmbătă - vizionara» emisiunilor la televizor și jocuri distractive. Televizorul este instalat în sală. Dar jocuri © distractive ? Nedumerirea noastră declanșează un răspuns prompt: Suntem conduși la «șantierul din dreapta», șantier care nu fusese trecut în graficul pregătirilor. „Șantierul" era, de fapt, o extindere a clădirii căminului cultural, mai precis închiderea, printr-un perete, a spațiului folosit pînă nu de mult ca terasă de dans. Lucrările au la juriș aproape de faza finală. Peretele, „la roșu", a fost ridicat pînă sus și așteaptă doar finisările. Interlocutorii noștri se însuflețesc. Ne arată unde se va juca tenis de masă, unde vor fi instalate mesele de șah... intr-un cuvînt, la Nicolae Bălcescu se simte mina bunului gospodar. Ștefan OLTEANU (Continuare în pagina a Il-a)