Steagul Roşu, noiembrie 1968 (Anul 23, nr. 4894-4919)

1968-11-08 / nr. 4900

) "A Á ANUL XXIII — NR. 4900 (6379) VINERI 8 NOIEMBRIE 1968 4 pagini 30 bani Organizarea temeinica A IVATAMINTILUI AGRICOL DE IASĂ Ing. Dumitru GĂINĂ director al Direcției agricole județene in fiecare an, la începutul lunii noiembrie, se organizează deschi­derea noului an de învățămînt a­­gricol de masă, prilej de trecere în revistă a rezultatelor obținute în perioada care a trecut și de stabili­re a măsurilor necesare în vederea îmbunătățirii continue a acestei im­portante acțiuni inițiată de partid. în anul 1967-1968 în județul nos­tru a funcționat un număr de 301 cercuri de învățămînt cu 7518 cursanți. La închiderea cursurilor au promovat peste 92 la sută din numărul celor care au frecventat cursurile învățămîntului agricol de masă și se poate aprecia că țăranii cooperatori au manifestat un inte­res deosebit în majoritatea cazuri­lor, pentru îmbogățirea cunoștințe­lor lor profesionale, cunoștințe care l-au ajutat să obțină, în condițiile grele din acest an, producții bune. Se pot da ca exemplu cooperatorii din C.A.P. Negri, Faraoani, N. Băl­­cescu, Sascut Sat, Păncești, Găi­­ceana și alții. Invățînd din experiența anilor tre­cuți și în dorința de a se lichida unele lipsuri care s-au manifestat în desfășurarea învățămîntului a­­gricol de masă, mă voi referi in continuare la cîteva sarcini ime­diate. Prin grija Direcției agricole și a Uniunii județene a C.A.P. în cursul lunii septembrie a.c. s-au trimis în fiecare I.A.S., I.M.A. și C.A.P. instrucțiunile comune ale C.S.A. și U.N.C.A.P. privind organi­zarea și desfășurarea învățămîntu­lui agrozootehnic de masă în anul 1968-1969 și s-a atras atenția con­ducerilor și specialiștilor din uni­tăți ca să ia din timp măsurile ne­­­cesare. O atenție deosebită implică se­­încponarea cu grijă a cursanților și înscrierea lor în cercurile de în­­vățămînt, după dorință și după lo­cul de muncă. Așa cum prevăd in­strucțiunile, se pot înscrie și ab­solvenții școlilor generale de 8 ani din comună. Sub conducerea și îndrumarea di­rectă a organizațiilor de partid, va trebui să determinăm pe toți coo­peratorii să treacă prin această for­mă a învățămîntului de masă și în mod special pe cei care lucrează în sectoarele unde se cere o pregăti­re tehnică mai mare, ca sectorul zootehnic, legumicol, viticol, pomi­col și irigații. Cu sprijinul organelor locale din com­ună, inginerul principal din C.A.P. va trebui să propună lectorii pentru fiecare cerc, iar în I.A.S. și I.M.A. se vor face propuneri de lectori organelor lor superioare de către conducerile acestor unități. După înscrierea cursanților va trebui să se întocmească planul de școlarizare și tematica lecțiilor ce se vor preda. Atragem atenția in mod deosebit ca planul de școla­rizare să se facă cu consultarea cursanților, stabilindu-se cu consi­liul de conducere, temele, zilele ca­lendaristice, ora și locul u­­de se va desfășura învățamintul pentru fiecare cerc. Lectorii sunt obligați să respecte acest program, să se pregătească cu exemple concrete din unitate pentru a le folosi în cadrul lecțiilor și să asigure sufi­cient material didactic. Din cele constatate în anul tre­cut reiese că la nivelul unor uni­tăți agricole nu se acordă atenție suficientă recrutării cursanților la anul I, pe motivul că nu ar mai e­­xista membri C.A.P. în comună care să nu fi frecventat învățământul a­­gricol de masă. Acesta este un mod de a justifica lipsa de preocupare a unor conduceri de unități și va tre­bui ca anul acesta să se depună e­­forturi mai susținute pentru a cu­prinde un număr cu­ mai mare de cooperatori la învățământul agricol. Este de datoria consiliilor populare comunale, a conducerilor căminelor culturale și a conducerilor unități­lor agricole de a asigura din timp condițiile materiale bunei desfășu­rări a învățămîntului: săli cores­punzătoare, încălzire, iluminat, bănci etc. Pină la data de 16 noiembrie a. c. se vor instrui, prin grija Direcții agricole județene, lectorii care vor preda la învățămintul agricol și va trebui ca imediat să se treacă la deschiderea învățămîntului în toa­te cercurile în așa fel ca pină la 15 martie 1969, pentru sectorul pro­ducției vegetale și 30 aprilie 1969, pentru sectorul zootehnic, să se ter­mine de predat cel puțin 18 lecții la ciclul de 3 ani și 8-10 lecții la ciclul de aprofundare a cunoștințe­lor. Săptamtnal se va preda o singu­ră lecție la ciclul de 3 ani, iar la ciclul de aprofundare o lecție la două săptămini. Ziua din săptămînă se va stabili cu organele locale de partid și de stat din comună, în funcție și de alte activități, astfel ca să rămînă aceeași pe toată perioada desfășu­rării învățămîntului, in vederea or­ganizării unei îndrumări și a unui control permanent din partea orga­nelor județene. De la început va trebui să luăm măsuri ca să asigurăm frecventarea cursurilor de către toți cei care s-au înscris, iar lectorii să se pregă­tească în mod temeinic pentru ca lecțiile să fie atractive și de cali­tate. In I.A.S. și I.M.A., învățămîn­­tul agricol de masă va începe în raport cu condițiile specifice din fiecare unitate sau fermă și se va organiza pe profilul producției, in­­sistîndu-se în mod deosebit asupra organizării științifice a producției. Avem toate condițiile ca în noul an de învățămînt agrozootehnic de masă să obținem rezultate mai bu­ne ca în anii trecuți, să îmbunătă­țim continuu conținutul învățămîn­­tului, astfel ca prin aplicarea în practică a tehnicii înaintate să smulgem pămîntului roade tot mai bogate. Vă prezentăm pe laboranta Maria Grosuleiac executând ana­lize croma­togra­fice în laboratorul central de analize al Rafină­riei din Municipiul Gheorghe Gheorc­hiu-De­j. Foto : C. BURSUC BAZELE SPORTIVE - factor determinant in organizarea și desfășurarea activității sportive de masă și de performanță Documentele elaborate de condu­cerea de partid și de stat, cu privire la organizarea activității de cultură fizică și sport, dau o atenție deose­bită­ dezvoltării bazei materiale pen­tru mișcarea sportivă, condiție de ba­ză pentru realizarea obiectivelor sportului de masa și de performanță. Rezultatele obținute, creșterea măies­triei sportive, sunt rodul dezvoltării continuie a bazei materiale. Sub con­ducerea și îndrumarea permanenta a organelor locale de partid și de stat și in cadrul municipiului Bacău s-au construit și amenajat baze sportive. Amintim printre acestea : stadionul „23 August", sălile de sport „Letea", „Tineretului", cit și al­te terenuri sim­ple de pe lingă întreprinderi, institu­ții, licee, școli generale și profesio­nale. Cu toate acestea, in comparație cu creșterea activității sportive de masă și performanță, problema construirii și amenajării bazelor sportive este mult rămasă în urmă. Astăzi își des­fășoară activitatea­ în cadrul munici­piului nostru un număr de aproa­pe 100 de echipe cu peste 1.800 de­­ spor­tivi legitimați, dintre care 4 echipe de divizia A, 10 echipe care activea­ză în diviziile B, C și școlară, 23 e­­chipe in campionatele județene și 63 în campionatele municipale. La a­­ceasta trebuie adăugat activitatea­ ce se desfășoară în întreprinderi, institu­ții, licee, școli generale și profesio­nale. După cum este cunoscut, pentru or­ganizarea în mod corespunzător a u­­nui proces de instruire, antrenament și competițional, alături de elemen­tul om, cadre, materiale și echipa­ment, bazele sportive (terenuri și săli), constituie unul din factorii­­ importanți. Ținînd cont de aceasta, le­ședința de constituire a Consiliului municipal pentru educație fizică și sport Bacău, unul din obiectivele principale sta­bilite atunci a fost construirea și a­­menajarea de noi baze sportive. După stabilirea acestor obiective și cu spri­jinul efectiv al organelor locale de partid și de stat și al consiliului ju­dețean pentru educație fizică și sport, s-a trecut la organizarea uno­r ac­țiuni concrete privind aceasta proble­mă. Pe baza unui studiu amănunțit, a necesităților și posibilităților de reali­zare, biroul consiliului și-a întocmit un plan de amenajare și rea­mena­­jare a unor baze sportive, reparti­zate pe unități, termene și răspun­deri pe oameni. Trebuie să scoatem în evidență și inițiativa luată de re­dacție ziarului „Steagul roșu" care a organizat o masă rotundă la­ care au fost invitați tovarăși din conducerea organizațiilor de masă. Cu acest pri­lej s-a pus în discuție problema­­ ne­cesității dezvoltării bazei materiale și mișcării sportive din cadrul munici­piului Bacău, s-au făcut diferite pro­puneri și s-au concretizat unele mă­suri ce trebuiesc luate pentru îmbună­tățirea activității de viitor. Pentru îndrumarea și conducerea acestor lucrări, la nivelul municipiului s-a constituit un comandament for­mat din reprezentanții tuturor părți­lor interesate, s-au întocmit toate do­cumentele necesare, s-au fixat terme­nele respective, iar cu sprijinul CJEFS. Bacău și a­ Consiliului popular mu­nicipal, s-au obținut fondurile necesa­re construirii și amenajării bazelor sportive. In urma măsurilor luate până în pre­zent, s-a dat în folosință sala de sport de la Liceul nr. 2, s-au termi­nat vestiarele de la terenul „Știin­ța", s-a dat în folosință popicăria de la „Viitorul", s-a amenajat un număr de 6 terenuri de handbal și sunt în curs de desfășurare alte acțiuni pri­vind dezvoltarea bazelor sportive. In general­ trebuie arătat că există o preocupare mai mare din partea Teodor DUMITRACHE președintele C.ME.F.S. Bacău (Continuare în pag. a II-a) După 6 luni de la tușa rotundă organi­zată de redacția ziarului „Steagul roșu“ Á PROIECTUL LEGII DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A CONSILIILOR POPULARE în dezbatere publică Activitatea organelor de stat pe o treaptă calitativ nouă Sesiunea Consiliului popular orășe­nesc Buhuși a dezbătut pe larg noul proiect de Lege privind organiza­rea și funcționarea consiliilor populare. Materialul prezentat de către tovară­șul MIHAI GHEORGHIȚA, secretarul Comitetului orășenesc de partid, pre­ședintele Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc Buhuși, a oglindit preocuparea partidului și statului nostru de a ridica­ pe o treap­tă calitativ, nouă, activitatea organe­lor locale ale puterii și administra­ției de stat, corespunzător sarcinilor etapei de desâvîrșire a construcției socialiste, încadrîndu-se în amplul program de măsuri pentru dezvolta­rea și adincirea continuă a democra­ției socialiste în țara noastră. Vorbi­torul a subliniat că noul proiect de Lege, cuprinde numeroase elemente privind atribuțiile consiliilor populare din­ care se desprinde principiul a­­tragerii nemijlocite a­ maselor la­­gi de cetățeni la conducerea treburilor de stat și obștești. In Legea de organi­zare și funcționare a consiliilor popu­lare se dezvoltă pe larg drepturile și îndatoririle deputaților, rolul lor sub­stanțial în atragerea oamenilor mun­cii la acțiunile inițiate de către co­mitetele executive ale consiliilor populare. Principiul muncii colective este de asemenea, o normă de baza care caracterizează activitatea con­siliilor populare. Din dezbaterile sesiunii a reieșit cu prisosință că proiectul de Lege por­nește de la principiile profund demo­cratice care exprimă concepția fun­damentală a partidului și statului nostru cu privire la organizarea so­­cial-politică in țara noastră. Scopul suprem al orînduirii noastre socia­liste, este grija față de om, garanta­rea exercitării drepturilor lui funda­mentale, afirmarea multilaterală a personalității umane. „Ca structură și redactare a normelor legale - a spus deputatul GHEORGHE DAVID — Le­gea de organizare și funcționare a consiliilor populare, asigură participa­rea nemijlocită la activitatea de stat a tuturor cetățenilor, fără deosebire Sesiunea Consiliului popular orășenesc Buh­uși de naționalitate, rasă, sex sau religie, contriu­­­ind astfel la dezbaterea pe plan incal a problemelor vieții so­­cial-economice. Aplicarea in viață a prevederilor din proiectul de Lege, de­monstrează profundul democratism al orînduirii noastre socialiste, iată pen­tru ce ea, îmi manifest adeziunea de­plină față de prevederile noului pro­iect de Lege privind organizarea și funcționarea consiliilor populare". In cadrul dezbaterilor au mai luat cuvîntul si deputații LIVIU BRILL, E­­LENA LINGURA, CONSTANTIN TU­DOR, CHIȚIGOI TUDOR și alți parti­cipanți la lucrările sesiunii Consiliului popular orășenesc Buhuși, care și-au exprimat în cuvântul lor acordul una­nim față de noua Lege și s-au anga­jat să nu precupețească intei un efort pentru aplicarea în viață­­ a tuturor prevederilor. Ei au subliniat că noul proiect de Lege supus dezbaterii pu­blice este destinat să asigure realiza­rea consecventă­­ z politicii partidului nostru de dezvoltare complexă și mul­tilaterală economică, socia­l-culturală și edilitar-gospodăreasca a tuturor u­­nitâților administrativ-teritoria­le. Pro­iectul sintetizează experiența pozitivă acumulată de organele locale ale puterii și administrației de­­ stat d­n noile condiții în care își desfășoară activitatea­ — etapa 1 de desăvârșire a­ construcției socialiste în țara­­ noastră. Deputatul Liviu Briul, de pildă, s-a referit printre altele la caracterul de lucru a­ sesiunilor consiliilor populare, la rolul lor deosebit privind dezbate­rea­ cu competență la problemelor de interes local. fn cuvîntul său a subli­niat și cîteva din atribuțiile comisiilor permanente care se organizează pe principalele ramuri și domenii de ac­tivitate, potrivit specificului și­­ nevoi­lor locale. Vorbitorul a reliefat rolul acestora, în sprijinirea­ efectivă cu co­mitetelor executive ale consiliilor populare. Dezbaterile care au avut loc în ca­drul sesiunii, opiniile exprimate, de­monstrează grija­ deosebită­­ a depu­taților față de problemele de stat și obștești. Prin adeziunea­ lor unanima față de noul proiect de Lege privind organizarea­ și funcționarea­ consilii­lor populare, ei se angajează să muncească fără preget pentru apli­carea în viață a tuturor prevederilor legii, fiind astfel convinși că-și aduc contribuția la îmbunătățirea continuă a activității consiliilor popula­re. Explicația unei râmîneri în urmă: SPIRITUL CONTEMPLATIV NU POATE ÎNLOCUI ACIIVITATEA EFICIENTA, CONCRETA fii­­ndu'l unităților cu o ișerioară ră­­mînere în urmă la recoltări s-a aflat cu o neplăcută „perseverență", și C.A.P. — Berești-­Tazlău. Paradoxal, în timp ce majoritatea­ unităților au ra­­­portat terminarea strânsului porumbu­lui, la Berești-Tazlau mai erau de re­coltat acum două zile circa 300 ha. „Record" nedorit pentru cooperatorii de aici, altădată lăudați pentru vred­nicie. Am vizitat miercuri unitatea, am cutreierat tarlale, ne-a­m întîlnit cu La C.A.P. Berești- Tazlău numeroși cooperatori, cadre de con­ducere ale unității cu care am discu­tat pe îndelete. Ceea ce e demn de remarcat este următorul fa­pt : știule­­ții de pe circa 200 ha porumb au fost adunați zilnic și depozitați în pătule. La fel și cocenii au fost transportați la sectorul zootehnic. Este dacă vreți un fel de scuză pentru această ră­­mînere în urmă. Aici nu s-au recoltat cocenii cu tot cu știuleți decit pe su­prafețele destinate în­sâmințurilor. Pe restul, știuleții au fost adunați de pe fiecare cocean și apoi s-au tăiat tul­pinile. S-a eliberat terenul și s-a evi­tat risipa. Inginerul Bîclea Scarlat ne-a arătat patulele pline cu știuleți, șire­le cu coceni așezate cu grijă. Dar, cu tot spiritul gospodăresc, conducerea C.A.P. din Berești-Tazlau nu poate justifica, cu motive temeinice, faptul că la 6 noiembrie pe cîmp se mai gă­seau „în picioare" 300 ha1 porumb, că s-a lucrat cu un ritm de melc la culesul cartofilor. Explicația ? Nici conducerea C.A.P., nici secretarul co­mitetului de partid, ba­ chiar nici to­varășul Vasile Pîrjol, secretarul comi­tetului comuna­l de p­artid nu­­ ne-au putut elucida­ cauzele care au gene­rat o inadmisila poziție de codare în clasamentul recoltărilor. Aceasta și din cauza ca recoltatul porumbu­lui a început aici cu 12 zile întârzie­re. Și investigînd mai atent c­auzele acestor anomalii ajungi numaidecît­­ la ideea că în unitate nu predomină greutățile obiective, ci alături de a­­cestea, se găsesc și deficiențe su­biective. La întrebarea : de ce nu se execută în ritm alert lucrările de se­zon, factorii de răspundere iți răs­pund cu ușurință .­­ N-avem suficiente brațe de mun­că. Suntem­ vecini cu ferma de stat, mulți săteni lucrează în sectorul pe­trolier etc., etc Acesta-i răspunsul cel mai simplu. Dar dacă analizezi bine situația­ nu­merică a brațelor de muncă, te con­vingi că dintre cooperatorii care ra­mm totuși în satele comunei, nu par­ticipă nici jumătate la lucru. Iată ce ne spunea cooperatoarea Maria Țițaru din satul Prisaca­ :­­ Ieri au fost la cules cartofi doar 30 cooperatori din brigada noastră. Pe lângă unele nemulțumiri nerezolva­te de conducerea cooperativei, cred eu că nici brigadierul lancu Stoleru­ nu-i destul de insistent în mobiliza­rea cooperatorilor la lucru. Ce bine ar fi dacă împotriva celor care nu vin la lucru s-ar lua măsuri pe care să le simtă la pungă. E păcat ca bunurile noastre să se risipească din vina unor cooperatori indiferenți. Această părere a fost exprimată și de alți cooperatori. O altă deficiență se referă la sti­lul de muncă al consiliului de con­ducere al C.A P. Am denatura­ reali­tatea, daca n­tuma aprecia că în u­­ne­le perioade președintele unității, Tudor STANCIU (Continuare în pag. a II-a) IBIBIIBIICI N­ei1V­BBSBI1B [UNK] SBBflSBB1BB [UNK] I TELEGRAMĂ Domnului RICHARD NIXON Imi este deosebit de plăcut să vă adresez, cu prilejul alegerii Dumnea­vo­ast­ru in funcția de înaltă răspundere de președinte al Statelor Unite ale Americii, felicitări cordiale și cele mai bune­­ urări de sănătate și fericire personală. Folosesc această oc­azie pentru a-mi exprima­ speranța că re­lațiile dintre țările­­ noastre se vor dezvolta co­ntinuu, în interesul popoarelor român și­­ america­n, al cauzei păcii și colaborării inter­naționale. NICOLAE CEAUȘESCU sa w m m mi Constituirea consiliilor județene ale oamenilor muncii, aparținînd minorităților naționale în aplicarea hotărîrilor re­centei plenare a C.C. al P.C.R.,, cu privire la unele măsuri or­ganizatorice pentru întărirea continuă a unității moral-poli­­tice a poporului muncitor, a frăției dintre oamenii muncii români­­ și ai naționalităților conlocuitoare, a coeziunii nați­unii noastre socialiste, în jude­țele în care alături de populația română trăiesc și oameni ai muncii de alte naționalități au avut loc joi primele adunări pentru constituirea consiliilor județene ale oamenilor muncii de­ naționalitate maghiară, ger­mană, ucraineană. Adunări ale reprezentanților oamenilor muncii de naționali­tate maghiară au avut loc în județele Alba și Ara­d , ale re­prezentanților oamenilor mun­cii de naționalitate germană în județele Alba, Brașov,­­ Caraș- Severin, Sibiu și Timișoara , ale reprezentanților oamenilor muncii de naționalitate ucrai­neană în județul Su­ce­ava. La adunări au participat re­prezentanți ai Comisiei cen­trale de organizare, primii se­cretari ai comitetelor județene ale P.C.R. Despre importanța acestui e­veniment au vorbit­ primii se­cretari ai comitetelor județene ale P.C.R. și un mare număr de participanți la adunări. Vorbi­torii au arătat că prin atribu­țiile și îndatoririle ce le revin, prin asigurarea unei participări tot mai largi și în cadru orga­nizat a oamenilor muncii din rîndurile naționalităților conlo­cuitoare la înfăptuirea progra­mului de desâvîrșire a con­strucției socialiste în țara noas­tră, a­ceste consilii sînt chema­te să aducă o contribuție im­portantă în dezvoltarea demo­crației socialiste tn patria noas­tră. Participanții au relevat că crearea acestor organisme cu caracter larg reprezentativ va contribui la întărirea continuă a frăției dintre poporul român și naționalitățile conlocuitoare, a unității moral-politice a tutu­ror oamenilor muncii, indife­rent de naționalitate, la cimen­tarea coeziunii națiunii socia­liste — condiție fundamentală a forței și trăiniciei orînduirii noastre noi, uriașă forță motri­ce a progresului țării. Vorbito­rii au exprimat încrederea de­plină față de politica internă și externă a partidului, hotărârea fermă de a munci înfrățiți sub conducerea Partidului Comu­nist Român, pentru ridicarea pe noi culmi a patriei comune Republica Socialistă România. Participanții au desemnat consiliile adunări au județene, au stabilit președinții, vicepre­ședinții și secretarii consiliilor precum și reprezentanții locali pentru Consiliile naționalități­lor maghiară și germană din Republica Socialistă România. Ia încheierea adunărilor au fost adoptate telegrame adre­sate Comitetului Central Partidului Comunist Român, to­ul varășului Nicolae Ceaușescu, in­ care participanții și-au expri­mat profunda lor recunoștință față de grija permanentă a par­tidului nostru pentru întărirea unității poporului, pentru dez­voltarea democrației socialiste, atașamentul fierbinte față de cauza înfloririi patriei comune — România socialistă, angaja­mentul lor de a-și consacra toa­te forțele înfăptuirii progresu­lui general al societății noastre. Adunările pentru constituirea consiliilor județene ale oameni­lor muncii aparținînd minorită­­ților naționale continuă.

Next