Steagul Roşu, decembrie 1968 (Anul 23, nr. 4920-4945)

1968-12-01 / nr. 4920

T J y 30 bani Anul XXIII Nr. 4.920 (6.399) Duminică 1 dec. 1968 4 pagini Dinamism, competență și operativitate - atribute majore ale eficienței stilului de muncă Constituită de-a lungul unui șir nu prea lung de ani, pe un pământ intrat în legendă încă din vremea lui Ștefan cel Mare, platforma­ industrială a Mu­nicipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej își înalță pe o distanță de mai mulți ki­lometri coloanele zvelte desenînd cu ele,­între cer și pămint, conturul unui grandios monument închinat muncii po­mului. Aici, in acest oraș care a atins aiciai vîrsta unui început de adolescență totul este nou. Sunt noi blocurile de locuințe, clădirile social-ediliterre, ma­gistralele de au ridicat nivel urbanis­tic. Noi sunt instalațiile și aparatele pe care le mînuiesc operatorii chimiști, electricienii, laboranții și inginerii, pen­tru a­­ realiza cauciucul in diferite sorti­mente, policlorura de vinil, fenolul, a­­cetorta­­­ polistirenul, insecticidele sau­ diferitele derivate ale petrolului - pro­duse­­ tare purtînd inscripția „Fabricat în Frofllania", pornesc zilnic, pe drumuri de fier sau a­pe, spre tot mai multe țări ale lumii. Chiar și media statistică a vîrstei locuitorilor acestei veritabile ce­tăți al petrochimiei românești, este sub 30 de ani. Tinerețea orașului nu este deci numai un simbol, ci și o realitate evidentă. Deși foarte tinere, unităților indus­triale, numeroase și deosebit de pu­ternice, din cadrul municipiului, le re­vin sarcini de mare răspundere în ca­drul planului cincinal. Ele dau econo­miei naționale o producție anuală de 3,6 miliarde lei, o bună parte din pro­duse sunt destinate exportului. Sarcinile sporite și complexe de pro­ducție care stau în­ fața întreprinderi­lor Municipiului Gheorghe Gheorghi de Dej, îr­ contextul eforturilor susținute pentru ridicarea continuă a eficienței e­­conomice, printr-o temeinică organizare a­ producției și a muncii, au impus or­ganelor și organizațiilor de partid să se orienteze în activitatea lor spre re­zolvarea­ competentă și cu maximum de operativitate a unor multiple probleme majore, să adopte cele mai eficiente măsuri politico-organizatorice de mobi­lizare a comuniștilor, a tuturor oame­nilor muncii la rezolvarea problemelor economice. Și succesele obținute, suc­cint reliefate în darea de seamă ,pre­zentată recentei conferințe municipale de partid de către tovarășul Valerian Ghineț, ca și discuțiile numeroșilor __ participanți la cu­­vînt, a­u demonstrat cu puterea unei a­­xiome că marea ma­joritate a organelor și organizațiilor de partid s-au ridicat la nivelul răspunderii cu care sînt investite. iată cîtev­a din re­____________R­zultatele mai im­por­——— toate obținute, de pildă, la capătul celor 10 luni care s-au scurs din anul curent. Toate unitățile industriale și de construcție d­in oraș și­ auJ îndeplinit și depășit sarcinile de plan. La producția globală industrială s-a realizat un spor în valoare de 54­­ milioane lei, iar la producția marfă vindută și încasată de 68,9 milioane lei. Economiile ia­ prețul de cost peste sar­cina planificată se cifrează la 42,4 mi­lioane lei, iar beneficiile peste plan la 63,5 milioane lei în condițiile creșterii productivității muncii cu 1,6 la sută, față de prevederile inițiale. La export, numai combinatele de cauciuc sinte­tic și chimic au realizat o depășire de peste 59 milioane lei. Aceste rezultate — evident, ele nu se opresc aici — sunt un rezultat firesc a­l preocupării susți­nute pentru valorificarea cit mai de­plină a rezervelor interne existente, al acțiunii de organizare științifică a­ pro­ M. RUSU C. NANCU (Continuare în pagina a ll-a) Conferința organizației municipale de partid Gheorghe Gheorghiu-Dej conducerilor I.M.A. din județ Vineri a avut loc la I.M.A. din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, consfătuirea cu conducerile întreprinde­rilor de mecanizare a agriculturii de pe raza județului nostru. Au fost prezenți: ing. Ion Trandafir, șeful serviciului reparații din Direcția generală I.M.A. a C.S.A., ing. Eu­gen Arieni și ing. Stan Mereuță, directori adjuncți ai Direcției agricole județene. Participanții la consfătuire au analizat temeinic situa­ția economico-financiară a I.M.A. pe primele 10 luni ale acestui an, stadiul reparațiilor la utilajul agricol și ni­velul pregătirilor pentru executarea acestor lucrări in anotimpul friguros precum și probleme pe linie de pro­tecție a muncii. Numeroși vorbitori — directori și ingi­neri mecanici șefi, economiști și alți lucrători din I.M.A. ale județului — au vorbit despre experiența ob­ligată, deficiențele existente și măsurile ce trebuie întreprinse pentru ca activitatea unităților de mecanizare să se ri­dice la un nivel superior. Participanții la consfătuire au urmărit fluxul tehnolo­gic al separațiilor la I.M.A. gazdă, au vizitat secția de mecanizare de la Tg. Trotuș. Semicentenarul unirii Transilvaniei cu România EXPOZIȚIE Ieri la amiază, in holul Casei de cultură a sindicatelor din Bacău, s-a deschis expoziția aniversativă „50 de ani de la unirea Transilva­niei cu România“, organizată de Serviciul județean Bacău al Arhi­velor Statului și Secția de istorie a Muzeului județean. Erau prezenți tovarășii: Aurel Ga­­iimandric, membru al Biroului Co­­mitetului județean Bacău al P.C.R., vicepreședinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular jude­țean, Victor Enășoaie, șeful Secției propagandă a Comitetului județean Bacău al P.C.R., Emil Daniel, prim­­secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., președintele Comi­tetului executiv al Consiliului popu­lar municipal, activiști de partid și de stat, oameni de cultură și artă, alți oameni ai muncii. Expoziția înfǎțișează, prin­ foto­grafii și­ numeroase fotocopii după documente, lupta întregii populații­­ din Transilvania­­ pentru'’Unire.‘ Pot fi văzute procesele-verbale Încheiate la Sibiu, Brașov, Oradea, Sighișoara, Mediaș, Caransebeș In alte localități, cu ocazia adună­ri­rilor de constituire a consiliilor na­ționale românești și de alegere a delegaților pentru marea adunare populară de la Alba lulia. Atrage atenția vizitatorilor și panoul cu fotocopii după documente aliate In Arhivele Statului Major al Arma­tei Italiene. Seara, participanții la spectacolul festiv, au zăbovit cu interes in fața panourilor expoziției. Cu planul anual îndeplinit o telegramă sosită la redacție ne face cunoscut faptul că Ferma zootehnică „Gheorghe Doja" (I.A.S. - Rucă­­ciuni), și-a realizat planul de producție pe acest oin la toți indicatorii. La lapte de vacă a fost realizată producția glo­bală și marfă pe data de 29 noiembrie a. c. Sunt asigu­rate atît efectivele planificate, se spune în telegramă, cit și furajele necesare, care s-au realizat sub prețul de cost planificat. Toate acestea asigură depășirea veniturilor nete preconizate pe acest an cit și baza materială unei pro­ducții sporite în anul 1969. In telegrama semnată de șeful fermei, medic veterinar Vasile Dănilă, nu se face nici o evidențiere de persoane ceea ce ne permite să considerăm că întreg colectivul fer­mei și-a adus contribuții substanțiale la realizările consem­nate lapidar în telegramă. Spectacol festiv Aniversarea unirii Transilvaniei cu România, eveniment ce ai făcut să dre­salte inimile tuturor românilor intr-o sărbătorească rememorare a unei pa­gini din istoria neamului, a fost cin­stită, ieri, la Bacău, printr-un impre­sionant spectacol festiv. Formații ar­tistice profesionale și sute de artiști amatori și-au reunit talentele într-o mare reprezentație cîntînd patria și partidul, poporul — neîntrecut făurar, cutezător și harnic, stăpîn pe soarta sa. In marea sala a Ca­sei de cultură a­ sindicatelor se aflau numeroși oa­meni ai muncii, studenți, și elevi. La spectacol­e au asistat membri și membri supleanți ai birourilor comi­tetelor județean și municipal de partid, membri ai comitetelor execu­tive ale consiliilor populare jude­țean și municipal Bacău, reprezen­tanți ai organizațiilor de m­asă și ob­ștești, oameni de cultură și artă. Spectacolul festiv­ — emoționantă evocare a unui moment de impor­­tanță­ deosebită pentru realiza­rea sta­tului național unitar român - a rele­vat permanenta idee de unitate în conștiința poporului nostru, a­ dat ex­presie scenică glodurilor și năzuințe­lor unor oameni legați trup și suflet de glia strămoșească, mîndrî de obîr­­șia lor, bucuroși să-și cinstească îna­intașii, dar și rodnicia­ vremiilor înso­rite de azi. Pe scena unde predominau în fundal drapelul tricolor și stema­ Republicii Socialiste România alături de două date memorabile 1918—1968, versul, cîntecul și jocul s-au împletit sub aureola­ plină de farmec al săr­bătorii. Orchestra „Plaiurile Bistriței" și soliștii de muzică populară ai Fi­larmonicii de stat, orchestra Liceului de muzică, elevi ai Școlii populare de artă, ai liceelor „George Baicovia" și „Vassile Alecsandri", formații artistice ale Ca­sei de cultură a sindicatelor au contribuit la realizarea acestui mare spectacol pregătit sub­­ egida Con­siliului municipal­­,Bacău, al U.G.S.R., Comitetului municipal Bacău pen­tru cultură și artă și a Inspectoratu­lui­ școlar. Ca intr-an uriaș caleidos­cop, cîntecul și jocul popular din Moldova, Transilvania*, Muntenia, Ba­nat, Oltenia, Oaș etc. ne-au înfățișat frumusețea dintotdea­una* și de azi a unei țări înfloritoare în ca­re bucuria irumpe ca apele repezi și limpezi de izvor. Partea­ muzicală a programului s-a desfășurat sub conducerea dirijo­rilor Al. Vrînceanu, E. Zaidorilă, P. Băr­buță, A. Ioncovici, iar coregrafia o semnează Gh. Sfîrlogea. Întregul spectacol (regia artistică C. Motreanu, I. G. Russu, I. Ghelu ; scenografia* Șt. Georg­escu) a emoțio­nat datorită puterii sale de evocare, a încîntat prin pitore­scul costumelor, a cucerit grație optimismului său. În Editura­­ politică a apărut:" ■ Nicolae ceaușescu* »Expunere la ședința jubi-j­iliară a Marii Adunări Na­­ g­ționale consacrată sârbă­ 1 I­toririi semicentenarului a­|­­­nirii Transilvaniei cu Ro­­ B­mânia I­I­I— 29 noiembrie 1968 —I Lucrarea a fost publi­*­­­cată într-un tiraj de masă. ■ I ■ a JLi Constituirea Consiliilor municipale, orășenești și comunale ale Frontului Unității Socialiste In Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej au avut loc vineri, 29 noiembrie a. c., ședința de constituire a Consiliului Frontului Unității Socialiste. Erau pre­zenți în sală, alături de reprezentanții desemnați să facă parte din consi­liu, membrii Biroului Comitetului mu­nicipal de partid, ai birourilor sau co­mitetelor executive ale organizațiilor de masă, obștești, cooperatiste, pre­cum și ale unor uniuni profesionale, conducători de întreprinderi și insti­tuții. A fost prezent, de asemenea, to­varășul Ioan Popa, membru al Birou­lui executiv al Consiliului județean Bacău al Frontului Unității Socialiste. Participanții la­ ședință au audiat o expunere privind rolul și însemnă­tatea creării Frontului Unității Socia­liste, acțiunile întreprinse în acest scop de Comitetul municipal de par­tid, pe baza­ hotărîrii Plenarei Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, din octombrie a. c., du­pă care a avut loc constituirea Consiliului mu­nicipal al Frontului Unității Socialiste. Consiliul este compus din 67 membri, Biroul executiv avînd următoarea­ componență : Președinte — Vasile Ardeleanu, membru al Biroului Comitetului jude­țean Bacău al P.C.R.,­ prim-secretar al Comitetului municipal Gheorghe Gheorghiu-Dej al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal , vicepreședinți : Erdély Andrei, director general al I.S.C.M., Mircea Anton Ciobanu, vi­cepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, Ma­ria Ana Zănescu, judecătoare ; se­cretar : Neculai Chiriac, activist al Comitetului municipal de partid ; membri : Florin Grigore Anghelescu, medic, Ioan Gabor, președintele Co­mitetului sindicatului de la Combina­tul de cauciuc sintetic, Ioan Oprea, activist al Comitetului municipal de partid, Constantin Popa, directorul C.C.L. — Mixt, Ioan Popa, directorul Liceului nr. 2, Mihai Suditu, secretarul Comitetului municipal U.T.C. După prezentarea­ planului de mă­suri s-au înscris la­ cuvînt Florin Gri­gore Anghelescu, Maria'Ana Zănescu, Erdély Andrei, care, printre altele, re­­ferinduse la însemnătatea măsurilor adoptate de recenta plenară a­ C.C. al P.C.R., în vederea participării și mai intense a maselor largi de oa­meni ai muncii la înfăptuirea­ mărețu­lui program adoptat de cel de-al IX-le­a Congres al P.C.R., s-au anga­jat să depună toate eforturile pentru dezvoltarea și înflorirea municipiului. Acest lucru se subliniază și în tele­grama adresată, în încheierea­ ședin­ței, Comitetului Central al P.C.R., to­varășului Nicolae Ceaușescu, per­sonal. ★ Vineri du­pă-amiază, au fost con­stituite și consiliile orășenești Tg. Ocna și Slănic oile Frontului Unității Socialiste. Ședințele de constituire s-au desfășurat în prezența­ tovară­șului Ra­du Cărneciu, membru supleant al Biroului Comitetului județean Ba­cău al P.C.R., membru al Biroului e­­xecutiv al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste. Consiliile sunt constituite din câte 35 membri, în birourile executive fiind aleși . LA TG. OCNA*: Președinte — .Va­sile Sfirlea, secretar al Comitetului orășenesc de partid, președintele Co­mitetului executiv al Consiliului popu­lar orășenesc , vicepreședinți : Geor­­geta Angheluță, director-adjunct al Liceului teoretic: Sanda Grigo­­roiu, vicepreședinte al Comitetu­lui executiv al Consiliului popular orășenesc, Costin Petrescu, medic, di­rectorul spitalului , secretar : Ștefan Tom­a, secretar al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular orășenesc , membri : Mihai Damian, director de instituție, Gheorghe Iorga,, directorul întreprinderii de industrie locală, Ma­ria Pristaru, președinta* Comitetului orășenesc al femeilor, Ștefan Cod­rea, muncitor­ LA SLANIC MOLDOVA : Preșe­dinte — Alexandru Crețu, secretar al Comitetului orășenesc de partid, pre­ședintele Comitetului executiv ai­ Consiliului popular orășenesc , vice-­ președinți Florinei Coroiu, vicepre­ședinte al Comitetului executiv al Con­siliului popular orășenesc, Bejan Ar­­cadie, directorul Școlii generale de 8 ani Greșeala* , secretar : Iordache Dospinescu, locțiitorul secretarului or­ganizației de partid de la Sanatoriul „1 Mai" ; membri : Petre Urs, direc­tor adjunct la întreprinderea­ balneo­climaterică, Emilia Munteanu, direc­toarea Școlii generale de 4 a­ni din Slănic, Cornel Racheru, tehnician ve­terinar, Anton Cora, oficiant igienist, Marin Cimponeriu, directorul Casei de cultură. ★ Și în comunele județului au loc a­­dunări de constituire a Consiliilor Frontului Unității Socialiste. m­­oment important realizarea unității de stat „România toată, această mar­e familie de frați, nu poate fi tare și puternică decit numai prin unire". In Transilvania, spre sfîrșitul ultimului război mondial, s-a dezvoltat o puternică mișcare revoluționară. Ideile care au cîștigat tot mai numeroși aderenți în timpul mișcării revoluționare din Transilvania au fost acelea de libertate în folosirea limbii ma­terne, a egalității în drepturi pentru toate naționalitățile con­locuitoare, a autodeterminării Transilvaniei, separarea ei de monarhia habsburgică și unirea ei cu țara. Ele au însuflețit e­­lanul necesar maselor româ­nești din Transilvania, care și-au descătușat forța revoluțio­nară în toamna anului 1918. După 31 octombrie 1918 la Timișoara, Reșița, Sibiu, Arad, pe Valea Jiului etc., s-au declan­șat greve. Muncitorii au ocupat străzile și piețele antrenînd pe soldații unităților austro-unga­­re și restul populației la de­monstrațiile și acțiunile de lup­tă menite să pună capăt asupri­rii sociale și naționale. Flacăra luptei revoluționare a izbucnit și s-a extins aproape în toate satele Transilvaniei. Mișcarea națională și socia­lă din Transilvania s-a produs ca o puternică manifestare a poporului, ca un suflu formida­bil al maselor, ca o mare ac­țiune colectivă, în timpul în care­ poporul se înregimenta în marea luptă pentru dobîndirea drepturilor sociale și naționa­le­ la Budapesta s-au pus baze­le Consiliului Național Român Central în componența căruia au intrat 6 reprezentanți ai Parti­dului­ Național Român și 6 re­prezentanți ai secției române a Partidului Social-Democrat. Consiliul Național Român Central constituit la finele lunii octombrie 1918, s-a declarat or­ganul­ conducător al luptei pen­tru drepturile populației româ­ne din Transilvania, cerînd tot­odată recunoașterea sa ca or­gan de conducere a țării. Mișcarea revoluționară s-a amplificat în toată Transilvania paralel cu revoluția ce cuprin­sese toate regiunile imperiului. In orașele și satele Transilva­niei, mase de tineri și vîrst­­nici se adunau cu însuflețire purtînd drapelul roșu, galben, albastru al patrei îndrăgite. In­tr-un entuziasm fără seamăn, se depunea jurămîntul de cre­dință sub flamura mîndrului tricolor pe care erau deciși să-l poarte cu vrednicie și glo­rie deplină. în această atmosferă de en­tuziasm, de manifestare gene­rală a devotamentului și a ho­­tărîrii de luptă pentru triumful unității de stat a României s-au format în satele și orașele Transilvaniei consilii naționale locale, organe ce au avut un important rol în organizarea și desfășurarea acțiunilor între­prinse de transilvăneni. Consiliile naționale, grație sprijinului direct și neprecupe­țit acordat de populația româ­nească, au reușit să preia con­ducerea treburilor politice, ad­ministrative și juridice în toate localitățile Transilvaniei. Con­siliul Național Român Central devine în aceste condiții orga­nul de conducere a Transilva­niei. Succesele dobîndite cu spri­jinul forțelor largi populare au fost folosite din plin de că­tre conducătorii mișcării din Transilvania. Momentul cerea consultarea națiunii. Respectând cerințele revolu­ționarilor de la 1848, conducă­torii mișcării pentru unitatea statului au convocat, la Alba Iulia, pentru ziua de 1 decem­brie 1918, Adunarea Națională. Zilele ce au urmat s-au ca­racterizat prin mari frământări și pregătiri. Cu câteva zile îna­inte de data memorabilă a Prof. D. ZAHARIA șeful Serviciului județean Bacău al Arhivelor Statului (Continuare în pag. a II-a) D­uhul părinților trăiește în noi de veacuri fară număr, trăiește in pă­mîntul de taine și de a­­dincă istorie. Pe rotundul hota­relor românești, la umbra Car­­paților,in cîmpii — la rădăci­nile grifelor și ierbilor, — pes­te tot sub pași tăcerea lor, a bunilor și stră-străbunilor noș­tri. Dar mai cu seamă la Sar­­mizegetusa, la Polsada, la Ro­vine, la Călugăreni, la Podul înalt, la Războieni și mai de­parte la Mărăști, Mărășești, Oi­­tuz, Cireșoaia, peste tot unde singele lor a curs pentru liber­tatea și unitatea acestui neam nobil. E pămîntul acesta zidit din oase și singe și credință In izbînda dreptății. Și, întotdeauna cind mă pierd prin păduri, cind rătăcesc prin­tre holde nesfîrșite, departe, numai cu cerul, simt șî aud din adincuri voci, șoapte venind din ierburi și frunze, legănîn­­du-mă ca o dulce poveste, și mfietu-ml arde, lung împartă­­șindu-mă din duhul celor care, din veacul veacului au căzut in îmbrățișarea pământului pentru cei după ei, pentru noi. Istoria noastră e un lanț de lupte, un lanț de­ izbînzi, pen­tru slava acestui pămint de soa­re și rai. Și dintre voievozii neamului, in acest ceas de evlavie, în față, mi se ridică înalt ca un munte, și viteaz ca o oștire, și inimos și fără de moarte, Mihai Vodă, domn între domni, primul ctitor al unirii înfăptuite la 1600, Ia­­tă-l în iureșul luptelor, iată-l trecind munții, iată-l învingând, iată-l biruitor pe calu­l alb in­­trind în Alba-Iulia! Domnul tuturor Românilor de pretutindeni, Marele Mihai Vodă, pentru prima dată a le­gat într-o singură conștiință, conștiința de neam íruia și indi­vizibil. Izbînda lui a fost fla­­cără jur-împrejurul Carpaților, pe crestele Carpaților, flacără a spiritului național unic. Chipul marelui erou al națiunii rămi­­ne în sufletul nostru înalt și demn și cu aureolă de zeu. Dar drumul ptnă la înfăptui­­rea definitivă a mărețului ideal a fost lung și greu și insîngerat și cîntat in balade și doine și în doruri arzînd ca ruguri de suflet. Și capătul acestui drum s-a înfipt luminos ca un soare tot in arcul de triumf de la Alba­­lulia. Era la 1 Decembrie 1918, era sfîrșitul războiului, era începutul unei noi istorii. Și gîndui mă duce la acele zile mărețe, la acele zile de Început de iarnă, la acele zile cind de peste tot, din mindira Transilvanie veneau spre ora­șul izbînzii nationale românii in frunte cu cărturării, cu învăță­torii și preoții, cu steaguri tri­colore, țărani și muncitori și intelectuali, femei și tineri și vârstnici și toți cu dorința fier­binte să se UNEASCĂ CU ȚARA. O­ asemenea uriașă ehe­mare națională nu se mai vă­zuse de la unirea Moldovei cu Muntenia din anul de grație 1859. Aici, la Alba-Iulia, zecile și zecile de mii de români, as­cultau cu răsuflarea tăiată de­clarația prin care Transilvania cerea UNIREA — de veacuri dorită — CU PATRIA-MUMA! Și a fost ziua aceea de lumină și cîntec, de soare și lacrimi de bucurie, și inimile erau într-o uriașă bătaie unică, și aerul­ .­ Unirea cu țara la unul peste tot pămîntul ro­mânesc ! Cîntăreții au cîntat această zi, poeții s-au înălțat imnuri, mulțimile au aprins lumini la mormintele lui Horea, Cloșca, Crișan, Iancu și buciumele au vuit în patru viaturi anunțind marea împlinire românească. Și acum, la o jumătate de se­col, inima și sufletul și conști­ința noastră — tresaltă de mîn­­drie și laudă aducem marilor bărbați, maselor populare, tu­turor celor care au fluturat o singură flamură peste străve­chile pămînturi. Prinosul nostru al celor care azi Înălțăm peste întinderile Daciei Felix o nouă și strălu­citoare zidire . SOCIALISMUL, prinosul nostru, este de slavă pentru înaintașii glorioși, de dăruire sinceră în lupta pentru reftinirea celor după noi. Fii lăudat pămint ai strămo­șilor pietrificați, pămint înflori­tor al zilelor de azi fără sea­măn I Radu CÂRNECI Bacău -30 noiembrie 1968 Plecarea delegațiilor arma­telor statelor participante la Tratatul de la Varșovia care au luat parte consfătuirea de la București ieri a părăsit Capitala mareșalul Uniunii Sovietice, I. I. Jokubovski, co­mandantul suprem a­l Forțelor Armate Unite ale statelor participante la Trat­­tatul de la Varșovia, și generalul de armată S. M. Ștemenko, șeful de stat ma­jor al­ Forțelor Armate Unite. La­ plecare, pe aeroportul Băneassa, au fost con­duși de generalul-colonel Ion Ioniță, ministrul Forțelor Armate, genera­lul-colo­­nel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului Forțelor Armate, șeful Marelui Stat Major. A fost de față I. C. Ilin, însărcinatul cu afaceri ad-interim a­l Uniunii So­vietice la­ București. În zilele de 29 și 30 noiembrie au părăsit Capitala­ și delegațiile militare care au luat parte la consfătuirea anuală ai statelor participante la Trata­­­tul de la* Varșovia*. Astăzi, pe stadionul „23 August“ Dinamo Bacău — Steaua București Astăzi se dispută ultima etapă a campionatului diviziei naționale­­ de fotbal, la care sunt antrenate cele mai bune echipe din țara­ noastră. Pe stadionul „23 August", cu începere de la ora 14:00, se vor întîlni forma­țiile Dinamo Bacău și Steaua Bucu­rești. Iubitorii jocului cu balonul ro­tund așteaptă de la dinamoviștii bă­căuani un joc care să le asigure vic­toria în fața mu­itarilor bucureșteni. In deschiderea acestei partide va avea loc meciul echipelor de rezerve - tineret ale cluburilor Dinaimo Ba­­­cău și Stepuar București. Tot astăzi se mai dispută în­ țară următoarele partide : Politehnica Iași -Petrolul Ploiești ; Crișul Oradea -Vagonul Arad - Progresul București- Farul Constanța ; U. T. Arad-Univer­­sitatea Cluj - F. C. Argeș-A.S.A. Tg. Mureș; Jiul Petroșeni-Rapid Bucu­rești.

Next