Steagul Roşu, decembrie 1968 (Anul 23, nr. 4920-4945)
1968-12-01 / nr. 4920
T J y 30 bani Anul XXIII Nr. 4.920 (6.399) Duminică 1 dec. 1968 4 pagini Dinamism, competență și operativitate - atribute majore ale eficienței stilului de muncă Constituită de-a lungul unui șir nu prea lung de ani, pe un pământ intrat în legendă încă din vremea lui Ștefan cel Mare, platforma industrială a Municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej își înalță pe o distanță de mai mulți kilometri coloanele zvelte desenînd cu ele,între cer și pămint, conturul unui grandios monument închinat muncii pomului. Aici, in acest oraș care a atins aiciai vîrsta unui început de adolescență totul este nou. Sunt noi blocurile de locuințe, clădirile social-ediliterre, magistralele de au ridicat nivel urbanistic. Noi sunt instalațiile și aparatele pe care le mînuiesc operatorii chimiști, electricienii, laboranții și inginerii, pentru a realiza cauciucul in diferite sortimente, policlorura de vinil, fenolul, acetorta polistirenul, insecticidele sau diferitele derivate ale petrolului - produse tare purtînd inscripția „Fabricat în Frofllania", pornesc zilnic, pe drumuri de fier sau ape, spre tot mai multe țări ale lumii. Chiar și media statistică a vîrstei locuitorilor acestei veritabile cetăți al petrochimiei românești, este sub 30 de ani. Tinerețea orașului nu este deci numai un simbol, ci și o realitate evidentă. Deși foarte tinere, unităților industriale, numeroase și deosebit de puternice, din cadrul municipiului, le revin sarcini de mare răspundere în cadrul planului cincinal. Ele dau economiei naționale o producție anuală de 3,6 miliarde lei, o bună parte din produse sunt destinate exportului. Sarcinile sporite și complexe de producție care stau în fața întreprinderilor Municipiului Gheorghe Gheorghi de Dej, îr contextul eforturilor susținute pentru ridicarea continuă a eficienței economice, printr-o temeinică organizare a producției și a muncii, au impus organelor și organizațiilor de partid să se orienteze în activitatea lor spre rezolvarea competentă și cu maximum de operativitate a unor multiple probleme majore, să adopte cele mai eficiente măsuri politico-organizatorice de mobilizare a comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii la rezolvarea problemelor economice. Și succesele obținute, succint reliefate în darea de seamă ,prezentată recentei conferințe municipale de partid de către tovarășul Valerian Ghineț, ca și discuțiile numeroșilor __ participanți la cuvînt, au demonstrat cu puterea unei axiome că marea majoritate a organelor și organizațiilor de partid s-au ridicat la nivelul răspunderii cu care sînt investite. iată cîteva din re____________Rzultatele mai impor——— toate obținute, de pildă, la capătul celor 10 luni care s-au scurs din anul curent. Toate unitățile industriale și de construcție din oraș și auJ îndeplinit și depășit sarcinile de plan. La producția globală industrială s-a realizat un spor în valoare de 54 milioane lei, iar la producția marfă vindută și încasată de 68,9 milioane lei. Economiile ia prețul de cost peste sarcina planificată se cifrează la 42,4 milioane lei, iar beneficiile peste plan la 63,5 milioane lei în condițiile creșterii productivității muncii cu 1,6 la sută, față de prevederile inițiale. La export, numai combinatele de cauciuc sintetic și chimic au realizat o depășire de peste 59 milioane lei. Aceste rezultate — evident, ele nu se opresc aici — sunt un rezultat firesc al preocupării susținute pentru valorificarea cit mai deplină a rezervelor interne existente, al acțiunii de organizare științifică a pro M. RUSU C. NANCU (Continuare în pagina a ll-a) Conferința organizației municipale de partid Gheorghe Gheorghiu-Dej conducerilor I.M.A. din județ Vineri a avut loc la I.M.A. din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, consfătuirea cu conducerile întreprinderilor de mecanizare a agriculturii de pe raza județului nostru. Au fost prezenți: ing. Ion Trandafir, șeful serviciului reparații din Direcția generală I.M.A. a C.S.A., ing. Eugen Arieni și ing. Stan Mereuță, directori adjuncți ai Direcției agricole județene. Participanții la consfătuire au analizat temeinic situația economico-financiară a I.M.A. pe primele 10 luni ale acestui an, stadiul reparațiilor la utilajul agricol și nivelul pregătirilor pentru executarea acestor lucrări in anotimpul friguros precum și probleme pe linie de protecție a muncii. Numeroși vorbitori — directori și ingineri mecanici șefi, economiști și alți lucrători din I.M.A. ale județului — au vorbit despre experiența obligată, deficiențele existente și măsurile ce trebuie întreprinse pentru ca activitatea unităților de mecanizare să se ridice la un nivel superior. Participanții la consfătuire au urmărit fluxul tehnologic al separațiilor la I.M.A. gazdă, au vizitat secția de mecanizare de la Tg. Trotuș. Semicentenarul unirii Transilvaniei cu România EXPOZIȚIE Ieri la amiază, in holul Casei de cultură a sindicatelor din Bacău, s-a deschis expoziția aniversativă „50 de ani de la unirea Transilvaniei cu România“, organizată de Serviciul județean Bacău al Arhivelor Statului și Secția de istorie a Muzeului județean. Erau prezenți tovarășii: Aurel Gaiimandric, membru al Biroului Comitetului județean Bacău al P.C.R., vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Victor Enășoaie, șeful Secției propagandă a Comitetului județean Bacău al P.C.R., Emil Daniel, primsecretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, activiști de partid și de stat, oameni de cultură și artă, alți oameni ai muncii. Expoziția înfǎțișează, prin fotografii și numeroase fotocopii după documente, lupta întregii populații din Transilvania pentru'’Unire.‘ Pot fi văzute procesele-verbale Încheiate la Sibiu, Brașov, Oradea, Sighișoara, Mediaș, Caransebeș In alte localități, cu ocazia adunăririlor de constituire a consiliilor naționale românești și de alegere a delegaților pentru marea adunare populară de la Alba lulia. Atrage atenția vizitatorilor și panoul cu fotocopii după documente aliate In Arhivele Statului Major al Armatei Italiene. Seara, participanții la spectacolul festiv, au zăbovit cu interes in fața panourilor expoziției. Cu planul anual îndeplinit o telegramă sosită la redacție ne face cunoscut faptul că Ferma zootehnică „Gheorghe Doja" (I.A.S. - Rucăciuni), și-a realizat planul de producție pe acest oin la toți indicatorii. La lapte de vacă a fost realizată producția globală și marfă pe data de 29 noiembrie a. c. Sunt asigurate atît efectivele planificate, se spune în telegramă, cit și furajele necesare, care s-au realizat sub prețul de cost planificat. Toate acestea asigură depășirea veniturilor nete preconizate pe acest an cit și baza materială unei producții sporite în anul 1969. In telegrama semnată de șeful fermei, medic veterinar Vasile Dănilă, nu se face nici o evidențiere de persoane ceea ce ne permite să considerăm că întreg colectivul fermei și-a adus contribuții substanțiale la realizările consemnate lapidar în telegramă. Spectacol festiv Aniversarea unirii Transilvaniei cu România, eveniment ce ai făcut să dresalte inimile tuturor românilor intr-o sărbătorească rememorare a unei pagini din istoria neamului, a fost cinstită, ieri, la Bacău, printr-un impresionant spectacol festiv. Formații artistice profesionale și sute de artiști amatori și-au reunit talentele într-o mare reprezentație cîntînd patria și partidul, poporul — neîntrecut făurar, cutezător și harnic, stăpîn pe soarta sa. In marea sala a Casei de cultură a sindicatelor se aflau numeroși oameni ai muncii, studenți, și elevi. La spectacole au asistat membri și membri supleanți ai birourilor comitetelor județean și municipal de partid, membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal Bacău, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, oameni de cultură și artă. Spectacolul festiv — emoționantă evocare a unui moment de importanță deosebită pentru realizarea statului național unitar român - a relevat permanenta idee de unitate în conștiința poporului nostru, a dat expresie scenică glodurilor și năzuințelor unor oameni legați trup și suflet de glia strămoșească, mîndrî de obîrșia lor, bucuroși să-și cinstească înaintașii, dar și rodnicia vremiilor însorite de azi. Pe scena unde predominau în fundal drapelul tricolor și stema Republicii Socialiste România alături de două date memorabile 1918—1968, versul, cîntecul și jocul s-au împletit sub aureola plină de farmec al sărbătorii. Orchestra „Plaiurile Bistriței" și soliștii de muzică populară ai Filarmonicii de stat, orchestra Liceului de muzică, elevi ai Școlii populare de artă, ai liceelor „George Baicovia" și „Vassile Alecsandri", formații artistice ale Casei de cultură a sindicatelor au contribuit la realizarea acestui mare spectacol pregătit sub egida Consiliului municipal,Bacău, al U.G.S.R., Comitetului municipal Bacău pentru cultură și artă și a Inspectoratului școlar. Ca intr-an uriaș caleidoscop, cîntecul și jocul popular din Moldova, Transilvania*, Muntenia, Banat, Oltenia, Oaș etc. ne-au înfățișat frumusețea dintotdeauna* și de azi a unei țări înfloritoare în care bucuria irumpe ca apele repezi și limpezi de izvor. Partea muzicală a programului s-a desfășurat sub conducerea dirijorilor Al. Vrînceanu, E. Zaidorilă, P. Bărbuță, A. Ioncovici, iar coregrafia o semnează Gh. Sfîrlogea. Întregul spectacol (regia artistică C. Motreanu, I. G. Russu, I. Ghelu ; scenografia* Șt. Georgescu) a emoționat datorită puterii sale de evocare, a încîntat prin pitorescul costumelor, a cucerit grație optimismului său. În Editura politică a apărut:" ■ Nicolae ceaușescu* »Expunere la ședința jubi-jiliară a Marii Adunări Na gționale consacrată sârbă 1 Itoririi semicentenarului a|nirii Transilvaniei cu Ro Bmânia III— 29 noiembrie 1968 —I Lucrarea a fost publi*cată într-un tiraj de masă. ■ I ■ a JLi Constituirea Consiliilor municipale, orășenești și comunale ale Frontului Unității Socialiste In Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej au avut loc vineri, 29 noiembrie a. c., ședința de constituire a Consiliului Frontului Unității Socialiste. Erau prezenți în sală, alături de reprezentanții desemnați să facă parte din consiliu, membrii Biroului Comitetului municipal de partid, ai birourilor sau comitetelor executive ale organizațiilor de masă, obștești, cooperatiste, precum și ale unor uniuni profesionale, conducători de întreprinderi și instituții. A fost prezent, de asemenea, tovarășul Ioan Popa, membru al Biroului executiv al Consiliului județean Bacău al Frontului Unității Socialiste. Participanții la ședință au audiat o expunere privind rolul și însemnătatea creării Frontului Unității Socialiste, acțiunile întreprinse în acest scop de Comitetul municipal de partid, pe baza hotărîrii Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, din octombrie a. c., după care a avut loc constituirea Consiliului municipal al Frontului Unității Socialiste. Consiliul este compus din 67 membri, Biroul executiv avînd următoarea componență : Președinte — Vasile Ardeleanu, membru al Biroului Comitetului județean Bacău al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Gheorghe Gheorghiu-Dej al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal , vicepreședinți : Erdély Andrei, director general al I.S.C.M., Mircea Anton Ciobanu, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, Maria Ana Zănescu, judecătoare ; secretar : Neculai Chiriac, activist al Comitetului municipal de partid ; membri : Florin Grigore Anghelescu, medic, Ioan Gabor, președintele Comitetului sindicatului de la Combinatul de cauciuc sintetic, Ioan Oprea, activist al Comitetului municipal de partid, Constantin Popa, directorul C.C.L. — Mixt, Ioan Popa, directorul Liceului nr. 2, Mihai Suditu, secretarul Comitetului municipal U.T.C. După prezentarea planului de măsuri s-au înscris la cuvînt Florin Grigore Anghelescu, Maria'Ana Zănescu, Erdély Andrei, care, printre altele, referinduse la însemnătatea măsurilor adoptate de recenta plenară a C.C. al P.C.R., în vederea participării și mai intense a maselor largi de oameni ai muncii la înfăptuirea mărețului program adoptat de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R., s-au angajat să depună toate eforturile pentru dezvoltarea și înflorirea municipiului. Acest lucru se subliniază și în telegrama adresată, în încheierea ședinței, Comitetului Central al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, personal. ★ Vineri după-amiază, au fost constituite și consiliile orășenești Tg. Ocna și Slănic oile Frontului Unității Socialiste. Ședințele de constituire s-au desfășurat în prezența tovarășului Radu Cărneciu, membru supleant al Biroului Comitetului județean Bacău al P.C.R., membru al Biroului executiv al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste. Consiliile sunt constituite din câte 35 membri, în birourile executive fiind aleși . LA TG. OCNA*: Președinte — .Vasile Sfirlea, secretar al Comitetului orășenesc de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc , vicepreședinți : Georgeta Angheluță, director-adjunct al Liceului teoretic: Sanda Grigoroiu, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc, Costin Petrescu, medic, directorul spitalului , secretar : Ștefan Toma, secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc , membri : Mihai Damian, director de instituție, Gheorghe Iorga,, directorul întreprinderii de industrie locală, Maria Pristaru, președinta* Comitetului orășenesc al femeilor, Ștefan Codrea, muncitor LA SLANIC MOLDOVA : Președinte — Alexandru Crețu, secretar al Comitetului orășenesc de partid, președintele Comitetului executiv ai Consiliului popular orășenesc , vice- președinți Florinei Coroiu, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc, Bejan Arcadie, directorul Școlii generale de 8 ani Greșeala* , secretar : Iordache Dospinescu, locțiitorul secretarului organizației de partid de la Sanatoriul „1 Mai" ; membri : Petre Urs, director adjunct la întreprinderea balneoclimaterică, Emilia Munteanu, directoarea Școlii generale de 4 ani din Slănic, Cornel Racheru, tehnician veterinar, Anton Cora, oficiant igienist, Marin Cimponeriu, directorul Casei de cultură. ★ Și în comunele județului au loc adunări de constituire a Consiliilor Frontului Unității Socialiste. moment important realizarea unității de stat „România toată, această mare familie de frați, nu poate fi tare și puternică decit numai prin unire". In Transilvania, spre sfîrșitul ultimului război mondial, s-a dezvoltat o puternică mișcare revoluționară. Ideile care au cîștigat tot mai numeroși aderenți în timpul mișcării revoluționare din Transilvania au fost acelea de libertate în folosirea limbii materne, a egalității în drepturi pentru toate naționalitățile conlocuitoare, a autodeterminării Transilvaniei, separarea ei de monarhia habsburgică și unirea ei cu țara. Ele au însuflețit elanul necesar maselor românești din Transilvania, care și-au descătușat forța revoluționară în toamna anului 1918. După 31 octombrie 1918 la Timișoara, Reșița, Sibiu, Arad, pe Valea Jiului etc., s-au declanșat greve. Muncitorii au ocupat străzile și piețele antrenînd pe soldații unităților austro-ungare și restul populației la demonstrațiile și acțiunile de luptă menite să pună capăt asupririi sociale și naționale. Flacăra luptei revoluționare a izbucnit și s-a extins aproape în toate satele Transilvaniei. Mișcarea națională și socială din Transilvania s-a produs ca o puternică manifestare a poporului, ca un suflu formidabil al maselor, ca o mare acțiune colectivă, în timpul în care poporul se înregimenta în marea luptă pentru dobîndirea drepturilor sociale și naționale la Budapesta s-au pus bazele Consiliului Național Român Central în componența căruia au intrat 6 reprezentanți ai Partidului Național Român și 6 reprezentanți ai secției române a Partidului Social-Democrat. Consiliul Național Român Central constituit la finele lunii octombrie 1918, s-a declarat organul conducător al luptei pentru drepturile populației române din Transilvania, cerînd totodată recunoașterea sa ca organ de conducere a țării. Mișcarea revoluționară s-a amplificat în toată Transilvania paralel cu revoluția ce cuprinsese toate regiunile imperiului. In orașele și satele Transilvaniei, mase de tineri și vîrstnici se adunau cu însuflețire purtînd drapelul roșu, galben, albastru al patrei îndrăgite. Intr-un entuziasm fără seamăn, se depunea jurămîntul de credință sub flamura mîndrului tricolor pe care erau deciși să-l poarte cu vrednicie și glorie deplină. în această atmosferă de entuziasm, de manifestare generală a devotamentului și a hotărîrii de luptă pentru triumful unității de stat a României s-au format în satele și orașele Transilvaniei consilii naționale locale, organe ce au avut un important rol în organizarea și desfășurarea acțiunilor întreprinse de transilvăneni. Consiliile naționale, grație sprijinului direct și neprecupețit acordat de populația românească, au reușit să preia conducerea treburilor politice, administrative și juridice în toate localitățile Transilvaniei. Consiliul Național Român Central devine în aceste condiții organul de conducere a Transilvaniei. Succesele dobîndite cu sprijinul forțelor largi populare au fost folosite din plin de către conducătorii mișcării din Transilvania. Momentul cerea consultarea națiunii. Respectând cerințele revoluționarilor de la 1848, conducătorii mișcării pentru unitatea statului au convocat, la Alba Iulia, pentru ziua de 1 decembrie 1918, Adunarea Națională. Zilele ce au urmat s-au caracterizat prin mari frământări și pregătiri. Cu câteva zile înainte de data memorabilă a Prof. D. ZAHARIA șeful Serviciului județean Bacău al Arhivelor Statului (Continuare în pag. a II-a) Duhul părinților trăiește în noi de veacuri fară număr, trăiește in pămîntul de taine și de adincă istorie. Pe rotundul hotarelor românești, la umbra Carpaților,in cîmpii — la rădăcinile grifelor și ierbilor, — peste tot sub pași tăcerea lor, a bunilor și stră-străbunilor noștri. Dar mai cu seamă la Sarmizegetusa, la Polsada, la Rovine, la Călugăreni, la Podul înalt, la Războieni și mai departe la Mărăști, Mărășești, Oituz, Cireșoaia, peste tot unde singele lor a curs pentru libertatea și unitatea acestui neam nobil. E pămîntul acesta zidit din oase și singe și credință In izbînda dreptății. Și, întotdeauna cind mă pierd prin păduri, cind rătăcesc printre holde nesfîrșite, departe, numai cu cerul, simt șî aud din adincuri voci, șoapte venind din ierburi și frunze, legănîndu-mă ca o dulce poveste, și mfietu-ml arde, lung împartășindu-mă din duhul celor care, din veacul veacului au căzut in îmbrățișarea pământului pentru cei după ei, pentru noi. Istoria noastră e un lanț de lupte, un lanț de izbînzi, pentru slava acestui pămint de soare și rai. Și dintre voievozii neamului, in acest ceas de evlavie, în față, mi se ridică înalt ca un munte, și viteaz ca o oștire, și inimos și fără de moarte, Mihai Vodă, domn între domni, primul ctitor al unirii înfăptuite la 1600, Iată-l în iureșul luptelor, iată-l trecind munții, iată-l învingând, iată-l biruitor pe calul alb intrind în Alba-Iulia! Domnul tuturor Românilor de pretutindeni, Marele Mihai Vodă, pentru prima dată a legat într-o singură conștiință, conștiința de neam íruia și indivizibil. Izbînda lui a fost flacără jur-împrejurul Carpaților, pe crestele Carpaților, flacără a spiritului național unic. Chipul marelui erou al națiunii rămine în sufletul nostru înalt și demn și cu aureolă de zeu. Dar drumul ptnă la înfăptuirea definitivă a mărețului ideal a fost lung și greu și insîngerat și cîntat in balade și doine și în doruri arzînd ca ruguri de suflet. Și capătul acestui drum s-a înfipt luminos ca un soare tot in arcul de triumf de la Albalulia. Era la 1 Decembrie 1918, era sfîrșitul războiului, era începutul unei noi istorii. Și gîndui mă duce la acele zile mărețe, la acele zile de Început de iarnă, la acele zile cind de peste tot, din mindira Transilvanie veneau spre orașul izbînzii nationale românii in frunte cu cărturării, cu învățătorii și preoții, cu steaguri tricolore, țărani și muncitori și intelectuali, femei și tineri și vârstnici și toți cu dorința fierbinte să se UNEASCĂ CU ȚARA. O asemenea uriașă ehemare națională nu se mai văzuse de la unirea Moldovei cu Muntenia din anul de grație 1859. Aici, la Alba-Iulia, zecile și zecile de mii de români, ascultau cu răsuflarea tăiată declarația prin care Transilvania cerea UNIREA — de veacuri dorită — CU PATRIA-MUMA! Și a fost ziua aceea de lumină și cîntec, de soare și lacrimi de bucurie, și inimile erau într-o uriașă bătaie unică, și aerul . Unirea cu țara la unul peste tot pămîntul românesc ! Cîntăreții au cîntat această zi, poeții s-au înălțat imnuri, mulțimile au aprins lumini la mormintele lui Horea, Cloșca, Crișan, Iancu și buciumele au vuit în patru viaturi anunțind marea împlinire românească. Și acum, la o jumătate de secol, inima și sufletul și conștiința noastră — tresaltă de mîndrie și laudă aducem marilor bărbați, maselor populare, tuturor celor care au fluturat o singură flamură peste străvechile pămînturi. Prinosul nostru al celor care azi Înălțăm peste întinderile Daciei Felix o nouă și strălucitoare zidire . SOCIALISMUL, prinosul nostru, este de slavă pentru înaintașii glorioși, de dăruire sinceră în lupta pentru reftinirea celor după noi. Fii lăudat pămint ai strămoșilor pietrificați, pămint înfloritor al zilelor de azi fără seamăn I Radu CÂRNECI Bacău -30 noiembrie 1968 Plecarea delegațiilor armatelor statelor participante la Tratatul de la Varșovia care au luat parte consfătuirea de la București ieri a părăsit Capitala mareșalul Uniunii Sovietice, I. I. Jokubovski, comandantul suprem al Forțelor Armate Unite ale statelor participante la Trattatul de la Varșovia, și generalul de armată S. M. Ștemenko, șeful de stat major al Forțelor Armate Unite. La plecare, pe aeroportul Băneassa, au fost conduși de generalul-colonel Ion Ioniță, ministrul Forțelor Armate, generalul-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului Forțelor Armate, șeful Marelui Stat Major. A fost de față I. C. Ilin, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la București. În zilele de 29 și 30 noiembrie au părăsit Capitala și delegațiile militare care au luat parte la consfătuirea anuală ai statelor participante la Tratatul de la* Varșovia*. Astăzi, pe stadionul „23 August“ Dinamo Bacău — Steaua București Astăzi se dispută ultima etapă a campionatului diviziei naționale de fotbal, la care sunt antrenate cele mai bune echipe din țara noastră. Pe stadionul „23 August", cu începere de la ora 14:00, se vor întîlni formațiile Dinamo Bacău și Steaua București. Iubitorii jocului cu balonul rotund așteaptă de la dinamoviștii băcăuani un joc care să le asigure victoria în fața muitarilor bucureșteni. In deschiderea acestei partide va avea loc meciul echipelor de rezerve - tineret ale cluburilor Dinaimo Bacău și Stepuar București. Tot astăzi se mai dispută în țară următoarele partide : Politehnica Iași -Petrolul Ploiești ; Crișul Oradea -Vagonul Arad - Progresul București- Farul Constanța ; U. T. Arad-Universitatea Cluj - F. C. Argeș-A.S.A. Tg. Mureș; Jiul Petroșeni-Rapid București.