Steagul Roşu, decembrie 1968 (Anul 23, nr. 4920-4945)
1968-12-03 / nr. 4921
Pao- 2 I De vorbă cu«MUREȘ COVATARU, autorul piesei „Maria sa Păcală“ î n activitatea de ■transpunere a unor lucrări din dramaturgia românească, Teatrul de stat din Bacău acordă atenția cuvenită colaborării cu tinerii dramaturgi. Intre premierele actualei stagiuni se numără și piesa lui Mureș Covătaru — „Măria-sa Păcală“. Fiind vorba de un debut, deci de un eveniment care nu este lipsit de emoții și neliniști, ne-am adresat autorului pentru a ne împărtăși din frământările sale. — Spunei-ne câteva cuvinte despre „Istoricul“ realizării acestei piese, ce v-a făcut să vă opriți asupra lui Păcală, ca personaj principal ? — Ideea de a scrie această piesă a avut drept punct de plecare un eveniment petrecut acum doi ani. După cum se știe, în anul 1966 a fost organizat la Bacău primul Festival de teatru folcloric, care a reunit în concurs cele mai bune formații de amatori. Acesta a adus pe scenă pitorescul și vigurozitatea folclorului nostru. Festivalul m-a determinat, deci, să aleg din multitudinea de snoave, proverbe și zicători legate de Păcală pe cele mai semnificative, să le îmbin într-o suită de paisprezece miniaturi sub un titlu „împărătesc", să le confer aspectul unei piese de teatru cu un anume conflict, cu o evoluție a personajului principal. Desigur, v-a ajutat foarte bul la aceasta însuși Păcală și celelalte personaje din suita sa, deși scrierea acestei piese v-a pus, fără îndoială, în fața unor probleme de creație. — Ai putea să ne dați citeva relații în acest sens ? — Mi-am impus să nu denaturez sensul producțiilor folclorice, păstrate în patrimoniul de aur al românilor. Peregrinările lui Păcală, care s-ar putea localiza pretutindeni in tara noastră, prilejuiesc personajului etalarea istețimii și umorului secretariatului literar, a regizorului, a suferit unele modificări. Acum se află într-o formă, aș putea spune definitivă, deși s-ar putea să mai fie necesare îmbunătățiri. — Cum credeți că va primi publicul, piesa dumneavoastră ? — Știu că spectacolul va fi pus in scenă, de regizorul permanent al Teatrului de stat din Bacău, I. G. Russu, cu care am avut mai multe convorbiri. Am aflat astfel că nu intenționează să creeze un spectacol în exclusivitate pentru sate. De alt La prima colaborare cu un teatru profesionist său irezistibil. Pe plan etic „eroul“ se desăvîrșește prin combaterea prostiei, a minciunii, a bofiei. Desigur, în jurul lui Păcală apar personajele de contrast : popa-rapace, hoț și șarlatan, jandarmul, primarul, vornicul... — Vorbiți-ne despre colaborarea dumneavastră cu Teatrul de stat. —• Secretariatul literar al teatrului din Bacău cunoștea piesa care circula la formații artistice de amatori. Colaborarea a început să capete contur in clipa în care s-a întilnit dorința mea de a o vedea reprezentată de un teatru profesionist cu dorința conducerii teatrului de a pregăti un spectacol mai apropiat de preferințele publicului din mediul rural. Se înțelege, textul piesei, la sugestia iei. ideea de a scrie sau a concepe o lucrare artistică numai pentru o anumită categorie de oameni o găsesc neavenită. Arta are o valoare, e un fapt recunoscut, atunci cînd se adresează tuturor, oricărui public, din orice mediu ar proveni acesta. Aș vrea să adaug, că îndeosebi generația tînără, copleșită de ofensiva vieții moderne, pare să se cam și îndepărtat de bogăția de idei și de sensibilitatea pe care o conține folclorul nostru. Este o constatare personală. Facem, cred eu, un oficiu de bună credință restituind tineretului pe Păcală, personajul mult îndrăgit, care nu va dispare niciodată din conștiința poporului român. Horia GANE Seară literară „Ion Barbu" «asa de cultură a sindicatelor din Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej a găzduit, deunăzi, o Interesanta seară literară „Ion Barbu“. Organizată la sugestia Comitetului municipal al U.T.G. de către cercul de literatură al elevilor claselor a XlI-a de la Liceul nr. 1, sub îndrumarea prof. Constantin Militaru, aceasta a avut rolul unei demonstrații practice asupra felului în care trebuie ținută o seară literară. Au fost invitați uteciști de la liceele nr. 1, 2 și industrial, elevi ai Grupului școlar profesional chimie. La reușita manifestării culturale și-au dat concursul elevii: Anișoara Comănici, Doina Crîngu, Gheorghe Jutarcu, Zamfir Beraru, Rldica Covaci, Viorel Ghioc. Profesorul Constantin Th. Giobanu, de la Liceul nr. 2, a vorbit despre măiestria artistică a lui Ion Barbu, , V.V.V. #»• • * • • • • • • * • • • • * • • * * • • • * * • • • »• * •••••••• • • • • * • • * •» • • • * * *»• O imagine din noul film românesc „Columna" care rulează în această săptămână pe ecranul cinematografelor „Muncitorul" și „Flamura roșie", din Bacău. STEAGUL ROȘU Sociologia milMans (Volumul I-obiectul sociologiei) Astăzi, sociologia se bucură de aprecieri foarte largi, de viziuni asupra obiectului mult mai competente și obiective. După cum bine se știe, sociologia a fost un timp, din motive mai mult sau mai puțin întemeiate, repudiată ca știință și socotită drept un domeniu al teoriilor reacționare. Studiile sociologice însă conțin o problematică și o tehnică de cercetare demne de luat în seamă, mai ales în condițiile noi create, odată cu schimbarea vechilor relații de producție. Credem că bine a procedat colectivul de redactori ai primului volum din "Sociologia militans" (in perspectivă sunt prevăzute 15 volume) adunând într-o carte articole, studii, opinii ale unor sociologi români, care dezbate problematica de conținut a obiectului sociologiei. Discuțiile palpitante care se duc ne arată că sociologia are un obiect și e o știință socială bine definită și determinată în contextul larg al științei, în general. Dacă pentru A. Comte, sociologia e o fizică socială, dacă pentru E. Durkheim obiectul sociologiei e faptul social (înțeles ca lucru, ca ceva existent în afara omului), dacă pentru școala formală germană, sociologia are ca obiect forma socială, pentru sociologia marxistă obiectul sociologiei e societatea ca ansamblu de relații sociale. Insă, și în cadrul sociologilor marxiști există deosebiri de vederi, volumul de față demonstrând acest lucru cu prisosință. După V. Caramelan: „obiectul sociologiei e studiul societății ca totalitate, respectiv al unui fapt social, proces, însă, în legătură cu alte fapte sociale, deci raportat tot la totalitate, este studiul relațiilor sociale, al Instituțiilor sociale al structurilor sociale in dinamica lor, al legilor sociale (pag. 157). Totodată obiectul sociologiei discutat In raport cu obiectul filozofiei marxiste. Și aici apare în discuție o nouă problemă: e materialismul istoric sociologia marxistă ? Majoritatea sociologilor marxiști răspund afirmativ. Materialismul istoric e însăși sociologia marxistă care studiază societatea în dinamica și complexitatea ei specific materialismului istoric (deci sociologiei marxiste) în raport cu materialismul dialectic și cu științele particulare. E „o teoria generală a unei forme particulare de existență“ (V. Popovici). Obiectul sociologiei marxiste e cercetat în corelație cu celelalte științe sociale. Nu se poate delimita în sens strict domeniul sociologiei de cel al altor științe sociale. Aceasta duce la artificialitate, la dogmă. In ciuda diversităților de păreri se desprinde ca o dominantă a volumuluui ideea că există o sociologie marxistă cu un obiect și domeniu de studiu diferențiate și specifice. Un capitol Interesant e „Documentarul", capitol ce-și propune să prezinte o bibliografie românească și străină la zi privind sociologia, lucru demn de toată lauda cu obiecția că ar fi fost necesar să se indice lucrările care au intrat în patrimoniul bibliotecilor din provincie (in mod deosebit In bibliotecile universitare). C. SCHIFIRNEȚ Vernisaj Elevei a Liceului „V. Alecsandri”" s-au obișnuit să întîlinească la Intervale destul de regulate, în ospitalierul și atrăgătorul hoț central al școlii, diferite expoziții. O recentă manifestare de acest gen inițiată de organizația U.T.G. cu sprijinul competent și permanent al profesoarei Florentina Căpitanu, o constituie expoziția de desene, de mare amplatare, organizată la acest liceu. Peste o sută de fluierări au fost selecționate și expuise ca într-o autentică expoziție al profesioniștilor, și nu a amatorilor. N-a lipsit nici vernisajul, n-au lipsit nici admiratorii, și nici premiile. Locul I s-a acordat elevelor Bocancă Tanta din clasa a X-a J și Bostan- Lăcrămioara din clasa a XI-a D, locul II elevei Spanaice Stela din clasa a Xl-a A, iar locul III elevei Ioana Miclescu din clasa a X-a A. Foto-text: V. BOGDANE) Cronica muzicală Cu dezinvoltură și patetism Sub conducerea dirijorului Ovidiu Bălan, care se află pentru a douaoara la Bacău, mi s-a oferit, vineri seara, un program simfonic variat, unitar, închegat. Concertul în La major pentru pian și orchestră de Fr. Liszt, lucrare filozofică din creația de maturitate a compozitorului, cu sensuri și trăsături adinei umane, ne-a fost prezentat de cunoscuta pianistă Magda Nicolau. Plină de avînt romantic, lucrarea exprimă un cortegiu variat de gânduri și sentimente, cucerind prin accentele sale de sinceritate, prin amploarea mijloacelor pianistice și orchestrale folosite de autor. Magda Nicolau, pianistă cu o prodigioasă activitate desfășurată de-a lungul unui pătrar de veac, a dovedit înțelegere deplină a Concertului de Liszt în constituirea momentelor importante ale concertului, în relevarea unor fraze muzicale într-o fină concordanță cu grupul acompaniator, ca și multă stăpînire și eleganță. Magda Nicolau este o adevărată animatoare a muzicii, prin vitalitatea, elanul și pasiunea cu care se dedică artei muzicale. Prezența acestei maestre este dorită mereu pe scenanoastră. Romeo și Julieta — piatra de rezistență a concertului - captivanta creație a lui Ceaikovski, prin accentele dureroase sau desperante, patetice sau dramatice a reușit să sugereze ceva din atmosfera celebrului cuplu erotic, ceva din draima nefericiților eroi shakespearieni. In program au mai figurat Două dansuri de Dvorjak, pline de lirism și melodicitate și Rapsodie de Mircea Basarab, creație valoroasă prin consistența ei ritmică și melodică, prin tratarea cântecului popular de calitate la un nivel artistic superior. Dacă la primul său concert dirijorul Ovidiu Bălan a făcut o puternică impresie, la concertul de vineri searan-a făcut decît să și-o cristalizeze în rîndul iubitorilor muzicii prezenți în sală. De la orchestra simfonică din orașul nostru, în condițiile materiale în care își desfășoară activitatea, nu ne putem aștepta la prea mult. Cu toate acestea, exploatînd și valorificînd la maximum posibilitățile existente ale orchestrei, dirijorul Ovidiu Bălan ne-a oferit prin acest concert momente de încîntare. Cu dezinvoltură și patetism, convingător în sublinierea și reliefarea momentelor esențiale ale lucrărilor, caracterizat prin precizie și o nobilă distincție în tot ceea ce dirijează, Ovidiu Bălan are posibilități să se numere,nu peste mult timp, printre marii noștri dirijori. Valerian URSINSCHI 4 Mart« -»decembrie 1968 Fabrica „Victoria Timișoara Bulevardul Eroilor nr. 30-40 oferă fără repartiție întreprinderilor și instituțiilor — Piele artificială (P.C.V. suport) în diverse culori și presare, destinate pentru confecții, tapițerie etc., PRECUM ȘI Folii P.C.V. uri și imprimate în diferite grosimi și modele, pentru perdele și alte utilizări casnice. întreprinderea 11 instalații București, serviciul aprovizionării ț Bulevardul Armata poporului nr 10 telefon : 31 05 52 OFERĂ spre vînzare unităților socialiste și cooperatiste din stoc disponibil, fără repartiție, pe bază de comandă fermă : DIFERITE MATERIALE ELECTRICE . DIVERSE MATERIALE PENTRU INSTALAȚII SANITARE ; MATERIALE CONSTRUCȚII ; PROFILE ; MATERIALE TERMOSANITARE ; DIVERSE MATERIALE. Pentru informații suplimentare va puteți adresa direct serviciului aprovizionării, telefon 31 0552 unde veți putea consulta și listele detaliate cu materialele disponibile. • RADIO* București MARȚI 3 DECEMBRIE 1968 PROGRAMUL I 15.05 Timpul probabil — muzică ușoară. 15.15 Țării, inima și versul. „Imna României“. 15.30 Pentru prietenii muzicii corale. 16.10 Muzica populară. 16.30 Antena tineretului. 115.55 Radio-publicitate. 17.00 Cupidon și... muzica ușoară. 17.30 Piese de estrada. 17.45 Revista economica. 18.05 Muzică populară și ușoară. 18.30 Gazeta radio. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19.20 Sport. 19.30 Album folcloric* 19.50 Sonate în Sol minor pentru pian de Dumitru Cuclin. * 20.05 Consultație juridică. 20.15 Pentru prietenii magnetofonului. 20.50 Recital de operă Lucrezia Bori. 21.05 Rampa. 21.25 Mozaic muzical. 22.20 Jazz. 22.40 Moment poetic. 22.45 Melodii magazin. 23.45 „Poliritmii“ pentru clarinet, pian și pian preparat de Octavian Nemescu. 0.05—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Simfonia I în Si bemol major de Schumann. 15.40 Radio-publicitate. 16.00 Orchestra Eddy Garjan. 16.15 Arii din opere. 16.25 Viața de concert a Capitale!. 17.10 Cîntece de Valentin Gheorghiu pe vemisuri de Tudor Arghezi. 17.30 De la schiță la roman. 17.45 Recital de operă Ladislau Konya. 18.05 Meridiane. 18.30 Muzică ușoară. 18.45 Muzică populară. 19.05 Concert de muzică corală românească. 19.30 Curs de limba franceză. Ciclul II, secția a X-a (reluare). 19.50 Noapte bună copii. 19.55 Muzica în viața spirituală a societății noastre. 20.30 Ora specialistului. 20.50 Noi melodii cu Georgette Lemaire. 21.05 File din istoria cvartetului modern s Ravel. 21.40 Lectură dramatizată. 22.00 Muzicieni români de azi despre muzicieni români de ieri. Romeo Drăghici despre G. Enescu și Societatea simfonică ieșeană. 22.3Q Cronica filmului (reluare). 22.40 Prime audiții de operă : fragmente din „Șurubul răsucit“ de Benjamin Britten. 23.07 Antologia discului. 23.52 Cîntece lirice. 0.03—1.00 Muzică simfonică de compozitori români. MIERCURI 4 DECEMBRIE 1968 PROGRAMUL I 5.0$—_1>.SQ Program muzical de dimineață* 15.45 Gimnastică. 6.05—8.25 Muzică și actualități. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Matineu literar 10.00 Mai mîndră țara noastră crește — c*n4 zece. 10.10 Curs de limba germană. Ciclul II, secția a X-a. 10.30 Pe Mureș și pe Tîrnave — muzică populară. 11.05 Ora specialistului. 11.25 La braț cu tine — muzică ușoară. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Muzică ușoară de Richar Bartzer. 12.20 Cronica muzicala. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.20 Soliști și orchestre de muzică ușoară. 14.10 înșir-te mărgărite (emisiune pentru copii). 14.35 Concertul zilei : fragmente din suita Iberia de Isaac Albeniz. PROGRAMUL II 7.00 Muzică populară. 7.37 Cintă fanfara. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 5.25 Muzică populară. 1 8.34 Omagii muzicale. 9.10 Curs de limba germană. Ciclul 1, lecția 1. 10.30 Antena tineretului. 11.317 Selecțiuni din opereta „Cîntărețul mexican““ de Lopez. 12.05 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de prînz. 13.00 Orchestra de muzică populară a Casei de cultură din Costești — Argeș. 13.15 Recital Lila Cristescu. 13.30 Unda veselă (reluare). 14.10 Muzică populară. 14.30 Moment științific. 14.35 Album de melodii. Vremea va rămîne în continuare rece, cu cerul noros la acoperit. Local, se vor semnala precipitații sub formă de ploaie, care, în zona de munte, se va transforma în lapoviță. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul nordic.. Temperatura aerului se va menține scăzută. Min mele vor fi cuprinse între minus 4 și 0 grade, ar maximele între minus 1 și plus 3 grade. \ Td.gvy-^/oNc\ MARȚI 3 DECEMBRIE 1968 Telex TV Pentru elevi . Consultații la matematici (clasa a XlI-a). Curs de limba engleză (secția a 36-a). Pentru copiii Micii meșteri „Autosania cu motor și elice“, mari . Telejurnalul de seară. Actualitatea economică. Film serial pentru tineret : „Cutreier rînd pămîntul". Creații muzicale românești. Seară de teatru : „Colegii**. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii.£ T GXK-TF* U TEATRUL DE STAT prezintă în deplasare la Bukuși spectacolul cu piesa „CELE PA*TRU MARII“. *2 /Vg.M .A MUNICIPIUL BACAU — Muncitorul : „Columna“ seria I—II (orele 10,30 ; 15; 18, 21). — Flamura roșie : „Columna** seria I—II (orele 10, 14, 17, 20). — Progresul : „Mariana — agentul 0555“ (orele 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). — Tineretului : „Giselle** (orele 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ — 23 August : „Hombre“. — Oituz : „Prietenele“. — Constructorul : „Doamna de pe șine“« DARMANEȘTI — Rafinăria : „Cele trei nopți ale unei iubiri“. ASAU — 6 August : „Vulturii zboară devreme“. TG. OCNA — Oituz : ,,Studiu despre ftemei“. MUNICIPIUL BACAU — Galeria de artă, Calea Mărășești nr. 12 * Expoziția retrospectivă Matia Teutsch (1884— 1960) — pictură, sculptură și grafică. Expoziția memorială „George Bacovia“ * Calea Moineștiului nr. 13. COMUNA BACOVA » Expoziția memorială „Ton Borcea“. ulti B MUNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale, atrada Karl Marx nr. 2. Muzeul de artă. Calea Mărășești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și contemporană. Muzeul de intorie, atrada Karl Marx nr. 23. Expoziție de etnografie. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Muzeul de istorie. Bulevardul Republicii nr 3. PRAIE5TI ! Muzeul aătesc. o/vzjch EvreISTORUICE MUNICIPIUL BACAU — Curtea domnească de la Biserici Preci»la strada 9 Mai nr. 58. TG. OCNA — Biserica Răducanu. de COMUNA ȘTEFAN CEL MARE » Biseric* la Radeana. BORZEȘTI : Biserica lui Ștefan cel Mare STANIȘEȘTI (satul Gorghești) : Moara de bro nt. SSSg» 17.30 17.35 18.05 18.30 19.00 19.45 20.05 20.30 21.00 22.50 23.05 \ V r V.