Steagul Roşu, decembrie 1968 (Anul 23, nr. 4920-4945)

1968-12-03 / nr. 4921

Pao- 2 I De vorbă cu«MUREȘ COVATARU, autorul piesei „Maria­ sa Păcală“ î n activitatea de ■transpu­nere a unor lucrări di­n dramaturgia româneas­că, Teatrul de stat din Bacău acordă atenția cuvenită colaborării cu tine­rii dramaturgi. Intre premie­rele actualei stagiuni se numă­ră și piesa lui Mureș Covăta­­ru — „Măria-sa Păcală“. Fiind vorba de un debut, deci de un eveniment care nu este lipsit de emoții și neliniști, ne-am a­­dresat autorului pentru a ne împărtăși din frământările sa­le. — Spune­i-ne câteva cuvinte despre „Istoricul“ realizării a­­cestei piese, ce v-a făcut să vă opriți asupra lui Păcală, ca per­sonaj principal ? — Ideea de a scrie această piesă a avut drept punct de plecare un eveniment petrecut acum doi ani. După cum se știe, în anul 1966 a fost organizat la Bacău primul Festival de tea­tru folcloric, care a reunit în concurs cele mai bune formații de amatori. Acesta a adus pe scenă pitorescul și vigurozita­­tea folclorului nostru. Festiva­lul m-a determinat, deci, să a­­leg din multitudinea de snoa­ve, proverbe și zicători legate de Păcală pe cele mai semnifi­cative, să le îmbin într-o suită de paisprezece miniaturi sub un titlu „împărătesc", să le confer aspectul unei piese de teatru cu un anume conflict, cu o evoluție a personajului prin­ci­­pal.­­ Desigur, v-a ajutat foarte b­ul la aceasta însuși Păcală și celelalte personaje din suita sa, deși scrierea acestei piese v-a pus, fără îndoială, în fața unor probleme de creație. — A­i putea să ne dați citeva relații în acest sens ? — Mi-am impus să nu dena­turez sensul pr­oducțiilor folclo­rice, păstrate în patrimoniul de aur al românilor. Peregrinările lui Păcală, care s-ar putea lo­caliza pretutindeni in tara noa­stră, prilejuiesc personajului etalarea istețimii și umorului secretariatului literar, a regi­zorului, a suferit unele modi­ficări. Acum se află într-o for­mă, aș putea spune definitivă, deși s-ar putea să mai fie ne­cesare îmbunătățiri. — Cum credeți că va primi publicul, piesa dumneavoastră ? — Știu că spectacolul va fi pus in scenă, de regizorul per­manent al Teatrului de stat din Bacău, I. G. Russu, cu care am avut mai multe convorbiri. Am aflat astfel că nu intenționează să creeze un spectacol în ex­clusivitate pentru sate. De alt­ La prima colaborare cu un teatru profesionist său irezistibil. Pe plan etic „e­­roul“ se desăvîrșește prin com­baterea prostiei, a minciunii, a bofiei. Desigur, în jurul lui Pă­cală apar personajele de con­trast : popa-rapace, hoț și șar­latan, jandarmul, primarul, vor­nicul... — Vorbiți-ne despre colabo­rarea dumneav­astră cu Teatrul de stat. —• Secretariatul literar al tea­trului din Bacău cunoștea pie­sa care circula la formații ar­tistice de amatori. Colaborarea a început să capete contur in clipa în care s-a întilnit dorin­ța mea de a o vedea reprezen­tată de un teatru profesionist cu dorința conducerii teatrului de a pregăti un spectacol mai apropiat de preferințele publi­cului din mediul rural. Se înțe­lege, textul piesei, la sugestia iei. ideea de a scrie sau a con­cepe o lucrare artistică numai pentru o anumită categorie de oameni o găsesc neavenită. Ar­ta are o valoare, e un fapt re­cunoscut, atunci cînd se adre­sează tuturor, oricărui public, din orice mediu ar proveni a­­cesta. Aș vrea să adaug, că îndeo­sebi generația tînără, copleșită de ofensiva vieții moderne, pa­re să se cam și îndepărtat de bogăția de idei și de sensibi­litatea pe care o conține fol­clorul nostru. Este o constata­re personală. Facem, cred eu, un oficiu de bună credință res­tituind tineretului pe Păcală, personajul mult îndrăgit, care nu va dispare niciodată din conștiința poporului român. Horia GANE Seară literară „Ion Barbu" «asa de cultură a sindicatelor­­ din Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej a găzduit, deunăzi, o Interesan­ta seară literară „Ion Barbu“. Or­ganizată la sugestia Comitetului municipal al U.T.G. de către cercul de literatură al elevilor cla­selor a XlI-a de la Liceul nr. 1, sub îndru­marea prof. Constantin Militaru, a­­ceast­a a avut rolul unei demonstra­ții practice asupra felului în care trebuie ținută o seară literară. Au fost invitați uteciști de la liceele nr. 1, 2 și industrial, elevi ai Grupu­lui școlar profesional chimie. La reușita manifestării culturale și-au dat concursul elevii: Anișoara Comănici, Doina Crîngu, Gheorghe Jutarcu, Zamfir Beraru, Rldica Covaci, Viorel Ghioc. Profesorul Constantin Th. Giobanu, de la Liceul nr. 2, a vorbit despre măiestria artistică a lui I­on Barbu, , V.V.V. #»• • * • • • • • • * • • • • * • • * * • • • * * • • • »• *­­ •••••••• • • • • *­­ • • * •» • • • * * *»• O imagine din noul film românesc „Columna" care rulează în această săptămână pe ecranul cinematogra­felor „Muncitorul" și „Flamura ro­șie", din Bacău. STEAGUL ROȘU Sociologia milMans (Volumul I-obiectul sociologiei) Astăzi, sociologia se bucură de a­­precieri foarte largi, de viziuni a­­supra obiectului mult mai compe­tente și obiective. După cum bine se știe, sociologia a fost un timp, din motive mai mult sau mai puțin întemeiate, repudiată ca știință și socotită drept un domeniu al teo­­riilor reacționare. Studiile sociolo­gice însă conțin o problematică și o tehnică de cercetare demne de luat în seamă, mai ales în condi­țiile noi create, odată cu schimba­rea vechilor relații de producție. Credem că bine a procedat co­lectivul de redactori ai primului volum din "Sociologi­a mili­tans" (in perspectivă sunt prevăzute 15 volu­me) adunând într-o carte articole, studii, opinii ale unor sociologi ro­mâni, care­­ dezbate problematica de conținut a obiectului sociologiei. Discuțiile palpitante care se duc ne arată că sociologia are un obiect și e o știință socială bine definită și determinată în contextul larg al ști­inței, în general. Dacă pentru A. Comte, sociologia e o fizică socială, dacă pentru E. Durkheim obiectul sociologiei e faptul social (înțeles ca lucru, ca ceva existent în afara omului), da­că pentru școala formală germană, sociologia are ca obiect forma so­cială, pentru sociologia marxistă o­­bi­ectul sociologiei e societatea ca ansamblu de relații sociale. Insă, și în cadrul sociologilor marxiști exis­tă deosebiri de vederi, volumul de față demonstrând acest lucru cu prisosință. După V. Caramelan: „obiectul sociologiei e studiul societății ca totalitate, respectiv al unui fapt social, proces, însă, în legătură cu alte fapte sociale, deci raportat tot la totalitate, este studiul relațiilor sociale, al Instituțiilor sociale al structurilor sociale in dinamica lor, al legilor sociale (pag.­ 157). Totodată obiectul sociologiei discutat In raport cu obiectul filo­­­zofiei marxiste. Și aici apare în dis­cuție o nouă problemă: e materia­lismul istoric sociologia marxistă ? Majoritatea sociologilor marxiști răspund afirmativ. Materialismul istoric e însăși sociologia marxistă care studiază societatea în dinami­ca și complexitatea ei specific ma­terialismului istoric (deci sociolo­giei marxiste) în raport cu materia­lismul dialectic și cu științele parti­culare. E „o teoria generală a u­­nei forme particulare de existență“ (V. Popovici). Obiectul sociologiei marxiste e cercetat în corelație cu celelalte ști­ințe sociale. Nu se poate delimita în sens strict domeniul sociologiei de cel al altor științe sociale. A­­ceasta duce la artificialitate, la dog­mă. In ciuda diversităților de păreri se desprinde ca o dominantă a vo­­lumuluui ideea că există o sociolo­gie marxistă cu un obiect și do­meniu de studiu diferențiate și spe­cifice. Un capitol Interesant e „Docu­mentarul", capitol ce-și propune să prezinte o bibliografie româneas­că și străină la zi privind sociolo­gia, lucru demn de toată lauda cu obiecția că ar fi fost necesar să se indice lucrările care au intrat în patrimoniul bibliotecilor din pro­vincie (in mod deosebit In bibliote­cile universitare). C. SCHIFIRNEȚ Vernisaj Elevei a Liceului „V. Alecsandri”" s-au obișnuit să întîlinească la Inter­vale destul de regulate, în ospitalie­rul și atrăgătorul hoț central al șco­lii, diferite expoziții. O recentă manifestare de acest gen­­ inițiată de organizația­ U.T.G. cu spri­jinul competent și permanent al pro­fesoarei Florentina Căpita­nu, o con­stituie expoziția de desene, de mare amplatare, organizată la acest liceu. Pe­ste o sută de fluieră­ri au fost se­lecționate și expuise ca într-o auten­tică expoziție al profesioniștilor, și nu a amatorilor. N-a­­ lipsit nici vernisa­jul, n-au lipsit nici admiratorii, și­­ nici premiile. Locul I s-a acordat ele­velor Bo­can­că Tanta din­ clasa a X-a J și Bostan- Lăcrămioara din clasa a XI-a D, locul II elevei Span­aic­e Stela din clasa a Xl-a A, iar locul III ele­vei Ioana Micl­es­cu din­­­ clasa a X-a A. Foto-text: V. BOGDANE) Cronica muzicală Cu dezinvoltură și patetism Sub conducerea dirijorului Ovidiu Bălan, care se află pentru a doua­­oa­ra la­ Bacău, mi s-a­ oferit, vineri seara, un program simfonic variat, unitar, închegat. Concertul în La­ major pentru pian și orchestră de Fr. Liszt, lucrare fi­lozofică din creația­ de maturitate a compozitorului, cu sensuri și trăsături adinei umane, ne-a­ fost prezentat de cunoscuta­ pianistă Magda Nico­lau. Plină de avînt romantic, lucrarea exprimă­­ un cortegiu variat de gân­­duri și sentimente, cucerind prin ac­centele sale de sinceritate, prin­ am­ploarea­ mijloacelor pianistice și or­chestrale folosite de autor. Magda Nicola­u, pianistă cu o pro­digioasă activitate desfășurată de-a lungul­­ unui pătrar de veac, a dove­dit înțelegere deplină a­ Concertului de Liszt în constituirea momentelor importante ale concertului, în releva­rea­ unor fraze muzicale într-o fină concordanță cu grupul acompaniator, ca și multă stăpînire și eleganță. Magda­ Nicolau este o adevărată a­­nimatoare a­ muzicii, prin vitalitatea, elanul și pasiunea cu ca­re se dedică artei muzicale. Prezența­­ acestei maes­tre este dorită mereu pe scena­n­o­a­stră. Romeo și Ju­lieta — piatra­ de re­zistență a concertului - captivanta creație a lui Cea­ikovski, prin accen­tele dureroase sau desper­ante, pate­tice sau dramatice a­ reușit să suge­reze ceva­ din atmosfera­ celebrului cuplu e­rotic, ceva din draima neferi­ciților eroi shakesp­earieni. In program au mai figurat Două dansuri de Dvo­rjak, pline de lirism și melodicitate și Rapsodie de Mir­­cea­ Ba­sarab, creație valoroasă prin consistența ei ritmică și melodică, prin tratarea­ cântecului popular de calitate la­ un nivel artistic superior. Da­că la primul său concert dirijo­rul Ovidiu­ Bălan a­ făcut o puternică impresie, la­ concertul de vineri seara­­n-a făcut de­cît să și-o cristalizeze în rîndul iubitorilor muzicii prezenți în sală. De la­ orchestra­ simfonică din o­rașul nostru, în condițiile materiale în ca­re își desfășoară activitatea­, nu ne putem aștepta la­ prea mult. Cu toate acestea, exploatînd și valorificînd la­ maximum posibilitățile existente ale orchestrei, dirijorul Ovidiu Bălan ne-a oferit prin acest concert momente de încîntare. Cu dezinvoltură și patetism, convin­gător în sublinierea și reliefarea­ mo­mentelor esențiale ale lucrărilor, ca­racterizat prin precizie și o nobilă distincție în tot ceea­ ce dirijează, Ovi­diu Bălan are posibilități să se nu­mere,­­nu peste mult timp, printre m­a­rii noștri dirijori. Valerian URSINSCHI 4 Mart« -»decembrie 1968 Fabrica „Victoria Timișoara Bulevardul Eroilor nr. 30-40 oferă fără repartiție întreprinderilor și instituțiilor — Piele artificială (P.C.V. suport) în diverse culori și presare, destinate pentru confecții, tapițe­rie etc., PRECUM ȘI Folii P.C.V. uri și imprimate în diferite grosimi și modele, pentru perdele și alte utilizări casnice. întreprinderea 11 instalații București, serviciul aprovizionării ț Bulevardul Armata poporului nr 10 telefon : 31 05 52 O­FERĂ spre vînzare unităților socialiste și coopera­tiste din stoc disponibil, fără repartiție, pe bază de comandă fermă : DIFERITE MATERIALE ELECTRICE . DIVERSE MATERIALE PENTRU INSTALAȚII SANITARE ; MATERIALE CONSTRUCȚII ; PROFILE ; MATERIALE TERMO­SANITARE ; DIVERSE MATERIALE. Pentru informații suplimentare va puteți adresa direct serviciului aprovizionării, telefon 31 05­52 unde veți putea consulta și listele detalia­te cu materialele disponibile. • RADIO* București MARȚI 3 DECEMBRIE 1968 PROGRAMUL I 15.05 Timpul probabil — muzică ușoară. 15.15 Țării, inima și versul. „Imna Ro­­mâniei“. 15.30 Pentru prietenii muzicii corale. 16.10 Muzica populară. 16.30 Antena tineretului. 115.55 Radio-publicitate. 17.00 Cupidon și... muzica ușoară. 17.30 Piese de estrada. 17.45 Revista economica. 18.05 Muzică populară și ușoară. 18.30 Gazeta radio. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19.20 Sport. 19.30 Album folcloric* 19.50 Sonate în Sol minor pentru pian de Dumitru Cuclin. * 20.05 Consultație juridică. 20.15 Pentru prietenii magnetofonului. 20.50 Recital de operă Lucrezi­a Bori. 21.05 Rampa. 21.25 Mozaic muzical. 22.20 Jazz. 22.40 Moment poetic. 22.45 Melodii magazin. 23.45 „Poliritmii“ pentru clarinet, pian și pian preparat de Octavian Nemescu. 0.05—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Simfonia I în Si bemol major de Schu­mann. 15.40 Radio-publicitate. 16.00 Orchestra Eddy Garjan. 16.15 Arii din opere. 16.25 Viața de concert a Capitale!. 17.10 Cîntece de Valentin Gheorghiu pe vemi­suri de Tudor Arghezi. 17.30 De la schiță la roman. 17.45 Recital de operă Ladislau Konya. 18.05 Meridiane. 18.30 Muzică ușoară. 18.45 Muzică populară. 19.05 Concert de muzică corală românească. 19.30 Curs de limba franceză. Ciclul II, sec­ția a X-a (reluare). 19.50 Noapte bună copii. 19.55 Muzica în viața spirituală a socie­tății noastre. 20.30 Ora specialistului. 20.50 No­i melodii cu Georgette Lemaire. 21.05 File din istoria cvartetului modern s Ravel. 21.40 Lectură dramatizată. 22.00 Muzicieni români de azi despre m­uzi­­cieni români de ieri. Romeo Drăghici despre G. Enescu și Societatea simfo­nică ieșeană. 22.3Q Cronica filmului (reluare). 22.40 Prime audiții de operă : fragmente din „Șurubul răsucit“ de Benjamin Britten. 23.07 Antologia discului. 23.52 Cîntece lirice. 0.03—1.00 Muzică simfonică de compozitori români. MIERCURI 4 DECEMBRIE 1968 PROGRAMUL I 5.0$—_1>.SQ Program muzical de dimineață* 1­5.45 Gimnastică. 6.05—8.25 Muzică și actualități. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Matineu literar 10.00 Mai mîndră țara noastră crește — c*n4 zece. 10.10 Curs de limba germană. Ciclul II, sec­ția a X-a. 10.30 Pe Mureș și pe Tîrnave — muzică populară. 11.05 Ora specialistului. 11.25 La braț cu tine — muzică ușoară. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Muzică ușoară de Richar Bartzer. 12.20 Cronica muzicala. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.20 Soliști și orchestre de muzică ușoară. 14.10 înșir-te mărgărite (emisiune pentru copii). 14.35 Concertul zilei : fragmente din suita Iberia de Isaac Albeniz. PROGRAMUL II 7.00 Muzică populară. 7.37 Cintă fanfara. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 5.25 Muzică populară. 1­ 8.34 Omagii muzicale. 9.10 Curs de limba germană. Ciclul 1, lec­ția 1. 10.30 Antena tineretului. 11.317 Selecțiuni din opereta „Cîntărețul me­xican““ de Lopez. 12.05 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de prînz. 13.00 Orchestra de muzică populară a Casei de cultură din Costești — Argeș. 13.15 Recital Lila Cristescu. 13.30 Unda veselă (reluare). 14.10 Muzică populară. 14.30 Moment științific. 14.35 Album de melodii. Vremea va rămîne în continuare rece, cu cerul noros la acoperit. Local, se vor sem­nala precipitații sub formă de ploaie, care, în zona de munte, se va transforma în la­poviță. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul nordic.. Temperatura aerului se va menține scăzută. Min­ mele vor fi cuprinse în­tre minus 4 și 0 grade, ar maximele între minus 1 și plus 3 grade. \ Td.gvy-^/oNc\ MARȚI 3 DECEMBRIE 1968 Telex TV Pentru elevi . Consultații la matem­a­­­tici (clasa a XlI-a). Curs de limba engleză (secția a 36-a). Pentru copii­i Micii meșteri „Autosania cu motor și elice“, mari . Telejurnalul de seară. Actualitatea economică. Film serial pentru tineret : „Cutreier rînd pămîntul". Creații muzicale românești. Seară de teatru : „Colegii**. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii.£ T G­XK-TF* U­­ TEATRUL DE STAT prezintă în deplasare la Buk­uși spectacolul cu piesa „CELE PA*­­TRU MARII“. *2­­ /Vg.M .A­ MUNICIPIUL BACAU — Muncitorul : „Columna“ seria I—II (o­rele 10,30 ; 15; 18, 21). — Flamura roșie : „Columna** seria I—II (o­­rele 10,­­ 14,­­ 17,­­ 20). — Progresul : „Mariana — agentul 0555“ (orele 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). — Tineretului : „Giselle** (orele 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ — 23 August : „Hombre“. — Oituz : „Prietenele“. — Constructorul : „Doamna de pe șine“« DARMANEȘTI — Rafinăria : „Cele trei nopți ale unei iubiri“. ASAU — 6 August : „Vulturii zboară de­vreme“. TG. OCNA — Oituz : ,,Studiu despre fte­mei“. MUNICIPIUL BACAU — Galeria de artă, Calea Mărășești nr. 12 * Expoziția retrospectivă Matia Teutsch (1884— 1960) — pictură, sculptură și grafică. Expoziția memorială „George Bacovia“ * Calea Moineștiului nr. 13. COMUNA BACOVA » Expoziția memo­rială „Ton Borcea“. u­lti B MUNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale, atrada Karl Marx nr. 2. Muzeul de artă. Calea Mărășești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și con­temporană. Muzeul de intorie, atrada Karl Marx nr. 23. Expoziție de etnografie. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Muzeul de istorie. Bulevardul Republicii nr­ 3. PRAIE5TI ! Muzeul aătesc. o/vzjch E­vre­­ISTORUICE MUNICIPIUL BACAU — Curtea domnească de la Biserici Preci»la strada 9 Mai nr. 58. TG. OCNA — Biserica Răducanu. de COMUNA ȘTEFAN CEL MARE » Biseric* la Radeana. BORZEȘTI : Biserica lui Ștefan cel Mare STANIȘEȘTI (satul Gorghești) : Moara de bro nt. SSSg» 17.30 17.35 18.05 18.30 19.00 19.45 20.05 20.30 21.00 22.50 23.05 \ V r V.

Next