Steagul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 24, nr. 5206-5231)
1969-11-08 / nr. 5212
Pag. 2 Cooperativa „Progresul“ - după două decenii de activitate Zilele acestea meșteșugarii cooperativei „Progresul“ din Bacău sărbătoresc 20 de ani de activitate, în condițiile muncii entuziaste a întregului popor pentru traducerea în viață a istoricelor hotărîri ale Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. Cu 20 de ani în urmă un grup de meseriași au hotărît să înființeze cooperativa care cuprindea 63 de membri ce își desfășurau activitatea în 8 unități. Printre fondatorii cooperativei se numără lucrătorii: Petre Gheorghiu, Gheorghe Maftei, Ioan Trăistaru (primul președinte), Dumitru Cîrjenescu, Constantin Bulgaru, Petru Mandrea, Emil Popa, loan Baban, Nicolae Apostol, Ludovic Corocea și alții care sînt și în prezent în cooperativă, aducîndu-și contribuția la prosperitatea unităților în care își desfășoară activitatea. Prin hărnicia și devotamentul meșteșugarilor, cooperativa noastră s-a dezvoltat continuu, an de an, ajungîndu-se ca în prezent să realizăm, în cele 31 de unități, o producție de peste 10 ori mai mare decit în anul 1949, iar averea obștească a crescut de peste 18 ori. In acești ani colectivul nostru de cooperatori și salariați s-a străduit să răspundă la exigențele mereu sporite ale populației prin crearea de noi modele și produse de încălțăminte, marochinărie, cojocărie, curelărie, înlocuitori piele etc. Astăzi producem lunar peste 400 perechi încălțăminte de lux, fapt ce scoate în relief creșterea gradului de calificare a cooperatorilor noștri. Muncind cu entuziasm și dăruire, sub conducerea organizației de partid, am ținut ca evenimentul aniversării cooperativei noastre să-l întîmpinăm cu însemnate realizări. Raportăm cu mândrie că angajamentul anual al cooperativei a fost realizat și depășit. Așa, de pildă, planul la producția marfă a fost depășit cu 270.000 lei, livrările către fondul pieții cu 650.000 lei, beneficiile peste plan însumează 124.000 lei, iar reducerea cheltuielilor de producție înregistrează 50.600 lei peste plan. Acum cînd sărbătorim douăzeci de ani de muncă, dorim să asigurăm pe clienții și beneficiarii noștri că și în viitor cooperatorii și salariații sunt hotărîți să depună toate eforturile pentru realizarea cerințelor mereu sporite ale populației. Ne-am propus ca în perioada următoare să deschidem noi unități de deservire în cartierul Cornișa, vom dezvolta activitatea de încălțăminte de lux, înlocuitori din piele, marochinărie, tăbăcărie, asigurînd astfel o creștere substanțială a producției. Grigore MATASARU, președintele cooperativei meșteșugărești „Progresul“ Bacău La Buhuși Consfătuire cu cadrele didactice Recent, la Buhuși, a fost organizată din inițiativa Comitetului orășenesc de partid și a Consiliului popular orășenesc, o consfătuire de lucru cu cadrele didactice, avînd ca temă traducerea în viață a documentelor Congresului al X-lea al P.C.R. Tovarășul Mihai Gheorghiță, secretar al Comitetului orășenesc de partid, primarul orașului, a expus sarcinile care stau în fața cadrelor didactice din oraș pentru asigurarea potențialului uman necesar desfășurării pe mai departe a construcției socialiste. Au fost reliefate în mod deosebit îndatoririle ce decurg din documentele de partid privind generalizarea învățămîntului de 10 ani, asigurarea în școli a unei educații corespunzătoare moralei comuniste. Consfătuirea, avînd un pronunțat caracter de lucru, va reprezenta un ghid util în activitatea viitoare a personalului didactic buhușean. Prof. Gheorghe DIMA, director al Școlii generale nr. 1 Buhuși Pregătiri pentru noi confruntări Ediția a doua a concursurilor județene de muzică populară și ușoară inițiate de Consiliul județean al U.G.S.R. a înviorat și activitatea artistică din orașul Moinești, încercînd refacerea unor formații existente cîndva sau chiar „inaugurarea“ altora, clubul „23 August“ pregătește deja taraful cu soliști și o orchestră de muzică ușoară. O dată cu taraful vor reapare în spectacole solistele Mariana Pal, Vetuța Postolache, Viorica Ichim, participante și la alte concursuri artistice. Cu despre tînăra orchestră de muzică ușoară, condusă de ing. Gh. Ionescu, aceasta și-a luat denumirea de „GJP—1969“. Ea va debuta, in curînd, amintind încă o dată de preferința moineștenilor pentru spectacole de muzică ușoară și de estradă. Pînă la faza județeană a celor două concursuri, formațiile artistice amintite vor da spectacole la Moinești, Asău, Ardeoani. Primul concurs hipic al pionerilor din județul Bacău Manifestările prilejuite de apropiata sărbătorire a centenarului Școlii generale nr. 1 din comuna Bîrsănești au continuat în localitate cu desfășurarea primei ediții a „Cupei pionierului“ la călărie, organizată de conducerea școlii amintite, în colaborare cu Consiliul județean al organizației pionierilor. Acțiunea, prima de acest gen în județul nostru, a atras pe traseu un public deosebit de numeros, venit atît din satele comunei Bîrsănești, cit și din comuna învecinată, Helegiu. La startul celor trei probe — ștafetă, îndemînare, viteză — s-au aliniat echipele școlilor generale din Bîrsănești, Brătești, Caraclău și Albele. După o dispută foarte strînsă, victoria a revenit pionierului Postolache Ion, urmat la cîteva zecimi de secundă de colegul său Darie Iordache, ambii de la Școala generală Bîrsănești, învingători și pe echipe, pionierii acestei școli au primit „Cupa pionierului“, înmînată de profesorul Ștefan Spulber, președintele Consiliului județean al organizației pionierilor. De remarcat contribuția substanțială adusă la reușita întrecerii de către organele locale de partid și de stat. STEAGUL ROȘU Lucrări întîrziate (Urmare din pagina I) importanța și necesitatea lor nu trebuie să mai vorbim, ele fiind bine cunoscute de către toți lucrătorii care muncesc în aceste ramuri ale producției agricole. Să vedem însă care este stadiul executării lor ? La C.A.P. Odobești, din cele 89 hectare de vie au fost arate doar 44 hectare, iar de cîteva zile a început și îngropatul viței, lucrarea desfășurîndu-se într-un ritm destul de anemic. Despre fertilizatul acestor plantații, nici vorbă. Nu a fost administrat nici măcar un kilogram de îngrășăminte chimice sau organice, și doar se cunoaște faptul că această cultură ocupă terenurile cele mai puțin fertile din cadrul unității. Se impune a fi scoasă în evidență și nepăsarea față de plantațiile pomicole, unde a început doar învelitul pomilor contra rozătoarelor. Cu despre alte lucrări, cum ar fi săpatul în jurul lor, fertilizatul, nici nu se vorbește. Și nu se poate spune că suprafața de livadă este atît de mică întrucît ea ocupă aproape 60 hectare. Și C.A.P. Lipova are în cultură aproape 100 ha viță de vie. Numai că pînă la 6 noiembrie a. c. executarea arăturilor în vie încă nu începuse. Pe cînd s-a planificat a fi executată această lucrare, tovarășe, președinte ? Sau poate vă gîndiți ca în Viitorii ani să defrișați și aceste plantații, după cum ați început cu cele pomicole (?!?). Este adevărat că seceta a îngreunat mult executarea ogoarelor de toamnă, aproape peste tot plugurile lucrează doar cu două brazde. Totuși, rămînerile în urmă la această lucrare în cooperativele amintite nu sînt deloc justificate. La C.A.P. Odobești, de exemplu, din cele 500 hectare, pînă în seara zilei de 6 noiembrie erau arate doar 260 hectare, iar la Lipova pînă la aceeași dată se lucraseră 335 hectare din 700 hectare, deci, mai puțin de 50 la sută. După cum spuneau interlocutorii din ambele unități, cauza principală a rămînerilor în urmă o constituie activitatea nesatisfăcătoare desfășurată de către secțiile de mecanizare, zilnic fiind defecte 4—5 tractoare. Dacă așa stau lucrurile tovarăși mecanizatori, de ce nu luați asemenea măsuri incit deficiențele să fie mai operativ înlăturate ? Timpul avansat și vremea favorabilă impune mai multă grijă din partea consiliilor de conducere pentru strîngerea recoltei actuale și pregătirea celei din anul viitor. Porumbul trebuie să ajungă imediat în coșare, plantațiile viti-pomicole întreținute corespunzător, iar arăturile de toamnă să fie executate pe toate suprafețele care permit acest lucru, considerînd că astfel se asigură prima condiție în realizarea unor producții sporite în anul viitor. Uzinele „Electroputere“ din Craiova : aspect din secția aparataj de înaltă tensiune. Peisaj autumnal Prevederile contractuale să fie livrate la timp (Urmare din pag. 1) realizat în ultimele 3 zile 40 de procente (are acum 65 la sută), C.A.P. Ștefan cel Mare, a dus în bază 30 la sută și astfel a terminat, C.A.P. Ceja de la 76 la 100 la sută. Dar, în același timp, C.A.P. Brătila n-a transportat nimic, rămînînd la 21,3 la sută, (ca și în urmă cu trei zile). C.A.P. Nicolae Bălcescu are abia 10 la sută din cantitatea contractată de porumb dusă în bază, Coțofănești — 8,8 la sută, Petrești — 6,4 la sută, Huruești și Tătărăști cite 15 la sută, Pîncești — 28 la sută. Iată, așadar, „răspunderea“ cu care privesc consiliile de conducere ale unor cooperative agricole îndeplinirea unor îndatoriri asumate. Față de situația realizărilor la zi, arătată în rîndurile de mai sus, se impune ca, atît consiliile de conducere ale C.A.P. cit și organele comunale de partid și de stat, să ia neîntârziate măsuri pentru ca porumbul contractat să ajungă în cel mai scurt timp în bazele de recepție. Recuperarea pagubelor (Urmare din pagina I) Rezultă, deci, că atît volumul pagubelor din avutul obștesc, cit și recuperarea acestora, nu au fost în atenția celor investiți de către membrii cooperatori pentru a-i reprezenta, pentru a le păstra, spori și apăra avutul obștesc. De asemenea, rezultă că această problemă nu a constituit o preocupare de prim ordin nici pentru corpul de inspectori al Băncii agricole și al Uniunii județene a C.A.P., inspectori care, deși au făcut deplasări la aceste unități, nu au elucidat și rezolvat cu competență și simț de răspundere aspectul luat în discuție, în această situație s-ar putea pune întrebarea : își justifică acei inspectori diurna încasată pentru deplasările făcute în cooperativele agricole ? Fiind vorba, așa cum arătam un sus, de sume însemnate, se impun ca în timpul scurt cit a mai râme pînă la închiderea anului curent, consiliile de conducere ale C.A.P., în primul rînd, și conducerea Băncii agricole, prin corpul de inspectori, și urgente și eficiente măsuri pentr rezolvarea cu succes a acestei probleme. Sînt condiții ca averea obștească a cooperativelor să crease necontenit și în acest sens trebui luate toate măsurile pentru ca integritatea ei să nu sufere cu nimic spre binele tuturor. Bacșișul—o fatalitate? (Urmare din pagina I șișului există, iar unele dintre ele au fost semnalate ziarului de către diverși cetățeni. Dintre lucrătorii unor unități de servire a populației cât și ai unor instituții cu profil ceva mai pretențios, mai „intelectual“, câțiva, puțini, nu ezită — bineînțeles cu complicitatea cetățenilor naivi — să primească așa-zise „atenții“ și „bacșișuri“, uitînd de demnitate și sfidînd noțiunea de corectitudine în serviciu. Detestabilă ni se pare părerea acelora care tratează cu indulgență asemenea situații: — „Lasă să bea și băiatul o bere că, mi-a făcut un „plastic“, corect, îmi răspunse cineva cînd i-am reproșat că plătise bacșiș frizerului — „Ce, dragă, vrei să-mi lase cuie-n talpă“, m-a întrebat și cel care strecurase cizmarului cîțiva lei peste suma indicată în bon. — „N-ai văzut ce frumos mi-a spus „să trăiți“, ce dulce mi-a „sărutat mîinile“ și ce onctuos m-a invitat să mai apelez la serviciile sale“, îmi zise, cîndva, o doamnă, după toate aparențele inteligentă. Ceea ce înseamnă, rezumând, că unul primește fiindcă, vorba ceea, „bănuț lingă bănuț face capitalul mare“, vorbă cam slinoasă, emanată de capetele unor negustori de mărunțișuri, iar celălalt dă pentru că vrea să se simtă „domn“, să i se spună mereu „plecăciune, plecăciune“, să fie „favorit“, să fie „tratat“ înaintea altora. Cit de nocive sunt această „sensibilitate de domnie“ și această „generozitate“, e lesne de înțeles ! Cum bacșișul e imposibil fără complicitatea amintită, aceasta trebuie atacată și condamnată prin toate mijloacele. Severitatea și indignarea noastră trebuie să se îndrepte atît împotriva profitorului cit și a naivului ori „generosului“ care întreține climatul unor astfel de relații anacronice. De ce să-l trecem numai pe unul dintre ei pe sub furcile rușinii ? vradio . București SÎMBĂTĂ 8 NOIEMBRIE 1969 PROGRAMUL I 15.00 Radio-club turistic. 15.20 Muzică ușoară. 15.30 Compozitorul săptamînii. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Formația Ion Calistrache. 16.30 Ce e nou în județul nostru. Buza. 16.50 Cîntece. 17.05 Antena tineretului. 17.20 Călătorie muzicală. 18.05 Știință, tehnică, fantezie. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămînă unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Cîntă Angela Moldovan. 20.20 Eminesciana. „Renunțare". 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Poșta radio. 21.10 Revista șlagărelor. 21.30 Moment poetic. 21.35 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Ritmuri de ieri... ritmuri de azi. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II / 17.00 Viața muzicală a orașelor , patriei. 17.30 Mîine, în emisiunile muzicale. 17.35 Cîntec, joc și voie bună. 18.00 Varietăți muzicale. 19.30 Revista literară radio. 20.00 Concert simfonic. 20.54 Buletin de știri. 20.50 Scriitori la microfon. 21.05 Continuarea concertului simfonic. 22.05 Muzică ușoară. 22.20 Teatru serial. DOINA ALBA de Gib Mihăescu. 22.44 Romanțe îndrăgite. 23.05 Concert Schumann. 0.27—1.00 Simfonia I de Paul Constantinescu. IAȘI SÎMBĂTĂ 8 NOIEMBRIE 1969 PROGRAM DE PRINZ 12.00 Revista presei. 12.10 Soliști de frunte ai muzicii populare românești. 12.30 Prezențe românești peste hotare. 12.40 Raliul melodiilor. 13.00 Buletin de știri. 13.10 Varietăți muzicale. 13.30 SCENA. 1345 Muzică ușoară orchestrală. PROGRAM DE SEARĂ 16.00 Buletin de știri. 16.10 Dialog cu ascultătorii noștri. 16.30 Magazin muzical. 17.00 Lecturi dramatizate. MOARA CU NOROC de I. Slavici. 17.30 Muzică de dans. 18.15 Amintiri, amintiri (program de romanțe). 18.30 Radiojurnal. Actualitatea în agricultură. 18.45 Melodii de succes din muzica ușoară românească. DUMINICĂ 9 NOIEMBRIE 1969 PROGRAM DE DIMINEAȚĂ 6.00 Buletin de știri. 6.10 Valsuri și polci executate de fanfară. 6.30 Unde mergem astăzi ? 7.00 Satul românesc contemporan. 7.20 Cîntă o formație vocal-instrumentală. 7.30 Matineu folcloric muzical. 8.00 Buletin de știri. 8.10 Interpreți de muzică ușoară. 8.20 Cutezăorii. 8.50 închiderea emisiunii. PROGRAM DE SEARĂ 16.00 Buletin de știri. 16.10 Arii de popularitate din opere. 16.30 Cîntecul care mi-e drag. 17.00 Radioalmanah. 18.00 Pe portativul undelor, melodia preferată. 18.30 Tot mai citesc măiastrați carte. 18.45 Muzică corală preclasică. 19.00 Radiojurnal și sport. 19.15 Melody-club (premieră). Pentru eventualele modificări, survenite în programul de cinema, televiziune, radio și al muzeelor ce nu ne-au fost comunicate, redacția nu-și asumă Sîmbătă 8 noiembrie 1969 Carte de vizită (Urmare din pag. 1) realizările cantitative și calitative ale sarcinilor de producție“. Obișnuința înseamnă deci altceva. Să-i căutăm un echivalent. Să-i spunem coeficient de siguranță. Sau numai atît: siguranță. — Știm, tovarășe director Andrei, că vă aflați într-un continuu război cu rebuturile. Ce bătălie ați mai cîștigat ? — Noi turnăm piese de diferite mărimi, din diferite metale. Lupta cu rebuturile, la oricare turnătorie, deci și la noi, nu durează o zi ,o lună, este o luptă permanentă. In ultima perioadă am aplicat unele măsuri care s-au dovedit eficace : am adus îmbunătățiri rețetelor de șarjare, am asigurat asistența tehnică la încărcarea cubilourilor și la șarjare cu absolvenți ai școlii de maiștri și ai facultății — promoția 1969 și altele. — Vorbeau de eficacitate... — Pe ultima lună — octombrie — rebuturile au fost reduse, față de aceeași lună a anului trecut. Și nu s-a înregistrat nici o reclamație de la beneficiarii produselor noastre. Știm că mai avem bătălii de dat, cu rebuturile, ca și pentru asigurarea unei ritmicități corespunzătoare în îndeplinirea sarcinilor de plan, în respectarea contractelor încheiate cu beneficiarii noștri. în această direcție am prețui foarte mult sprijinul, mai consistent, pe care ni l-ar putea da uzinele cu care colaborăm și care ne fac uneori greutăți. ★ Noiembrie păstrează numai culoarea de miere a amiezelor de toamnă. Frunzele, măturate de o pală de vint, se adună în locuri ferite. Ies pe poarta Uzinei primii oameni din schimb, trec drumul, la locul de parcare a bicicletelor. Se urcă în șa, își fac semne, se pierd în lungul străzii care se umple de o adevărată năvală de mișcare, de vorbe strigate, de frînturi de rîs. Miine se vor întoarce din nou și fiecare își va relua locul obișnuit de lucru din turnătorie, de la bancul de probă, de lingă mașina pe care lucrează, căutînd, cu aceeași îngrijire calmă calea îndeplinirii, în condiții cit mai bune, a sarcinilor de plan, trecute în dreptul fiecăruia . Obișnuință ? să căutăm alt cuvînt... Comitetul de stat al apelor I.L.H.S. București Lotul Valea Jiului Superior Uricani angajează urgent Muncitori necalificați Salariul — 1200 lei lunar plus 4 la sută spor de șantier și 15 la sută spor de izolare care se acordă din prima zi de lucru. Se asigură cazare gratuită. Masa sa cantină contra cost (11,50 lei pentru 3 meseji Muncitorii beneficiază de haine de protecție« Angajaților li se asigură foi de transport gratuit la perioade de 45 zile pentru vizitarea familiei« 18.00 19.00 19.30 19.45 20.45 21.40 22.20 22.50 23.10 (televiziune) SÎMBĂTĂ 8 NOIEMBRIE 1969 CHEIA ORAȘULUI — emisiune-concurs. Transmisiune de la Galați. Participă echipele orașelor Suceava și Galați. Telejurnalul de seară. REFLECTOR. Pe urmele emisiunilor din această săptămînă. Tele-enciclopedia. Film serial. RĂZBUNĂTORII. Episodul intitulat . ..ORA H“. Serenada... pentru voce și chitare. Telejurnalul de noapte. Telesport. Un act și... cîteva tablouri, închiderea emisiunii programului 1. Teatrul de stat pi ctintă’ a>iuzi la sediu — ora 20,00 — premiera „Cîinele grădinarului". I cinema! MUNICIPIUL BACAU Muncitorul: „Baltagul" (orele 15,20; 17,20; 19,20 ; 21,20). Tel. 12028. Flamura roșie : „Bărbații în deplasare" (orele 10 , 15 ,7i 19 , 21). Tel. 11950. Progresul : „Lupii albi“ (orele 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. Tineretului t ,"Aruncați banca în aer" (orele 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 1939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August : „Corabia nebunilor*. Oituz „Lupii albi*. TG. OCNA — Oituz ! „Casa mamei noastre*« SLANIC MOLDOVA — ? Mai ! „Primăvară pe Oder*. MOINEȘTI — Petrolul »Asul trecut 1* Marienbad*. BUHUȘI — Textilat „Tinerețe fără bătrte nete“. [ I MUZEE»] MUNICIPIUL BACĂU nr. Muzeul de științe naturale, strada Karl Marx 2. Muzeul de artă, Calea Mărașești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și contemporană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 23. Expoziție permanenta. PRĂJEȘTI : Muzeul sătesc. Muzeele sunt deschise zilnic (cu excepția zilei de luni) între orele 10—18. MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Muzeul de istorie. B-dul Republicii nr. 4 (deschis zilnic — cu excepția zilei de luni — între orele 10—20). Galeriile de artă Bacău — Calea Mărașești nr. 12 . Expoziția „Patru pictori desenatori din colecția Octavian Moșescu“ prezentînd lucrări "de Lucian Grigorescu, Corneliu Mihăilescu, Teodor Pallady, Jean Al. Steriadi. TG. OCNA. Galeria de artă, strada Păcii nr. 1 . Expoziția de pictură sculptură și grafică românească, deschisa zilnic (cu excepția zilei de luni) între orele 10—13 și 15—19, vremea! Vreme rece dar în general frumoasă, cu ce arul mai mult senin noaptea și dimineața, și variabil în restul zilei. Vîntul va sufla slab 1« moderat »din sectorul estic. Temperatura aerului va rămîne în general staționară, minimele vor fi cuprinse între minus 3 și minus 9 grade, iar maximele între plus 5 și plus 9 grade. Local, dimineața se va produce ceață, brumă și îngheț slab. LOTO Extragerea I: 79, 88, 52, 82, 68- 19, 73, 42, 54, 80,1,11. Fond de premii 486.053 lei. Extragerea a II-a : 53, 37, 21, 13. Fond de premii 254.703 lei. Vînzări Vînd autoturism Dacia 1100, rodaj. Telefon 1050 oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej.