Steagul Roşu, ianuarie 1970 (Anul 25, nr. 5259-5282)
1970-01-13 / nr. 5266
n Proleton din toate Tarile, uniti• Ha / eapul rosu SíréÉÍ^ÉS I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN j ANUL XXV — NR. 5.266 (6.745) MARȚI 13 IANUARIE 1970 4 pagini — 30 bani OPERAȚIILE TEHNOLOGICE, noua viață a sondelor vechi In importanta industrie a extracției țițeiului, anul 1970 a adus sarcini deosebit de mobilizatoare. Faptul este generat de necesitatea aprovizionării ritmice a industriei prelucrătoare cu materii prime, mai ales petroliere, în cuvântarea pe care a rostit-o la plenara din decembrie 1969 a Comitetului Central al P.C.R., tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU subliniat : „...Este necesar ca Ministerul Petrolului să se preocupe cu mai multă hotărîre de perfecționarea tehnologiilor de exploatare, de reducerea pierderilor în extracția și transportul țițeiului, de utilizarea forajului de mare adîncime și reactivarea fondului de sonde inactive“. Grupul industrial pentru forajajul și extracția țițeiului Moinești acordă o deosebită atenție acestor indicații clare și de un real folos. Concludent în această direcție este faptul că, deși grupul își întocmise un plan de măsuri tehnico-organizatorice în vederea impulsionării acțiunii de sporire a debitului de țiței al sondelor, către sfîrșitul anului trecut s-a luat inițiativa de a se întocmi o serie de analize care, pe baze absolut științifice bine gîndite, să se găsească noi rezerve în vederea mai bunei valorificări a potențialului uman și material de care se dispune. Directorul general al grupului, ing. Iuliu Cohn ne-a relatat zilele trecute lucruri foarte interesante relativ la un plan de analize care urmează să fie înfăptuit. Este vorba de o acțiune mai amplă în cadrul căreia mai multe colective de specialiști din serviciile grupului analizează, pe compartimente, activitatea de anul trecut, urmînd a face noi propuneri pentru acest ultim an al cincinalului pe care petroliștii moineșteni îl vor mai rodnic decit anul încheiat nu de mult. Pentru că obiectul acestor rânduri îl formează operațiile tehnologice efectuate în anul 1969 și cele prevăzute a se efectua în acest an, amintim că în planul de analize care a antrenat acum pe specialiștii grupului, primele două se referă la fondul de sonde inactive și cu probe restante și la fondul activ de sonde și măsurile tehnologice ce se pot lua. Odată întocmite aceste analize, petroliștii moineșteni vor avea posibilitatea să sporească, la multe dintre sondele din fondul existent la ora actuală, debitul de țiței, ceea ce va da, desigur, satisfacții deosebite. în anul care a trecut, înscriindu-se de fapt pe linia unei vechi tradiții, moineștenii au reușit să dea viață nouă multora dintre sonde. Operațiile tehnologice efectuate s-au soldat, de fiecare dată, cu plusuri de producție care au justificat investiția — munca și materialele consumate. Așa de exemplu, la sondele noi au fost efectuate 85 de operații de fisurare hidraulică, iar la sondele vechi 346 de operații de acest fel, în numai 11 luni, eficiența operațiilor la sondele vechi, bunăoară, este grăitoare. La sondele noi, în aceeași perioadă de 11 luni, eficiența a fost mai mare. Adiționările și tratamentele cu solvenți, ca de altfel și acidizările și tratamentele tensioactive, au condus, de asemenea, la sporirea debitului de țiței al unor sonde, 123 de operații de adiționare, 1356 de tratamente cu solvenți și 441 de acidizări și tratamente tensioactive — sunt tot atâtea motive de laudă pentru muncitorii, inginerii și tehnicienii grupului care în perioada anului 1969 au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a da viață nouă sondelor. Cantitativ vorbind, operațiile tehnologice efectuate au avut darul de a răspunde unor cerințe obiective ale procesului de producție. Cantitatea a fost însă bine întregită de calitatea operațiilor. Se spune că aceste operații au fost făcute la un înalt nivel calitativ și nu se greșește deloc. Bine pregătită dinainte, fiecare operație a fost executată sub un control tehnic de înaltă specialitate. Se poate spune că toate minutele, toate orele unei operații tehnologice au fost urmărite de cei mai buni specialiști ai grupului. Numai așa se explică faptul că fisurările la presiuni mari, operații care necesită o bună cunoaștere a situației sondei și a modului cum trebuie efectuată fiecare parte componentă a operației, au fost lucrate „la meserie“, cum se spune. In structura L, lucrîndu-se cu utilaje speciale, cu capete de erupție de 700 atmosfere, cu tubinguri și paliere speciale presiunea a fost învinsă și succesul scontat a fost obținut. Intrarea în producție a acestei structuri nu a pus în fata petroliștilor decît problema atenției în timpul lucrului, restul — in fond capacitatea lor de a efectua operații tehnologice deosebit de dificile la un nivel calitativ înalt ■— este de fapt un lucru obișnuit, bine cunoscut de la ultimul sondor și pînă la directorul general: îndemînarea, controlul tehnic pe tot parcursul executării operațiilor, prezența specialiștilor la sonde — iată ce a dat calității calificativul maxim și operativilor respective eficiența scontată, în sprijinul afirmației noastre, sondele 336, 21, 92, 28—6 și 35—L pulsează susținut. Pentru anul 1970, moineștenii își propun să efectueze la sondele din fondul existent, precum și la sondele noi, 450 de fisurări hidraulice, 1600 de tratamente cu solvenți, 650 de tratamente, tensioactive, 270 de acidizări și 85 de perforări adiționale. în plus, se vor face probe de producție la trei sonde de mare adîncime pentru a se asigura cercetarea în profunzime și o exploatare corectă în condițiile speciale impuse de acest gen de sonde de Stelian NANIAND (Continuare în pagina a III-a) In lumina sarcinilor reieșite din lucrările Plenarei C.C. ai P.C.R. din decembrie 1969 Catalizator cu calități îmbunătățite Chimiștii secției de fabricare a butadienei de la Uzina de cauciuc din cadrul Grupului industrial de petrochimie Borzești manifestă în permanență un deosebit interes pentru ridicarea pe trepte superioare a calității produselor. La instalația de obținere a catalizatorului D-1l, de exemplu, s-au efectuat modificări la intrarea gazelor de ardere în retorta de calcinare a catalizatorului de tip K-5. Aceste modificări au făcut să crească rezistența mecanică a catalizatorului respectiv cu 5-8 la sută. Fiind mai rezistent, catalizatorul fabricat aici se comportă mai bine în folosire la instalația de dehidrogenare a butanului D-2, și are o viată mai lungă. Cititi in pagina a III-a SPORT - Bun sosit sportivilor din țara „Kill-ului! ” Oaspeții și priele despre întilnirea de azi - Comentarii asupra tragerii la sorți a turneului final al .IVL din Mexic Grupa a IlI-a cea mai dificilă A fi sau a nu fi- Clasica întrebare hamletiană flutură acum pe buzele antrenorului scoțian Walter McCrae, văzut de caricaturistul nostru Camil Dumitrescu. La panoul automatizării. 1131 Vizita tovarășului ION GHEORGHE MAURER în R.S. F. Iugoslavia BELGRAD 12. —■ Trimișii speciali Agerpres, N. Ionescu și N. Plopeanu, transmit: Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni dimineața la Belgrad, la invitația președintelui Vecei Executive Federale, Mitia Bibicici. Premierul român este însoțit în vizita pe care o întreprinde în R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bîrgăoanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri și experți. Pe peronul gării Dunav din Belgrad — împodobit cu drapelele de stat ale celor două țări — oaspeții români au fost salutați de Mitia Bibicici, președintele Vecei Executive Federale, Stepan Marușici, președintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă românoiugoslavă de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Branko Peșici, președintele Skupștinei Orașului Belgrad, Aleksandar Bakocevici, vicepreședinte al Vecei Executive a R.S. Serbia, Dolje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activității Științifice, Hasan Șiriak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Ambasadorul României la Belgrad, Vasile Șandru, și ambasadorul Iugoslaviei la București, Iso Njegovan, au însoțit pe președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalții oaspeți români. Pe peron erau, de asemenea, prezenți membri ai ambasadei române și ai agenției economice, ziariști iugoslavi și străini. ★ în dimineața aceleiași zile, premierul Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Emil Drăgănescu, Gheorghe Buzdugan, Nicolae Ecobescu și ambasadorul Vasile Șandru, a făcut o vizită (Continuare în pagina a IV-a) Macheta Casei de cultură a sindicatelor din Sibiu. La Căiuți Tovarășul GHEORGHE ROȘU, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean a fost ales în unanimitate deputat în circumscripția electorală județeană nr. 158 Duminică, cetățenii celor cinci sate componente ale Căiunului au trăit un eveniment deosebit. Potrivit legilor democratice, consfințite prin Constituție, ei și-au exprimat dreptul și voința de a-și alege reprezentantul în Consiliul popular județean, pentru circumscripția electorală nr. 158 devenită vacantă, încă din primele ore ale dimineții, și chiar înainte de ora 6, grupuri compacte de femei și bărbați, tineri și vîrstnici, de la cei care votează pentru prima oară și pînă la pensionarii de vîrstă octogenară, muncitori — care lucrează în marile uzine ale orașului de pe Trotuș — țărani cooperatori, intelectuali se îndreptau spre cele două secții de votare — Căiuți și Heltiu — pentru a introduce buletinul de vot în urnă. Pînă la ora prînzului își exercitaseră acest drept aproape toți cei 1.755 de cetățeni cu drept de vot, alegînd în unanimitate pe candidatul Frontului Unității Socialiste, tovarășul Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, ca deputat în Consiliul popular al județului. Am recunoscut printre votanți cîțiva fruntași în executarea lucrărilor agricole la timp și de calitate, pe țăranii cooperatori care în cursul întregului an agricol 1969, pe vreme răcoroasă, vînt, buză sau arșiță, din zori și pînă-n seară, luptau cu condițiile climatice nu tocmai favorabile pentru a smulge pămîntului roade bogate. Am recunoscut pe Nicolae Rogoza, Ilinca Avrînceniței, în etate de 62 de ani, șefa de echipă Atena Toșa, Ecaterina Durlan, pe brigadierul Vasile Moraru care de pe întreaga suprafață cultivată cu grîu, de 73 hectare, repartizată brigăzii sale, a obținut anul trecut o producție de 2.480 kg la hectar, față de 1.800 kg cu erau prevederile planului de producție. Am recunoscut, de asemenea, pe cîțiva dintre fruntașii acțiunilor patriotice ale anului trecut, pe Vasile Pădure, Virginia Mustea, Vasile Pavel- învățătoarele Maria Gavrilă și Ștefania Maxim, al căror cuvînt au cîntărit greu în ridicarea construcției Școlii generale din satul de centru. Pe băncile ei învață acum, începînd din toamna anului trecut, fiii muncitorilor și ai cooperatorilor, încă din frageda vîrstă a clasei I și pînă la cea a clasei a X-a. Am cunoscut, în sfîrșit printre votanți pe pensionarii cooperatori Vasile Panțîru, în etate de 84 de ani, Petrache Tudorache, în etate de 80 de ani, Vasile Voicu și Silvestru Damian, în etate de 75 de ani, cîțiva dintre autorii, coautorii sau martorii înnoirilor comunei din cei 25 de ani de libertate ai patriei. Cu toții, ca un singur om, s-au grăbit să-și dea votul candidatului Frontului Unității Socialiste. Votul lor unanim semnifică aprobarea unanimă a bilanțului însuflețitor al înfăptuirilor de pînă acum, a programului de sporire a avuțiilor și frumuseților patriei, hotărîrea unanimă de «a nu-și precupeți nici un efort pentru a-1 transpune, fiecare acolo unde își desfășoară activitatea, în practică. Votul lor unanim semnifică încrederea nețărmurită a întregului popor în politica partidului și guvernului nostru. m in pag. a IV-a : Încetarea ostilităților din Nigeria - Djiofar - lupta despre care nu se vorbește Plenara Consiliului Uniunii județene a C.A.P. Ieri s-a desfășurat la Bacău plenara lărgită a Consiliului Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, la care au participat și secretarii comitetelor comunale de partid, președinții, inginerii șefi și contabilii șefi din cooperativele agricole, aparatul Direcției agricole, și U.J.C.A.P., alți invitați. La lucrări au fost prezenți tovarășii : Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Vasile Truțescu, membru al Biroului Permanent al U.N.C.A.P. Luînd cuvîntul, la primul punct al ordinii de zi, tovarășul Gheorghe Roșu a propus plenarei adaptarea unor modificări în componența conducerii Uniunii județene a C.A.P. Astfel, s-a hotărît eliberarea din funcția de președinte al U.J.C.A.P. a tovarășului Nicolae Fechet. în spiritul măsurilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, plenara a hotărît cooptarea în Consiliul U.J.C.A.P. și alegerea în funcția de președinte al Uniunii cooperatiste județene a tovarășului Constantin Lăcătușu, secretar al Comitetului județean de partid; în continuare, plenara a hotărît eliberarea din funcția de vicepreședinte al U.J.C.A.P. — în legătură cu trecerea sa în altă muncă — a tovarășului Alexandru Dragomir și alegerea în această funcție a tovarășului Nicolae Fechet. A mai fost ales, în funcția de vicepreședinte al U.J.C.A.P., tovarășul Vasile Butnaru, președinte al C.A.P. Parincea. Plenara a mai adoptat și alte modificări în componența Biroului executiv al UJ C.A.P. sporind numărul membrilor acestui organ, în legătură cu hotărîrile adoptate de Plenara Consiliului U.N.C.A.P din decembrie anul trecut, tovarășul Constantin Lăcătușu a prezentat o expunere în care s-a referit la principalele sarcini imediate și de perspectivă care stau în fața consiliilor de conducere, a specialiștilor, a tuturor cadrelor din agricultura cooperatistă, pentru traducerea în practică a măsurilor de îmbunătățire a organizării producției și a muncii în cooperativele agricole. Vorbitorul a reliefat faptul că trebuie depuse toate eforturile pentru ca marea unitate socialistă să-și demonstreze în practică cadrul deosebit de favorabil și potențialul sporit în vederea creșterii rapide a producției prin utilizarea cu mare randament a forței de muncă, a mașinilor și tehnologiilor moderne, profilarea producției pe principiul concentrării și specializării, organizarea superioară a producției și a muncii, care să se soldeze cu creșterea cointeresării cooperatorilor de a participa la lucru. Luînd cuvîntul pe marginea hotărîrilor adoptate, ca și a măsurilor preconizate în agricultura cooperatistă, mai mulți vorbitori au scos în evidență faptul că traducerea în viață a acestui program va conduce la creșterea puternică a producției agricole, la consolidarea din punct de vedere economic și organizatoric a cooperativelor agricole și pe această bază la îmbunătățirea nivelului de trai material și spiritual al țărănimii. Timp de aproape trei zile, secretarii comitetelor comunale de partid, inginerii șefi, președinții și contabilii șefi din cooperativele agricole, aparatul organelor agricole județene vor fi instruiți, în mod detaliat, cu problemele de organizare a producției și a muncii, în scopul aplicării imediate și exemplare în viață a hotărîrilor adoptate de Plenara Consiliului Uniunii Naționale a cooperativelor agricole de producție din decembrie 1969. In culisele milionarilor cîntecului Așa s-a năseut show business-uf 22 iunie 1963. O noapte liniștită de primăvară, intr-un oraș aproape adormit. Și dintr-o dată explozie. Explozie de voci, explozie de urale, întretăiate, din cînd în cînd, de fragmente de melodii stîngaci interpretate de câte un grup al cărui entuziasm se apropie de paroxism. Valul sonor se îndreaptă spre Piața Națiunii, Ora 22. Reflectoarele dezvăluie o estradă și cinci muzicanți. Un tânăr blond, bogat ornamentat, țîșnește din beznă sub spoturile luminilor. Zgomote puternice de fond — orchestra — și o voce care o domină, stridentă, extravagantă, plină de modulații neașteptate. Ritm nebun pe scenă, debila picioarele estradei. Vitrinele cafenelei Terminus zboară în țăndări. 300 de polițiști nu reușesc să țină piept miilor de tineri adunați în această primă noapte a idolilor. A doua zi, ziarele prezintă bilanțul , 10 milioane franci pagube, 73 arestări și un rănit. Așa s-a scris prima pagină din istoria show business-ului. Primul erou Johnny Hallyday. La 19 ani cîștigă deja 4 milioane de franci pe an, are un apartament la Neuilly, o casă la Monfort — l’Amaury și trei mașini. Richard Antony, Claude Francois, Sylvie Vartan și Franțoise Hardy, pe care yoga yéyé i-a prins deopotrivă în mrejele ei, sunt și ei milionari. Au o emisiune permanentă la radio Eugenia CRISTE A (Continuare în pagina a II-a)