Steagul Roşu, ianuarie 1970 (Anul 25, nr. 5259-5282)

1970-01-14 / nr. 5267

Miercuri 14 ianuarie 1970 Una din situațiile tipice pentru modul cum se produc pagubele, a fost constatată la I.J.V.S.E. Bacău. Colectivul de conducere de aici nu a fost preocupat insuficientă măsură de prevenirea producerii de noi pagube, ajungîndu-se ca la 30 septembrie 1969 soldul acestora să insumeze peste 1.315.000 lei. La acest volum mare de pagube s-a ajuns ca urmare a faptului că nu s-au luat măsuri de asigurare a condițiilor corespunzătoare pentru conservarea și depozitarea legumelor și fructelor, la depozite cât și la unitățile cu amănuntul, s-au angajat gestionari necorespunzători, iar evidența și controlul s-au efectuat în curent mod superficial. Aceste cauze au dus numai în primele luni ale anului trecut la înregistrarea unor pagube ca sumă de aproape 1.100.000 lei. Creșterea de la o lună la alta a soldului pagubelor la I.J.V.L.F. Bacău nu a dat de gîndit conducerii unității și nici organului tutelar, deși li s-a i adus la cunoștință această situație și s-a indicat din timp să se ia măsuri corespunzătoare. Mai mult, nici atunci cînd Ministerul Finanțelor a solicitat forului tutelar ca prin organele de control financiar intern, să analizeze cauzele producerii pagubelor la I.J.V.S.F. Bacău și să ia măsuri împotriva celor răspunzători de această stare de lucruri, nu s-a urmărit îndeplinirea cu simț de răspundere a acestor sarcini, în actul încheiat de organele de control financiar ale forului tutelar s-au arătat și unele deficiențe, cum sunt: faptul că roșiile și prunele, la sectorul de semiindustrializare sunt depozitate în stive prea mari, care au dus la degradarea lăzilor din stratul inferior, sau că produsele finite (castraveți murați, gogonele murate), stau depozitate sub cerul liber, supuse pericolului de refermentare și degradare, cit și faptul că la depozite nu se face controlul la poartă. Dar organul de control, în graba sa, a uitat să-i stabilească pe salariații răspunzători cu aceste deficiențe și să propună sancționarea lor disciplinară. Se pare că această verificare și-a propus să nu deranjeze pe nimeni, deși era vorba de analiza unor pagube de peste 1.000.000 lei. Totuși, verificarea s-a încheiat cu un plan de măsuri cu 11 puncte — dar ce fel de măsuri sunt acestea ? Printre ele se numără, de pildă „măsura“ de a se prelucra, la toate centrele, actele normative care disciplina reglementează financiară. Sau măsura, ca angajarea gestionarilor să se facă cu respectarea dispozițiunilor legale etc. Cu asemenea măsuri e limpede, nu se poate spune că s-a făcut totul, s-au înlăturat lipsurile și deficiențele pe linia apărării avutului obștesc existente în unitate. De altfel, superficialitate această și-a găsit o încununare în circulara trimisă tuturor subunităților și serviciilor funcționale din întreprindere, conținînd sarcinile ce le revin din planul de măsuri. Circulara respectivă a fost trimisă și serviciului administrativ, la care șeful serviciului (Mihai Manale), răspunde conducerii că „cele constatate de organele C.F.I. pe linie de pagube, nu privesc și sectorul său“. Răspunsuri la fel de formale s-au primit și de la alte subunități și servicii. Circulare și verificări care nu „deranjează“ pe nimeni Automatizarea — o realitate prezentă pretutindeni în industria noastră în plină dezvoltare. STEAGUL ROȘU RUBRICĂ ECONOMICA X Pe mîna cui încredințați plantațiile vitipomicole ? Apreciind că în unele cooperative agricole nu se acordă încă atenția corespunzătoare fructificării investițiilor făcute în diverse sectoare de activitate, în cuvântarea rostită de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, ca și în Hotărîrea adoptată de Plenara Consiliului U.N.C.A.P. se subliniază că este necesar să se pună ordine în acest domeniu în așa fel ca sumele cheltuite să fie recuperate în cel mai scurt timp. După cum se cunoaște, cooperativele agricole din județ au plantat cu vii și pomi suprafețe de ordinul miilor de hectare. Cu sprijinul direct al statului, ele au executat lucrările de desfundat, au procurat material săditor și de susținere, au executat lucrări de organizare a teritoriului. Important este ca peste tot în aceste unități să se înțeleagă că nu e suficient să plantezi, ci trebuie să acorzi toată grija pentru ca livezile și viile să fructifice la timp în așa fel ca prin valorificarea produselor, să se amortizeze investițiile și în același timp să se obțină venituri sporite, în asemenea direcție, cooperativele din Căbești, Glăvănești, Blaga, Faraoanii și altele constituie un exemplu grăitor de felul cum sînt valorificate investițiile. în aceste cooperative plantațiile au fost încredințate unor brigăzi și echipe specializate, avînd în fruntea lor cooperatori pricepuți, școlarizați pe cicluri de producție la stațiunile de profil de la Fălticeni și Odobești. Demn de subliniat este faptul că în unitățile menționate, în general, lucrările de întreținere și recoltat în vii și livezi sunt efectuate de aceiași cooperatori, iar în perioadele de vîrf, sînt angrenați și membrii brigăzilor de cîmp. La C.A.P. Dealu Perjului, potrivit relațiilor date de specialistul unității, datorită existenței unei suprafețe de 61 hectare vie și 26 hectare livadă, s-a organizat o brigadă vitipomicolă alcătuită din 60 cooperatori. Sarcina de brigadier a fost încredințată lui Ion Hîncu, iar majoritatea membrilor brigăzii sînt școlarizați prin cursurile agricole. Ca urmare, lucrările în vie și livadă sînt executate la vreme și de calitate. Numai grindina și vînturile puternice care au bîntuit în 1969 au împiedicat obținerea unor rezultate bune din sectorul horticol. Din relatările inginerului reiese că protecția pomilor, ca și îngropatul viei s-au făcut în scurt timp și că în prezent membrii brigăzii vitipomicole, dintre care un rol activ îl au cooperatorii Nicolae Dimofte, Costică Ciobanu, Ion Huștiu, Gh. Răzmeriță și Costică Bertea, audiază cu atenție lecțiile la cercul de profil, în alte cooperative însă se întîlnesc, din păcate, exemple care demonstrează că unele conduceri de unități consideră că odată cu plantatul, răspunderea pentru soarta acestor Investiții este benevolă. Se neglijează cu bună știință încredințarea sectorului hortiviticol unor brigăzi specializate care să efectueze la timp și așa cum cere știința agricolă, lucrările de îngrijire a viilor și livezilor. Nu poate fi calificat decit superficial modul cum conducerea C.A.P. Buda tratează sectorul viticol. Aici, deși există doi brigadieri școlarizați în horticultura, totuși ei conduc brigăzi de cîmp. Iar via, este îngrijită cînd se nimerește. Datorită lipsei de răspundere, în 1969 via a fost stropită, contra manei, cînd și cînd, culesul s-a făcut tîrziu și cu pierderi, iar îngropatul vitelor cu mare întîrziere, în sarcina cui se află îngrijirea livezii ? este o întrebare care trebuie pusă și conducerii C.A.P. Izvoru Berheciului. Acum cîteva zile, vreo 3 hectare de pomi nu erau încă înfășurați cu bețe de filoareasoarelui. — Noroc că nu prea sînt iepuri — ne spunea primarul comunei. Altfel pomii ar fi de-acum toți roși, cum s-a întîmplat în anii trecuți. Este deci limpede că încredințarea pe mîini neglijente sau neîncredințarea în sarcina unor brigăzi sau echipe, care să răspundă nemijlocit de soarta plantațiilor, impietează asupra bunului mers al activității în acest sector de care depind în bună măsură veniturile unităților. Trebuie făcută ordine,și în această privință , brigadierii și șefii de echipă, specializați în probleme de viticultură, să-și ia rolurile în serios, să poarte răspunderea materială de modul cum sînt îngrijite viile și livezile; în același timp, ei trebuie ajutați atît în atragerea cooperatorilor în aceste formații de lucru, în pregătirea acestora cit și în asigurarea celor necesare executării lucrărilor. Aceasta este condiția fructificării la întreaga valoare a investițiilor făcute cu mari eforturi materiale dar care în final vor aduce venituri bănești sporite, spre interesul prosperității fiecărei unități, așa cum se cere în documentele adoptate de Plenara Consiliului U.N.C.A.P. Organizarea producției în C.A.P. - bază de plecare în creșterea producțiilor anului agricol 1970 Echivalentul a 61 apartamente... In general, experiența arată că acolo unde activitatea se desfășoară în mod organizat, unde s-a asigurat permanentizarea cadrelor și se respectă dispozițiile legale, s-au limitat simțitor posibilitățile de risipă și de sustragere din avutul obștesc. Așa se explică faptul că, la unele unități din județul Bacău, în ultimii 2—3 ani, NU S-AU ÎNREGISTRAT PAGUBE MATERIALE sau volumul acestora a fost neînsemnat. In această situație se află fabricile „Letea“, „Proletarul“, „Partizanul“, Uzina metalurgică, întreprinderea poligrafică, toate din municipiul Bacău, cât și alte unități din cadrul județului. Există însă, tot în județul nostru, și reversul acestei situații. Datorită faptului că unele unități, în activitatea lor, nu au dat suficientă atenție măsurilor de prevenire a păgubită avutului obștesc, s-a ajuns ca volumul total al pagubelor din județ să crească la 30 septembrie 1969, cu peste 1.727.000 lei, față de cel înregistrat la aceeași dată a anului 1968. Evaluînd soldul total al pagubelor materiale din județ, rămas nerecuperat la sfîrșitul trimestrului III 1969, acesta echivalează cu peste 261 apartamente sau cu fondul de salarii necesar pentru 747 salariați pe timp de un an. Analizînd situația centralizatoare a pagubelor, întocmită de Direcția de control și revizie nr. 2 Bacău, rezultă că numai in primele 9 luni ale anului trecut s-au înregistrat pagube noi în sumă de peste 9.800.000 lei, la care au contribuit îndeosebi I.J.V.L.F. Bacău, cu 1.687.000 lei, Direcția comercială Bacău cu 1.346.000 lei, Direcția de industrie locală Bacău cu 484.000 lei, Trustul de construcții Bacău cu 498.000 lei, U.J.C.C. Bacău cu 1.404.000 lei și alte unități. Dintr-un control recent făcut la unele unități, pe linia apărării avutului obștesc, a rezultat că, în majoritatea cazurilor, pagubele s-au produs datorită nerespectării dispozițiilor legale privind angajarea gestionarilor, conducerea evidențelor contabile, efectuarea și valorificarea inventarierilor, efectuarea controlului preventiv și a celui curent — aspecte asupra cărora, în repetate rînduri și prin multiple căi, s-a atras atenția factorilor de răspundere. De ce nu s-au luat, la timpul optim, măsurile cuvenite ? Probabil fiindcă lipsurile din buzunarul obștei se suportă mai „ușor“ decit cele din buzunarul propriu. Cei care cred insă lucrul acesta, se înșeală... Locul de primi grădinari (Urmare din pag. I) nu reducerea suprafeței să fie concluzia, ci măsuri eficiente pentru o mai bună organizare a muncii, incit să fie asigurate de pe acum condițiile necesare redresării producției legumicole. Cooperativa din Pindești dispune de mari posibilități, se impune insă ca acestea să fie valorificate din. plin. Dar, pentru aceasta trebuie să existe mai mult interes și din partea brigadierului Vasile Popa în organizarea temeinică a procesului de producție. Spunem astfel, întrucît, probabil, pornind de la intenții, reducerii suprafeței cultivate, la această dată pregătirea producției anului viitor este deja mult rămasă în urmă. Nu se acționează energic în asigurarea bazei materiale necesare producerii răsadurilor. S-a făcut puțin pentru asigurarea pămîntului, mraniței, nisipului și chiar inventarului. Se așteaptă. Ce ? Pesate cîteva zile va trebui să se treacă la amenajarea paturilor calde in vederea producerii răsadurilor de legume. Cele trebuincioase insă nu sunt asigurate. Consiliul de conducere, prin consultarea intregii obști și cu sprijinul organizației de partid, trebuie să militeze pentru cultivarea intregii suprafețe ce se pretează a fi cultivată cu legume, să asigure o asemenea organizare a muncii incit recoltele să fie cele ce se pot realiza la Pîncești unde există suficientă experiență. Pentru cooperatorii din Pîncești legumicultura va trebui să redevină, încă în 1970, una din principalele surse de venituri. Prestanța de primi grădinari în județ poate și trebuie redobîndită, aici existînd mari posibilități în vederea creșterii suprafeței ocupate cu legume. Tendința de reducere a suprafeței nu corespunde intereselor cooperativei și cooperatorilor și nici spiritului zilei de continuă autodepășire. Depășirea acestui moment de insatisfacție, cauzat de producțiile sule posibilități din anul 1969, cere participarea masei de cooperatori la rezolvarea acestei probleme incit despre grădinarii din Pîncești să putem scrie cit de curînd numai vești bune. Sectorul avicol al C.A.P. Săucești se află în plină dezvoltare. Despre perspectivele acestei secții ne-a vorbit și șefa de echipă Margareta Patrichi pe care v-o prezentăm în fotografie. Foto: C. BURSUC Valorificarea superioară a lemnului (Urmare din pag. S) tarul general al partidului, în ramura industriei lemnului va trebui să-și facă loc și mai mult preocuparea pentru o valorificare cu adevărat superioară a masei lemnoase, care să atragă obținerea, din același volum de materie primă, a unor sortimente sporite de produse de calități superioare. Aceasta trebuie să pornească, după opinia mea, chiar de la doborîtul buștenilor, continuînd cu secționatul, transportul, prelucrarea și terminînd cu expedierea produsului, act pe care-l socotesc patentul confirmării unei activități care se încadrează în imperativele prezentului. Dacă acesta este punctul nodal, convergențele sale vor viza multiple alte aspecte, în funcție de importanța lor dovedită prin practică. Astfel, creșterea indicilor de utilizare a mecanismelor și utilajelor urmează a se asigura prin efectuarea la timp și în mod corespunzător a reparațiilor acestora. In paralel, vom acționa în direcția revizuirii și reorganizării unor procese tehnologice în funcție de structura producției, vizînd și reducerea consumurilor specifice de materii prime, combustibil, energie și piese de schimb, pe bază de determinări uzinale și printr-o urmărire permanentă a acestora prin fișele-limită, iar controlul de calitate — pe faze și operațiuni, alături de asigurarea asistenței tehnice corespunzătoare în schimburile 2 și 3, vor asigura înlăturarea deficiențelor, prin luarea unor măsuri operative, calificate, de efect maxim. Pe alt plan, la fel de important, se situează preocupările privind elaborarea și aplicarea unor studii de organizare superioară a producției și a muncii, care să conducă la creșterea volumului de produse și îmbunătățirea indicatorilor economico-financiari planificați. Exemplificăm : studiu privind „valorificarea superioară a deșeurilor de la fabricile de cheres<"3. binale și mobilă, în bunuri de larg consum“, studiu privind „valorificarea rezervelor interne pe linia reducerii consumurilor specifice, prin reproiectarea elementelor produselor, stabilirea unor diagrame optime de croire a materiei prime pentru mobilă corp, binale, case, înlocuirea cherestelei de rușinoase cu diverse esențe, pentru ambalaje“ etc. întrerupind aici șirul măsurilor pe care le vom lua, nu înseamnă că pe parcursul anului nu ne vom însuși și aplica tot ceea ce practica, condițiile, sarcinile, ne vor pune în față. Aprecierea pe care ne-o permitem este aceea că prin contribuția colectivă a uităților C.E.I.S. Bacău, prin metamorfozarea în fapt a ideilor elaborate de partid, vom reuși să ridicăm întregul nivel calitativ al producției. Pag. 3 Poșta juridica TABARCEA N. GHEORGHE din Bacău , în luna iunie 1969 a fost încadrat temporar, iar în septembrie a devenit angajat permanent De la ce dată are dreptul la alocația de stat pentru copii ? Potrivit prevederilor art. 9 din decretul 285/1960, aveți dreptul să primiți alocația de stat pentru copii după 90 de zile calendaristice de la data cînd au devenit angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată. PIȚIGOIADELA din Moinești . A fost angajată permanentă pînă la 1 ianuarie 1969, cînd i s-a desfăcut contractul de muncă. De la această dată a fost încadrată pe diferite funcții ca temporară, în aceeași întreprindere. Are dreptul la concediul de odihnă pe anul 1969, și cum i se va considera vechimea în muncă ? Legea 26/1967 prevede la art. 20 ca angajații cu contracte de muncă pe durată determinată au dreptul la concediu de odihnă după împlinirea unei vechimi neîntrerupte de 11 luni în aceeași unitate. Dacă ați lucrat în aceste condiții, aveți dreptul la concediul de odihnă pe anul 1969, în urma desfacerii contractului de muncă, fiind angajată pe durată determinată, vechimea în muncă și continuitatea în aceeași unitate vă sînt considerate întrerupte. PREOTEASA MIHAI din Bacău . S-a transferat la cerere dintr-o localitate în alta. De la vechea unitate a plecat la 10 noiembrie și s-a prezentat la cea nouă la 13 noiembrie, zilele în care n-a lucrat , s-au considerat însă absente nemotivate. Este corect ? Potrivit art. 163 din Codul muncii, atunci când un angajat se transferă la cererea sa dintr-o localitate în alta are dreptul la un concediu plătit de 5 zile în vederea mutării familiei și gospodăriei sale. Urmează deci să cereți unității să se conformeze prevederilor Codului muncii. DIAC D. GHEORGHE din Momești: La 1 octombrie a fost transferat în interesul serviciului de la o unitate la alta, în ce condiții poate beneficia de alocația de stat pentru copii ? Potrivit art. 19 din H.C.M. 914/1968 salariații care înainte de aplicarea noului sistem de salarizare au beneficiat de alocația de stat pentru copii, abonamente gratuite de transport sau alte drepturi ce se acordă în funcție de nivelul salariului tarifar, lunar, vor beneficia în continuare de aceste drepturi chiar dacă în urma aplicării noii salarizări depășesc plafoanele stabilite prin actele normative în vigoare, atît timp cît sînt încadrați în aceeași categorie, respectiv funcție. Dacă dumneavoastră ați fost transferat în interesul serviciului și ați fost încadrat în aceeași funcție pe care ați avut-o la vechea unitate, veți beneficia în continuare de dreptul de alocație de stat pentru copii. Examenul de obținere a permisului de conducere - criterii de apreciere Spre a veni în sprijinul celor care dau examen pentru obținerea permisului de conducere, în articolul de astăzi vom aminti cîteva criterii de apreciere a candidaților. Amintim, de pildă, că vor fi declarați reușiți la proba de îndemînare, putind continua examenul în cea de-a doua fază, candidații care au executat toate manevrele fără să doboare nici un jalon de pe pistă In cazul cînd executind aceste manevre, candidatul a doborît o parte din jaloane, va putea repeta executarea manevrelor cu condiția să nu doboare nici un jalon, dar să nu depășească timpul de 6 minute afectat pentru executarea tuturor manevrelor de verificare a îndemînării. Candidatul care pe parcursul examinării manevrelor de îndemânare a doborît unul sau mai multe jaloane, sau depășește timpul de 6 minute, nu va mai continua examenul, fiind declarat amînat sau, după caz, respins la proba de conducere. In a doua fază, indiferent de categoria de autovehicule pentru care solicită permisul, candidații vor fi examinați pe traseele care ridică cele mai deosebite probleme pentru traficul rutier. In prima parte examinatorul va dirija pe candidat pînă la un anumit punct din localitate, indicîndu-i-se din timp și precis manevrele pe care urmează să le execute. Pentru verificarea modului cum candidatul aplică practic regulile de circulație, examinatorul îi poate da și indicații contrare prevederilor legale, fără ca prin aceasta să se pună în pericol siguranța circulației. Cînd candidatul sesizează că executarea manevrei pretinse este interzisă examinatorul nu are voie să insiste pentru executarea ei. In continuarea examenului, se va cere candidatului să se deplaseze pînă la alt punct din localitate, lăsîndu-l să-și aleagă singur traseul pe care urmează să-l parcurgă. In acest timp nu i se vor mai da nici un fel de indicații. In timpul examinării, pe parcurs, se vor urmări, cu precădere, următoarele îndeminări : — Siguranța candidatului în conducerea autovehiculului cu viteza impusă de traficul rutier ; aprecierea distanței în mers și a spațiului de frînare ; reducerea vitezei pînă la limita evitării oricărui pericol în cazurile prevăzute de regulament; folosirea frînei de serviciu atunci cînd se impune : schimbarea treptelor de viteze și menținerea direcției de mers; atenția în timpul conducerii; promptitudinea în rezolvarea tuturor situațiilor ivite pe parcurs. — Tehnica efectuării depășirilor, respectiv aprecierea posibilităților de executare a depășirii, asigurarea din față și din spate prin oglinda retrovizoare, semnalizarea, intrarea în depășire, distanța laterală față de vehiculul depășit și reintrarea pe partea dreaptă. — Aplicarea regulilor de prioritate la intersecțiile nedirijate, cît și la cele cu indicatoare de prioritate, precum și acordarea priorității pietonilor. — Executarea virajelor ; încadrarea la intersecție în raport de direcția de mers, precum și modul în care candidatul aplică toate celelalte reguli de circulație impuse de situațiile concrete întilnite sau create de examinator pe parcurs. Candidații care de la început dovedesc o slabă pregătire și comit greșeli care pun in pericol siguranța circulației,vor fi amînați sau, după caz, respinși. Maior de miliție Aurel PANOVA LJl— ETIAJA CIRCULAȚIEI ZLA