Steagul Roşu, ianuarie 1970 (Anul 25, nr. 5259-5282)

1970-01-29 / nr. 5280

Joi 29 ianuarie 1970 O unitate sanitară de larg interes cetățenesc: Policlinica specială cu plată Un interlocutor agreabil: dr Fă­găraș Georgescu, un subiect de larg interes cetățenesc , amănunte în le­gătură cu policlinica specială cu plată. — Scopul este știut: policlinica aceasta — ne-a spus interlocutorul nostru — are menirea să lărgească accesibilitatea populației către u­­nele cadre medicale — și este vor­ba despre acelea cu o pregătire su­perioară — dîndu-se posibilitatea pacienților să-și aleagă medicul consultant, după preferințe. Este știut — dacă ai încredere în medi­cul care te consultă, boala este a­­proape vindecată... — Admir optimismul dumnea­voastră Să revenim, dacă vreți, la sistemul de consultații cu plată- De cînd funcționează el in Bacău ? — De mai mult timp, In orașul Bacău acest sistem a fost asigurat de o serie de cabinete care au funcționat pe lingă policlinica de adulțt. — De cind a luat fiind policlini­ca specială cu plată ? — De la sfîrșitul anului trecut. Această policlinică specială oferă un cadru organizatoric mai bun pentru o asistență medicală cu pla­tă. — Cine asigură consultațiile la această unitate ? — Fără să nominalizez, aș men­ționa că aici consultațiile sunt acor­date­­ de doctori în medicină, me­dici primari, ca și cei mai buni medici specialiști din orașul Bacău. Mai mult de jumătate dintre aceș­tia sunt medici primari. — Pentru ce profile este asigu­rată asistenta medicală ? — Avem cabinete pentru toate specialitățile : boli interne, cardio­logie și reumatologie, endocrinolo­gie, neuropsihiatrie, dermatologie, pediatrie, chirurgie, ginecologie, oftalmologie, O R.L., stomatologie, radiologie. Funcționează, de ase­menea, și un laborator de analize medicale. — Ar fi bine să-i informăm pe cititori cu adresa acestei policlinici. — Sînteți foarte amabil: strada Alexandru cel Bun, nr. 13. — Care sunt orele de funcționare a cabinetelor, în cadrul policlini­cii speciale cu plată din Bacău ? — Dimineața nu funcționează decit două cabinete : de stomato­logie (care-și prelungesc activitatea pînă la ora 21) și de trei ori pe săp­tămână — luni, miercuri și joi, în­tre orele 10-12 — cabinetele de boli interne, care sunt dintre cele mai solicitate. Laboratorul de analize medicale recoltează probe intre o­­rele 8-12. Aș vrea să subliniez însă că majoritatea specialiștilor func­­ționează în cursul după-amiezii, pînă la ora 21 seara. — Cum procedăm cînd dorim­ să solicităm o consultație în cadrul policlinicii cu plată ? — Sistemul este foarte simplu. Cu excepția oftalmologiei și cardio­logiei — la care se fac programări cu numere și ora indicată precis pentru consultații sau tratament, toate celelalte specialități sunt ac­cesibile fără pericolul aglomerării, deci fără pericolul irosirii timpului cetățeanului. — Se pot face rețineri de pro­gramări prin telefon ? — Da. Totodată, la același nu­măr de telefon — 11715 — se pot obține orice relații în legătură cu consultațiile noastre, în legătură cu programul medicului preferat­— Cu­ privește calitatea consulta­țiilor... — Pe lângă faptul că dezideratul preferențialității a fost satisfăcut, aș aminti numai faptul că există o Hotărâre a Consiliului de Miniș­tri care prevede ca, în cadrul unor astfel de policlinici, consultațiile să fie de maximum trei pe oră. Deci, timpul afectat unui pacient este de cel puțin 20 de minute. De­sigur, lucrurile se diferențiază de la caz la caz. De altfel, baza ma­terială ne va asigura o asistență de calitate mereu sporită. Și aș vrea să specific faptul că primim un sprijin deosebit în acest sens, din partea tovarășului Dr. Vasile Sc*­teriuc, directorul Direcției sanitare a județului. — Deci, asistență medicală de cea mai bună calitate. — Ne vom strădui ca în cadrul policlinicii noastre, ca de altfel, și în celelalte unități sanitare, să des­fășurăm o activitate de calitate su­perioară. Aș vrea să vă asigur că populația va găsi la policlinica spe­cială cu plată din municipiul Ba­cău toată solicitudinea personalu­lui nostru. Roni CACIULARU —..........-1 1 STEAGUL ROȘU Sectorul zootehnic al C.A.P. Orbeni. Pe alei înzăpezite Foto : Eugen BÂTAANU Mari resurse de sporire a eficienței economice (Urmare din pagina I) dări valoroși — care pînă în pre­zent n-au fost valorificați, așa cum este cazul la instalația acetilenă cracare, unde se poate recupera te­­traclorura de siliciu, ca deșeu, re­zultat la instalația de obținere a grafitului din negru de fum — a monoclorbenzenului din acidul sul­furic rezidual ce rezultă la fabri­carea detoxanului, a acidului sulfu­ric rezidual prin obținerea sulfa­tului feros din toate instalațiile. Aceasta pentru că se pierd anual peste 17.000 de tone de acid sulfu­ric rezidual de diferite concentra­ții și în amestecuri cu alte sub­stanțe ; — se va trece cu mai mult curaj la asimilarea unor înlocuitori de materiale auxiliare, care se impor­tă. De asemenea, se vor obține la­­texuri și cauciucuri speciale, se va trece la fabricarea esterilor și ami­nelor acidului 2-4-D de către spe­cialiștii grupului industrial. Rezerve importante, ce ne-am propus să fie valorificate, se gă­sesc și în reducerea consumurilor specifice. Dacă s-ar respecta și rea­liza consumurile specifice de ma­terii prime date prin proiect s-ar realiza importante economii la pre­țul de cost și produse peste plan. Dăm numai cîteva exemple mai e­­dificatoare : La fabricarea acidului monocloracetic au fost consumate în plus față de norma proiect 432 t de tricloretilenă. Apoi, deși ca­litatea P.C.V. emulsie este com­petitivă pe piața externă s-a consumat, în anul 1969, mono­mer în cantitate de 650 t ca să se realizeze producția planificată, pierzîndu-se numai la materia pri­mă peste 3 milioane lei. Pe între­gul grup industrial, prin depăși­rea consumurilor specifice la ma­terii prime s-au pierdut peste 35 milioane lei, cele mai importante depășiri avînd loc la consumurile de izopropilbenzen (cu peste 9 milioane lei) și benzen (pes­te 6 milioane lei). Sectorul AMC și-a propus măsuri eficiente pentru punerea la punct a aparatu­rii de măsură și control la majori­tatea instalațiilor, în vederea urmă­ririi corecte și îndeaproape a con­sumurilor și evitării pierderilor de energie termică, electrică și utili­tăți care se ridică la valori foarte mari. In anul trecut, grupul industrial pe totalul activității sale a ob­ținut reduceri substanțiale la cheltuielile materiale, realizînd numai pe 11 luni o economie de 11,08 lei pe mia de lei producție realizată. în prezent, acțiunile în­treprinse urmăresc sporirea acestor rezultate. în munca politică desfă­șurată a fost subliniat faptul că în anul 1970 o economie pe mia de lei producție, de numai 1 leu ar reprezenta economii la pre­țul de cost de peste 3 milioane lei. Pentru sporirea eficacității econo­mice în acest an au fost întreprin­se și alte măsuri privind ritmicita­tea aprovizionării cu materii pri­me, folosirea mai rațională a mij­loacelor de transport auto și C.F.R., a vagoanelor cisterne proprietatea grupului industrial. Comisia eco­nomică de pe lângă Comitetul mu­nicipal de partid, colective de spe­cialiști din uzine, au trecut la stu­dierea și aplicarea acestor posibi­lități care să contribuie la o mai bună aprovizionare tehnico-mate­­rială la ritmicizarea acesteia, la uti­lizarea rațională a materiilor prime și reducerea consumurilor specifice, mărirea gradului de utilizare a ca­pacităților de producție, mai buna utilizare a forței de muncă, redu­cerea cheltuielilor pe mia de lei producție marfă. Numai pe seama creșterii capacității de producție și reducerii consumurilor specifice, grupul industrial are certe posibili­tăți de a spori în 1970 producția globală industrială planificată cu cel puțin 30 milioane lei. Măsurile întreprinse, aici de Co­mitetul municipal de partid cât și de conducerea grupului industrial ne dau certitudinea că petrochi­­miștii din Borzești vor reuși ca în 1970 să-și depășească sarcinile de producție și să-și mărească in a­­cest fel cota de contribuție la an­­­­­gajamentul Comitetului județean­­ de partid asumat în întrecerea din­­­­tre județe. O problemă Vinul a rămas recunoscut de-a lungul anilor, ca un aliment valo­ros pentru multiplele sale calități nutritive. Consumat cu... rost, în orice anotimp, vinul păstrează ca­litatea de element hrănitor, iar du­pă expresia lui Pasteur... vinul es­te băutura cea mai sănătoasă și mai igienică. Dar Ca să-l folosim cu plăcere, trebuie păstrat tot timpul, dar mai ales iarna, cu cea mai ma­re grijă Vinurile noi­ preparate după linii­le tehnologice cunoscute, constituie numai un material brut. Ele con­țin în suspensie o serie de substan­țe ,unele aflate în exces iar altele ușor alterabile. De aceea vinurile noi sînt de obicei tulburi, aspre la gust, lipsite de armonie și stabili­tate și nu rareori expuse diferite­lor boli și defecte. Este cunoscut că după terminarea fermentației zgo­motoase a mustului se dau vinuri­lor o serie de îngrijiri, asigurîn­­du-le maturizarea și păstrarea în cele mai bune condiții pînă la îm­­buteliere și consum. De la terminarea fermentației lente, pe tot timpul păstrării vinu­lui, vasele trebuie ținute perma­nent prin" ..ochi", cu dopul scu­fundat în vin pentru a evita aeri­sirea care provoacă oxidarea și in­fectarea­­ cu boli (oțetirea, floarea­­•vinulu £ i$a;îf Umplerea golurilor vaselor cu vin se va face de două ori pe lună folosind vin de aceeași vîrstă și categorie In lipsa de vin de aceeași calitate pentru plinul- se va trece vinul în făcut vase mici- iar în lipsa acestora, se va sulfita folosind bioxid de sulf în soluție de pînă la 6 la sută. Pentru ca vinul să nu capete mi­ros neplăcut de drojdie se face pritorul. Primul picior se face de obicei, după cum se știe la începu­tul lunii ianuarie, odată cu venirea Cerului care forțează limpezirea vi­țiului. Vinurile mai acre se vor protoci mai tîrziu pentru a le scă­dea aciditatea prin fermentația malolactică. Al doilea pritoc se face la sfîrși­­tul iernii. Pritocul se face în con­tact cu aerul pentru a favoriza de­gajarea bioxidului de sulf aflat u­­neori în exces în vin și pentru a satura vinul cu oxigenul necesar învechirii. Pentru a depista vinurile predis­puse la casare, se va face controlul stabilității prin încercarea rezis­tenței la aer, în acest scop se pune vin în două sticle de un litru, se umplu pe jumătate din vasul respectiv bănuit a fi expus casă­rii și se lasă 30 ore fără dopuri. După acest timp se examinează vi­nul din sticle și dacă și-a menți­nut culoarea și nu s-a tulburat, conchidem că este rezistent la aer. In căzut cînd vinul casează, se vor face sulfitări cu 3-5 g SOs/hl vin adică 0.100 1 soluție apoasă de SO2­5 la sută pentru 100 t vin. în cazul tulburărilor proteice a vinurilor depistate prin șocul ter­mic (încălzire, răcire) se poate­­"aia vina", cu bentonită (un tip de argilă) care atrage substanțe proteice din vin cu sarcina electrică pozitivă și se depune. Apărînd vinul de tulbu­rarea proteică, el absoarbe 15 la sută din azot și îl sărăcește în sub­stanțe proteice, cedează ionii de siliciu și aluminiu în schimbul io­nilor de fier contribuind la deme­­talizarea parțială a vinului. Doza folosită este între 25-30 g/hl sub­stanță activă. In cazuri de exces de fier (casare ferică), casare albă sau casare cu­­proasă, se vor determina dozele de fier, fosfor, calciu și se va acționa în aceste cazuri prin mărirea acidi­tății vinului, folosind acid citric, creindu-se apoi cu tanin. Folosirea butoaielor, furtunurilor, pompelor, dopurilor etc. necurățate și nedezinfectate înainte de utili­zare și pe care s-au dezvoltat di­ferite mucegaiuri, imprimă vinuri­lor un gust amar și miros respin­gător, impropriu pentru consum. Vinurile cu miros puțin accentuat de mucegai se tratează cu SO2 (4-5 g/hl) și apoi se creiesc cu tanin și gelatină. Vinurile cu miros și gust intens de mucegai se tratează cu făină nedegresată de muștar în do­ze de 50-100 g/hl. Făina de muștar înainte de a se folosi pentru a i se înlătura mirosul puternic de e­­sență de muștar, se fierbe iar du­pă fiecare fierbere care se repetă de trei ori se înlocuiește apa, iar terciul obținut se introduce în vin și se agită puternic cu ajutorul u­­nei pompe timp de 20 minute. Agi­tarea se repetă și a doua zi iar după 5-6 zile vinul se trage de pe depozit și se limpezește cu gela­tină și tanin. In butoaiele lăsate pe gol se dez­voltă la suprafața vinului, floarea vinului. Imprumutînd boala, aceas­ta atacă alcoolul, acizii, buchetul, aroma, culoarea și taninul vinului și produc substanțe cu gust respin­gător. Cele mai ușor atacate de floare sunt vinurile cu grad alcoo­lic mic, păstrate la temperatura de peste 15a. Preventiv, vasele tre­buie umplute, vinul păstrat la tem­peratura de 10-12 ° C, ridicarea gra­dului alcoolic prin cupajare. Cînd boala nu este avansată, vinul se poate sulfita cu doze mari si se poate separa de floare, dîndu-se astfel în consum imediat. In cazul cînd boala este avansată, vinul se va distila pentru a se recupera al­coolul. Oțetirea vinului este una din ce­le mai frecvente boli. Prin oțetire, alcoolul este descompus în acid acetic, care imprimă vinului bol­nav un miros înțepător și un gust iritant de oțet care se poate ușor constata prin degustare. Tratarea vinurilor oțetite se fa­ce prin sulfitare, care poate opri evoluția bolii cîteva săptămîni, timp în care vinul trebuie consu­mat. Metoda sigură de tratare a vinu­lui oțetit, constă în pasteurizarea vinului la 70 ° C. In acest caz, bac­teriile sunt distruse, evoluția bolii este oprită și vinul poate fi păs­trat în vase sănătoase și ținute pline. In situația cînd boala este avan­sată și aceasta depășește 1,5-2 g/l, vinul nu mai poate fi dat în con­sum și el se trimite de obicei la fabricile de oțet Considerînd vinul ca un orga­nism viu, care evoluează de la a­­pariție pînă la consum, trebuie a­­vut în vedere ca să fie pregătit și păstrat în condiții igienice pentru a avea partizi cu calități superi­oare care să asigure cele mai mari urgențe pe piața internă și exter­nă, să fie din abundență- obținîn­­du-se o eficiență economică spori­tă a unităților producătoare, pre­lucrătoare, de conservare și de des­facere. Ing. Kien BELDIE de sezon: PASTRAREA VINULUI Cuvîntul specialistului N-aveți un... galoș în plus ? De fapt cetățeanul care ne-a sesizat în „problema“ galoșilor, nu vrea numai un galoș în plus ci doi. Dar are și el o preten­ție : să fie numărul 44. La magazinul universal „Ba­căul“, vînzătoarele de la raio­nul încălțăminte din cauciuc, s-au purtat foarte frumos cu clientul lor , i-au oferit intr-o zi galoși nr. 39, 41, în altă zi nr. 45, 46, în a treia zi nr. 40, numai 44 lipsea. Pe strada Mihai Viteazul din Bacău este și un magazin spe­cializat în „încălțăminte de se­zon“. Scrie așa și pe firmă și încă scrie în mai multe culori și cu zorzoane. In magazin însă, o singură cu­loare : neagră (a galoșilor care sînt) dar mai vezi... negru și după atîta alergătură, de multe zile, cînd ți se spune : galoși 44 n-a vem­. Unde-s galoșii cu nr. 44 ? De ce nu se aprovizionează ma­gazinele cu toate numerele so­licitate ? Ce să facă posesorii încălțămintei cu nr. 44 ? Să re­nunțe ei la galeși, sau comer­țul la sistemul actual de apro­vizionare cu numere... pe să­rite ? Pe marginea sesizărilor primite la redacție întrebări pe adresa... Tovarășului CONSTANTIN CRĂCIUN, primar al comunei Racova Despre însemnătatea unui punct sanitar nu este nevoie să mai vorbim, întrucît fiecare din noi este convins. Dar mai sînt și mici excepții­ în timp ce u­­nele consilii populare sunt preo­cupate pentru a crea condiții cât mai bune pentru desfășura­rea activității sanitare, consi­liul popular Racova a accep­tat, cu multă ușurință, de a se lua o cameră a punctului sa­nitar din Gura Văii și a se crea, în locul ei, un... centru de desfacere a vinului. Cum ați putut fi de acord, tovarășe primari cu o astfel de soluție ? Oare să vă fi gîndit la cei ce vin la consultații, și le-ați creat condiții să fie bine dispuși ? Cînd veți da curs propuneri­lor făcute de Direcția sanitară județeană pentru redarea spa­țiului ? Tovarășului VASILE CIU­­BOTARU, președinte al coope­rativei agricole de producție Itești Fiind sesizați de desele în­treruperi ale curentului elec­tric din satul Itești, ne-am a­­dresat organelor de speciali­tate care au constatat, printre altele, că C.A.P. Itești a con­struit o rețea electrică (fără a avea avizul întreprinderii de rețele electrice Bacău), pentru alimentarea unor pompe de apă, rețea care ar putea pro­duce deranjamente colective, fiind alimentată din rețeaua satului. S-au luat măsuri de sancțio­nare și s-a dispus ca rețeaua să fie desființată sau executată corespunzător. Pentru ce ați permis efectua­rea acestei rețele ? Tovarășului EMILIAN RUSU, director al Trustului alimenta­ției publice Bacău Sîntem convinși că respecta­rea regulilor de igienă este specifică majorității unităților din subordinea dv. Totuși unitatea din strada Nicolae Bălcescu nr. 117 — A, face o notă discordantă. Inspectoratul sanitar de stat sesizat fiind, v-a comunicat prin adresa nr. 5.739 din 17 de­cembrie 1969, situația consta­tată, stabilind ca termen de li­chidare a lipsurilor — 1 ianua­rie 1970. Nu de mult situația era a­­ceeași. Oare să se fi uitat termenul ? T.A.P.L. este scutit să ducă la îndeplinire măsurile stabilite de organele Inspecției sanitare de stat ? P. CORNELIA Paff- 3 La Bella Napoli (Urmare din pagina I) cel de toate zilele , al celor două milioane de locuitori — bogați și săraci ; NAPOLI — fagure uriaș, care privit mai cu seamă de jos, dinspre poarta marină, se vede urcîndu-și, în trepte, casele cu fa­țade albe și roșii, una pe umerii alteia, pe Vomero și pe colina Po­­sillipo, de-a lungul străzii cu a­­celași nume, pe via (strada) Mer­­­gellina și pe viale (bulevardul) Elena, pe via Partenope și corso Vittorio Emanuele, pe via Carac­­ciolo și pe Riviera di Chiaia î NA­POLI — orașul cu cea mai încîl­­cită, înțesată circulație auto din Italia și, poate, din lume, unde poți număra ușor pietonii dar nu izbutești să numeri mașinile ce se scurg numai în sens unic, ca o magmă compactă, pe străzi : NAPOLI care, în ciuda impetuoa­sei năvale a modemnului, știe — totuși — să-și conserve patina. (Pătrunzând, de pildă,­­printr-o poartă simplă de lemn, tăiată in­tr-un zid întunecat de vechime, m-am pomenit dintr-odată într-un bloc nou, spațios, confortabil — un grattacielo, cum spun italie­nii , un „zgîrie-cer“) . NAPOLI a cărui primărie se află într-o bă­­trînă și uriașă cetate medievală (Maschio Angioino) cu șanț adine de apă de jur-împrejur și poarta de fier însemnată de lovitura u­­nei ghiulele rotunde ce n-a izbu­tit s-o străpungă . NAPOLI — o­­rașul bisericilor ce găzduiesc mor­mintele membrilor familiei dom­nitoare din regatul Siciliei (Fer­dinand I, Francisc I, Ferdinand II, Maria Elisabeta și­ Maria Te­reza), al lui Leopold Comes de Siracuza, al Mariei Amalia — in­fantă de Spania și al Măriei Cle­mentina — ducesă de Calabria, al lui San Siro — medic și martir alexandrin din secolul IV, trecut în rîndul sfinților, al principesei Isabella della Rovere Sanseveri­­no ; NAPOLI de la poalele Vezu­­viului încă fumegând ; NAPOLI, în al cărui peisaj sunt caracteris­tici palmierii și pinii ; NAPOLI care vinde pe străzi celebra pizza napoletana, savuroase fichi (smo­chine) proaspete, și fichi d’India (smochine de India) — cu totul altfel, castane coapte, și nuci de cocos, și sorbe, de care pînă acolo n-am auzit. NAPOLI cu portul său mare, sau — mai bine-zis — cu multele sale porturi, din care vapoare sub cele mai diferite pa­vilioane ridică ancora spre toate colțurile lumii alunecînd pe o­­glinda neimaginat de albastră și limpede a mării. Mare clară... Marechiaro. — Golful Marechiaro dă titlul uneia dintre cele mai frumoase canțonete napolitane — mi-a spus în trenul direttissimo Roma—Na­poli ATTILIO DE SANCTIS, un bărbat distins, cu fața lu­minoasă și blîndă, cu privirea sclipitoare, inteligentă. Este un om cult, știe multă literatură, iu­bește poezia și — în prezent — lu­crează cu rîvnă la întocmirea u­­nui dicționar al dialectului napo­­litan. — Odată venit aici, ați face bine să căutați a cunoaște și poezia napolitană veche. Va fi puțin mai greu pentru dv., pentru că nu este scrisă în italiana vorbită curent, ci în dialect. Dar aș putea să vă ajut. Canțoneta de care vă vor­beam e pe versurile lui Di Gia­como. L-am asigurat că interesul nos­tru se adresează deopotrivă ora­șului, cu vestitele sale monu­mente arhitectonice, cât și elevatei vieți spirituale ce pulsează în a­­ceastă veche și totodată modernă urbe italiană. (VA URMA) Pregătirile arbitrilor băcăuani Conducerea jocurilor de fotbal solicită din partea arbitrilor fotbal o bună pregătire fizică de teoretică care să le permită a ana­fi liza în mod obiectiv multiplele si­tuații ce se ivesc pe parcursul în­­tîlnirilor. Pornind de la această cerință, co­legiul județean de arbitri, pe ba­za indicațiilor Colegiului Central, a întocmit un plan tematic care cuprinde pentru perioada 22 ianua­rie—2 aprilie a.c. un număr de 17 lecții teoretice și practice de pre­gătire. De altfel, aceasta constituie numai o etapă de pregătire, întru­­cît antrenamentele și ședințele teo­retice vor continua de-a lungul în­tregului campionat. La cele două lecții ținute pînă în prezent, au participat marea ma­joritate a celor 88 de „cavaleri ai fluierului“ existenți în municipiul Bacău, ei pregătindu-se sub con­ducerea arbitrilor divizionari A. Macovei, I. Frăsin, I. Storoj și J. Popa. De menționat că, anterior, toți arbitrii au fost supuși unui riguros control medical, aceasta fiind o condiție obligatorie pentru a parti­cipa în activitatea competițională. Actualmente, un regim special de pregătire sl au arbitrii republi­cani, cu un volum și intensitate mai mare­ întrucît ei vor fi pri­mii care vor da normele de control la 1 martie, în prezența delegatu­lui F.R. Fotbal. Restul arbitrilor vor da normele în perioada 29 martie—2 aprilie. Tuturor le urăm succes în trece­rea normelor și... arbitraje de „cinci stele“ în viitorul sezon fot­balistic. „Cupa de iarnă“ la handbal I­n sala Armata din localitate au continuat între­cerile competiției do­tată cu „Cupa de iar­nă“. Primul joc a o­­pus studentelor de la Institutul pedagogic, tînăra formație „Vo­ința“. După cum era și firesc, studentele s-au impus net, cîști­­gînd în final cu 29—13, după ce la pauză con­duceau cu 13—9. Meciul următor a o­­ferit o surpriză. Deși au jucat tot meciul doar în șase jucători (lucru, credem, unic în analele handbalu­lui !) componenții e­­chipei „Victoria“ Ba­cău au reușit un rezul­tat de egalitate (24-24) în compania tinerilor de la Dinamo I. Fetele de la Școala sportivă din Bacău au cedat textilistelor cu 10—23 (7-11). Dar cea mai mare surpriză a­­vea să se înregistreze în jocul de băieți din­tre echipele Ș. S. Ba­cău și Petrolul Moi­nești, în care prima echipă (antrenor prof. M. Zaharia) s-a pre­zentat la teren fără legitimațiile jucători­lor. In acest fel, partida a căpătat un caracter amical, încheindu-se cu victoria băcăuani­lor la scorul de 28—25. Aspect de la întîlnirea de handbal „Cupa de iarnă“ dintre echipele fe­minine Textila II Buhuși și Școala sportivă de elevi Bacău. Foto : C. BURSUC

Next