Steagul Roşu, februarie 1970 (Anul 25, nr. 5283-5306)

1970-02-25 / nr. 5303

Pas. La Liceul „Vasile Alecsandri**-Bacau Expoziție documentară Cu prilejul aniversării luptelor ceferiștilor și petroliștilor din ianua­­rie-februarie 1933 și aniversării a 25 de ani de la instaurarea primului gu­vern democrat popular sub președin­ția dr. Petru Groza, cercul de istorie al Liceului „Vasile Alecsandri“ din­­ Bacău, în colaborare cu Filiala Bacău a Arhivelor Statului, au organizat în holul mare al liceului o expoziție de documente privind mișcarea muncitorească între anii 1917-1944, în cele trei panouri cuprinzînd do­cumente­ extrase din presa vremii, sunt evidențiate atit starea materială cit și starea de spirit a muncitorilor din centrele Moinești, Comănești, Buhuși, Bacău în lupta pentru o via­ță mai bună. Dovada interesului sub aspect do­cumentar și educativ a expoziției o constituie și faptul că in afară de vizita a numeroase grupe de elevi și de la alte școli, expoziția a servit drept cadru prielnic desfășurării u­­nui recent concurs „Eroicele lupte din ianuarie-februarie 1933“, care se înscrie printre acțiunile inițiate în această perioadă de organizația UTC din școală. Expunere In orașele și satele județului nostru, au loc in aceste zile, nume­roase manifestări consacrate împli­nirii unui sfert de veac de la in­staurarea, pentru prima dată în is­toria patriei noastre, a unui guvern democratic. I.a Casa de cultură a sindicatelor din localitate, bunăoa­ră, a fost organizată, ieri după-a­­miază, o interesantă manifestare consacrată evenimentului. Numeroși băcăuani — mulți dintre ei partici­panți activi la bătălia pentru cuce­rirea puterii populare — au reme­morat, o dată cu expunerea profeso­rului DUMITRU ZAHARIA, directo­rul Arhivelor statului, pagini din lupta maselor băcăuane pentru in­staurarea guvernului dr. Petru Groza. y vremea) Vremea ia răcire ușoara cu cerul varjabil la acoperit. Local ae vor semnala precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul nord-vest. Temperatura în scădere, minimele vor oscila între —6 și grade, iar maximele între —3 și .4*2 grade. „Păcatul dragostei“ (La „Muncitorul“) Iată o producție ca­re va face deliciul a­­matorilor de melodra­mă și admiratorilor Săritei Montiei. Ar­tista cîntă și lăcrimea­ză în „Păcatul dragos­tei“, film comandat pe măsura posibilităților sale ; melodiile au fost compuse și ele pentru modulațiile ei vocale, rochiile pentru silueta ei, iar operatorul, pă­­zindu-și conștiincios pîinea, are ca preocu­pare majoră impune­rea calităților fotogeni­ce ale vedetei, din fa­ță sau din profil, și astfel, aparatul de luat vederi, dezvăluie un loc de sentimente, chipul frumos și imo­­bil al Sărției. Totul este la fel ca în „Samba“, sau „Ulti­mul meu tango“ , lu­cruri văzute și răzvă­zute, drumuri străbă­tute și prea străbătute, care trădează o inspi­rație foarte săracă în materie de scenarii. In­triga drama­letei este construită artificios, pe schema romanului foileton de tristă a­­mintire. Tot ce se pe­trece ca și în jurul e­­roinei, toate impresiile și emoțiile pe care le trezesc întîmplările dramatice prin care a­­ceasta trece, sînt efe­mere, superficiale. Iar soluțiile găsite de au­torii filmului în fina­lul dramei sînt pe cît de naive, pe atit de pe­riculoase. Ei predică un soi de împăcare cu destinul, invitînd la găsirea liniștii sufle­tești prin renunțare. Scenariul este imagi­nat pentru a-i lăsa cîn­­tăreței timpul și locul necesar lansării unor melodii. Sara Monties cîntă frumos și pretu­tindeni , în baruri, în taverne și în catedra­le, la bucurii și neca­zuri. Singurii care demon­strează că nu și-au pierdut bunul gust și măsura, sunt traducăto­rii filmului. Aceștia au renunțat să ne mai co­munice calamitățile cuprinse în textele u­­nora dintre cîntece... mai decoltate chiar de­cit toaletele vedetei. Dacă ne mulțumim să admirăm numai far­mecul și glasul Sări­te,­ Montiel, conchi­dem că „Păcatul dra­gostei“ este un basm fără voie, prea naiv pentru cei mari și, oa­recum, prea frivol, pentru cei tineri. M. ROZEANU Vanessa Redgrave și David Hem­­mings într-o scenă din „Blow-up" (cinema 23 August — Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej). „luna cărț­ii la sate“ (Urmare din pagina I) cred ® la un moment dat, ci niște ba­nale cale emailate. Cărțile — căci pe ele le căutam — ocupă un raft în­gust, restul fiind pitite intr-un ser­tar de jos, inaccesibil vederii. Nu e greu de observat în acest­ caz că în chiar decursul desfășurării lunii cărții la sate, aparițiile editoriale sunt tratate ca o marfă oarecare. Numai două raze de soare ne lu­minează: la Sănduleni și Podu Tur­cului. La prima, magazinul universal acordă cărții atenția pe care aceasta o merită. De la afișul adecvat și pi­na la expoziția atrăgătoare, preo­cuparea pentru cuvîntul tipărit, me­rită toată aprecierea. Din păcate în­să, clienții comorilor scrise, sînt în­că în cea mai mare parte cadre di­dactice și elevi. Numărul restrîns de săteni cumpărători ne indică faptul că, nu s-a făcut totul pentru a de­tașa această a X-a ediție a Lunii căr­ții la sate, de cele anterioare. Cu­vinte bune se cuvin și președintelui cooperativei din comuna Podu Tur­cului, pentru inițiativă și recepti­vitate la nou. Dacă în comunele Sascut, Colo­­nești sau Corbasca, căminul cultu­ral a acordat un interes sporit căr­ții, organizînd deschideri festive in satele componente, dacă la Ure­­chești deși fără afișe adecvate, s-au închinat momente interesante ope­rei literare, uzîndu-se, printre al­tele, de serviciul stației de amplifi­care din localitate, dacă la Livezi di­rectorul căminului cultural, Cezar Bădăluță, s-a orientat, în genere, pozitiv în activitatea de îndrumare a bibliotecii — în schimb, în co­muna Helegiu, de la începutul lunii februarie și pînă în prezent, nu s-a organizat absolut nici o manifes­tare închinată cărții. Iată deci, cum arată partea invizibilă a Lunii cărții la sate . Un peisaj pustiu, rece, unde viața operelor literare este extir­pată de o nepăsare incalificabila. Parcă nici nu-ți vine să crezi că e posibilă atîta indolență. Deși a fost informat personal pe mai multe căi de sărbătoarea cărții la sate — dar cine nu știa de acest eveniment —­­ directorul de cămin, Nicolae Arde­­leanu, a catalisit să nu miște nici măcar un deget. La biblioteca din comună, de alt­fel, era și firesc cu un așa director, lipsește orice indiciu de moment festiv. Cum își vor fi justificat sa­lonul încasat directorul de cămin și bibliotecara, rămîne un lucru a­­coperit de mister. Inexistentă este și activitatea bi­bliotecarei din Urechești, Anica Bogea. Ea motivează degajat această lipsă de inițiativă prin faptul că în curînd va trece în învățămînt. Cu alte cuvinte, dacă tot e vorba să plece, de ce să-și mai bată capul cu simpozioane, recenzii. In schimb, bi­blioteca din comuna Sascut își do­vedește prezența în cadrul Lunii cărții la sate, prin acțiuni cu ecou în rîndul cititorilor. Numai că în Sascut-Sat, localul afectat bibliote­cii este, mai ales la vi­lm­e de iarnă, total impropriu. O sobă de fier cu un coș improvizat, care scoate din două în două minute fum, pare un biet șoricel în luptă cu frigul de di­mensiunile unui elefant. Numai fap­tul de a rezista 8 ore în aceste condiții poate fi socotit un act de eroism. E timpul ca autoritățile lo­cale să-și revizuiască părerea des­pre carte și menirea ei socială a­­cordînd lumină și... căldură acestui spațiu dedicat culturii. O plăcută impresie lasă interio­rul bibliotecii din Livezi. Două ca­mere spațioase găzduiesc aproxima­tiv 4.000 de volume. Bibliotecara Olga Zarzu ne dovedește — mai era nevoie s-o spunem ? — că e de a­­juns doar preocuparea pentru ca un eveniment ca acel din luna fe­bruarie să iasă în evidență ca o reușită. In lipsa afișului cu Luna cărții la sate, bibliotecara a rezol­vat problema într-un mod original expunînd pe unul din pereții biblio­tecii o pagină de publicitate cu a­­cest eveniment din revista „Ateneu“. „Moara săracă" de Șerban Ne­­delcu, un concurs „Iubiți cartea", un simpozion literar, iată doar cîteva din cele mai importante acțiuni ini­țiate de biblioteca din Livezi. Dar e­­xemplele de acest gen le-am numă­rat pe degete... Iată așadar că strălucirea aparen­tă a Lunii cărții la sate, compara­bilă cu cea a astrului nopții văzut cu ochiul liber, devine, privită de aproape, umbrită de cratere adunei și întunecoase pe care nepăsarea și lipsa de inițiativă le-a adîncit în mod îngrijorător. Tragem acest sem­nal de alarmă acum, la sfîrșit de fe­bruarie, în speranța că, odată în­cheiată calendaristic această lună, nu vor fi încheiate și acțiunile de popularizare a cărții. Dimpotrivă, ele se cer menținute ca o perma­nență de prim ordin în viața spiri­tuală a satelor. TELEVIZIUNE! MIERCURI 25 FEBRUARIE 1970 18.00 Deschiderea emisiunii. LUMEA COPII­LOR. Albumul „Familiei năzdrăvane“. 18.30 Totul cîntă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Actualitatea în economie. 19.30 Preludiu la a IlI-a ediție »,Cerbul de aur“ Brașov — România. 19.55 Evocări — 6 Martie 1945. 20.15 Arte plastice. 20.25 Microavanpremieră. 20.30 Tele­cinemateca. MODELUL. 22.15 Telejurnalul de noapte. 22.25 Salonul literar al televiziunii. 23.35 închiderea emisiunii. STEAGUL ROȘU „Iconostas“ (La „Flamura roșie“) Ideea de a evoca pe unul din maeștrii anonimi ai artei bise­ricești care în veacurile trecute au lăsat opere de faimă, astăzi este generoasă în sine. O seni­nătate filozofică în fața vieții, o conștiință patriotică și un su­flet fierbinte de îndrăgostit fac din acest Meșter Manole bulgar un erou la care bănuim profunzimi de gîndire și inspi­rație neexplorate în film. Ade­vărat, bariera unei expresii mai generoase nu a fost trecu­tă și eroul trebuie mai curînd ghicit în aparițiile lui fragmen­tate în chipul de arhanghel și în visarea lui necurmată. Regizorii — Todor Dunov și Hristo Hristov — se elibe­rează anevoie de normele prozei, aglomerînd acțiunea cu implicații și personaje vag legate de miezul conflictu­lui. La un moment dat ritmul lent și montajul complicat al­cătuit din prim-planuri fac di­ficilă urmărirea unei idei cen­trale. Mai presus de toate ră­­mîne însă regretul că eroul nu­­ este văzut și înțeles dinăuntrul concepțiilor sale de artist, mo­nologul din prima parte a fil­mului preconizînd o astfel de viziune. Dar atit cît ochiul a­­paratului introspectează sufle­tul unui iconar pribeag din alt veac, o lume fascinantă de o­­ nebănuită bogăție sufletească ni se înfățișează cu generozi­tate. Demn totuși de interes „Iconostas", exprimă tendin­ța actuală a cinematogra­fiei bulgare, realizată acum pe multe planuri, pînă mai mult ținînd de subiect și inter­pretare și mai puțin de for­mularea lor specifică, virtuțile filmului nu pot fi neglijate. C. IULIAN 1 CINEMA* MUNICIPIUL BACĂU MUNCITORUL : „PACATUL DRAGOS­TEI" (orele 10,20 ; 14,45 ; 17 ; 19,15 ; 21,30). Tel. 12028. FLAMURA ROȘIE : „ICONOSTAS" (ore­le 15 , 17 ; 19 , 21). Tel. 11950. PROGRESUL : „IUBIREA STRICT O­­PRITA !“ (orele 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. TINERETULUI : „NOILE AVENTURI ALE RĂZBUNĂTORILOR" (orele 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 AUGUST : „BLOW-UP“. OITUZ : „PĂPUȘA" seriile I—N­. BUHUȘI — TEXTILA : „VĂ PLACE BRAHMS“. TG. OCNA — OITUZ : „VADUL IADU­LUI". MOINEȘTI — PETROLUL : RIE PRIN MICA PUBLICITATE". „CĂLĂTO­RILIPEȘTI : „MINA CU BRILIANTE". 1 expoziții­ MUNICIPIUL BACAU Galeriile de artă : Expoziția personala Ilie Boca. ar. TG. OCNA Galeriile de artă «trada Pîcii » : Expoziția de pictură, o sculptură grafică românească deschisă zilnic (cu excep­și ț­a 20ei de luni) între orele 10—13 si 15—19. COMUNA BACOVA 1 Expoziția memorială Ion Borcea.­ ­MUZEE MUNICIPIUL BACAU or. Muzeul de stiinte naturale, strada Karl Marx 2. Muzeul de artă, Calea Mărășești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și con­temporană Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 23. Expoziție permanentă. MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Muzeul de istorie B-dul Republicii nr. deschis zilnic — cu excepția zilei de luni — 4 între­ orele 10—20. PRĂJEȘTI . Muzeul sătesc. lei Muzeele sunt deschise zilnic (cu excepția zi­de luni) între orele 10—­18. Interpretă principală din filmul „Iu­birea strict oprită" (cinema Pro­gresul, Bacău). CAMPIONATUL MONDIAL DE HOCHEI (grupa B) Marți după-amiază pe patinoarul a­­coperit din Complexul sportiv „23 Au­gust" din Capitală, au început între­cerile campionatului mondial de hu­rată de ce ne-am adresat zilele trecute tovarășului Lazăr Frantz, președintele Secției de fotbal a clubului „Dinamo“ Bacău, cu ru­gămintea de a preciza îndatoririle și drepturile unui susținător­ — în sistemul actual de desfășu­rare și dezvoltare a activității spor­tive — problema financiară­ este o problemă fundamentală întrucît de ea depind în ultimă instanță, posi­bilitatea asigurării bazei materiale, participarea în condiții optime la competițiile interne si internatio­nale, stimularea sportivilor frun­tași, deci, într-un cuvînt, însăși dez­voltarea activității de performantă. E bine să subliniem încă o dată : O ECHIPĂ NU SE POATE ÎNTRE­ȚINE NUMAI CU APLAUZELE SPECTATORILOR ! Și încă ceva : UN CLUB CARE NU ESTE REN­TABIL, NU POATE SA-ȘI TRIMI­TĂ ECHIPELE IN COMPETIȚII NUMAI CU BANII FEDERAȚIEI ! Spun aceasta pentru că actuala si­tuație financiară a clubului „Dina­­mo“ poate determina retragerea e­­chipei de fotbal din următoarea e­­­­clipe a C.E.T. — în fond, care sînt îndatoririle unui membru susținător ? — Minimef­o să vă convigeți, în primul rînd, procurarea unui tichet de membru susținător și datoria de a achita la timp cotizația înscrisă pe tichet: 15, 25, 50 sau 100 lei a­­nual! Ce reprezintă 15 lei pe an pentru un adevărat suporter ? Mai ales în condițiile unor mari satis­facții sportive pe care, acum, echi­pa de fotbal le poate oferi! Cele­lalte îndatoriri ? Să desfășoare o activitate susținută de atragere a noi membri susținători. — Interesează: In mod deosebit și drepturile... — Le voi enumera telegrafic : susținătorii au dreptul să foloseas­că baza sportivă a clubului „Di­namo“, de a participa la ședin­chei pe gheață (grupa B) la care par­ticipă opt țări din trei continente: Bulgaria, Elveția, R. F. a Germaniei, Iugoslavia, Japonia, Norvegia, S.U.A. și România, cele de analiză ale secției de fot­bal și la deplasările echipei în campionat (prin intermediul A­­genției O.N.T.). In plus un anumit sector al tribunei centrale va fi rezervat în exclusivitate susținăto­rilor echipei. Și un drept care de­pinde de ei : organizarea unui cam­pionat al susținătorilor pe între­prinderi. Vor participa întreprinde­rile și instituțiile cu cei mai multi membri susținători... Interviu consemnat de­­ Ștefan OLTEANU într-o discuție purta­tă, cu trei săptămîni în urmă, la redacția ziarului Constantin „Sportul“, Firănescu făcea aluzie la un real paradox : cum trebuie catalogat publicul bă­căuan ? Este acel pu­blic entuziast care a umplut pînă la refuz sala Casei de cultură a sindicatelor la întîlni­­rea cu echipa favori­tă ? Sau acel venit în număr public res­trîns la jocuri, dînd tri­bunelor stadionului o notă dezolantă prin imensele spații rămase libere ? Pentru că, e bine să știți, numărul plătitorilor la întîlni­­rea cu Kilmarnock n-a depășit cifra de 4.000. In timp ce echipa „Di­namo“ a cheltuit sume uriașe, atit în turneul de pregătire din Li­ban, cît și în deplasă­rile oficiale din Cupa europeană a tîrgurilor. Cîți susținători, ai echi­pei, aveți ? s-a intere­sat, la un moment dat, Constantin Firănescu. Am ezitat să răspun­dem. Nu ne-ar fi cre­zut : numărul susțină­torilor echipei noastre nu atingea, atunci, ci­fra de 10 ! REZULTATE S.U.A. — Japonia 11—1 (4—1, 3—0, 4—0), Elveția — Bulgaria 4—2 (2—1, 1—0, 1—1). R. F. a Germaniei — Iugoslavia 6—3 (1—1, 2—1, 3—1), România — Norvegia 3—4 (0—2, 0—2, 3—0). Suporterii și fotbalul „O echipă nu trăiește din aplauze !...“ CONCURS A întreprinderea electrocentrale Borzești organizează un concurs pentru ocuparea următoarelor posturi de maiștri și maiștri principali: — Maiștri principali șef fură turbine — Maiștri P.R.A.M. — Maiștri M.T.A. (A.M.C.) — Maiștri constructori — Maiștri hidro Concursul va avea loc la sediul întreprin­derii, în ziua de 10 aprilie 1970, ora 8,00. Condițiile de admitere la concurs conform H.C.M. nr. 875/1960. Pentru relații suplimentare cei interesați se pot adresa la serviciul personal al întreprinderii, telefon 1100. „Mondialele" de handbal - la radio si televiziune Radioteleviziunea română a­­nunță programul transmisiilor de la C. M. de handbal mascu­lin (Franța 1970). RADIO. Joi, 26 februarie, ora 22,15, repriza secundă a în­­tîlnirii FRANȚA-ROMÂNIA. Transmisie directă de la Pa­ris. Sîmbătă 28 februarie, ora 22,45 repriza secundă a întîlnirii ROMÂNIA-ELVEȚIA. Trans­misie directă din Amiens. Marți, 3 martie, ora 22,15, re­priza secundă a sferturilor de finală. Transmisie directă din Paris sau Orleans. TELEVIZIUNE: Joi, 5 martie, ora 23, semifinala de la Bor­deaux (sau Lyon). înregis­trare. Sîmbătă, 7 martie, ora 23, me­ciul pentru Locurile 3—4. în­registrare. Duminică, 8 martie, ora 17,30. FINALA MONDIAL CAMPIONATULUI DE HANDBAL. Transmisie directă de la Pa­ris. v­estMivta. IRADIO BUCI MULTI MIERCURI 25 FEBRUARIE 1970 PROGRAMUL 1 15.00 Radio-școală. 15.20 Din muzica popoarelor. 15.30 Compozitorul săptămînii. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rot­d 16.20 Rapsozi ai plaiurilor noastre­ 16.30 Consultație juridica. 16.40 Pagini din operete. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară bana. 18.03 Știința, tehnică, fantezie. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio.­­ 18.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Istoria ideilor. 21.20 Melodii interpretate la trompetă. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Florin Bogardo.­ 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dv. 23.00 Concert de muzica ușoara. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Opera ,.Estrada maestrului Pedro­ de Manuel de Falia. 15.30 Oaspeți ai Festivalului internațional al cîntecului Brasov — România 1970. 15.40 Radio publicitate. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Actualitatea muzicală. 16.55 Sfatul m­ed­icului. 17.00 Parada succeselor de muzică ușoară. 17.35 Lecturi paralele. 18.00 Cinci stele în recital. 18.30 Curs de limba germană. 18.50 Cinci stele în recital — continuare. 19.30 Meridiane /lirice. 19.50 Noapte bună; copii. 10.00 Muzică vocala. 20.12 Teatru radiofonic. 22.00 Muzică ușoară româneasca. 22.20 Ta?2. 23.05 Discuri rare. 23.35 Sonata în mi minor pentru violoncel și pian de Diamandi Gheciu. 24.00—1.00 Fragmente din Oratoriul pentru soliști, cor și orchestră „Emelian Pu­­gaciov“ de Marian Koval. JOI 26 FEBRUARIE 1970 PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. 10.30 Parada instrumentelor. . 11.05 Orchestra Richard Oschanitzky. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Din veacul lui Stradivarius. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Recital de operă Maria Slătinaru. 12.15 Vă plac aceste melodii ? 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.45 Cîntă orchestra de muzică populară a Teatrului de estradă „Ion Vasilescu­“. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Radio publicitate. 14.50 Pe strune de vioară tare. 6.00 7.00 7.10 8.10 8.25 9.00 9.10 9.30 9.45 11.00 11.20 11.40 12.03 12.15 13.17 13.30 14.03 14.30 14.55 melodii popu-PROGRAMUL II Program muzical de dimineață. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Program muzical de dimineață (conti­nuare). Tot înainte ! emisiune pentru pionieri). Mari interpreți — Arthur Rubinstein. Piese de virtuozitate de muzică popu­lara. Curs de limba rusa. Lucrări corale contemporane. Muzică din opera comica „Nevestele vesele din Windsor“ de Otto Nicolai. Cvartetul nr. 1 în Si bemol major de Schubert. Muzică populară. Nume dragi — muzică ușoară. Avanpremieră cotidiană. Concert de prînz. Din muzica popoarelor. Cine Știe cîștigă (reluare). Interpreți de muzică populara. Lexiconul compozitorilor români. Știința la zi. 17.00 17.05 17.30 17.45 18.00 18.20 19.00 19.15 19.30 20.05 21.20 21.30 21.45 6.00 6.05 6.30 6.40 7.00 IAȘI MIERCURI 25 FEBRUARIE 1970 PROGRAM DE SEARĂ Buletin de știri. Estrada zilei. Actualitatea economică. Soliști și orchestre de muzică popu­lară. Viața universitară. Pe portativul undelor, melodia prefe­rată. Radiojurnal. Program de romanțe. Săptămîna muzicală. Piese instrumentale. Canțonete interpretate de Giuseppe di Stefano. Cărți, scriitor­, opinii. Valsuri și tangouri celebre. JOI 26 FEBRUARIE 1970 PROGRAM DE DIMINEAȚA Buletin de știri. Matineu muzical. Actualitatea în agricultură. Bucurie, mîndra floare. Informații ti muzică. Miercuri 25 februarie 19Y0 SEMNE PARTICULARE ob­ fpeAA­ive Miliția va cere sprijinul Un tînăr in virstă de vreo 25 de ani, înalt, blond, cu favoriți lungi, imbrăcat în pantaloni de covercot plușat, de culoare albastră, a pă­truns cu chei false într-un aparta­ment din Parcul Libertății — Ba­cău. După ce a umplut două gea­mantane cu diferite lucruri din ca­să, a îmbrăcat paltonul și haina de piele a proprietarului și a plecat. La această oră, probabil că le vin­de pe undeva, De vi se oferă, de către o asemenea persoană, cuver­turi plușate, fețe de masă din cosetă, pardesie, o haină de piele de viței de culoare neagră (bărbătească), un palton nou de culoare bleuma­­ren sau alte lucruri casnice, adre­­sați-vă miliției din localitatea dv. Ne ajutați astfel să prindem un hoț recidivist. Sa se faca ordine Sînt lucruri pe care nici hîrtia nu le suportă. Ar ioși dacă ar fi transcrise cuvintele și expresiile ne­reușite ale lui Constantin Comă­­nescu (strada Calea Moinești nr. 73 Bacău), adresate soției și copiilor săi. Un asemenea turbulent este greu de imaginat. Cele mai jigni­toare invenctive sunt adresate, zil­nic, familei, al cărui cap (vas de cap) este. Comportarea sa revoltă­toare nu numai că este neavenită, dar deranjează viața normală din întregul imobil. In mai multe rînduri colocatarii s-au adresat conducerii I.L.L. Bacău, rugind-o să facă ordi­ne. Culmea e că, după asta, C. Co­­mănescu s-a apucat să bată în cuie ușa locuinței, lăsîndu-și familia în stradă. Veșnicele certuri (de fapt scandaluri) au ajuns să degenereze în bătăi, speriind copiii din întreaga clădire. Conducerea I.L.L. ni s-a a­­dresat nouă. Nu se găsește oare ni­meni să facă ordine ? Poate miliția are ceva de spus! Scandalagii Bufetul „Cireșica" din Buhuși. Frații Constantin și Mihai Asuizanei, din localitate, au pornit un chef de se cutremurau pereții. După ce s-au „montat" zdravăn, au schimbat lo­cul petrecerii cu bufetul „Oltul". Aici, însă, le-au venit alte chefuri, de bătaie și scandal. Așa că bieții consumatori, aflați în bufetul „Ol­tul", au fost nevoiți să suporte o gamă colorată de injurii și triviali­tăți... „ca la ușa cortului". Cîțiva au fost nemulțumiți și și-au expri­mat, cu voce tremurătoare, deza­cordul. Spre nefericirea lor. Cei doi frați au avut grijă să le spargă de cap paharele, sifoanele, sticlele. Dar toate au un sfîrșit. Dosarul (fapta lor a și fost cercetată), a ajuns, deja, în fața instanței. Sancțiunea ? — ...„vinere". Cît se poate de re­pede. Leacul lui Costache Corbu Lumea stătea liniștită la rînd, la un magazin alimentar din Buhuși, în spatele cetățenei Catinca Dum­i­­trescu s-a strecurat pe neobservate Costache Coltu, din Blăgești, care i-a scormonit buzunarele. A furat din buzunarul femeii 110 lei, un a­­bonament C.F.R. și o rețetă medi­cală. Mulțumit de „operație", voia s-o șteargă... „englezește". N-a avut noroc. Imediat l-a întrebat un mi­lițian „de sănătate". Că-i cir, că-i mir, că «dacă femeia nu face o ples­nesc», că să vedeți, venisem la Bu­huși după „leacuri", că-s bolnav, că vedeți rețeta asta ? Da, se vedea că nu era a lui. Dar leacul care-i tre­buia tot l-a găsit. Și încă de ur­gență. Avea nevoie de puțintică... răcoare. Se găsește. Distribuită în­„ luni de zile. Rubrică redactată de Vasile PRUTEANU, cu sprijinul organelor de urmărire penală Implicațiile economice (Urmare din pagina I) carii confortului și reducerii su­prafețelor de terenuri intravilane se obține printr-o permanentă asis­tentă tehnică dată celor care-și construiesc locuințe Foarte multă vreme, construcțiile sătești nu s-au bucurat de o îndrumare calificată care să se alăture îndemînării să­tenilor meșteșugari. Nu este vorba numai de a asigura amplasările în spațiile legale, ci și de sprijinul ce trebuie acordat cu mai multă stă­ruință de către specialiști, pentru alegerea tipurilor de construcții care corespund cel mai bine fiecă­rei comune din județ în parte, a materialelor, astfel încît, fiecare nouă construcție să fie corespunză­toare din punct de vedere funcțio­nal și estetic, ca fiecare așezare rurală în parte să aibă personali­tatea sa. Ar trebui evidențiat pri­mul mare pas făcut pînă acum de Direcția tehnică a Consiliului popu­lar județean de a pune la dispozi­ția comunelor cîteva tipuri de con­strucții sătești. Dar cu aceasta pro­blema nu a fost nici pe departe epuizată. Viata pune mereu pro­bleme noi și complicate : am întâl­nit la Dealu Morii unii, săteni dor­nici să-și construiască locuințe, dar care nu sînt mulțumiți de proiec­tele existente pentru că nu le sa­tisfac gustul estetic. Cu totul alt­fel, cred, că ar fi primit tipul de locuință care nu numai că împru­mută, dar aduce mai mult în încă­perile ei, atmosfera casei țărănești, cu elementele ei tradiționale De a­­cest lucru merită să se tină și mai mult seama în înmulțirea proiec­telor, deoarece fiecare sat al comu­nei are „arhitecți locali“ „construc­tori“ ele renume și fiecare „benefi­ciar“ se simte bine cînd pune mîna la ridicarea unei case „mai frumoa­se“ decit oricare alta din sat, prin­cipiul dinamic al întrecerii pentru frumos ce se desfășoară azi la sate.

Next