Steagul Roşu, februarie 1970 (Anul 25, nr. 5283-5306)
1970-02-25 / nr. 5303
Pas. La Liceul „Vasile Alecsandri**-Bacau Expoziție documentară Cu prilejul aniversării luptelor ceferiștilor și petroliștilor din ianuarie-februarie 1933 și aniversării a 25 de ani de la instaurarea primului guvern democrat popular sub președinția dr. Petru Groza, cercul de istorie al Liceului „Vasile Alecsandri“ din Bacău, în colaborare cu Filiala Bacău a Arhivelor Statului, au organizat în holul mare al liceului o expoziție de documente privind mișcarea muncitorească între anii 1917-1944, în cele trei panouri cuprinzînd documente extrase din presa vremii, sunt evidențiate atit starea materială cit și starea de spirit a muncitorilor din centrele Moinești, Comănești, Buhuși, Bacău în lupta pentru o viață mai bună. Dovada interesului sub aspect documentar și educativ a expoziției o constituie și faptul că in afară de vizita a numeroase grupe de elevi și de la alte școli, expoziția a servit drept cadru prielnic desfășurării unui recent concurs „Eroicele lupte din ianuarie-februarie 1933“, care se înscrie printre acțiunile inițiate în această perioadă de organizația UTC din școală. Expunere In orașele și satele județului nostru, au loc in aceste zile, numeroase manifestări consacrate împlinirii unui sfert de veac de la instaurarea, pentru prima dată în istoria patriei noastre, a unui guvern democratic. I.a Casa de cultură a sindicatelor din localitate, bunăoară, a fost organizată, ieri după-amiază, o interesantă manifestare consacrată evenimentului. Numeroși băcăuani — mulți dintre ei participanți activi la bătălia pentru cucerirea puterii populare — au rememorat, o dată cu expunerea profesorului DUMITRU ZAHARIA, directorul Arhivelor statului, pagini din lupta maselor băcăuane pentru instaurarea guvernului dr. Petru Groza. y vremea) Vremea ia răcire ușoara cu cerul varjabil la acoperit. Local ae vor semnala precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul nord-vest. Temperatura în scădere, minimele vor oscila între —6 și grade, iar maximele între —3 și .4*2 grade. „Păcatul dragostei“ (La „Muncitorul“) Iată o producție care va face deliciul amatorilor de melodramă și admiratorilor Săritei Montiei. Artista cîntă și lăcrimează în „Păcatul dragostei“, film comandat pe măsura posibilităților sale ; melodiile au fost compuse și ele pentru modulațiile ei vocale, rochiile pentru silueta ei, iar operatorul, păzindu-și conștiincios pîinea, are ca preocupare majoră impunerea calităților fotogenice ale vedetei, din față sau din profil, și astfel, aparatul de luat vederi, dezvăluie un loc de sentimente, chipul frumos și imobil al Sărției. Totul este la fel ca în „Samba“, sau „Ultimul meu tango“ , lucruri văzute și răzvăzute, drumuri străbătute și prea străbătute, care trădează o inspirație foarte săracă în materie de scenarii. Intriga dramaletei este construită artificios, pe schema romanului foileton de tristă amintire. Tot ce se petrece ca și în jurul eroinei, toate impresiile și emoțiile pe care le trezesc întîmplările dramatice prin care aceasta trece, sînt efemere, superficiale. Iar soluțiile găsite de autorii filmului în finalul dramei sînt pe cît de naive, pe atit de periculoase. Ei predică un soi de împăcare cu destinul, invitînd la găsirea liniștii sufletești prin renunțare. Scenariul este imaginat pentru a-i lăsa cîntăreței timpul și locul necesar lansării unor melodii. Sara Monties cîntă frumos și pretutindeni , în baruri, în taverne și în catedrale, la bucurii și necazuri. Singurii care demonstrează că nu și-au pierdut bunul gust și măsura, sunt traducătorii filmului. Aceștia au renunțat să ne mai comunice calamitățile cuprinse în textele unora dintre cîntece... mai decoltate chiar decit toaletele vedetei. Dacă ne mulțumim să admirăm numai farmecul și glasul Sărite, Montiel, conchidem că „Păcatul dragostei“ este un basm fără voie, prea naiv pentru cei mari și, oarecum, prea frivol, pentru cei tineri. M. ROZEANU Vanessa Redgrave și David Hemmings într-o scenă din „Blow-up" (cinema 23 August — Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej). „luna cărții la sate“ (Urmare din pagina I) cred ® la un moment dat, ci niște banale cale emailate. Cărțile — căci pe ele le căutam — ocupă un raft îngust, restul fiind pitite intr-un sertar de jos, inaccesibil vederii. Nu e greu de observat în acest caz că în chiar decursul desfășurării lunii cărții la sate, aparițiile editoriale sunt tratate ca o marfă oarecare. Numai două raze de soare ne luminează: la Sănduleni și Podu Turcului. La prima, magazinul universal acordă cărții atenția pe care aceasta o merită. De la afișul adecvat și pina la expoziția atrăgătoare, preocuparea pentru cuvîntul tipărit, merită toată aprecierea. Din păcate însă, clienții comorilor scrise, sînt încă în cea mai mare parte cadre didactice și elevi. Numărul restrîns de săteni cumpărători ne indică faptul că, nu s-a făcut totul pentru a detașa această a X-a ediție a Lunii cărții la sate, de cele anterioare. Cuvinte bune se cuvin și președintelui cooperativei din comuna Podu Turcului, pentru inițiativă și receptivitate la nou. Dacă în comunele Sascut, Colonești sau Corbasca, căminul cultural a acordat un interes sporit cărții, organizînd deschideri festive in satele componente, dacă la Urechești deși fără afișe adecvate, s-au închinat momente interesante operei literare, uzîndu-se, printre altele, de serviciul stației de amplificare din localitate, dacă la Livezi directorul căminului cultural, Cezar Bădăluță, s-a orientat, în genere, pozitiv în activitatea de îndrumare a bibliotecii — în schimb, în comuna Helegiu, de la începutul lunii februarie și pînă în prezent, nu s-a organizat absolut nici o manifestare închinată cărții. Iată deci, cum arată partea invizibilă a Lunii cărții la sate . Un peisaj pustiu, rece, unde viața operelor literare este extirpată de o nepăsare incalificabila. Parcă nici nu-ți vine să crezi că e posibilă atîta indolență. Deși a fost informat personal pe mai multe căi de sărbătoarea cărții la sate — dar cine nu știa de acest eveniment — directorul de cămin, Nicolae Ardeleanu, a catalisit să nu miște nici măcar un deget. La biblioteca din comună, de altfel, era și firesc cu un așa director, lipsește orice indiciu de moment festiv. Cum își vor fi justificat salonul încasat directorul de cămin și bibliotecara, rămîne un lucru acoperit de mister. Inexistentă este și activitatea bibliotecarei din Urechești, Anica Bogea. Ea motivează degajat această lipsă de inițiativă prin faptul că în curînd va trece în învățămînt. Cu alte cuvinte, dacă tot e vorba să plece, de ce să-și mai bată capul cu simpozioane, recenzii. In schimb, biblioteca din comuna Sascut își dovedește prezența în cadrul Lunii cărții la sate, prin acțiuni cu ecou în rîndul cititorilor. Numai că în Sascut-Sat, localul afectat bibliotecii este, mai ales la vilme de iarnă, total impropriu. O sobă de fier cu un coș improvizat, care scoate din două în două minute fum, pare un biet șoricel în luptă cu frigul de dimensiunile unui elefant. Numai faptul de a rezista 8 ore în aceste condiții poate fi socotit un act de eroism. E timpul ca autoritățile locale să-și revizuiască părerea despre carte și menirea ei socială acordînd lumină și... căldură acestui spațiu dedicat culturii. O plăcută impresie lasă interiorul bibliotecii din Livezi. Două camere spațioase găzduiesc aproximativ 4.000 de volume. Bibliotecara Olga Zarzu ne dovedește — mai era nevoie s-o spunem ? — că e de ajuns doar preocuparea pentru ca un eveniment ca acel din luna februarie să iasă în evidență ca o reușită. In lipsa afișului cu Luna cărții la sate, bibliotecara a rezolvat problema într-un mod original expunînd pe unul din pereții bibliotecii o pagină de publicitate cu acest eveniment din revista „Ateneu“. „Moara săracă" de Șerban Nedelcu, un concurs „Iubiți cartea", un simpozion literar, iată doar cîteva din cele mai importante acțiuni inițiate de biblioteca din Livezi. Dar exemplele de acest gen le-am numărat pe degete... Iată așadar că strălucirea aparentă a Lunii cărții la sate, comparabilă cu cea a astrului nopții văzut cu ochiul liber, devine, privită de aproape, umbrită de cratere adunei și întunecoase pe care nepăsarea și lipsa de inițiativă le-a adîncit în mod îngrijorător. Tragem acest semnal de alarmă acum, la sfîrșit de februarie, în speranța că, odată încheiată calendaristic această lună, nu vor fi încheiate și acțiunile de popularizare a cărții. Dimpotrivă, ele se cer menținute ca o permanență de prim ordin în viața spirituală a satelor. TELEVIZIUNE! MIERCURI 25 FEBRUARIE 1970 18.00 Deschiderea emisiunii. LUMEA COPIILOR. Albumul „Familiei năzdrăvane“. 18.30 Totul cîntă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Actualitatea în economie. 19.30 Preludiu la a IlI-a ediție »,Cerbul de aur“ Brașov — România. 19.55 Evocări — 6 Martie 1945. 20.15 Arte plastice. 20.25 Microavanpremieră. 20.30 Telecinemateca. MODELUL. 22.15 Telejurnalul de noapte. 22.25 Salonul literar al televiziunii. 23.35 închiderea emisiunii. STEAGUL ROȘU „Iconostas“ (La „Flamura roșie“) Ideea de a evoca pe unul din maeștrii anonimi ai artei bisericești care în veacurile trecute au lăsat opere de faimă, astăzi este generoasă în sine. O seninătate filozofică în fața vieții, o conștiință patriotică și un suflet fierbinte de îndrăgostit fac din acest Meșter Manole bulgar un erou la care bănuim profunzimi de gîndire și inspirație neexplorate în film. Adevărat, bariera unei expresii mai generoase nu a fost trecută și eroul trebuie mai curînd ghicit în aparițiile lui fragmentate în chipul de arhanghel și în visarea lui necurmată. Regizorii — Todor Dunov și Hristo Hristov — se eliberează anevoie de normele prozei, aglomerînd acțiunea cu implicații și personaje vag legate de miezul conflictului. La un moment dat ritmul lent și montajul complicat alcătuit din prim-planuri fac dificilă urmărirea unei idei centrale. Mai presus de toate rămîne însă regretul că eroul nu este văzut și înțeles dinăuntrul concepțiilor sale de artist, monologul din prima parte a filmului preconizînd o astfel de viziune. Dar atit cît ochiul aparatului introspectează sufletul unui iconar pribeag din alt veac, o lume fascinantă de o nebănuită bogăție sufletească ni se înfățișează cu generozitate. Demn totuși de interes „Iconostas", exprimă tendința actuală a cinematografiei bulgare, realizată acum pe multe planuri, pînă mai mult ținînd de subiect și interpretare și mai puțin de formularea lor specifică, virtuțile filmului nu pot fi neglijate. C. IULIAN 1 CINEMA* MUNICIPIUL BACĂU MUNCITORUL : „PACATUL DRAGOSTEI" (orele 10,20 ; 14,45 ; 17 ; 19,15 ; 21,30). Tel. 12028. FLAMURA ROȘIE : „ICONOSTAS" (orele 15 , 17 ; 19 , 21). Tel. 11950. PROGRESUL : „IUBIREA STRICT OPRITA !“ (orele 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. TINERETULUI : „NOILE AVENTURI ALE RĂZBUNĂTORILOR" (orele 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 AUGUST : „BLOW-UP“. OITUZ : „PĂPUȘA" seriile I—N. BUHUȘI — TEXTILA : „VĂ PLACE BRAHMS“. TG. OCNA — OITUZ : „VADUL IADULUI". MOINEȘTI — PETROLUL : RIE PRIN MICA PUBLICITATE". „CĂLĂTORILIPEȘTI : „MINA CU BRILIANTE". 1 expoziții MUNICIPIUL BACAU Galeriile de artă : Expoziția personala Ilie Boca. ar. TG. OCNA Galeriile de artă «trada Pîcii » : Expoziția de pictură, o sculptură grafică românească deschisă zilnic (cu excepși ța 20ei de luni) între orele 10—13 si 15—19. COMUNA BACOVA 1 Expoziția memorială Ion Borcea. MUZEE MUNICIPIUL BACAU or. Muzeul de stiinte naturale, strada Karl Marx 2. Muzeul de artă, Calea Mărășești nr. 20. Secția permanentă de artă modernă și contemporană Muzeul de istorie, strada Karl Marx nr. 23. Expoziție permanentă. MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Muzeul de istorie B-dul Republicii nr. deschis zilnic — cu excepția zilei de luni — 4 între orele 10—20. PRĂJEȘTI . Muzeul sătesc. lei Muzeele sunt deschise zilnic (cu excepția zide luni) între orele 10—18. Interpretă principală din filmul „Iubirea strict oprită" (cinema Progresul, Bacău). CAMPIONATUL MONDIAL DE HOCHEI (grupa B) Marți după-amiază pe patinoarul acoperit din Complexul sportiv „23 August" din Capitală, au început întrecerile campionatului mondial de hurată de ce ne-am adresat zilele trecute tovarășului Lazăr Frantz, președintele Secției de fotbal a clubului „Dinamo“ Bacău, cu rugămintea de a preciza îndatoririle și drepturile unui susținător — în sistemul actual de desfășurare și dezvoltare a activității sportive — problema financiară este o problemă fundamentală întrucît de ea depind în ultimă instanță, posibilitatea asigurării bazei materiale, participarea în condiții optime la competițiile interne si internationale, stimularea sportivilor fruntași, deci, într-un cuvînt, însăși dezvoltarea activității de performantă. E bine să subliniem încă o dată : O ECHIPĂ NU SE POATE ÎNTREȚINE NUMAI CU APLAUZELE SPECTATORILOR ! Și încă ceva : UN CLUB CARE NU ESTE RENTABIL, NU POATE SA-ȘI TRIMITĂ ECHIPELE IN COMPETIȚII NUMAI CU BANII FEDERAȚIEI ! Spun aceasta pentru că actuala situație financiară a clubului „Dinamo“ poate determina retragerea echipei de fotbal din următoarea eclipe a C.E.T. — în fond, care sînt îndatoririle unui membru susținător ? — Minimefo să vă convigeți, în primul rînd, procurarea unui tichet de membru susținător și datoria de a achita la timp cotizația înscrisă pe tichet: 15, 25, 50 sau 100 lei anual! Ce reprezintă 15 lei pe an pentru un adevărat suporter ? Mai ales în condițiile unor mari satisfacții sportive pe care, acum, echipa de fotbal le poate oferi! Celelalte îndatoriri ? Să desfășoare o activitate susținută de atragere a noi membri susținători. — Interesează: In mod deosebit și drepturile... — Le voi enumera telegrafic : susținătorii au dreptul să folosească baza sportivă a clubului „Dinamo“, de a participa la ședinchei pe gheață (grupa B) la care participă opt țări din trei continente: Bulgaria, Elveția, R. F. a Germaniei, Iugoslavia, Japonia, Norvegia, S.U.A. și România, cele de analiză ale secției de fotbal și la deplasările echipei în campionat (prin intermediul Agenției O.N.T.). In plus un anumit sector al tribunei centrale va fi rezervat în exclusivitate susținătorilor echipei. Și un drept care depinde de ei : organizarea unui campionat al susținătorilor pe întreprinderi. Vor participa întreprinderile și instituțiile cu cei mai multi membri susținători... Interviu consemnat de Ștefan OLTEANU într-o discuție purtată, cu trei săptămîni în urmă, la redacția ziarului Constantin „Sportul“, Firănescu făcea aluzie la un real paradox : cum trebuie catalogat publicul băcăuan ? Este acel public entuziast care a umplut pînă la refuz sala Casei de cultură a sindicatelor la întîlnirea cu echipa favorită ? Sau acel venit în număr public restrîns la jocuri, dînd tribunelor stadionului o notă dezolantă prin imensele spații rămase libere ? Pentru că, e bine să știți, numărul plătitorilor la întîlnirea cu Kilmarnock n-a depășit cifra de 4.000. In timp ce echipa „Dinamo“ a cheltuit sume uriașe, atit în turneul de pregătire din Liban, cît și în deplasările oficiale din Cupa europeană a tîrgurilor. Cîți susținători, ai echipei, aveți ? s-a interesat, la un moment dat, Constantin Firănescu. Am ezitat să răspundem. Nu ne-ar fi crezut : numărul susținătorilor echipei noastre nu atingea, atunci, cifra de 10 ! REZULTATE S.U.A. — Japonia 11—1 (4—1, 3—0, 4—0), Elveția — Bulgaria 4—2 (2—1, 1—0, 1—1). R. F. a Germaniei — Iugoslavia 6—3 (1—1, 2—1, 3—1), România — Norvegia 3—4 (0—2, 0—2, 3—0). Suporterii și fotbalul „O echipă nu trăiește din aplauze !...“ CONCURS A întreprinderea electrocentrale Borzești organizează un concurs pentru ocuparea următoarelor posturi de maiștri și maiștri principali: — Maiștri principali șef fură turbine — Maiștri P.R.A.M. — Maiștri M.T.A. (A.M.C.) — Maiștri constructori — Maiștri hidro Concursul va avea loc la sediul întreprinderii, în ziua de 10 aprilie 1970, ora 8,00. Condițiile de admitere la concurs conform H.C.M. nr. 875/1960. Pentru relații suplimentare cei interesați se pot adresa la serviciul personal al întreprinderii, telefon 1100. „Mondialele" de handbal - la radio si televiziune Radioteleviziunea română anunță programul transmisiilor de la C. M. de handbal masculin (Franța 1970). RADIO. Joi, 26 februarie, ora 22,15, repriza secundă a întîlnirii FRANȚA-ROMÂNIA. Transmisie directă de la Paris. Sîmbătă 28 februarie, ora 22,45 repriza secundă a întîlnirii ROMÂNIA-ELVEȚIA. Transmisie directă din Amiens. Marți, 3 martie, ora 22,15, repriza secundă a sferturilor de finală. Transmisie directă din Paris sau Orleans. TELEVIZIUNE: Joi, 5 martie, ora 23, semifinala de la Bordeaux (sau Lyon). înregistrare. Sîmbătă, 7 martie, ora 23, meciul pentru Locurile 3—4. înregistrare. Duminică, 8 martie, ora 17,30. FINALA MONDIAL CAMPIONATULUI DE HANDBAL. Transmisie directă de la Paris. vestMivta. IRADIO BUCI MULTI MIERCURI 25 FEBRUARIE 1970 PROGRAMUL 1 15.00 Radio-școală. 15.20 Din muzica popoarelor. 15.30 Compozitorul săptămînii. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rotd 16.20 Rapsozi ai plaiurilor noastre 16.30 Consultație juridica. 16.40 Pagini din operete. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară bana. 18.03 Știința, tehnică, fantezie. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 18.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Istoria ideilor. 21.20 Melodii interpretate la trompetă. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Florin Bogardo. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dv. 23.00 Concert de muzica ușoara. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Opera ,.Estrada maestrului Pedro de Manuel de Falia. 15.30 Oaspeți ai Festivalului internațional al cîntecului Brasov — România 1970. 15.40 Radio publicitate. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Actualitatea muzicală. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Parada succeselor de muzică ușoară. 17.35 Lecturi paralele. 18.00 Cinci stele în recital. 18.30 Curs de limba germană. 18.50 Cinci stele în recital — continuare. 19.30 Meridiane /lirice. 19.50 Noapte bună; copii. 10.00 Muzică vocala. 20.12 Teatru radiofonic. 22.00 Muzică ușoară româneasca. 22.20 Ta?2. 23.05 Discuri rare. 23.35 Sonata în mi minor pentru violoncel și pian de Diamandi Gheciu. 24.00—1.00 Fragmente din Oratoriul pentru soliști, cor și orchestră „Emelian Pugaciov“ de Marian Koval. JOI 26 FEBRUARIE 1970 PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. 10.30 Parada instrumentelor. . 11.05 Orchestra Richard Oschanitzky. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Din veacul lui Stradivarius. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Recital de operă Maria Slătinaru. 12.15 Vă plac aceste melodii ? 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.45 Cîntă orchestra de muzică populară a Teatrului de estradă „Ion Vasilescu“. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Radio publicitate. 14.50 Pe strune de vioară tare. 6.00 7.00 7.10 8.10 8.25 9.00 9.10 9.30 9.45 11.00 11.20 11.40 12.03 12.15 13.17 13.30 14.03 14.30 14.55 melodii popu-PROGRAMUL II Program muzical de dimineață. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Program muzical de dimineață (continuare). Tot înainte ! emisiune pentru pionieri). Mari interpreți — Arthur Rubinstein. Piese de virtuozitate de muzică populara. Curs de limba rusa. Lucrări corale contemporane. Muzică din opera comica „Nevestele vesele din Windsor“ de Otto Nicolai. Cvartetul nr. 1 în Si bemol major de Schubert. Muzică populară. Nume dragi — muzică ușoară. Avanpremieră cotidiană. Concert de prînz. Din muzica popoarelor. Cine Știe cîștigă (reluare). Interpreți de muzică populara. Lexiconul compozitorilor români. Știința la zi. 17.00 17.05 17.30 17.45 18.00 18.20 19.00 19.15 19.30 20.05 21.20 21.30 21.45 6.00 6.05 6.30 6.40 7.00 IAȘI MIERCURI 25 FEBRUARIE 1970 PROGRAM DE SEARĂ Buletin de știri. Estrada zilei. Actualitatea economică. Soliști și orchestre de muzică populară. Viața universitară. Pe portativul undelor, melodia preferată. Radiojurnal. Program de romanțe. Săptămîna muzicală. Piese instrumentale. Canțonete interpretate de Giuseppe di Stefano. Cărți, scriitor, opinii. Valsuri și tangouri celebre. JOI 26 FEBRUARIE 1970 PROGRAM DE DIMINEAȚA Buletin de știri. Matineu muzical. Actualitatea în agricultură. Bucurie, mîndra floare. Informații ti muzică. Miercuri 25 februarie 19Y0 SEMNE PARTICULARE ob fpeAAive Miliția va cere sprijinul Un tînăr in virstă de vreo 25 de ani, înalt, blond, cu favoriți lungi, imbrăcat în pantaloni de covercot plușat, de culoare albastră, a pătruns cu chei false într-un apartament din Parcul Libertății — Bacău. După ce a umplut două geamantane cu diferite lucruri din casă, a îmbrăcat paltonul și haina de piele a proprietarului și a plecat. La această oră, probabil că le vinde pe undeva, De vi se oferă, de către o asemenea persoană, cuverturi plușate, fețe de masă din cosetă, pardesie, o haină de piele de viței de culoare neagră (bărbătească), un palton nou de culoare bleumaren sau alte lucruri casnice, adresați-vă miliției din localitatea dv. Ne ajutați astfel să prindem un hoț recidivist. Sa se faca ordine Sînt lucruri pe care nici hîrtia nu le suportă. Ar ioși dacă ar fi transcrise cuvintele și expresiile nereușite ale lui Constantin Comănescu (strada Calea Moinești nr. 73 Bacău), adresate soției și copiilor săi. Un asemenea turbulent este greu de imaginat. Cele mai jignitoare invenctive sunt adresate, zilnic, familei, al cărui cap (vas de cap) este. Comportarea sa revoltătoare nu numai că este neavenită, dar deranjează viața normală din întregul imobil. In mai multe rînduri colocatarii s-au adresat conducerii I.L.L. Bacău, rugind-o să facă ordine. Culmea e că, după asta, C. Comănescu s-a apucat să bată în cuie ușa locuinței, lăsîndu-și familia în stradă. Veșnicele certuri (de fapt scandaluri) au ajuns să degenereze în bătăi, speriind copiii din întreaga clădire. Conducerea I.L.L. ni s-a adresat nouă. Nu se găsește oare nimeni să facă ordine ? Poate miliția are ceva de spus! Scandalagii Bufetul „Cireșica" din Buhuși. Frații Constantin și Mihai Asuizanei, din localitate, au pornit un chef de se cutremurau pereții. După ce s-au „montat" zdravăn, au schimbat locul petrecerii cu bufetul „Oltul". Aici, însă, le-au venit alte chefuri, de bătaie și scandal. Așa că bieții consumatori, aflați în bufetul „Oltul", au fost nevoiți să suporte o gamă colorată de injurii și trivialități... „ca la ușa cortului". Cîțiva au fost nemulțumiți și și-au exprimat, cu voce tremurătoare, dezacordul. Spre nefericirea lor. Cei doi frați au avut grijă să le spargă de cap paharele, sifoanele, sticlele. Dar toate au un sfîrșit. Dosarul (fapta lor a și fost cercetată), a ajuns, deja, în fața instanței. Sancțiunea ? — ...„vinere". Cît se poate de repede. Leacul lui Costache Corbu Lumea stătea liniștită la rînd, la un magazin alimentar din Buhuși, în spatele cetățenei Catinca Dumitrescu s-a strecurat pe neobservate Costache Coltu, din Blăgești, care i-a scormonit buzunarele. A furat din buzunarul femeii 110 lei, un abonament C.F.R. și o rețetă medicală. Mulțumit de „operație", voia s-o șteargă... „englezește". N-a avut noroc. Imediat l-a întrebat un milițian „de sănătate". Că-i cir, că-i mir, că «dacă femeia nu face o plesnesc», că să vedeți, venisem la Buhuși după „leacuri", că-s bolnav, că vedeți rețeta asta ? Da, se vedea că nu era a lui. Dar leacul care-i trebuia tot l-a găsit. Și încă de urgență. Avea nevoie de puțintică... răcoare. Se găsește. Distribuită în„ luni de zile. Rubrică redactată de Vasile PRUTEANU, cu sprijinul organelor de urmărire penală Implicațiile economice (Urmare din pagina I) carii confortului și reducerii suprafețelor de terenuri intravilane se obține printr-o permanentă asistentă tehnică dată celor care-și construiesc locuințe Foarte multă vreme, construcțiile sătești nu s-au bucurat de o îndrumare calificată care să se alăture îndemînării sătenilor meșteșugari. Nu este vorba numai de a asigura amplasările în spațiile legale, ci și de sprijinul ce trebuie acordat cu mai multă stăruință de către specialiști, pentru alegerea tipurilor de construcții care corespund cel mai bine fiecărei comune din județ în parte, a materialelor, astfel încît, fiecare nouă construcție să fie corespunzătoare din punct de vedere funcțional și estetic, ca fiecare așezare rurală în parte să aibă personalitatea sa. Ar trebui evidențiat primul mare pas făcut pînă acum de Direcția tehnică a Consiliului popular județean de a pune la dispoziția comunelor cîteva tipuri de construcții sătești. Dar cu aceasta problema nu a fost nici pe departe epuizată. Viata pune mereu probleme noi și complicate : am întâlnit la Dealu Morii unii, săteni dornici să-și construiască locuințe, dar care nu sînt mulțumiți de proiectele existente pentru că nu le satisfac gustul estetic. Cu totul altfel, cred, că ar fi primit tipul de locuință care nu numai că împrumută, dar aduce mai mult în încăperile ei, atmosfera casei țărănești, cu elementele ei tradiționale De acest lucru merită să se tină și mai mult seama în înmulțirea proiectelor, deoarece fiecare sat al comunei are „arhitecți locali“ „constructori“ ele renume și fiecare „beneficiar“ se simte bine cînd pune mîna la ridicarea unei case „mai frumoase“ decit oricare alta din sat, principiul dinamic al întrecerii pentru frumos ce se desfășoară azi la sate.