Steagul Roşu, martie 1970 (Anul 25, nr. 5307-5332)

1970-03-31 / nr. 5332

Pae. 2 Jurăm­intul militar-angajament solemn într-o zi însorită de primăvară în garnizoana Bacău unitățile militare au îmbrăcat haina de sărbătoare în cinstea ti­nerilor militari care trăiesc unul din cele mai importante evenimente din viața lor de ostași — depunerea jurămîntului militar. Ce poate fi mai înălțător și mai solemn decit onoarea de a jura sub faldurile tricolorului românesc, drapel care înseamnă onoare și glo­rie ostășească. „Eu, cetățean al Repu­blicii Socialiste Româ­nia, jur să-mi însușesc temeinic toate cunoștin­țele militare, să fiu lup­tător dîrz, cinstit, cu­rajos, disciplinat și vi­gilent". „Jur să urăsc din a­­dîncul ființei mele pe toți dușmanii patriei și ai po­porului muncitor". Pînă mai ieri, tînărul învățător Nicolae Zaharia îndruma pașii elevilor da la școala din satul Buho­cel, comuna Buhoci. A­­cum rostește cu gravitate cuvintele jurămîntului mi­litar, gîndindu-se că a­­pară copilăria lor fericită. Frații Mihalache și Ion Zlătaru erau muncitori la marele combinat side­rurgic gălățean. Împreună cu Nicolae și Cos­tic­ă Cocîi, veniți de pe me­leagurile bîrlădene, au jurat să depună toate e­­forturile pentru a-și în­suși temeinic cunoștințe­le militare. Pe soldații Constantin Chiriacescu și Ion Corjos, din subunitatea coman­dată de căpitanul Grigore Stanca i-am întîlnit, cu două zile înainte de de­punerea jurămîntului mi­litar, într-un poligon. Ra­portau comandantului că au îndeplinit tragerea cu calificativul „foarte bine". Militarii închina­seră acest succes zilei de depunere a jurămîntului militar. Căpitan Vasile OGLAN Executarea însăm­întărilor în epoca optimă (Urmare din pagina I)­cadrării tuturor lucrărilor în epo­ca indicată, fapt ce impune folosi­rea într-o mai mare măsură a ani­malelor membrilor cooperatori la executarea muncilor de sezon. Și secției de mecanizare îi re­­vin importante sarcini în actuala campanie. Dar tractoarele acesteia vor putea să lucreze la întreaga capacitate atît timp cît lipsesc pa­tru mecanizatori ? La cooperativa din Slobozia lu­crările sînt mult mai întîrziate, motivindu-se că doar terenul este de vină, nefiind încă suficient de zvîntat. Totuși spre sfîrșitul săptă­­mînii trecute, mai precis vineri 27 martie, se putea lucra, dar ce fo­los că din cele 45 atelaje nu erau în cîmp decit 17, restul fiind între­buințate la transporturi de lemne pentru cooperatori, dus la moară etc. La Slobozia suprafața de arat cu atelajele este destul de mare, aproape 200 hectare. Consiliul de conducere trebuie să acorde cuve­nita atenție problemei folosirii a­­telajelor la arături. Nici la secția de mecanizare din Slobozia nu se întrevede o situație bună întrucît parcul de mașini și tractoare nu este pus în stare de funcțiune. Din cele 10 tractoare, două nu sunt reparate, iar alte două nu pornesc decit remorca­te !? Nici una din cele 3 semănă­tori existente (SU-29) nu poate fi pusă în exploatare, nefiind regla­te ori avînd nevoie de unele piese. Nu s-ar putea spune că situația nu se cunoaște de conducerea I.M.A. Podu Turcului. Aceste deficiențe au fost semnalate de comisia de suprarecepție, care a întoc­mit la fața locului, după cum spunea șeful secției, D. Mihăilă, un proces verbal, dînd indicații ca „in cel mai scurt timp defecțiuni­le să fie remediate“. Iată că du­pă mai bine de o lună de zile si­tuația nu s-a schimbat prea mult. Care a fost rostul acestei comisii ? De altfel, și prin alte locuri pe un­de au trecut asemenea comisii, cum ar fi secțiile din Pîrjol, Coțo­­fănești, Păncești etc, în urma lor nu s-a văzut aproape nimic. Și a­­tunci ? Ca și în anii trecuți, pri­măvara a surprins secțiile de me­canizare nepregătite, ceea ce, fără îndoială duce la prelungirea campa­niei, la neexecutarea însămînțări­­lor în epoca optimă. Față de timpul înaintat, și de vremea favorabilă desfășurării lu­crărilor în cîmp, se impune toată atenția din partea consiliilor de conducere, a specialiștilor din uni­tățile agricole, cît și a secțiilor de mecanizare pentru organizarea co­respunzătoare a procesului de pro­ducție, folosirea din plin și cu ma­ximum de randament a tuturor for­țelor și mijloacelor în vederea asi­gurării succesului campaniei agri­cole de primăvară. RAFINARIA PITEȘTI angajează urgent INGINERI DE PRELUCRARE TITEI cu vechime și practică în specialitate de 7—10 ani pentru funcțiile de ȘEF SERVICIU CERCETĂRI ȘI ORGANIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII. INGINERI DE PRELUCRARE TITEI cu vechime de 7—10 ani pentru funcția de ȘEF SECȚIE Angajații vor primi locuință corespunzătoare în orașul Pitești. Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968. Cooperativa „Muncă și artă“ Bacău angajează de urgență muncitori calificați in meseriile: tinichigii constructori timplari constructori zugravi-vopsitori Relații suplimentare se vor lua de la serviciul perso­nal invățămint din cadrul cooperativei, telefon 15730 18.00 18.30 18.55 19.00 19.20 19.35 20.00 20.10 20.20 20.40 27.05 22.15 22.35 23.00 STELEtfiaUME) MARTI 31 MARTIE 1970 Deschiderea emisiunii. Universal șo­tron — Litera „G" (enciclopedie pen­tru copii). Actualitatea în economie. Anunțuri — publicitate. Telej­urnalul de seară. La volan — emisiune pentru condu­cătorii auto. Atomul, această necunoscută. Materie și antimaterie. Reflector. Moment folcloric cu Ioana Cristea și Emil Gavriș. PRIMĂVARA ROMÂNIEI SOCIALISTE. Aspecte de la recitalul prezentat la Ateneul Român. Versuri în lectura au­torilor. Film artistic. „Am două mame și doi faji". Telejurnalul de noapte. TELEGLOB. Reportaj în alb — Lenin­grad. Film de Manase Radnev și George Pascaru. Hiant lirico-dramatic. închiderea emisiunii. ‘EXPOZIȚII MUNICIPIUL BACAU Galeriile da arti ! Expoziția da tapiterie ni sculpturi româneascîL Sediul Muzeului de Istorie­­ Expozici co­­­nemoranivî A. D. Xenopol. TG. OCNA I Galerîii# d# art­. strada Picii nr. I­I Expoziția de picturi, sculptură și gra­fici româneasci deschis! zilnîa (cu excepția zilei da luni) între ©reia 10—13 si 15—19. COMUNA RACOVA ! Expoziția memorial! Ion Boros [muzee] MUNICIPIUL BACAU Muzeul de stiința naturala, strada Karl Mar* ne. 2. Muzeul de arti. Calea Mirișesti n­r. 23- Secția permanent­ da artă modernă si con­temporani. Muzeul de istorie, ttredi Karl Marat nr. 23. Expozitii permanenti. MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Muzeul de istorie. B dul Republicii nr. 4 deschi zilnic — cu excepții zilei de luni — între orele 10—20. PRĂJEȘTI * Muzeul sătesc. lei Muzeele sunt deschise zilnic (cu excepții zi­le lunii între orele 10—18.­ ­VREMEA Vremea se menține frumoasă și se încăl­zește ușor. Cerul va fi variabil cu înnourări temporare mai accentuat în nordul Moldovei unde se vor semnala averse de ploaie, de scurtă durată. Vîntul va sufla potrivit, cu in­tensificări­ locale din sectorul sud-vest. Tem­peratura în creștere ușoară , minimele vor fi cuprinse între —2 și 2 grade, iar maximele între 9 și 14 grade. Vă recomandăm un bun prieten Cooperativa de credit din Bacău și-a căpătat un bun renume în rân­­durile populației din municipiu și din comunele învecinate, prin îm­prumuturile acordate membrilor săi, mai ales din mediul sătesc, în scopul procurării de mobilier, cumpărării de animale sau pentru rezolvarea altor probleme de interes gospodăresc. O dovadă o constituie și faptul că numărul membrilor acestei unități a crescut, în primul trimestru al a­­cestui an, cu 105, iar fondul social cu 57.331 lei. Mai precizăm că tot in cursul primului trimestru au fost acordate împrumuturi în valoare to­tală de 520.500 lei la un număr de 218 membri. Așadar , un prieten care se cunoaște din plin la nevoie . Cooperativa de credit din Bacău. STEAGUL ROȘU FILI­ELE= MUNICIPIUL BACAU Muncitorul : STAPÎN PE SITUAȚIE — Pro­blema, pe cît de atrăgătoare, pe atît de controversată a „farfuriilor zburătoare", de­vine în această peliculă „made în U.S.A.", subiectul­­ palpitant al unor aventuri fantas­tice și, bineînțeles, spectaculoase, beneficiind de serviciile actoricești ale irezistibilului Dean Martin („Rio Bravo"). (Orele : 10,20 ; 15,20 ; 17,20 ; 19,20 ; 21,20). Tel. 12028. Flamura roșie . — Ultima peliculă, din se­ria de trei, axate pe una din problemele acute ale contemporaneității : raportul dintre generații — MĂRTURIA a regizorului bulgar Pavel Vejinov, pune accentul pe frămîntă­­rile tineretului reprezentat aici de studenții Bistra și Evgheni. (Orele : 15,00 ; 17,00 ; 19,00; 21,00). Tel. 11950. Progresul : OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN — coproducție italo—franceză, încercînd să dea satisfacție atît iubitorilor de suspens cît și celor ce urmăresc logica filmului poli­țist. în ce măsură reușește aceasta regizorul Alberto de Matino, spectatorul urmează s-o constate singur. (Orele : 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. Tineretului : ÎNTOARCE-TE !. Un film sovie­tic îndemnînd pe pedagogi la cunoașterea psihicului elevilor de școală, a modului lor particular de a privi lumea, a căii de ajun­gere la sufletul lor pur și sensibil. (Orele : 10.30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. Letea : CU TOATA VITEZA ÎNAINTE !. E­roul peliculei studiourilor poloneze — Janek — un tînăr marinar glumeț și un bun poves­titor, dă curs imaginației sale fecunde înși­­rînd aventuri fictive prietenului său Leon, cu care se întîlnește întîmplător sub un adăpost improvizat împotriva ploii. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU DEJ 23 August : VIA MALA. Romanul cu ace­lași nume al lui John Knitel a fost transpus pe peliculă cu o vizibilă tentă lacrimogenă. După o oră și jumătate de proiecție, răul, evident, învins lasă din nou locul lacrimi­lor, de astă dată de fericire. Oituz : ORAȘUL VISURILOR — o producție a studiourilor sovietice. Acțiunea filmului se desfășoară în 1921, după terminarea războiu­lui civil, cînd seceta își întinsese aripa nea­gră asupra regiunii Volgai. Aici, oamenii su­feră cumplit de foame, pentru ei „orașul pîinii, al visurilor" fiind Tașkentul. Constructorul : BUNA ZIUA CONTESA. Un film în culori în care actrița și cîntăreața spaniolă Rocio Dureas lansează cu prilejul turnării acestei pelicule cîteva melodii inspi­rate, de succes. TG. OCNA Oituz : CENUȘA ȘI DIAMANT. Creația ci­nematografică a regizorului polonez Wajda nu mai are, credem, nevoie de prezentare. Amintim totuși că spectatorii îl vor putea re­vedea pe regretatul actor Czibulsky („Uciga­șul și fata", „Mexico, Mexico" etc.). MOINEȘTI 23 August : IUBIREA STRICT OPRITĂ ! Rea­lizatorii filmului se adresează, în primul rînd, tineretului, al cărui reprezentant în film — Mem­es — ne convinge, de-a lungul acțiunii plină de încurcături, de contrariul afirmației din titlu. Petrolul : RĂZBOIUL DOMNIȚELOR. Regi­zorul Virgil Calotescu a intenționat să in­­trospecteze istoria sub latura aventurii, în­­credințînd partiturile-cheie „domnițelor" Ilinca Tomoroveanu și Ioana Drăgan. COMANEȘTI 1 Mai : CAVALERII AERULUI, producție a studiourilor cehoslovace. Eroii filmului — niște aviatori în timpul celui de-al doilea război mondial — sunt în centrul unor ac­țiuni pline de neprevăzut asupra cărora planează aripa morții. BUHUȘI Textila : BĂTĂLIE PENTRU ROMA, cine­mascop, color. Momente dramatice din agi­tata istorie a Imperiului Roman sînt transpuse pe ecran, avînd ca interpreți pe Orson Wel­les, Sylva Koscina ș. a. DARMANEȘTI Rafinăria : OMUL CU ORDIN DE REPAR­TIȚIE — o producție a studiourilor poloneze. O încurcătură­ pur birocratică de pe urma că­reia eroul principal se alege, neașteptat, nu cu un apartament ci cu... o soție ! SASCUT PREA TIRZIU — Comportarea în societate a tinerilor aflați la răscruce de drumuri este temă peliculei maghiare. Relațiile dintre pă­rinți și copii, prietenia și dragostea — sunt tot atîtea probleme pe care le transpune pe ecran acest film educativ. CULTURALA Sărbătoarea tinereții și talentului Sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din Bacău a găzduit duminică, 29 martie a.c., faza județeană a tradiționalului concurs al cîntecului și jocului .,Festivalul primăverii". Organi­zată de Comitetul județean al U.T.C. în colaborare cu Comitetul județean pentru cultură și artă, Consiliul județean al sindicatelor și Uniunea județeană a cooperati­velor meșteșugărești, sărbătoarea anotimpului înnoirilor a reunit în faza finală principalele formații cultural-artistice din întregul ju­deț, antrenîndu-se într-o dispută palpitantă, desfășurată în perma­nență sub semnul tinereții și ta­lentului. Nu rareori, juriul s-a aflat în si­tuația de a desemna cu greu pe cei mai buni. Fără a consemna pe toți cei vizați pentru premiere, facem, totuși, loc numelor artiștilor ama­tori răsplătiți cu cele mai multe aplauze de publicul care a umplut pînă la refuz spațioasa sală a Casei de cultură din Bacău. Tarafuri : Taraful din Corbasca ; taraful din Tamaș ; Soliști instrumentiști : muzicuță : Constantin Budriga (Fabrica de șu­ruburi) ; fluier : Sandu Dumitru (N. Bălcescu) ; vioară : Ioan Stoica (1­emeiuși). Soliști vocali de muzică popu­lară : Viorica Mihăilă (Buda-Blă­­gești) ; Tatiana Tănase­ (Scorțeni). Formații de muzică ușoară : for­mația Comitetului municipal Bacău al U.T.C.; formația „Superson" (Fe­tea). Soliști vocali de muzică ușoară : Alexandru Săndescu (Buhuși) ; Monica Cercel (Bacău). Grupuri vocale : grupul vocal Scorțeni ; grupul vocal Colonești ; grupul vocal Săucești. Grupuri folclorice : grupul fol­cloric „Capra" din Berzunți. Formații de dansuri : Orbeni ; Corbasca; Izvoru Berheciului ; N. Bălcescu ; Cooperativa „Muncă și artă" — Bacău. Organizatorii și-au propus per­manentizarea acestui gen de ma­nifestări capabile să antreneze pe artistul amator, între două concur­suri republicane, într-o largă acti­vitate culturală de masă. .Electronica și teoria informației" Fă­cînd parte dintr-o acțiune mai vastă rectoratului și a Con­­­siliului Uniunii Aso­ciațiilor Studențești de la Institutul pedagogic din Bacău de a invita in mijlocul studenților și cadrelor didactice per­sonalități marcante ale vieții noastre politice, științifice și culturale, aseară, in amfiteatrul 1 al instituției băcăua­ne de invățămint su­perior, prof. univ. dr. Corneliu Mihai Dră­­gănescu, de la Faculta­tea de Institutului electronică a politehnic din București, a vorbit despre „Electronica Și teoria informației“. Prelegerea, axată pe o problematică de ac­tualitate, a fost audia­tă cu un deosebit in­teres de către cadrele didactice și studenții facultăților de matema­tică și științe naturale ale institutului. Speranțele de azi - artiștii autentici de mîine Vineri, 27 martie a.c., sala Tea­trului de stat din Bacău s-a dove­dit neîncăpătoare pentru interesul manifestat de iubitorii de muzică cultă. Ei au ascultat „Concertul din concerte" al elevilor de la Li­ceul de muzică din Bacău, care s-au aflat, sub bagheta dirijorului Ovidiu Bălan la primul lor con­cert cu acompaniament profesio­nist. Emoția ce a marcat, în genere, recitalul tinerelor „speranțe băcă­uane“ — cum sugestiv au fost nu­miți soliștii instrumentiști prezenți pe scena teatrului — a făcut ca a­­plauzele celor prezenți în sală : pă­rinți, profesori, amatori de con­certe, să transmită interpreților căldură, înțelegere, apreciere și simpatie. Dublul dialog : solist-orchestră și solist­ public, s-a realizat, nu ara­reori, sub­ semnul emoției artistice veritabile, în acest sens, elevii : Lenuța Potop (vioară), Vasiliu Ștefania (pian), Florian Nemeș (pian), Rodica Popa (vioară), Mi­­hăiță Albu (clarinet), Corneliu Gri­­goriu (violă) și Mihai Mirea (fa­got), reușind, alături de vibrațiile instrumentelor la care au cîntat, să comunice o intensă trăire in­terpretativă. imcesul deosebit în­registrat de tinerii interpreți ne îndreptățește afirmația de a fi în­trezărit în „speranțele băcăuane“ de azi, pe artiștii autentici de mîi­ne — talentul și sîrguința lor fi­ind certificatul de garanție, în a­­cest sens. Plăcută trecere in revistă a formațiilor artistice studențești Sîmbătă, 28 martie a. c., pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Bacău, a avut loc trecerea în revistă a formațiilor artistice ale Institutului pedagogic din localitate, care se pregătesc pentru faza finală a Festivalului național al artei studențești — ediția 1970. Spectacolul prezentat spectatorilor (cadre didactice ale institu­tului, studenți, numeroși alți invitați) a cuprins interpretarea piesei „Moartea ultimului golan", de Virgil Stoenescu, în regia lui I. G. Russu, montajul de lirică populară „Din versurile poetului fără nume" (pregătit de studenții anului al II-lea al Facultății de filologie, sub îndrumarea lect. univ. Stela Ionescu și asist. univ. Nicolae Nico­­lescu), un microrecital Marin Sorescu, susținut de studentul Eugen Cucu (anul al III-lea al Facultății de educație fizică) și un scurt program de muzică ușoară, interpretat de soliști vocali acompaniați de formația Ritmic '69 (conducerea muzicală, prof. G. Lascău, de la Școala populară de artă). Pe scenă a evoluat, de asemenea, și for­mația de dansuri populare (instructor: Petre Mihăescu). Studenții băcăuani vor fi prezenți la faza finală a Festivalului național al artei studențești în următoarele centre universitare: BRA­ȘOV (3—5 aprilie) Festivalul teatrelor dramatice și de poezie, TI­MIȘOARA (10—12 aprilie) Festivalul formațiilor de estradă și mu­zică ușoară, CLUJ (17—19 aprilie) Festivalul și colocviul național de folclor, BUCUREȘTI (5—20 aprilie) Salonul studențesc de primăvară. INTREPRI1EREA MIMĂ TIRED cu sediul în Brad, județul Hunedoara angajează de urgență. O mineri o ajutori mineri o muncitori necalificați in subteran Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Se asigură pentru nefamiliști ca­zare la dormitoare comune, iar pentru familiști, după cel mult un trimestru, apartament in orașul Brad. ­rad­iol BUCUREȘTI MARȚI 31 MARTIE 1970 PROGRAMUL­­ 15.00 Radio școală. 15.25 Compozitorul săptămînii — Edvard Grieg. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Ce e nou în judetul nostru. Brăila — martie 1970. 16.50 Patrie, pămînt minunat — program de cîntece. 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 17.30 Concert de muzică populară. 18.10 Radiosimpozion. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Constantin 8o­bescu. 20.10 — 365 de cîntce. 20.20 ARGHEZIANĂ. „Steaua­­ iarbă". 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Memoria pămîntului românesc. 21.30 Solista serii — Dorina Drăghici. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Pagini din opera „Păcală" de Sabin Drăgoi. 15.30 Radio publicitate. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Muzică de balet de Mihail Jora. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Muzică ușoară de Nicolae Kirculescu și Laurențiu Profeta. 17.35 Emisiune literară 18.00 Varietăți muzicale. 18.30 Curs de limba franceză. Ciclul ill lecția a 9-a (reluare). 18.50 Varietăți muzicale — continuare. 19.30 Ediție radiofonică. IOAN SLAVICI .o­cul lui Ioan Slavici în literatura ro­mână. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Suita a III-a de Ion Dumitrescu. 20.25 Comandantul de pionieri. 20.40 liedul de la Schubert­ la Hugo Walt Fragmente din Ciclul de lieduri op. 39 de Robert Schumann. 21.05 Selecțiuni din opere românești. 21.20 Cîntecul din amurg. George Gershwin. 22.00 Cîntece de dragoste — muzică ușoară. 22.30 CADRAN. 22.50 Piese corale de Zeno Vancea 23.05 Dinu Lipatti și maeștrii săi. 0.10—1.00 Panorama marilor orchestre. Fi­larmonica din Leningrad. MIERCURI 1 APRILIE 1970 PROGRAMUL I Muzica dimineții. Gimnastică.­­9.30 Muzică și actualități. Radiojurnal. Viața cărților. Curs de limba germană. Ciclul HI secția a 9-a. Vreau să știu (emisiune de știință s tehnică pentru școlari). Muzică ușoară de Mălineanu. File din istoria cîntecului românesc. Sfatul­ medicului. Proiecția auzului i cei ce lucrează în încăperi cu zgo­mot intens. Flow de primăvară — muzică ușoa­. Șfiinta la zi. Tn*1 Ini­re cu melodia populară $i inter p­sc­ul preferat. Radiojurnal. Avanpremieră cotidiană. Cîntă Mireille și Constantin Drăghici. 5.05 5.45 6.05­ 7.00 9.30 10 10 10.30 11.05 11.20 I­ 45 12.00 12.25 19 90 13.00 13.10 13.22 13.45 Muzică populară interpretată de Ro­zalia Mesaros, Nicolae Bouleanu și Grigore Filipoiu. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Radio publicitate. 14 50 Jocuri feciorești. PROGRAMUL II ]7y ° 0 ° 5 6.10 Program muzical de dimineață. 17.30 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 17.45 7.10 Program muzical de dimineață. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 18.00 8.25 Mari interpreți — Pablo Casals. 18.20 9.00 Melodii populare interpretate de Ica 19.15 Blidaru. 9.10 Curs de limba germană. Ciclul II, le­c 19.30 oia a 9-a. 9.30 Suita „Pe plaiuri moldovene" de Du­mitru Stancu. 21.00 9.45 Matineu de operă — „Samson și Da 21.05 lila" de Saint-Saăns (fragmente). 11.00 Cîntece și jocuri populare. 21.20 11.30 Muzică ușoară pentru toate vîrsteler 21.30 12.03 Avanpremieră cotidiană. 9. 40 12.15 Concert de prînz. 13.03 Noi înregistrări realizate în studiou­r­ile noastre. 13.30 Unda veselă (reluare). 6.00 14.03 Geneza și evoluția muzicii popula­r­ 6.03 românești (III). _­­ 6.30 14.30 Cîntece de ieri, interpreți de azi. 6.40 14.55 Știința la zi. 7.00 I­A­S 1 MARȚI 31 MARTIE 1970 PROGRAM DE SEARA Buletin de știri. Estrada zilei. Pe teme cetățenești. La microfon­i soliști și formații de a­matori. Descriptio Moldaviae. Cîntecul care mi-e drag. Soliști români de operă : Aneta Pava­­lache și Nicolae Sasu. Teatru la microfon „Cazul Maurizius", de Jakob Wesserman. Dramatizare de Dumitru Popa (premieră). Buletin de știri. Voci din fonoteca de aur. ■ Octavian Goga recitînd poemul „Oltul". Jazz...concert. Cinemeridian. Jazz...concert. MIERCURI 1 APRILIE 1971. D­OGRAMUL I Buletin de știri. Matineu muzical. Emisiune pentru sate. Drag mi e locul românesc. Informații și muzică. Marți 31 martie 1970 m­ m­fFmxrlb EDMEI Sentimentul umanitar nu poate fi înșelat! Grefierul face apelul. Răspundă deținutul SIRCA A. IOAN, asistat de un apărător din oficiu. Prin ce­rerea făcută, Sîrcă solicită instanței contopirea a două pedepse, una de 25 ani închisoare și una de 15 ani închisoare, ambele rezultate prin co­mutarea din pedeapsa de muncă sil­nică pe viață, aplicată în două rîn­­duri, pentru multiple crime de omor cu premeditare, comise cu ani în ur­mă. Sala de ședințe a Tribunalului ju­dețean este plină. Cu toate acestea nu se simte nici o mișcare, nici un zgomot. Procurorul expune, pe scurt, situația de fapt: „Sîrcă A. loan a fost condamnat, la muncă silnică pe viață, făcindu-se vinovat de săvîrși­­rea a 12 crime de omor cu premedi­tare, tot atîtea delicte de violentă contra pudorii și tîlhării. După 2 ani de detenție, în 1945, prin diferite mașinațiuni violene, reușește să eva­deze și-și începe din nou activitatea criminală, asasinînd alți 9 tineri. Pentru aceste fapte a fost din nou condamnat în 1948, la muncă silnică pe viață, pedepsele comutîndu-se la 25 și respectiv 15 ani închisoare, ca efect al legilor ulterior apărute". Procurorul cere respingerea con­topirii, în cauză nefiind date condi­țiile cerute de lege. Răsfoim dosarul și dăm peste or­donanța judecătorului de instrucție, care a instrumentat cauzele: „Bestia dormea noaptea în case părăsite și distruse, iar ziua se plimba pe la pe­riferiile orașelor, pentru a nu cădea în mîinile organelor de urmărire (...). In timpul actului de inversiune se­xuală, monstrul își strîngea de gît victima și nu-i dădea drumul din mîini pînă cînd nefericitul tînăr se stingea în cele mai groaznice chi­nuri. Apoi îl dezbrăca, iar hainele le vindea în bîlciuri (...). Cînd crimi­nalul își mărturisește fărădelegile sale, nu are nici un fel de remuș­­care, parcă ar povesti ceva fără im­portanță". Asasinul, această creatură hidoa­să, care a luat viața a 21 de tineri, după ce prin forță i-a determinat să accepte actul de inversiune, se află din nou în fața instanței. Are 27 de ani de detenție. E bolnav. A împli­nit­ de curînd vîrsta de 60 ani. Vrea contopirea pedepselor, pentru a i se scurta timpul de detenție. Vrea, cu alte cuvinte libertate, viață. Numai că legea cîntărește bine lucrurile. Cererea nu poate fi admisă. A ucis. A ucis 21 de tineri. Șt. PIERSIC S. LUNGU de in legătură cu aplicarea experimentală a noului sistem îmbunătățit salarizare și majorare a salariilor LA CimCRM ȘTEFAN A. CANCEL, din comu­na Faraoani . După efectuarea stagiului militar s-a încadrat în termen de 90 zile la o unitate și ulterior a plecat în­­cadrindu-se ca nou angajat la al­ta, își menține continuitatea in muncă în aceeași unitate ? » Dacă, după efectuarea stagiului militar, v-ați încadrat la o unitate și ulterior v-ați angajat la cerere la alta, aveți întreruptă continuita­tea în muncă in aceeași unitate. ION BOLOGA din Bacău . I s-a desfăcut contractul de mun­că la cererea sa și­ încadrîndu-se la altă unitate i s-a acordat aju­torul pentru incapacitate tempora­ră de muncă în cuantum de 50 la sută. S-a procedat legal ? Ajutorul pentru incapacitate tem­porară de muncă se calculează, po­trivit prevederilor 1905 cu modificările Hotărîrii 880­ aduse prin H.C.M. 1356/1968, în procente din salarul tarifar lunar pe baza ve­chimii neîntrerupte în muncă. Pî­nă la doi ani vechime neîntre­ruptă, cum este cazul dv., ajutorul se acordă un cuantum de 50 la su­tă din salariul tarifar lunar. VLADIMIR NICOLAU din Tg. Ocna . Care este modul de acordare a gradațiilor in urma aplicării nou­lui sistem de salarizare in unită­țile sanitare ? Potrivit prevederilor H.C.M. 2351/ 1969 și regulamentului Ministeru­lui Sănătății, gradația la funcțiile personalului superior, mediu, au­xiliar, sanitar și tehnico-adminis­­trativ, constituie instrumentul prin care se diferențiază salariile tari­fare de încadrare a angajaților ce ocupă aceleași funcții,­ în raport cu calitățile lor personale caracte­rizate prin experiență, capacitate profesională, spirit de inițiativă, o­­perativitate în muncă, calitatea lu­crărilor efectuate, conștiinciozitate în realizarea sarcinilor și contribu­ția adusă la îmbunătățirea activi­tății întregului colectiv de mun­că. Gradația dv. s-a stabilit deci în baza acestor criterii în urma pro­­punerilor făcute de către comisia constituită în acest scop și aproba­te de conducătorul unității prin de­cizia dată. Dacă sînteți nemulțumit puteți face contestație la conduce­rea unității, care are obligația să analizeze și să soluționeze cererea dr. SIMION DIACONU și BACILA PAVEL din Balcani . După aplicarea noului sistem de salarizare cum se face încadrarea in categoriile de salarizare ? In anexa II­ l la H.C.M. 914/1968 se prevede că cele opt categorii de salarizare existente, se reduc la șa­se. Categoriei a opta, veche, îi co­respunde categoria a șasea nouă. Comisia de încadrare din între­prindere trebuie să tină seama la încadrarea făcută de categoria de lu­crări pe care le efectuați, în ca­zul în care încadrarea dv. nu s-a făcut în condițiile arătate puteți face contestație la conducerea uni­tății. MARIA C. ȘTEFANESCU din Ba­cău : Dacă la cererea sa, s-a transfe­­rat, in urma căsătoriei, în Bacău, unde soțul are domiciliul, își men­ține vechimea neîntreruptă în a­­ceeași unitate ? Potrivit prevederilor pet. III din anexa a VII-a la H.C.M. 914/1988, numai angajatul care s-a transfe­rat la cerere pentru a-și urma so­țul transferat în interesul serviciu­lui, în altă localitate, beneficiază de vechimea neîntreruptă în aceeași unitate. Cum dv. nu îndepliniți condițiile arătate- aveți vechimea întreruptă în aceeași unitate, la data transfe­rării. ION ACATRINEI din Moinești : La ce spor de vechime are drep­tul ? Din cele arătate de dv. în scri­soarea trimisă rezultă că, în pre­­zent, vă încadrați în grupa de ve­chime neîntreruptă în aceeași uni­tate, de la 15-20 ani, pentru­­ care se acordă un spor la salariu de nouă la sută pentru angajații ce lucrează în subteran și șapte la su­tă pentru cei ce lucrează la supra­față. Perioada cît au­ efectuat sta­giul militar nu se include în cal­culul vechimii.

Next