Steagul Roşu, martie 1970 (Anul 25, nr. 5307-5332)
1970-03-31 / nr. 5332
Pae. 2 Jurămintul militar-angajament solemn într-o zi însorită de primăvară în garnizoana Bacău unitățile militare au îmbrăcat haina de sărbătoare în cinstea tinerilor militari care trăiesc unul din cele mai importante evenimente din viața lor de ostași — depunerea jurămîntului militar. Ce poate fi mai înălțător și mai solemn decit onoarea de a jura sub faldurile tricolorului românesc, drapel care înseamnă onoare și glorie ostășească. „Eu, cetățean al Republicii Socialiste România, jur să-mi însușesc temeinic toate cunoștințele militare, să fiu luptător dîrz, cinstit, curajos, disciplinat și vigilent". „Jur să urăsc din adîncul ființei mele pe toți dușmanii patriei și ai poporului muncitor". Pînă mai ieri, tînărul învățător Nicolae Zaharia îndruma pașii elevilor da la școala din satul Buhocel, comuna Buhoci. Acum rostește cu gravitate cuvintele jurămîntului militar, gîndindu-se că apară copilăria lor fericită. Frații Mihalache și Ion Zlătaru erau muncitori la marele combinat siderurgic gălățean. Împreună cu Nicolae și Costică Cocîi, veniți de pe meleagurile bîrlădene, au jurat să depună toate eforturile pentru a-și însuși temeinic cunoștințele militare. Pe soldații Constantin Chiriacescu și Ion Corjos, din subunitatea comandată de căpitanul Grigore Stanca i-am întîlnit, cu două zile înainte de depunerea jurămîntului militar, într-un poligon. Raportau comandantului că au îndeplinit tragerea cu calificativul „foarte bine". Militarii închinaseră acest succes zilei de depunere a jurămîntului militar. Căpitan Vasile OGLAN Executarea însămîntărilor în epoca optimă (Urmare din pagina I)cadrării tuturor lucrărilor în epoca indicată, fapt ce impune folosirea într-o mai mare măsură a animalelor membrilor cooperatori la executarea muncilor de sezon. Și secției de mecanizare îi revin importante sarcini în actuala campanie. Dar tractoarele acesteia vor putea să lucreze la întreaga capacitate atît timp cît lipsesc patru mecanizatori ? La cooperativa din Slobozia lucrările sînt mult mai întîrziate, motivindu-se că doar terenul este de vină, nefiind încă suficient de zvîntat. Totuși spre sfîrșitul săptămînii trecute, mai precis vineri 27 martie, se putea lucra, dar ce folos că din cele 45 atelaje nu erau în cîmp decit 17, restul fiind întrebuințate la transporturi de lemne pentru cooperatori, dus la moară etc. La Slobozia suprafața de arat cu atelajele este destul de mare, aproape 200 hectare. Consiliul de conducere trebuie să acorde cuvenita atenție problemei folosirii atelajelor la arături. Nici la secția de mecanizare din Slobozia nu se întrevede o situație bună întrucît parcul de mașini și tractoare nu este pus în stare de funcțiune. Din cele 10 tractoare, două nu sunt reparate, iar alte două nu pornesc decit remorcate !? Nici una din cele 3 semănători existente (SU-29) nu poate fi pusă în exploatare, nefiind reglate ori avînd nevoie de unele piese. Nu s-ar putea spune că situația nu se cunoaște de conducerea I.M.A. Podu Turcului. Aceste deficiențe au fost semnalate de comisia de suprarecepție, care a întocmit la fața locului, după cum spunea șeful secției, D. Mihăilă, un proces verbal, dînd indicații ca „in cel mai scurt timp defecțiunile să fie remediate“. Iată că după mai bine de o lună de zile situația nu s-a schimbat prea mult. Care a fost rostul acestei comisii ? De altfel, și prin alte locuri pe unde au trecut asemenea comisii, cum ar fi secțiile din Pîrjol, Coțofănești, Păncești etc, în urma lor nu s-a văzut aproape nimic. Și atunci ? Ca și în anii trecuți, primăvara a surprins secțiile de mecanizare nepregătite, ceea ce, fără îndoială duce la prelungirea campaniei, la neexecutarea însămînțărilor în epoca optimă. Față de timpul înaintat, și de vremea favorabilă desfășurării lucrărilor în cîmp, se impune toată atenția din partea consiliilor de conducere, a specialiștilor din unitățile agricole, cît și a secțiilor de mecanizare pentru organizarea corespunzătoare a procesului de producție, folosirea din plin și cu maximum de randament a tuturor forțelor și mijloacelor în vederea asigurării succesului campaniei agricole de primăvară. RAFINARIA PITEȘTI angajează urgent INGINERI DE PRELUCRARE TITEI cu vechime și practică în specialitate de 7—10 ani pentru funcțiile de ȘEF SERVICIU CERCETĂRI ȘI ORGANIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII. INGINERI DE PRELUCRARE TITEI cu vechime de 7—10 ani pentru funcția de ȘEF SECȚIE Angajații vor primi locuință corespunzătoare în orașul Pitești. Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968. Cooperativa „Muncă și artă“ Bacău angajează de urgență muncitori calificați in meseriile: tinichigii constructori timplari constructori zugravi-vopsitori Relații suplimentare se vor lua de la serviciul personal invățămint din cadrul cooperativei, telefon 15730 18.00 18.30 18.55 19.00 19.20 19.35 20.00 20.10 20.20 20.40 27.05 22.15 22.35 23.00 STELEtfiaUME) MARTI 31 MARTIE 1970 Deschiderea emisiunii. Universal șotron — Litera „G" (enciclopedie pentru copii). Actualitatea în economie. Anunțuri — publicitate. Telejurnalul de seară. La volan — emisiune pentru conducătorii auto. Atomul, această necunoscută. Materie și antimaterie. Reflector. Moment folcloric cu Ioana Cristea și Emil Gavriș. PRIMĂVARA ROMÂNIEI SOCIALISTE. Aspecte de la recitalul prezentat la Ateneul Român. Versuri în lectura autorilor. Film artistic. „Am două mame și doi faji". Telejurnalul de noapte. TELEGLOB. Reportaj în alb — Leningrad. Film de Manase Radnev și George Pascaru. Hiant lirico-dramatic. închiderea emisiunii. ‘EXPOZIȚII MUNICIPIUL BACAU Galeriile da arti ! Expoziția da tapiterie ni sculpturi româneascîL Sediul Muzeului de Istorie Expozici conemoranivî A. D. Xenopol. TG. OCNA I Galerîii# d# art. strada Picii nr. II Expoziția de picturi, sculptură și grafici româneasci deschis! zilnîa (cu excepția zilei da luni) între ©reia 10—13 si 15—19. COMUNA RACOVA ! Expoziția memorial! Ion Boros [muzee] MUNICIPIUL BACAU Muzeul de stiința naturala, strada Karl Mar* ne. 2. Muzeul de arti. Calea Mirișesti nr. 23- Secția permanent da artă modernă si contemporani. Muzeul de istorie, ttredi Karl Marat nr. 23. Expozitii permanenti. MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Muzeul de istorie. B dul Republicii nr. 4 deschi zilnic — cu excepții zilei de luni — între orele 10—20. PRĂJEȘTI * Muzeul sătesc. lei Muzeele sunt deschise zilnic (cu excepții zile lunii între orele 10—18. VREMEA Vremea se menține frumoasă și se încălzește ușor. Cerul va fi variabil cu înnourări temporare mai accentuat în nordul Moldovei unde se vor semnala averse de ploaie, de scurtă durată. Vîntul va sufla potrivit, cu intensificări locale din sectorul sud-vest. Temperatura în creștere ușoară , minimele vor fi cuprinse între —2 și 2 grade, iar maximele între 9 și 14 grade. Vă recomandăm un bun prieten Cooperativa de credit din Bacău și-a căpătat un bun renume în rândurile populației din municipiu și din comunele învecinate, prin împrumuturile acordate membrilor săi, mai ales din mediul sătesc, în scopul procurării de mobilier, cumpărării de animale sau pentru rezolvarea altor probleme de interes gospodăresc. O dovadă o constituie și faptul că numărul membrilor acestei unități a crescut, în primul trimestru al acestui an, cu 105, iar fondul social cu 57.331 lei. Mai precizăm că tot in cursul primului trimestru au fost acordate împrumuturi în valoare totală de 520.500 lei la un număr de 218 membri. Așadar , un prieten care se cunoaște din plin la nevoie . Cooperativa de credit din Bacău. STEAGUL ROȘU FILIELE= MUNICIPIUL BACAU Muncitorul : STAPÎN PE SITUAȚIE — Problema, pe cît de atrăgătoare, pe atît de controversată a „farfuriilor zburătoare", devine în această peliculă „made în U.S.A.", subiectul palpitant al unor aventuri fantastice și, bineînțeles, spectaculoase, beneficiind de serviciile actoricești ale irezistibilului Dean Martin („Rio Bravo"). (Orele : 10,20 ; 15,20 ; 17,20 ; 19,20 ; 21,20). Tel. 12028. Flamura roșie . — Ultima peliculă, din seria de trei, axate pe una din problemele acute ale contemporaneității : raportul dintre generații — MĂRTURIA a regizorului bulgar Pavel Vejinov, pune accentul pe frămîntările tineretului reprezentat aici de studenții Bistra și Evgheni. (Orele : 15,00 ; 17,00 ; 19,00; 21,00). Tel. 11950. Progresul : OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN — coproducție italo—franceză, încercînd să dea satisfacție atît iubitorilor de suspens cît și celor ce urmăresc logica filmului polițist. în ce măsură reușește aceasta regizorul Alberto de Matino, spectatorul urmează s-o constate singur. (Orele : 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. Tineretului : ÎNTOARCE-TE !. Un film sovietic îndemnînd pe pedagogi la cunoașterea psihicului elevilor de școală, a modului lor particular de a privi lumea, a căii de ajungere la sufletul lor pur și sensibil. (Orele : 10.30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. Letea : CU TOATA VITEZA ÎNAINTE !. Eroul peliculei studiourilor poloneze — Janek — un tînăr marinar glumeț și un bun povestitor, dă curs imaginației sale fecunde înșirînd aventuri fictive prietenului său Leon, cu care se întîlnește întîmplător sub un adăpost improvizat împotriva ploii. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU DEJ 23 August : VIA MALA. Romanul cu același nume al lui John Knitel a fost transpus pe peliculă cu o vizibilă tentă lacrimogenă. După o oră și jumătate de proiecție, răul, evident, învins lasă din nou locul lacrimilor, de astă dată de fericire. Oituz : ORAȘUL VISURILOR — o producție a studiourilor sovietice. Acțiunea filmului se desfășoară în 1921, după terminarea războiului civil, cînd seceta își întinsese aripa neagră asupra regiunii Volgai. Aici, oamenii suferă cumplit de foame, pentru ei „orașul pîinii, al visurilor" fiind Tașkentul. Constructorul : BUNA ZIUA CONTESA. Un film în culori în care actrița și cîntăreața spaniolă Rocio Dureas lansează cu prilejul turnării acestei pelicule cîteva melodii inspirate, de succes. TG. OCNA Oituz : CENUȘA ȘI DIAMANT. Creația cinematografică a regizorului polonez Wajda nu mai are, credem, nevoie de prezentare. Amintim totuși că spectatorii îl vor putea revedea pe regretatul actor Czibulsky („Ucigașul și fata", „Mexico, Mexico" etc.). MOINEȘTI 23 August : IUBIREA STRICT OPRITĂ ! Realizatorii filmului se adresează, în primul rînd, tineretului, al cărui reprezentant în film — Memes — ne convinge, de-a lungul acțiunii plină de încurcături, de contrariul afirmației din titlu. Petrolul : RĂZBOIUL DOMNIȚELOR. Regizorul Virgil Calotescu a intenționat să introspecteze istoria sub latura aventurii, încredințînd partiturile-cheie „domnițelor" Ilinca Tomoroveanu și Ioana Drăgan. COMANEȘTI 1 Mai : CAVALERII AERULUI, producție a studiourilor cehoslovace. Eroii filmului — niște aviatori în timpul celui de-al doilea război mondial — sunt în centrul unor acțiuni pline de neprevăzut asupra cărora planează aripa morții. BUHUȘI Textila : BĂTĂLIE PENTRU ROMA, cinemascop, color. Momente dramatice din agitata istorie a Imperiului Roman sînt transpuse pe ecran, avînd ca interpreți pe Orson Welles, Sylva Koscina ș. a. DARMANEȘTI Rafinăria : OMUL CU ORDIN DE REPARTIȚIE — o producție a studiourilor poloneze. O încurcătură pur birocratică de pe urma căreia eroul principal se alege, neașteptat, nu cu un apartament ci cu... o soție ! SASCUT PREA TIRZIU — Comportarea în societate a tinerilor aflați la răscruce de drumuri este temă peliculei maghiare. Relațiile dintre părinți și copii, prietenia și dragostea — sunt tot atîtea probleme pe care le transpune pe ecran acest film educativ. CULTURALA Sărbătoarea tinereții și talentului Sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din Bacău a găzduit duminică, 29 martie a.c., faza județeană a tradiționalului concurs al cîntecului și jocului .,Festivalul primăverii". Organizată de Comitetul județean al U.T.C. în colaborare cu Comitetul județean pentru cultură și artă, Consiliul județean al sindicatelor și Uniunea județeană a cooperativelor meșteșugărești, sărbătoarea anotimpului înnoirilor a reunit în faza finală principalele formații cultural-artistice din întregul județ, antrenîndu-se într-o dispută palpitantă, desfășurată în permanență sub semnul tinereții și talentului. Nu rareori, juriul s-a aflat în situația de a desemna cu greu pe cei mai buni. Fără a consemna pe toți cei vizați pentru premiere, facem, totuși, loc numelor artiștilor amatori răsplătiți cu cele mai multe aplauze de publicul care a umplut pînă la refuz spațioasa sală a Casei de cultură din Bacău. Tarafuri : Taraful din Corbasca ; taraful din Tamaș ; Soliști instrumentiști : muzicuță : Constantin Budriga (Fabrica de șuruburi) ; fluier : Sandu Dumitru (N. Bălcescu) ; vioară : Ioan Stoica (1emeiuși). Soliști vocali de muzică populară : Viorica Mihăilă (Buda-Blăgești) ; Tatiana Tănase (Scorțeni). Formații de muzică ușoară : formația Comitetului municipal Bacău al U.T.C.; formația „Superson" (Fetea). Soliști vocali de muzică ușoară : Alexandru Săndescu (Buhuși) ; Monica Cercel (Bacău). Grupuri vocale : grupul vocal Scorțeni ; grupul vocal Colonești ; grupul vocal Săucești. Grupuri folclorice : grupul folcloric „Capra" din Berzunți. Formații de dansuri : Orbeni ; Corbasca; Izvoru Berheciului ; N. Bălcescu ; Cooperativa „Muncă și artă" — Bacău. Organizatorii și-au propus permanentizarea acestui gen de manifestări capabile să antreneze pe artistul amator, între două concursuri republicane, într-o largă activitate culturală de masă. .Electronica și teoria informației" Făcînd parte dintr-o acțiune mai vastă rectoratului și a Consiliului Uniunii Asociațiilor Studențești de la Institutul pedagogic din Bacău de a invita in mijlocul studenților și cadrelor didactice personalități marcante ale vieții noastre politice, științifice și culturale, aseară, in amfiteatrul 1 al instituției băcăuane de invățămint superior, prof. univ. dr. Corneliu Mihai Drăgănescu, de la Facultatea de Institutului electronică a politehnic din București, a vorbit despre „Electronica Și teoria informației“. Prelegerea, axată pe o problematică de actualitate, a fost audiată cu un deosebit interes de către cadrele didactice și studenții facultăților de matematică și științe naturale ale institutului. Speranțele de azi - artiștii autentici de mîine Vineri, 27 martie a.c., sala Teatrului de stat din Bacău s-a dovedit neîncăpătoare pentru interesul manifestat de iubitorii de muzică cultă. Ei au ascultat „Concertul din concerte" al elevilor de la Liceul de muzică din Bacău, care s-au aflat, sub bagheta dirijorului Ovidiu Bălan la primul lor concert cu acompaniament profesionist. Emoția ce a marcat, în genere, recitalul tinerelor „speranțe băcăuane“ — cum sugestiv au fost numiți soliștii instrumentiști prezenți pe scena teatrului — a făcut ca aplauzele celor prezenți în sală : părinți, profesori, amatori de concerte, să transmită interpreților căldură, înțelegere, apreciere și simpatie. Dublul dialog : solist-orchestră și solist public, s-a realizat, nu arareori, sub semnul emoției artistice veritabile, în acest sens, elevii : Lenuța Potop (vioară), Vasiliu Ștefania (pian), Florian Nemeș (pian), Rodica Popa (vioară), Mihăiță Albu (clarinet), Corneliu Grigoriu (violă) și Mihai Mirea (fagot), reușind, alături de vibrațiile instrumentelor la care au cîntat, să comunice o intensă trăire interpretativă. imcesul deosebit înregistrat de tinerii interpreți ne îndreptățește afirmația de a fi întrezărit în „speranțele băcăuane“ de azi, pe artiștii autentici de mîine — talentul și sîrguința lor fiind certificatul de garanție, în acest sens. Plăcută trecere in revistă a formațiilor artistice studențești Sîmbătă, 28 martie a. c., pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Bacău, a avut loc trecerea în revistă a formațiilor artistice ale Institutului pedagogic din localitate, care se pregătesc pentru faza finală a Festivalului național al artei studențești — ediția 1970. Spectacolul prezentat spectatorilor (cadre didactice ale institutului, studenți, numeroși alți invitați) a cuprins interpretarea piesei „Moartea ultimului golan", de Virgil Stoenescu, în regia lui I. G. Russu, montajul de lirică populară „Din versurile poetului fără nume" (pregătit de studenții anului al II-lea al Facultății de filologie, sub îndrumarea lect. univ. Stela Ionescu și asist. univ. Nicolae Nicolescu), un microrecital Marin Sorescu, susținut de studentul Eugen Cucu (anul al III-lea al Facultății de educație fizică) și un scurt program de muzică ușoară, interpretat de soliști vocali acompaniați de formația Ritmic '69 (conducerea muzicală, prof. G. Lascău, de la Școala populară de artă). Pe scenă a evoluat, de asemenea, și formația de dansuri populare (instructor: Petre Mihăescu). Studenții băcăuani vor fi prezenți la faza finală a Festivalului național al artei studențești în următoarele centre universitare: BRAȘOV (3—5 aprilie) Festivalul teatrelor dramatice și de poezie, TIMIȘOARA (10—12 aprilie) Festivalul formațiilor de estradă și muzică ușoară, CLUJ (17—19 aprilie) Festivalul și colocviul național de folclor, BUCUREȘTI (5—20 aprilie) Salonul studențesc de primăvară. INTREPRI1EREA MIMĂ TIRED cu sediul în Brad, județul Hunedoara angajează de urgență. O mineri o ajutori mineri o muncitori necalificați in subteran Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Se asigură pentru nefamiliști cazare la dormitoare comune, iar pentru familiști, după cel mult un trimestru, apartament in orașul Brad. radiol BUCUREȘTI MARȚI 31 MARTIE 1970 PROGRAMUL 15.00 Radio școală. 15.25 Compozitorul săptămînii — Edvard Grieg. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Ce e nou în judetul nostru. Brăila — martie 1970. 16.50 Patrie, pămînt minunat — program de cîntece. 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 17.30 Concert de muzică populară. 18.10 Radiosimpozion. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Constantin 8obescu. 20.10 — 365 de cîntce. 20.20 ARGHEZIANĂ. „Steaua iarbă". 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Memoria pămîntului românesc. 21.30 Solista serii — Dorina Drăghici. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Pagini din opera „Păcală" de Sabin Drăgoi. 15.30 Radio publicitate. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Muzică de balet de Mihail Jora. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Muzică ușoară de Nicolae Kirculescu și Laurențiu Profeta. 17.35 Emisiune literară 18.00 Varietăți muzicale. 18.30 Curs de limba franceză. Ciclul ill lecția a 9-a (reluare). 18.50 Varietăți muzicale — continuare. 19.30 Ediție radiofonică. IOAN SLAVICI .ocul lui Ioan Slavici în literatura română. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Suita a III-a de Ion Dumitrescu. 20.25 Comandantul de pionieri. 20.40 liedul de la Schubert la Hugo Walt Fragmente din Ciclul de lieduri op. 39 de Robert Schumann. 21.05 Selecțiuni din opere românești. 21.20 Cîntecul din amurg. George Gershwin. 22.00 Cîntece de dragoste — muzică ușoară. 22.30 CADRAN. 22.50 Piese corale de Zeno Vancea 23.05 Dinu Lipatti și maeștrii săi. 0.10—1.00 Panorama marilor orchestre. Filarmonica din Leningrad. MIERCURI 1 APRILIE 1970 PROGRAMUL I Muzica dimineții. Gimnastică.9.30 Muzică și actualități. Radiojurnal. Viața cărților. Curs de limba germană. Ciclul HI secția a 9-a. Vreau să știu (emisiune de știință s tehnică pentru școlari). Muzică ușoară de Mălineanu. File din istoria cîntecului românesc. Sfatul medicului. Proiecția auzului i cei ce lucrează în încăperi cu zgomot intens. Flow de primăvară — muzică ușoa. Șfiinta la zi. Tn*1 Inire cu melodia populară $i inter pscul preferat. Radiojurnal. Avanpremieră cotidiană. Cîntă Mireille și Constantin Drăghici. 5.05 5.45 6.05 7.00 9.30 10 10 10.30 11.05 11.20 I 45 12.00 12.25 19 90 13.00 13.10 13.22 13.45 Muzică populară interpretată de Rozalia Mesaros, Nicolae Bouleanu și Grigore Filipoiu. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Radio publicitate. 14 50 Jocuri feciorești. PROGRAMUL II ]7y ° 0 ° 5 6.10 Program muzical de dimineață. 17.30 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 17.45 7.10 Program muzical de dimineață. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 18.00 8.25 Mari interpreți — Pablo Casals. 18.20 9.00 Melodii populare interpretate de Ica 19.15 Blidaru. 9.10 Curs de limba germană. Ciclul II, lec 19.30 oia a 9-a. 9.30 Suita „Pe plaiuri moldovene" de Dumitru Stancu. 21.00 9.45 Matineu de operă — „Samson și Da 21.05 lila" de Saint-Saăns (fragmente). 11.00 Cîntece și jocuri populare. 21.20 11.30 Muzică ușoară pentru toate vîrsteler 21.30 12.03 Avanpremieră cotidiană. 9. 40 12.15 Concert de prînz. 13.03 Noi înregistrări realizate în studiourile noastre. 13.30 Unda veselă (reluare). 6.00 14.03 Geneza și evoluția muzicii popular 6.03 românești (III). _ 6.30 14.30 Cîntece de ieri, interpreți de azi. 6.40 14.55 Știința la zi. 7.00 IAS 1 MARȚI 31 MARTIE 1970 PROGRAM DE SEARA Buletin de știri. Estrada zilei. Pe teme cetățenești. La microfoni soliști și formații de amatori. Descriptio Moldaviae. Cîntecul care mi-e drag. Soliști români de operă : Aneta Pavalache și Nicolae Sasu. Teatru la microfon „Cazul Maurizius", de Jakob Wesserman. Dramatizare de Dumitru Popa (premieră). Buletin de știri. Voci din fonoteca de aur. ■ Octavian Goga recitînd poemul „Oltul". Jazz...concert. Cinemeridian. Jazz...concert. MIERCURI 1 APRILIE 1971. DOGRAMUL I Buletin de știri. Matineu muzical. Emisiune pentru sate. Drag mi e locul românesc. Informații și muzică. Marți 31 martie 1970 m mfFmxrlb EDMEI Sentimentul umanitar nu poate fi înșelat! Grefierul face apelul. Răspundă deținutul SIRCA A. IOAN, asistat de un apărător din oficiu. Prin cererea făcută, Sîrcă solicită instanței contopirea a două pedepse, una de 25 ani închisoare și una de 15 ani închisoare, ambele rezultate prin comutarea din pedeapsa de muncă silnică pe viață, aplicată în două rînduri, pentru multiple crime de omor cu premeditare, comise cu ani în urmă. Sala de ședințe a Tribunalului județean este plină. Cu toate acestea nu se simte nici o mișcare, nici un zgomot. Procurorul expune, pe scurt, situația de fapt: „Sîrcă A. loan a fost condamnat, la muncă silnică pe viață, făcindu-se vinovat de săvîrșirea a 12 crime de omor cu premeditare, tot atîtea delicte de violentă contra pudorii și tîlhării. După 2 ani de detenție, în 1945, prin diferite mașinațiuni violene, reușește să evadeze și-și începe din nou activitatea criminală, asasinînd alți 9 tineri. Pentru aceste fapte a fost din nou condamnat în 1948, la muncă silnică pe viață, pedepsele comutîndu-se la 25 și respectiv 15 ani închisoare, ca efect al legilor ulterior apărute". Procurorul cere respingerea contopirii, în cauză nefiind date condițiile cerute de lege. Răsfoim dosarul și dăm peste ordonanța judecătorului de instrucție, care a instrumentat cauzele: „Bestia dormea noaptea în case părăsite și distruse, iar ziua se plimba pe la periferiile orașelor, pentru a nu cădea în mîinile organelor de urmărire (...). In timpul actului de inversiune sexuală, monstrul își strîngea de gît victima și nu-i dădea drumul din mîini pînă cînd nefericitul tînăr se stingea în cele mai groaznice chinuri. Apoi îl dezbrăca, iar hainele le vindea în bîlciuri (...). Cînd criminalul își mărturisește fărădelegile sale, nu are nici un fel de remușcare, parcă ar povesti ceva fără importanță". Asasinul, această creatură hidoasă, care a luat viața a 21 de tineri, după ce prin forță i-a determinat să accepte actul de inversiune, se află din nou în fața instanței. Are 27 de ani de detenție. E bolnav. A împlinit de curînd vîrsta de 60 ani. Vrea contopirea pedepselor, pentru a i se scurta timpul de detenție. Vrea, cu alte cuvinte libertate, viață. Numai că legea cîntărește bine lucrurile. Cererea nu poate fi admisă. A ucis. A ucis 21 de tineri. Șt. PIERSIC S. LUNGU de in legătură cu aplicarea experimentală a noului sistem îmbunătățit salarizare și majorare a salariilor LA CimCRM ȘTEFAN A. CANCEL, din comuna Faraoani . După efectuarea stagiului militar s-a încadrat în termen de 90 zile la o unitate și ulterior a plecat încadrindu-se ca nou angajat la alta, își menține continuitatea in muncă în aceeași unitate ? » Dacă, după efectuarea stagiului militar, v-ați încadrat la o unitate și ulterior v-ați angajat la cerere la alta, aveți întreruptă continuitatea în muncă in aceeași unitate. ION BOLOGA din Bacău . I s-a desfăcut contractul de muncă la cererea sa și încadrîndu-se la altă unitate i s-a acordat ajutorul pentru incapacitate temporară de muncă în cuantum de 50 la sută. S-a procedat legal ? Ajutorul pentru incapacitate temporară de muncă se calculează, potrivit prevederilor 1905 cu modificările Hotărîrii 880 aduse prin H.C.M. 1356/1968, în procente din salarul tarifar lunar pe baza vechimii neîntrerupte în muncă. Pînă la doi ani vechime neîntreruptă, cum este cazul dv., ajutorul se acordă un cuantum de 50 la sută din salariul tarifar lunar. VLADIMIR NICOLAU din Tg. Ocna . Care este modul de acordare a gradațiilor in urma aplicării noului sistem de salarizare in unitățile sanitare ? Potrivit prevederilor H.C.M. 2351/ 1969 și regulamentului Ministerului Sănătății, gradația la funcțiile personalului superior, mediu, auxiliar, sanitar și tehnico-administrativ, constituie instrumentul prin care se diferențiază salariile tarifare de încadrare a angajaților ce ocupă aceleași funcții, în raport cu calitățile lor personale caracterizate prin experiență, capacitate profesională, spirit de inițiativă, operativitate în muncă, calitatea lucrărilor efectuate, conștiinciozitate în realizarea sarcinilor și contribuția adusă la îmbunătățirea activității întregului colectiv de muncă. Gradația dv. s-a stabilit deci în baza acestor criterii în urma propunerilor făcute de către comisia constituită în acest scop și aprobate de conducătorul unității prin decizia dată. Dacă sînteți nemulțumit puteți face contestație la conducerea unității, care are obligația să analizeze și să soluționeze cererea dr. SIMION DIACONU și BACILA PAVEL din Balcani . După aplicarea noului sistem de salarizare cum se face încadrarea in categoriile de salarizare ? In anexa II l la H.C.M. 914/1968 se prevede că cele opt categorii de salarizare existente, se reduc la șase. Categoriei a opta, veche, îi corespunde categoria a șasea nouă. Comisia de încadrare din întreprindere trebuie să tină seama la încadrarea făcută de categoria de lucrări pe care le efectuați, în cazul în care încadrarea dv. nu s-a făcut în condițiile arătate puteți face contestație la conducerea unității. MARIA C. ȘTEFANESCU din Bacău : Dacă la cererea sa, s-a transferat, in urma căsătoriei, în Bacău, unde soțul are domiciliul, își menține vechimea neîntreruptă în aceeași unitate ? Potrivit prevederilor pet. III din anexa a VII-a la H.C.M. 914/1988, numai angajatul care s-a transferat la cerere pentru a-și urma soțul transferat în interesul serviciului, în altă localitate, beneficiază de vechimea neîntreruptă în aceeași unitate. Cum dv. nu îndepliniți condițiile arătate- aveți vechimea întreruptă în aceeași unitate, la data transferării. ION ACATRINEI din Moinești : La ce spor de vechime are dreptul ? Din cele arătate de dv. în scrisoarea trimisă rezultă că, în prezent, vă încadrați în grupa de vechime neîntreruptă în aceeași unitate, de la 15-20 ani, pentru care se acordă un spor la salariu de nouă la sută pentru angajații ce lucrează în subteran și șapte la sută pentru cei ce lucrează la suprafață. Perioada cît au efectuat stagiul militar nu se include în calculul vechimii.