Steagul Roşu, martie 1970 (Anul 25, nr. 5307-5332)
1970-03-26 / nr. 5328
Paff. 2 Schela de extracție Moinești primit Diploma de întreprindere evidențiată pe ramură Certificatul autentic maturizat și Un prim moment. La finele anului 1989, în bilanțul activității Schelei de extracție Moinești sunt înscrise realizări deosebite la toate capitolele. Planul producției globale este îndeplinit în proporție de 101,1 la sută, cel al producției marfă cu 101,1 la sută, productivitatea muncii însumează creștere de 1,5 la sută. De asemenea, economiile obținute la prețul de cost depășesc însăși prevederile angajamentului asumat în întrecerea socialistă, volumul lor fiind de 4.130.000 lei, din care rezultate din efort propriu 3.660.000 lei. Miile de tone de țiței extrase peste plan, importantele cantități de gaze obținute în plus față de prevederi, toate celelalte succese oglindesc entuziasmul, dăruirea cu care petroliștii moineșteni s-au integrat în efortul comun pentru îndeplinirea exemplară a obiectivelor stabilite de partid. Al doilea moment. Miercuri — 25 martie a. c. orele 17. In aplauzele asistenței, alcătuită din cîteva sute de petroliști — muncitori, ingineri, tehnicieni, maiștri, care și-au dat întîlnire la Clubul „23 August" din Moinești, tovarășul ION GHEORGHE — vicepreședinte al Biroului executiv al sindicatelor pe ramură, înmînează tovarășului ing. Gheorghe Barbălată — președintele Comitetului de direcție și directorul schelei moineștene Diploma de întreprindere evidențiată pe ramura petrol-chimie pentru rezultate deosebite obținute în întrecerea socialistă desfășurată pe parcursul anului trecut. Exprimîndu-și satisfacția față de înalta apreciere acordată strădaniilor depuse de colectivul schelei, ing. Gheorghe Barbălată a asigurat că fluxul rezultatelor meritorii va fi la fel de puternic că noi succese vor continua să se adauge în graficele de producție. Anul 1970 va constitui un autentic certificat al maturității colectivului, îndemnuri la o activitate superioară au fost adresate de tovarășii ing. Nicolae Roșca — directorul Direcției geologie din cadrul Ministerului Petrolului și ing. Iulian Cohn — directorul general al G.I.F.E.T. Moinești, care au accentuat asupra importanței pe care fiecare întreprindere ce intră în componența grupului trebuie să o acorde valorificării superioare a tuturor rezervelor de care dispun, creind astfel posibilitatea încadrării depline în imperativele prezentului. N.R. De la tovarășul Nicolae Necula — secretarul Comitetului de partid al Schelei Moinești, ne parvine o veste îmbucurătoare : planul primului trimestru a fost îndeplinit încă de pe data de 25 martie ,la indicatorii gaze utilizabile, gaze comerciabile și gazolină, iar la țiței se estimează îndeplinirea planului trimestrial în ziua de 28 martie. De asemenea, în primele două luni, din angajamentul anual asumat la prețul de cost — în valoare de 1.400.000 lei, au fost deja obținuți 223.000 lei, iar productivitatea muncii, prevăzută a spori cu 0,5 la sută înregistrează, în aceeași perioadă, o creștere de 1,4 la sută. Iată, deci, că petroliștii schelei moineștene se apropie, încă de pe acum, de podiumul fruntașilor anului 1970. Le dorim succes deplin. Mihai BUZNEA Un II Dorado al plingerii (Urmare din pagina I) altădată ai acestor meleaguri, vînatorii acoperiți cu piei de guanaco, cu fața vopsită în roșu, cu inimile desenate pe fată, cu părul vopsit în alb așa cum i-au întîlnit navigatorii lui Magellan. De la ei, de la strămoși, indienilor de azi le-a rămas o singură moștenire : sărăcia. Un jalnic grup de alcatufi din insulele verzi ale portului Eden care în uniforme ponosite dăruite de marinari folosesc și acum cuțitul de scoică, cîteva triburi rătăcitoare de Gna ce ung și acum genunchii copiilor cu sînge de guanaco, păstori, muncitori la întreprinderile petroliere, sînt puținii locuitori ai acestor pămînturi neroditoare acoperite de ceață veșnică, furtuni năpraznice și ploi torențiale. Aici, natura a adunat toate vitregiile pămîntului pe care omul le-a consemnat în denumiri sugestive . Portul Foametei, Insula Dracului, Golful Dezolării, Golful Mortului, Stînca Răposatului dean. Marinarii care se încumetă să înfrunte uriașele talazuri din Golful Kawasaka povestesc despre ghețarul plutitor mînat de o nălucă ce le amenință drumul, de oamenii care păzesc vreun far singuratec pe niște stînci la care ajungi cu scări, murind de foame pînă la sosirea vreunei nave, despre emigrarea unor deținuți din închisoarea de la Ushuaia, tîlhari și criminali care se ascund pe aceste insule, despre oamenii cărora singurătatea le-a luat graiul și memoria. Printre nenumărate canale și fiorduri se găsesc văi minunate și pășuni bogate, dar nelocuite. Și puțini știu de ce pe aici, printre cimitire întregi de balene, cuibare de caiquenos Clădite pe nisipurile negre aurifere, printre tufe bogate de matos negros — arbustul nefolositor cu crengi subțiri și golașe, cu măduva seacă și poroasă, răbdător la pustietăți — au trecut doar căutătorii de aur și vînătorii de papiști (prețioasa piele a puilor de foc) vînați chiar la naștere! Pămînt al nimănui pînă în 1881, după această dată arhipelagul Țara de Foc, el aparține acum Argentinei și Chile care deschid aici întreprinderi petrolifere (compania chiliana „Brown Menendez“ extrage anual 2 milioane m3 petrol), ferme pentru creșterea animalelor și un mic paradis pentru vînătorii de blănuri prețioase. Lungul șirag al Anzilor cordilieri se continuă fărîmițati în insulele de dincolo de strîmtoarea Magellan pînă la cea mai de sud — Insula Navarino, pămînt în dispută între Chile și Argentina, o întindere de zăpadă în care aurora australă strălucește într-un albastru diafan. Aici Canalul Beagle se zbate ca un balaur înlănțuit între Atlantic și Pacific primejduind soarta pescadoarelor ce s-ar aventura pe aici. Pentru că în aceste canale, strîmtori și golfuri cu veșnicele furtuni șî cețuri nu se încumetă să treacă multe nave iar comunicația dintre ele și continent se face cu avioanele. Poate din aceste motive indienii veniți de pe continent, sau poate din Polinezia, nu au mai îndrăznit să se lupte cu valurile, rămînînd aici la marginea mării, vrăjiți de apele ei fosforescente. Dar sărăcia, ploile și furtunile le-au împietrit inimile, furîndu-le și ultimul zîmbet de pe buze. Ei spun că aici e capătul pămîntului, cu oamenii hărăziți să se lupte cu nălucile și stihiile mării ca să supraviețuiască. ASPECT DIN SALA MAȘINILOR DE PRESAT DE LA FABRICA DE CONFECȚII DIN BACAU. FOTO : C. BURSUC In miezul activității didactice Din a doua jumătate a anului trecut, organizațiile de partid din școlile de toate gradele iși exercită dreptul de control — acordat la cel de-al X-lea Congres al partidului — asupra activității conducerilor administrative. Extinderea experienței ciștigată in această perioadă, înțelegerea semnificației aplicării dreptului de control atribuit organizațiilor de bază din școli și mai ales înlăturarea și prevenirea acelor forme și procedee fară putere de dinamizare, au determinat lăudabila inițiativă a Comitetului municipal Bacău al P.C.R. de a organiza recent un util SCHIMB DE EXPERIENȚĂ Abordînd tema „Modalități de exercitare a dreptului de control asupra activității conducerilor administrative“ schimbul de experiență, cu secretarii organizațiilor de partid din școli, a dezvăluit uinele metode deosebit de valoroase. Cîteva dintre ele se cuvine a fi reținute. — Organizația de partid din Școala generală nr. 3 spunea printre altele prof. Eleonora Niță, a înțeles dreptul de control asupra activității conducerii administrative ca o sporire a obligațiilor, atribuțiilor și răspunderilor sale pentru aplicarea corectă și la timp a hotărîrilor de partid și de stat, în vederea continuei perfecționări și modernizări a învățămîntului, a realizării exemplare a sarcinilor cu caracter instructiv-educativ. Aceasta se constată în toate acțiunile pornind de la întocmirea planificării muncii și pînă la aplicarea măsurilor elaborate în vederea elucidării neajunsurilor constatate, întocmită pe baza cunoașterii întocmai a realităților existente la un moment dat, a consultării membrilor de partid din toate „verigile“ procesului de învățămînt, planificarea muncii cuprinde sarcinile imediate și de perspectivă cele mai stringente a căror rezolvare, evită subordonarea sau absolvirea conducerii școlii de sarcinile ce-i revin pe această linie, vădind unirea eforturilor în atingerea unui obiectiv comun • ridicarea conținutului învățămîntului. Ne-am stabilit ca obiectiv, bunăoară, controlul pregătirii profesionale și politicoideologice a fiecărui cadru didactic. în acest scop, în perfectă înțelegere cu conducerea școlii, un colectiv format din membri ai biroului organizației de bază, directorii școlii, responsabilul cu munca metodică din școală, comandantul de pionieri a asistat la clasă un număr mare de cadre didactice, diriginți, a participat la activitățile organizației U.T.C. și de pionieri. Constatările făcute cu acest prilej au constituit subiectul unor dezbateri în întreg corpul profesoral, pe baza concluziilor desprinse stabilindu-se direcțiile de acțiune pentru conținută ridicare a pregătirii profesionale și politico-ideologice a tuturor profesorilor și învățătorilor. La unele discipline, bunăoară, profesorii lipseau motivat sau nemoxtivat de la mai multe ore, ceea ce făcea ca elevii să fie obligați să acumuleze un volum mare de cunoștințe într-un timp scurt, să li se dea des extemporale ori să fie verificați „fulger" asupra însușirii cunoștințelor și notați fără discernămînt, în toate cazurile conducerea școlii a intervenit cu promptitudine. Același lucru s-a constatat și la Grupul școlar profesional și tehnic unde organizația de partid și-a sporit considerabil răspunderea față de sarcinile majore, specifice acestor unități, preciza printre altele prof. Cecilia Pintilie. Organizația de partid din școală purtînd aceeași răspundere față de aceste sarcini, ca și conducerile celor două unități din cadrul grupului, acționează prin mijloacele de care dispune pentru îndeplinirea exemplară a lor. Astfel în adunarea generală s-a analizat, pe baza unui studiu făcut în prealabil de către un colectiv de comuniști, din care n-au lipsit directorii școlii, „Preocuparea existentă pentru îmbunătățirea activității practice la ateliere, întreprinderi și șantiere“. Dezbaterile s-au încheiat cu un judicios plan de măsuri, a căror îndeplinire este urmărită pas cu pas. Acționîndu-se pe baza unui plan de investigare a cerințelor spirituale, politice, a cunoașterii profilului moral al elevilor, aici se organizează o gamă bogată de manifestări cultural-educative renumite prin conținutul și atractivitatea lor. Organizația U.T.C. din școală își îndeplinește cu prisosință rolul său educativ. — Cu condiția să posede forța și autoritatea necesară, a sporirii continue a competenței ei — intervine profesorul Panait Oprea, secretar al organizației de partid vreme de 18 ani fără întrerupere. Faptul că cei 19 comuniști de la Liceul nr. 1 sunt cadre cu calități profesionale, politice și morale deosebite determină o mare capacitate de influențare în problemele cheie. Punctul de vedere al organizației de partid, însușit întotdeauna de către conducerea școlii, este transmis întregului colectiv, în primul rind, prin exemplul personal. Nici un aspect al activității didactice nu rămîne în afara sferei de influență a organizației de partid, atît în direcția transmiterii cunoștințelor, cît și a asigurării condițiilor însușirii lor. Urmărim, în primul rînd, cum prind viață sarcinile ce decurg din Directivele C.C. al partidului, Legea învățămîntului, măsurile privind perfecționarea continuă a procesului instructiv-educativ, dacă conducerea școlii respectă legalitatea socialistă. Este aceasta în interesul comun al organizației de partid, al conducerii școlii, al calității învățămîntului. Am consemnat citeva forme și metode de aplicare a dreptului de control de către unele organizații de partid din școlile băcăuane asupra conducerilor administrative . Invităm pe această cale și pe alți secretari ai organizațiilor de partid din școlile județului să-și spună opinia, să ne împărtășească din experiența muncii lor, în scopul generalizării metodelor înaintate. M. RUSU Schimb de experiență: „Cum își exercită dreptul de control organizațiile de partid din școli ?“ Prietenul de la catedră (Urmare din pagina I) clale, pedagogie etc. Astfel, din cei 14 studenți pe care-i are în grupa, sa, din anul al III-lea Istorie-geografie, lect. univ. Iulia Văcărașu, 10 sunt în cercul de geografie economică, împreună au lucrat la întocmirea monografiei comunei Răcăciuni. „De multe ori — ne relatează lect. univ. I. Văcărașu, studenții din grupa mea mă solicită să le dau indicații în plus în privința metodologiei cercetării, îmi dezvăluie aspecte interesante din satul lor natal. De aici și pînă la confesiuni personale nu-i decît un pas. Și caut, atît eu, cit și colegii mei de catedră, să fiu cît mai receptivă, chiar în asemenea situații“. Lect. univ. Stela Rusu ne amintea că, împreună cu studenții din grupa pe care o conduce, a asistat la o oră de botanică, la clasa a V-a (deși membrii grupei nu fac încă practică pedagogică- fiind în anul I). „Apoi — își amintește Interlocutoarea noastră — am continuat printr-o plimbare pe aleile unui parc, discutînd, foarte liber, despre școală, despre munca profesorului“. Din păcate, în constituirea grupelor de îndrumare individuală nu s-a apelat întotdeauna la preferințele studenților. Conf. univ. dr. M. Merțeanu vorbea chiar de „forme birocratice" în această direcție, printr-o repartiție din birou, de la secretariat. Cum se pot împăca țelurile acestei forme educative ai faptul că, de exemplu, conf. Tr. Cantemir i-a fost repartizată o grupă de 32 studenți (întreaga grupă de studii 411, anul I Filologie). Curios este că dînsul nici nu are cursuri la anul I (!?!). Oricât de binevoitor ar fi cadrul didactic prea multe lucruri nu se pot realiza în astfel de condiții. „Tovarășul profesor vine și ne întreabă dacă avem probleme deosebite — ne relatează Gh. Grosu, unul din studenții grupei. La noi, însă, toate sunt bune, toate merg minunat. N-avem probleme“ (!?!). E evident că în aceasta situație nu s-a realizat acea comuniune sufletească necesară. Iar vina nu aparține nici studenților, nici profesorului. O altă fațetă a lucrurilor am mai desprins-o din discuțiile avute și cu alți studenți (Maria Pîslaru, gr. 322, anul al II-lea Istorie-geografie ; Viorica Grigoriu și Gheorghe Alistar, gr. 42, anul 1 Filologie), în conștiința acestora, discuțiile purtate cu cadrele didactice, în cadrul grupelor de îndrumare individuală nu se deosebesc prea mult de ședințe. Ce întreprind în plus în grupă fauă de o ședință la A.S., nu ne-au putut spune precis. Credem că acest mod de a privi lucrurile impietează însăși ideea de la care s-a pornit in formarea grupelor de îndrumare individuală. Nu alt gen de ședințe, ci, după cum afirma și lect. univ. Stela Rusu, muncă diferențiată de la student la student Șantierul 144 Bacău angajează pentru lotul Focșani și Roman SUDORI AUTOGENI categoria 4- ELECTRICIENI categoria 4—6. Se asigură cazarea gratuit și masa la cantină contra cost/ Informații la telefon 14393;6. !!■ [UNK] [UNK] STEAGUL ROȘU In căutarea timpului pierdut (Urmare din pagina I) cnele vitale ale investiției se află în suspens. Furnizorii interni și cei externi — ne referim la cei cu care, totuși, au fost încheiate contracte pentru livrarea de furnituri, nu se prea grăbesc să-și respecte obligațiile. Utilajele primite sînt în cantități infime ; altele așteaptă să fie montate pentru că încă nu se încadrează în ciclul prevăzut; constructorul — șantierul 1 al I.S.C.M. din Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej nici el nu se prea îndeamnă, lăsînd neatacate unele lucrări care l-ar scuti mai tîrziu de emoții. Unde este experiența altor situații ? Și încă e bine — spun unii, arborând o doză cam mare de siguranță. Ce se va face dacă vor continua să întîrzie livrările, este o chestiune incertă. Se știe doar că în luna aprilie se va înregistra o stagnare aproape totală, iar pentru iunie — cînd instalația veche se va opri pentru revizia generală, timp planificat a se folosi la montajul principalelor utilaje, activitatea este, deocamdată, complet descoperită. Consecințele sunt mai mult decît evidente. Nici nu se putea altfel la un asemenea grad de „preocupare". Termenul de punere în funcțiune — devansat prin H.C.M. 1500/1970, din ultimul trimestru al anului în cel de-al III-lea trimestru a.c., cu siguranță că nu se va respecta, regăsindu-se în imposibilitatea realizării producției de cauciuc prevăzută în planul anual de producție al uzinei. Inventivi, însă, ca de fiecare dată, cei care poartă tresele de aur la G.I.P. Borzești au găsit soluția. O soluție comodă, chiar planul va fi îndeplinit. Cum ? Simplu ! Cele 5.000 de tone, cît trebuia să realizeze instalația, au fost defalcate, încă din prima zi a lunii ianuarie 1970, pe cele 3 linii care produc. Ingenios, nu ? Iată unde poate duce fantezia. Numai că înveșmântată fiind în străvezia mantie a comodității nu prea credem că va ține cuiva de cald. S-ar putea ca lucrurile să ia o întorsătură favorabilă, ceea ce nu s-a reușit pînă acum să fie rezolvat cu maxim de operativitate. O dorim și o așteptăm cu toții această metamorfoză. Dar dacă schimbarea nu se produce în ședințe ale consiliului de administrație și ale comitetului de partid de la grupul industrial au fost stabilite măsuri care să faciliteze ieșirea din impasul actual. Cine a determinat acest impas este, deocamdată, de mai mică importanță, cei în măsură avînd datoria ca cel puțin de acum încolo să mediteze și să acționeze ca atare. De asemenea, în una din recentele ședințe ale Biroului Comitetului municipal de partid Gh. Gheorghiu- Dej, problema esențială analizată au constituit-o tocmai investițiile — modul de încadrare în termene. Așteptăm efectele. Pînă la noi constatări, ne permitem o propunere : schimbați menuetul în alegro vivace. Folosiți mai bine dirijorul și orchestra. NTMHA MINIERA tebea cu sediul în Brad, județul Hunedoara angajează de urgentă: mineri o ajutori mineri muncitori necalificați în subteran Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Se asigură pentru nefamiliști cazare la dormitoare comune, iar pentru familiști, după cel mult un trimestru, apartament în orașul Brad. Joi 26 martie 1970 SPORT Astăzi, la Huhuși Start in cea de-a patra ediție a,Cupei primăverii" la handbal (feminin) După remarcabilul succes obținut recent, la Olomouc (Cehoslovacia), unde au ocupat, neînvinse, primul loc, handbalistele de la „Textila“ Buhuși se află angrenate, începînd de azi, într-o nouă și dificilă competiție : tradiționala «Cupă a primăverii», aflată la a patra ediție, în organizarea Asociației sportive „Textila“ Buhuși, turneul inaugurează oficial sezonul handbalistic de primăvară (în aer liber). Iată programul întâlnirilor 26 martie, ora 15,45 : deschiderea festivă , ora 16 : I.E.F S. — Rapid București (ambele din divizia A), ora 17 : Confecția București — Rulmentul Brașov (ambele din divizia A), 27 martie, ora 16 : Rulmentul — Textila Buhuși , ora 17 : Rapid — Politehnica Galați 28 martie, ora 16 : I.E.F.S. — Politehnica , ora 17 : Confecția — Textila. 29 martie, orele 9—12 : finalele ; ora 12,15 : închiderea festivă. „Textila“ — Buhuși — cîștigătoarea dificilei ediții de anul trecut — va folosi în acest turneu următorul lot de jucătoare : Em. Munteanu, Szekely, El. Aseroaie, V. Vieru, L.I. Stan, El. Păduraru, M Stoleru, C. Agoroaie, V. Scînteie, A. Vrînceanu, O. Mihalache, M. Simeria. Succes, fetelor ! I TELEVIZIUNE) JOI, 26 MARTIE 1970 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.05 Film serial. OLIVER TWIST (III). 18.35 Mult e dulce și frumoasă... 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Muzică distractivă. 19.30 Prim plan. Acad. Nicolae Teodorescu. 20.00 REFLECTOR. 20.10 Anunțuri — publicitate. 20.15 Stagiunea lirică TV. Premiera pe țară. GEAMGIII DIN TOLEDO. 21.05 Anunțuri — publicitate. 21.10 Centenarul lui V. I. Lenin. Trenul spre revoluție. Film documentar. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Actualități literare. 22.30 Avanpremieră. 22.40 Disc 70 — program prezentat de formația Casei de discuri „Electrecord“. 23.00 închiderea emisiunii. SRADIO 1 BUCUREȘTI JOI 26 MARTIE 1970 PROGRAMUL I 15.00 100 de legende românești. 15.30 Compozitorul sâptâmînii. 16.00 Radio jurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Din înregistrările Măriei Tânase. 16.30 Ce e nou în județul nostru. Brașov. 16.50 Mai mîndra tara noastră crește cîntece. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populara. 18.10 Orizont științific. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 GAZETA RADIO. 19.30 Saptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seara. 20.10 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Convorbirile de joi. 21.20 Muzică ușoară. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Mino Reitano. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe. 22.50 în ritm de dans. 23.10 întîlnire cu Gîgi Marga. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Concertul melodiilor de neuitat — muzică ușoară. 15.40 Radio publicitate. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Uvertura „Manfred" de Schumann. 16.40 Cronica muzicală. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Soliști de muzică ușoară. 17.35 Dicționar de literatură universală. 18.00 Varietăți muzicale. 18.30 Curs de limba rusă. 18.50 Varietăți muzicale — continuare. 19.30 Arte frumoase. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Concertul corului și orchestrei de studio a Radioteleviziunii. 22.10 Jazz. 22.30 Fonoteca de aur. 22.50 Muzică corală. 23.05—1.00 Opera secolului nostru. VINERI 27 MARTIE 1970 PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastica. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 ATENEU. 10.10 Curs de limba spaniolă. 10.30 Piese clasice în interpretări moderne. 11.05 Zece minute cu Ricardo del Turco. 11.15 Concertul pentru orchestră de coarde de Ion Dumitrescu. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.25 Muzică ușoară. 12.30 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii de Aurel Giroveanu. 13.45 La microfon Florica Bradu. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Radio publicitate. 14.50 Muzica populară. PROGRAMUL N 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari interpreți. 9.00 Zece minute cu clarinetistul Gheorghe Motoia. 9.10 Curs de limba spaniolă. 9.30 Corul Filarmonicii „Banatul" din Timișșoara. 9.45 Recital de operă, Nicolae Florei. 10.00 Matineu teatral. OPT FEMEI de R. Thot mas. 11.15 Muzică populară. 11.30 Fredonați cu noi. 12.03 Avanpremiera cotidiană. 12.15 Concert de prînz. 12.35 SAECULUM. Medalion Ion Pillat. 13.00 Concert de prînz. 13.30 Cartea științifică. 13.40 Selecțiuni din opereta „Ana Lugojana” de Filaret Barbu. 14.03 Cîntec și joc. 14.30 Muzică ușoară. 14.55 Știința la zi. IAȘI JOI. 26 MARTIE 1970 PROGRAM DE SEARA 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Ritmuri industriale românești. 17.45 Prelucrări de folclor. 18.00 Noi și elevii noștri. Elevul Aici. 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Cîntece de mase și jocuri populare. 19.30 jazz-ul în comentariu și sunet. Festinalul de jazz de la Milano 1969. 20.00 O ora cu tinerețea. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Concertul săptămâii. 21.30 SCENA. Ziua mondială a tineretului. 21.45 Refrene îndrăgite. VINERI 27 MARTIE 1970 PROGRAM DE DIMINEAȚĂ 6.00 Buletin de Știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Emisiune pentru sate. 6.40 De pe deal și de pe vale. 7.00 Informații și muzică. [cinema? MUNICIPIUL BACAU Muncitorul „GHICI CINE VINE LA CINA ?" (orele . 10,20 , 15 , 17,10 , 19,20 , 21,301. Vel. 12028. ’ " Flamura roșie : „CÂND SE AUD CLOPOTELE (orele 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,001. Tel. 11950. " Progresul : ULTIMA DRAGOSTE" (orele « 10.30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 , 20,30). Tel. 11377. Tineretului: „IDIOTUL" (orele 10,30; 15.30 ; 18,00 ; 20,30). Tel. 12939. MUZEU 1 MUNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale, strada Karl Marz nr. 2. Muzeul de artă. Calea Mărășesti nr. 20. Secția permanentă de artă modernă si contemporani. Muzeul de Istorie, strada Karl Marz nr. 25. Expoziție permanentă. MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Muzeul de istorie. B-dul Republicii ani deschis zilnic — cu excepția zilei de luni între orele 10—20. I PRAVESTII Muzeul sătesc. I lei Muzeele sunt deschise zilnic (cu excepția zii de lunii între orele 10—18. ) I EXPOZITÎÎN MUNICIPIUL BACAU > Galeriile de artă : Expoziția de tapiserie ti sculptură românească. ț Sediul Muzeului de istorie * Expoziția VH I memorativă A. D. Xenopol. Holul Teatrului de stat t Expoziția da acut* 1 reia a elevei Cristina Neagu. TG. OCNA 1 Galeriile de artă, strada Plo« nr. 1 j Expoziția de pictură, sculptură derafică românească deschisă zilnic (cu excepții zilei de luni) între orele 10—13 — 15—19. 1 COMUNA RACOVA ! Expoziție memorială Ion Borcea. " vremea"? Vremea devine schimbătoare și ușor instabilă în cursul după-amiezii. Cerul va fi variabil la temporar noros. Izolat se vor semnala ploi slabe temporare. Vîntul va sufla slab la moderat din sectorul vestic. Temperatura aerului va scădea ușor, maximele vor oscila între plus 14 și plus 18 grade, iar minimele între plus 2 și plus 5 grade. Pronoexpres Nr, 13 din 25 martie 1970 Extragerea I: 42, 26, 36, 30, 35, 20. Fond de premii 512.500 lei. Extragerea a II-a : 37, 16, 36, 15, 42, 29, 27, 26. Fond de premii 457.803 Lei.