Steagul Roşu, aprilie 1970 (Anul 25, nr. 5333-5358)

1970-04-08 / nr. 5339

M ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSIL­IULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXV — NR. 5.339 (6.8­ 18) MIERCURI 8 APRILIE 1970 4 pagini — 30 bani Suportul acțiunilor cetățenești de gospodărire și înfrumusețare. Indrăgirea localității în care trăim Primăvara este anotimpul gospodarilor și acest fapt îl face pe reporter să fie prezent și în ca­binetul de lucru al tovarășului VASILE ARDE­­LEANU, prim-secr­etar al Comitetului municipal Gheorghe Gheorghiu-Dej al P.C.R., primarul mu­nicipiului de pe Trotuș, cu scopul de a afla u­­nele obiective pe care edilii și le-au propus, în vederea desfășurării acțiunilor de gospodărire și înfrumusețare. — V-aș ruga să expuneți cîteva din obiectivele planului edilitar - gospodăresc din acest an, pe care cetățenii din Municipiul Gheorgh­e Gheorghiu-Dej și le-au propus să le realizeze prin muncă patriotică, precum și valoarea pe care o re­prezintă aceste obiective. — în acest an ne-am propus să realizăm o­­biective în valoare de peste opt milioane cinci sute de mii lei. Și, pînă la ora actuală, s-au rea­lizat deja circa 3 milioane. Sarcina numărul 1 a consiliului popu­lar este de a face ca orașul nostru să fie din ce în ce mai bine gospodărit, mai frumos, pentru a crea o ambianță cit mai agreabilă lo­cuitorilor municipiului, iar cei care-l vizitează să plece cu impresii plăcute. — Ce lucrări mai importante ale gospodăririi și înfrumusețării, stau în fața comitetului executiv al con­siliului popular municipal ? — în primul rînd, amenajarea parcului, care este un punct de agrement pentru cetățenii din oraș. Această acțiune este dată, de fapt, în grija organizației de tineret și suntem­ convinși că nu vor întîrzia să se vadă rezultatele. Pînă acum tinerii din orașul nostru au răspuns cu ento- Convorbire cu tovarășul Vasile ARDELEANU, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul Municipiului Gheorghe­ Gheorghiu-Dej ziașin la chemări. Totuși­, comitetul municipal U.T.C. ar trebui­ să dea dovadă de mai multă inițiativă tinerească. — Este cazul să amintesc și de amenajarea com­plexului sportiv, care cuprinde terenuri­ de hand­bal, fotbal,volei...La ora actuală ne străduim să terminăm sala de box și lupte, unde, se acțio­nează și prin muncă patriotică. Aș­­ vrea să revin la punctele de agrement.. Ne-am propus să­ ame­najăm mai bine plajele de pe rîul Cașin și la­cul Belei. Tot pentru recreere ne propunem să amenajăm o altă zonă plină de pitoresc, în afa­ra orașului, la Bogdana. De altfel, duminica, mulți cetățeni își petrec timpul aici. — Trebuie să remarc că orașul nostru dispune de o suprafață mare de spații verzi. Aceasta a impus luarea unor măsuri de­­ comun acord cu deputații, comitetele de cetățeni și asociațiile de locatari, astfel ca fiecare să aibă grijă de cură­țirea și întreținerea acestor spații. De­ altfel, pînă în prezent, a fost curățată o suprafață de 80 de hectare. Au fost cărate circa 600 tone pămînt ve­getal care a fost pus la dispoziția cetățenilor, pr­­nvind ca ei să-l împrăștie, să facă ronduri, să în­grijească straturile, florile. Această lucrare este deja terminată. Duminica trecută am completat această acțiune gospodărească. — Alte acțiuni de muncă patriotică s-au realizat în această primăvară ? — Zilnic au loc acțiuni. Grupuri de cetățeni lucrează cu plăcere, în jurul blocurilor, în timpul lor liber. Cu­ privește acțiunile mai mari, noi am organizat patru ieșiri de amploare. Cea mare acțiune a noastră a fost în ziua de mai 29 m­artie, când un număr de peste 3.000 de cetă­țeni au lucrat pentru realizarea obiectivelor gospodărești, în­ această perioadă s-au plantat peste 1.200 de arbuști, tei, brazi, tuia, castani — în special castani.­­ Peste ani, locuitorii își vor pu­tea numi municipiul „ORAȘUL CU CASTANI". Există deci o notă de ro­­mantinsm în liniile de perspectivă după care acționează edilii și cetă­țenii. — Un romantism activ, generat de dragostea pentru localitatea în care trăim. Aș vrea să mai adaug și faptul că în cadrul municipiului a fost lansată și o chemare pentru înfrumusețarea orașului. Inițiativa aparține asociației de lo­catari nr. 26, care vizează­­ întreținerea și pa­voazarea casei scărilor de la blocuri, păstrarea și respectarea spațiilor verzi, curățenia din ju­rul fiecărui bloc, plantarea de pomi și flori. A­­sociația respectivă a organizat cu acei cetățeni din bloc, care sunt meseriași, o echipă obșteasca ce efectuează unele lucrări,de amenajare și în­treținere. Membrii acestui colectiv sunt salariați Roni CACIULARU ( Continuare in pagina a III-a) In desfășurarea campaniei agricole Calitate și ritm alert Bîrsănești Responsabilități majore in APLICAREA COMPLEXULUI DE MĂSURI ANTIEROZION­­ALE în județul Bacău, datorită condi­­țiilor­ xte­relief, climă și sol, proble­ma gospodăririi terenurilor arabile situate în pantă și valorificarea a­­cestora, prezintă o importanță deo­sebită pentru dezvoltarea în pers­pectivă a agriculturii. Fiind în per­manență supuse degradării prin e­­roziune, pe aceste terenuri trebuie aplicate neîntîrziat măsuri care să aibă drept rezultat conservarea și au terminat insămințatul culturilor din prima epocă, C.A.P.: In cursul zilei de ieri cooperatorii din Bîrsă­nești, ajutați de mecanizatori, au încheiat semă­natul culturilor din prima epocă. Au fost însă­­mînțate 100 ha cu ovăz, 20 ha cu mazăre, 90 ha in pentru ulei, 10 ha borceag masă verde, 10 ha sfeclă furajeră și s-au plantat­­ 40 ha cu cartofi. Tot in ultimele zile au fost pregătite pentru în­­sămînțatul porumbului 100 ha teren. Și în sectorul vitipomicol lucrările sînt mult avansate. (Continuare în pagina a IlI-a) ridicarea potențialului lor productiv. Proiectul programului de îmbu­nătățiri funciare și gospodărirea a­­pelor, aprobat de recenta Plenară a C.C. al P.C.R., pune în fata tuturor lucrătorilor din agricultură sarcini deosebit de importante în scopul prevenirii și combaterii eroziunii solului. în concluziile comisiei pen­tru agricultură și silvicultură a C.C. al P.C.R. se apreciază că pînă în prezent acțiunea a fost subesti­mată, făcîndu-se prea puțin în a­­cest sens. Deși se cunoaște de către condu­cerile cooperativelor agricole de producție că atît eroziunea de adîn­­cime, cit și cea de suprafață contri­buie la scăderea continuă a fertili­tății solurilor, totuși din cele peste 110.000 hectare (proprietate obșteas­că) supuse eroziunii, lucrări antiero­­zionale nu s-au executat decit pe 20.000 hectare. Or, analizîndu-se producțiile obținute în ultimii ani de unitățile agricole situate în zonele Moinești, Ig. Ocna și în special in cele din bazinul hidrografic Berheci- Zeletin, se constată că principalele culturi — griul și porumbul — care ocupă aproape 80 la sută din supra­fața arabilă, dau producții ce nu depășesc 1.000 kg la hectar. Aceste rezultate ne îndreptățesc să afirmăm că în majoritatea cooperativelor a­­gricole ce dețin suprafețe mari de terenuri arabile în pantă nu se a­­plică o agrotehnică diferențiată și nu se întreprind acțiuni pentru fer­tilizarea lor corespunzătoare. Referindu-ne la unitățile din co­munele Izvoru Berheciului, Colo­­nești, Oncești, Bîrsănești, Helegiu și altele, se pune întrebarea: cum se poate justifica neaplicarea mă-Virgil PASCU, inginer șef, O.F.F.G.A.I.F. Bacău (Continuare în pag. a IlI-a) De data aceasta am apelat la serviciile șantierului de construc­­ții-montaje, lotul Bacău, al între­prinderii de rețele electrice. Voiam să-mi introduc în casă lumina e­­lectrică. Ca de obicei, obligațiile reciproce le-am consemnat într-un contract. Principala datorie mea: achitarea sumei de 2.000 lei, a costul lucrării, mi-am îndeplinit-o chiar de la început. Urma ca și cealaltă parte semnatară a con­tractului, respectiv șantierul de construcții și montaje, să-și res­pecte angajamentul asumat. La în­ceput se părea că cei de la șan­tier sînt oameni de cuvînt. Au ve­nit, au făcut măsurători, au adus materiale. Cîțiva muncitori au pur­ces apoi și la executarea lucrării. Mă bucuram că voi scăpa repede. Dar m-am înșelat. La puțin timp instalatorii și-au luat sculele și au plecat. Am crezut că se vor în­toarce curînd. Am așteptat o zi, o EZZ372HH3 săptămînă, o lună. Zadarnic însă. Văzînd că nu mai vin, m-am ho­­tărît să merg eu la ei. Și-am mers : o dată, de două ori, de nouă ori. Zadarnică și această strădanie. M-am­ rugat de tovarășii Nica, Pet­­cu și chiar de șeful lor, tovarășul Aniței. Fiecare îmi promitea, dar de venit nu a mai venit nimeni. A trecut o jumătate de an de la în­cheierea contractului, dar lumină în casă tot nu am. Nu înțeleg de ce, cu banii achitați, sînt nevoit să pierd vremea și să-mi rup pin­gelele, rugîndu-mă de cei de la șantier să execute o lucrare pe care, conform contractului, sînt o­­bligați să mi-o facă. (Din sesizarea adresată redacției de Petru Popa din Mărgineni — Bacău). Am mers pe urmele acestei se­sizări. De la conducerea șantieru­lui am aflat că cele relatate cores­pund realității. Dar știți cum a mo­tivat tovarășul Ichim, șeful șantie­rului, nerespectarea contractului ? „Electricienii care s-au dus să facă branșamentul nu l-au găsit pe ce­tățean acasă“. Poate fi admisă oare o asemenea scuză ? Este greu de­­ crezut că timp de șase luni de zile Petru Popa nu a mai dat pe acasă. De menționat că el nu a fost anunțat în prealabil nici o dată de sosirea electricienilor. Nu consideră oare conducerea între­prinderii că este timpul ca și în a­­cest caz să se facă „lumină“ . Constantin BARBU în cooperativele agricole de producție, pregătirea terenurilor pentru insă­­mînțat se face intr-un ritm alert, respectindu-se riguros indicațiile spe­cialiștilor. Foto. C. BURSUC leri’la ***** Festivitate cu prilejul 99 Zilei sănăt­ ­eni după-amiază a avut loc în sala Teatrului de stat din Bacău, în pre­zența a numeroase cadre medico-sa­­nitare, o adunare festivă consacrată „Zilei sănătății“. La festivitate au participat tovară­șii: GHEORGHE ROȘU, prim-se­cretar al Comitetului județean Ba­cău al P.C.R., președintele Comitetu­­­­lui executiv al Consiliului­­ popular județean, Victor Enășoae, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., Aurel Ilie Calimandric, vice­președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Du­mitru David, secretar al Comitetu­lui municipal Bacău al­ P.C.R. și Gheorghe Timofte, prim-vicepreșe­­dinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bacău. Desch­izînd festivitatea, tovarășul Ioan Prodan, secretarul Comitetului de partid al unităților sanitare din municipiul Bacău, a dat cuvîntul to­varășului Gheorghe Roșu, care, din partea Biroului Comitetului județean Bacău al P.C.R. și a Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular județean, a adresat un card salut cadrelor me­­dico-sanitare din municipiul și ju­dețul, Bacău, cu prilejul „Zilei sănă­tății“. După ce a felicitat pe sluji­torii din domeniul asistenței medico­­sanitare, vorbitorul a relevat preocu­parea partidului și statului pentru crearea de condiții tot nostru mai bune privind asigurarea sănătății oa­menilor muncii de pe cuprinsul pa­triei, întreaga politică a partidului și statului nostru — a spus tovarășul Gheorghe Roșu — este orientată spre ridicarea continuă a bunăstării poporului, spre satisfacerea cerințe­lor materiale și spirituale ale­ cetățe­nilor, pentru prosperitate și fericire, ocrotirea sănătății fiind, desigur, latură importantă­­ a bunăstării omu­­­lui. Directivele Comitetului Central al partidului nostru cu privire la îm­bunătățirea asistenței medicale a populației din Republica Socialistă România au trasat cu claritate sar­cinile ce trebuie să stea­ în fața între­gului front al „halatelor albe“, obiec­tivele majore privind șimodernizarea continuă și perfecțion­ea rețelei sa­nitare, urmărindu-se totodată realiza­rea unui mai pronunțat climat de dis­ciplină, corectitudine și grijă față de om în activitatea de ocrotire a sănă­tății. Vorbitorul s-a referit în continua­re la principalii indicatori specifici activității sanitare, subliniind că în județul Bacău natalitatea, excedentul natural, creșterea duratei medii de viață, într-un cuvînt, întreaga stare de sănătate a populației ei se prezin­tă la un nivel tot mai bun, indicatorii amintiți situîndu-se peste media rea­lizată pe țară. Aceste realizări s-au obținut printr-o muncă plină de ab­negație și de adine­umanism. Rezultatele obținute se datoresc, desigur, și unei importante baze ma­teriale pe care­­ cadrele medico-sani­­tare din județul nostru o au la dis­poziție. Numai în ultima vreme s-au construit modernele laboratoare ale Inspectoratului sanitar de stat, Cen­trul de recoltare și conservare a sîn­gelui, Centrul stomatologic din mu­nicipiul Bacău, Casa copilului din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej și alte obiective la care se adaugă aparatura de înaltă tehnicitate, mij­loace de transport etc. Pentru activi­tatea sanitară din județul nostru nu­mai în acest an au fost alocate peste 172 milioane lei. Această bază mate­rială, ca și eforturile cadrelor medi­­co-sanitare, se cer a fi­ tot mai bine folosite, pe măsura sarcinilor pe ca­re conducerea de partid le pune în fața tuturor lucrătorilor din acest important, domeniu de activitate. După ce s-a referit la principalele îndatoriri ce trebuie să stea în fața cadrelor medico-sanitare, a întregu­lui aparat de ocrotire a sănătății pu­blice, tovarășul Gheorghe Roșu a spus „Oamenii vin — stimați tovarăși — cu încredere la dv. și suntem­ con­vinși că vor găsi mereu mai multă înțelegere în alinarea suferințelor și că veți­ acționa cu­ forțe sporite pen­tru apărarea și fortificarea sănătății, în felul acesta prestigiul de care, vă Tot ieri, în cursul dimineții­, sub e­­gida Filialei Bacău, a Uniunii Socie­tăților de Științe Medicale din Repu­blica Socialistă România, a avut loc la clubul Policlinicii din localitate un simpozion pe tema profilaxiei și tra­tamentului cancerului. Tema aceasta a fost abordată — ca de altfel în in­bucurați va fi tot mai mare.. Felicit­­îndu-vă cu prilejul „Zilei sănătății“, care coincide în țara noastră cu „Ziua Mondială a Sănătății“, permiteți-mi să vă urez succes în activitatea dv. profesională și să vă doresc fericire în viața personală“. Cu prilejul adunării festive au mai luat cuvîntul dr. Vasile Bezeriuc, di­rectorul Direcției sanitare județene« dr. Popa Stelian, medic­,emerit, pre­ședintele filialei U.S.S.Mîf Bacău, far­macist Iulia Zavate, directorul Ofi­ciului farmaceutic Bacău, Cornelia Mardare, asistentă medicală, dr. A­­lexandru Culea, medic de­­ circum­scripție sanitară rurală. Vorbitorii au trecut în revistă o serie de realizări obținute pe tărîmul îmbunătățirii continue a asistentei medico-sanita­re,­­ subliniind sprijinul deosebit care a fost acordat de către organele de partid și de stat. Ei s-au angajat că vor depune eforturi sporite pentru realizarea cu succes a sarcinilor ce le în încheierea festivității a avut loc un program artistic, susținut de artiști amatori din rîndul cadrelor medico­­sanitare, cu sprijinul­­ orchestrei muzică ușoară a Casei­ de cultură da a sindicatelor,­treaga țară — la propunerea Organi­zației Mondiale a Sănătății. Simpozio­nul a fost deschis de tovarășul Popa Stelian, doctor în științe medicale, medic emerit al Republicii Socialis­te România, președintele Filialei Ba­cău a U.S.S.M. Au fost prezentate mai multe comunicări științifice. INSTRUIREA SECRETARILOR ORGANIZAȚIILOR DE PARTID DIN ȘCOLI în zilele de 6 și 7 aprilie a.c., la Bacău, a avut loc instruirea secreta­rilor organizațiilor de partid din școlile județului nostru. In cadrul acestei acțiuni au fost audiate­ expunerile : „Rolul organizațiilor de partid din școli în organizarea și desfășurarea procesului de învățămînt, pentru ridicarea nivelului de instruire și educare a elevilor", prezentată de tovarășul Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., pre­ședintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean și „Sarci­nile actuale ale organizațiilor de partid din școli privind dezvoltarea învă­­țămîntului, îmbunătățirea muncii politico-ideologice și participarea cadre­lor didactice la activitatea politică și­ culturală de masă", susținută de to­varășul Victor Enășoae, secretar al Comitetului județean de partid. Prima zi a instruirii a mai cuprins și un util schimb de experiență efec­tuat, sub conducerea tovarășului Valerian Ghineț, secretar al Comitetului județean de partid, pe temele : „Organizarea muncii birourilor organiza­țiilor de bază. Procedee și mijloace pentru influențarea îmbunătățirii acti­vității " instructiv-educative" și „Pregătirea adunărilor generale ale orga­nizațiilor de partid ; buna asigurare a desfășurării lor". Acțiunea­­ de instruire a secretarilor organizațiilor de partid din­ școli s-a desfășurat­ în­ ziua a doua într-un cadru mai larg, în sala mare a Casei de cultură a sindicatelor fiind prezenți și propagandiștii învățămîntului de partid din școlile județului, comandanți de pionieri din municipiul Bacău, alte cadre didactice. Cu acest prilej, conf. univ. dr. Virgiliu Radulian, președintele Consi­liului Național al Organizației Pionierilor, adjunct al ministrului­ învăță­­mîntului, a expus cîteva din sarcinile actuale în ceea ce privește munca educativă în școli. Expunerea a fost urmată de prezentarea a 4 filme de scurt metraj din viața și activitatea pionierilor. Instruirea s-a încheiat cu expunerea „Politica externă a României­ so­cialiste", susținută de tovarășul Victor Enășoae. a 0:­ aaaaaaîaaaaa Hr] Justificări în flux. Schimbați „tehnologia“! Asumîndu-ne, chiar de la început, riscul de a fi considerați lipsiți de originalitate, ne permitem să cităm cîteva precizări cuprinse într-un ma­terial de analiză dezbătut în ulti­ma ședință a Consiliului de adminis­trație de la G.I.F.E.T. Moinești : „Cheltuielile ocazionate de consu­mul de energie electrică, combusti­bili, lubrifiant și materiale au o mare influență asupra prețului de cost al metrului forat și al tonei de țiței". într-un cuvînt — vom spune noi — este vorba de cheltuielile materiale de producție. Continuăm : „In acest sens (al reducerii consu­murilor — n. n.) s-a acordat o mai mare atenție asupra modului de în­tocmire a propunerilor de norme pe baze tehnico-științifice, de de­­falcare corectă a acestora pe uni­tăți și secții, de întocmire a planu­rilor de măsuri și de urmărire a felului cum acestea sînt aplicate". Și, mai departe: „Complexul de mă­suri luate la diferite nivele a in­fluențat favorabil asupra consumu­lui... și aceasta se desprinde din a­­naliza care urmează". Considerăm neces­ară o precizare : am fost nevoiți să apelăm la cîteva din argumentele furnizate de ve­chiul an, pentru ca puse alături de sarcinile ce revin unităților com­ponente ale grupului în 1970, să răspundă la întrebarea ce preocupă pe fiecare petrolist: sunt condiții de realizare, sau ele depășesc posibili­tățile de care dispunem ? Reluăm ideea inițială. Cu­ de eficiente s-au dovedit a fi măsurile luate ne-o de­monstrează, fără putință de tăgadă, cîteva exemple : pe total indici, față de plafonul normei, s-au înregistrat depășiri valorice de 1.831.000 lei la activitatea de foraj și de 6.544.000 lei la activitatea de extracție. Se impune a fi menționat faptul că în afară de doi indici, care se referă la consumul de energie pentru fa­bricarea gazolinei și la cel pentru pomparea apei, toți ceilalți au fost depășiți. Să nu oprim, succint, doar la unul din acești indici: energia electrică, un capitol sub titlul căruia se înși­­ruie enorm de multe depășiri. Le vom aminti, pentru simplificare, sub raportul lor valoric: 609.000 lei la extragerea țițeiului prin pom­paj, 1.178.000 lei la forajul electric, 98.500 lei consumați pentru injecții de­ apă în strat, 37.800 lei la pom­pări interne țiței etc. Raportat la valoarea producției globale, la acti­vitatea de extracție, consumul su­plimentar de energie electrică în­sumează­ nici mai mult nici mai puțin de 3.294.000 lei. Este­ să re­cunoaștem deschis, foarte mult. Chiar inadmisibil de mult ! Dar justificările,curg și ele, tot în flux continuu. Creșterea impuri­tăților pe unele structuri, ca și a ponderii forajului geologic, măsuri, insuficiente pentru reducerea pre­­­siunii de injecție, lipsa unor grafici raționale de pompări interne eteri etc. etc. In fața unei asemenea si­­­tuații, ne întrebăm noi, adresînd­ în același timp întrebarea și mem­brilor comitetelor de direcție din­ întreprinderi, ca și consiliului de ad­­­ministrație : în marea lor majoritate, toate aceste determinante au fost cunoscute ? Dacă poziția se con­­­­firmă, avem din nou obligația să în­­­­trebăm: cum au fost aplicate mă­surile stabilite­­ privind redimensio­­narea motoarelor electrice pentru pompajul de adincime, cele privind funcționarea cu pauză — în baza unui grafic — a sondelor cu debite mici, observarea sondelor de injec­­­ție și multe altele ? Apelînd la serviciul suspens-ului, pentru a clarifica, cu un alt prilej,­ problema abordată, să vedem ce suport a fost creat anului 1970, ți­­nînd seama mai ales de faptul că la Plenara C.C. al P.C.R. din decem­brie 1969 tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al partidului, sublinia ideea intensifi­cării eforturilor tuturor colectivelor de muncă într-un asemenea grad vacit să permită o desprindere radi­cala de plafonul — foarte ridicat —­ al consumurilor specifice de mate­rii prime și materiale și reducerea Ing. Cornel BĂLAN, activist al Comisiei economice a Comitetului județean de partid (Continuare in pag. a III-a) IMPERATIV ’70: Utilizarea rațională a materiilor prime și materialelor Al cui e, de fapt, „COPILUL NIMĂNUI"? Intr-un sat oamenii cunosc pînă și cocoșii, după glas, care și al cui­e. La Plopana trăiește un copil despre care, pînă mai dăunăzi, nu se știa nici măcar ce nume are. Are 15 ani și l-am cunoscut și noi intr-o îm­prejurare pe care o vom descrie mai la vale. — Unde te-ai născut ?, l-am în­trebat. — La Plopana. — Unde ai crescut pînă la­ anii. ăștia ? — Păi... la Plopana! Adevărat, trăise aproape tot timpul în sat, laolaltă cu oamenii de aici; toți îl­ știau și se-nvățaseră să spună, cind se gîndeau la el, că e un copil „bătut de soartă",­ avea mamă dar plecase­ „în lume", el era prea mic atunci ca să-și amintească. Rămăsese în grija bunicii, care trăia singură,­­ și nici tată nu avea, fiindcă locui de pe certificatul de naștere unde trebuia să-i fie scris numele, rămăsese gol. Oamenii i-au spus băiatului „Cos­­tică“ și atît. A urmat o vreme la școală, a fă­cut vreo două clase, dar și aici a fost trecut, în registre, nu pe nu­mele lui, pe care ar fi trebuit să-l poarte — Muscalu, numele mamei — ci pe alt nume, Calciu, care se zice, ar aparține prezumptivului său tată, care de asemenea, nu se știe pe unde se află și nici dacă își re­cunoaște fiul etc, etc. Bunica fiind foarte bătrînă, băia­tul se îngrijea mai mult singur, pen­tru că rudele din partea mamei, deși trăiau in același sat, îl priveau ca pe un străin. Din cind în cînd cite­a un om mai de inimă, care-l vedea cît e de singuratic, arunca o vorbă pe la consiliul popular, sau celor ce veneau prin comună, de la ju­deț . Uite, nu vă supărați, avem aici anchetă socială în sat un copil al nimănui... Băiatul rămînea însă mai departe, în aceeași situație. Pînă într-o zi — era în 23 ianuarie 1970 — cind s-a întîmplat ce era de așteptat: bă­­trîna a murit și copilul, de 15 ani, s-a pomenit singur de tot, în casă și in ogradă. O zi, două a dormit prin vecini — pe la Ion Zota, merceologul coo­perativei, o dată chiar și la o rudă, un unchi din partea mamei — dar lucrurile nu puteau dăinui mult, în felul, acesta. De ani de zile mama — pe numele ei, după căsătorie Aglaia Guță — nu dăduse nici un semn de viață, nu trimisese nici o carte poș­tală, necum bani pentru a contribui la întreținerea copilului, așa cum îi era datoria. Rudele din sat îl pu­neau mai mult să slugărească — șe­ful postului de miliție, plutonierul major Ioan Macovei, a trebuit, în­tr-un rînd, să ia apărarea copilului împotriva lui Costică Mihăilă care refuza să plătească rudei lui servi­ciile pe care i le adusese, păzin­­du-i 16 ei o vară întreagă... După moartea bunicii, vecinii i-au spus : ai rămas singur, părinții s-au lepădat de tine, dar statul trebuie să te ajute. Du-te la consiliul popular, acolo trebuie să fie o lege și pen­tru tine. Și Costică, băiatul ce nu-și cu­noștea nici numele întreg — s-a dus. Aici, e drept, exista „o lege și pentru el" — exista nu numai o lege dreaptă, ci și o autoritate tute­lară, și, desigur, un comitet de spri­jin al autorității tutelare — din care făceau parte oamenii cei mai lumi-C. NANCU (Continuare in pag. a III-a) Nimic nou sub soarele Siciliei Se spune că, în lunga sa călă­torie spre Itaca, rătăcitorul Ulissa ar fi avut de înfruntat urgiile Sci­­liei și Caribdei, identificate apoi cu cele două stînci ce străjuiesc strâmtoarea Messina care desparte Sicilia de coasta Italiei... Se spune, de asemenea, că, din străfundurile vulcanului Etna, zeul Hefaistos veghează și acum !- (Continuare In pag. a IV-a)

Next