Steagul Roşu, aprilie 1970 (Anul 25, nr. 5333-5358)
1970-04-08 / nr. 5339
M ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXV — NR. 5.339 (6.8 18) MIERCURI 8 APRILIE 1970 4 pagini — 30 bani Suportul acțiunilor cetățenești de gospodărire și înfrumusețare. Indrăgirea localității în care trăim Primăvara este anotimpul gospodarilor și acest fapt îl face pe reporter să fie prezent și în cabinetul de lucru al tovarășului VASILE ARDELEANU, prim-secretar al Comitetului municipal Gheorghe Gheorghiu-Dej al P.C.R., primarul municipiului de pe Trotuș, cu scopul de a afla unele obiective pe care edilii și le-au propus, în vederea desfășurării acțiunilor de gospodărire și înfrumusețare. — V-aș ruga să expuneți cîteva din obiectivele planului edilitar - gospodăresc din acest an, pe care cetățenii din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej și le-au propus să le realizeze prin muncă patriotică, precum și valoarea pe care o reprezintă aceste obiective. — în acest an ne-am propus să realizăm obiective în valoare de peste opt milioane cinci sute de mii lei. Și, pînă la ora actuală, s-au realizat deja circa 3 milioane. Sarcina numărul 1 a consiliului popular este de a face ca orașul nostru să fie din ce în ce mai bine gospodărit, mai frumos, pentru a crea o ambianță cit mai agreabilă locuitorilor municipiului, iar cei care-l vizitează să plece cu impresii plăcute. — Ce lucrări mai importante ale gospodăririi și înfrumusețării, stau în fața comitetului executiv al consiliului popular municipal ? — în primul rînd, amenajarea parcului, care este un punct de agrement pentru cetățenii din oraș. Această acțiune este dată, de fapt, în grija organizației de tineret și suntem convinși că nu vor întîrzia să se vadă rezultatele. Pînă acum tinerii din orașul nostru au răspuns cu ento- Convorbire cu tovarășul Vasile ARDELEANU, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul Municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej ziașin la chemări. Totuși, comitetul municipal U.T.C. ar trebui să dea dovadă de mai multă inițiativă tinerească. — Este cazul să amintesc și de amenajarea complexului sportiv, care cuprinde terenuri de handbal, fotbal,volei...La ora actuală ne străduim să terminăm sala de box și lupte, unde, se acționează și prin muncă patriotică. Aș vrea să revin la punctele de agrement.. Ne-am propus să amenajăm mai bine plajele de pe rîul Cașin și lacul Belei. Tot pentru recreere ne propunem să amenajăm o altă zonă plină de pitoresc, în afara orașului, la Bogdana. De altfel, duminica, mulți cetățeni își petrec timpul aici. — Trebuie să remarc că orașul nostru dispune de o suprafață mare de spații verzi. Aceasta a impus luarea unor măsuri de comun acord cu deputații, comitetele de cetățeni și asociațiile de locatari, astfel ca fiecare să aibă grijă de curățirea și întreținerea acestor spații. De altfel, pînă în prezent, a fost curățată o suprafață de 80 de hectare. Au fost cărate circa 600 tone pămînt vegetal care a fost pus la dispoziția cetățenilor, prnvind ca ei să-l împrăștie, să facă ronduri, să îngrijească straturile, florile. Această lucrare este deja terminată. Duminica trecută am completat această acțiune gospodărească. — Alte acțiuni de muncă patriotică s-au realizat în această primăvară ? — Zilnic au loc acțiuni. Grupuri de cetățeni lucrează cu plăcere, în jurul blocurilor, în timpul lor liber. Cu privește acțiunile mai mari, noi am organizat patru ieșiri de amploare. Cea mare acțiune a noastră a fost în ziua de mai 29 martie, când un număr de peste 3.000 de cetățeni au lucrat pentru realizarea obiectivelor gospodărești, în această perioadă s-au plantat peste 1.200 de arbuști, tei, brazi, tuia, castani — în special castani. Peste ani, locuitorii își vor putea numi municipiul „ORAȘUL CU CASTANI". Există deci o notă de romantinsm în liniile de perspectivă după care acționează edilii și cetățenii. — Un romantism activ, generat de dragostea pentru localitatea în care trăim. Aș vrea să mai adaug și faptul că în cadrul municipiului a fost lansată și o chemare pentru înfrumusețarea orașului. Inițiativa aparține asociației de locatari nr. 26, care vizează întreținerea și pavoazarea casei scărilor de la blocuri, păstrarea și respectarea spațiilor verzi, curățenia din jurul fiecărui bloc, plantarea de pomi și flori. Asociația respectivă a organizat cu acei cetățeni din bloc, care sunt meseriași, o echipă obșteasca ce efectuează unele lucrări,de amenajare și întreținere. Membrii acestui colectiv sunt salariați Roni CACIULARU ( Continuare in pagina a III-a) In desfășurarea campaniei agricole Calitate și ritm alert Bîrsănești Responsabilități majore in APLICAREA COMPLEXULUI DE MĂSURI ANTIEROZIONALE în județul Bacău, datorită condițiilor xterelief, climă și sol, problema gospodăririi terenurilor arabile situate în pantă și valorificarea acestora, prezintă o importanță deosebită pentru dezvoltarea în perspectivă a agriculturii. Fiind în permanență supuse degradării prin eroziune, pe aceste terenuri trebuie aplicate neîntîrziat măsuri care să aibă drept rezultat conservarea și au terminat insămințatul culturilor din prima epocă, C.A.P.: In cursul zilei de ieri cooperatorii din Bîrsănești, ajutați de mecanizatori, au încheiat semănatul culturilor din prima epocă. Au fost însămînțate 100 ha cu ovăz, 20 ha cu mazăre, 90 ha in pentru ulei, 10 ha borceag masă verde, 10 ha sfeclă furajeră și s-au plantat 40 ha cu cartofi. Tot in ultimele zile au fost pregătite pentru însămînțatul porumbului 100 ha teren. Și în sectorul vitipomicol lucrările sînt mult avansate. (Continuare în pagina a IlI-a) ridicarea potențialului lor productiv. Proiectul programului de îmbunătățiri funciare și gospodărirea apelor, aprobat de recenta Plenară a C.C. al P.C.R., pune în fata tuturor lucrătorilor din agricultură sarcini deosebit de importante în scopul prevenirii și combaterii eroziunii solului. în concluziile comisiei pentru agricultură și silvicultură a C.C. al P.C.R. se apreciază că pînă în prezent acțiunea a fost subestimată, făcîndu-se prea puțin în acest sens. Deși se cunoaște de către conducerile cooperativelor agricole de producție că atît eroziunea de adîncime, cit și cea de suprafață contribuie la scăderea continuă a fertilității solurilor, totuși din cele peste 110.000 hectare (proprietate obștească) supuse eroziunii, lucrări antierozionale nu s-au executat decit pe 20.000 hectare. Or, analizîndu-se producțiile obținute în ultimii ani de unitățile agricole situate în zonele Moinești, Ig. Ocna și în special in cele din bazinul hidrografic Berheci- Zeletin, se constată că principalele culturi — griul și porumbul — care ocupă aproape 80 la sută din suprafața arabilă, dau producții ce nu depășesc 1.000 kg la hectar. Aceste rezultate ne îndreptățesc să afirmăm că în majoritatea cooperativelor agricole ce dețin suprafețe mari de terenuri arabile în pantă nu se aplică o agrotehnică diferențiată și nu se întreprind acțiuni pentru fertilizarea lor corespunzătoare. Referindu-ne la unitățile din comunele Izvoru Berheciului, Colonești, Oncești, Bîrsănești, Helegiu și altele, se pune întrebarea: cum se poate justifica neaplicarea mă-Virgil PASCU, inginer șef, O.F.F.G.A.I.F. Bacău (Continuare în pag. a IlI-a) De data aceasta am apelat la serviciile șantierului de construcții-montaje, lotul Bacău, al întreprinderii de rețele electrice. Voiam să-mi introduc în casă lumina electrică. Ca de obicei, obligațiile reciproce le-am consemnat într-un contract. Principala datorie mea: achitarea sumei de 2.000 lei, a costul lucrării, mi-am îndeplinit-o chiar de la început. Urma ca și cealaltă parte semnatară a contractului, respectiv șantierul de construcții și montaje, să-și respecte angajamentul asumat. La început se părea că cei de la șantier sînt oameni de cuvînt. Au venit, au făcut măsurători, au adus materiale. Cîțiva muncitori au purces apoi și la executarea lucrării. Mă bucuram că voi scăpa repede. Dar m-am înșelat. La puțin timp instalatorii și-au luat sculele și au plecat. Am crezut că se vor întoarce curînd. Am așteptat o zi, o EZZ372HH3 săptămînă, o lună. Zadarnic însă. Văzînd că nu mai vin, m-am hotărît să merg eu la ei. Și-am mers : o dată, de două ori, de nouă ori. Zadarnică și această strădanie. M-am rugat de tovarășii Nica, Petcu și chiar de șeful lor, tovarășul Aniței. Fiecare îmi promitea, dar de venit nu a mai venit nimeni. A trecut o jumătate de an de la încheierea contractului, dar lumină în casă tot nu am. Nu înțeleg de ce, cu banii achitați, sînt nevoit să pierd vremea și să-mi rup pingelele, rugîndu-mă de cei de la șantier să execute o lucrare pe care, conform contractului, sînt obligați să mi-o facă. (Din sesizarea adresată redacției de Petru Popa din Mărgineni — Bacău). Am mers pe urmele acestei sesizări. De la conducerea șantierului am aflat că cele relatate corespund realității. Dar știți cum a motivat tovarășul Ichim, șeful șantierului, nerespectarea contractului ? „Electricienii care s-au dus să facă branșamentul nu l-au găsit pe cetățean acasă“. Poate fi admisă oare o asemenea scuză ? Este greu de crezut că timp de șase luni de zile Petru Popa nu a mai dat pe acasă. De menționat că el nu a fost anunțat în prealabil nici o dată de sosirea electricienilor. Nu consideră oare conducerea întreprinderii că este timpul ca și în acest caz să se facă „lumină“ . Constantin BARBU în cooperativele agricole de producție, pregătirea terenurilor pentru insămînțat se face intr-un ritm alert, respectindu-se riguros indicațiile specialiștilor. Foto. C. BURSUC leri’la ***** Festivitate cu prilejul 99 Zilei sănăt eni după-amiază a avut loc în sala Teatrului de stat din Bacău, în prezența a numeroase cadre medico-sanitare, o adunare festivă consacrată „Zilei sănătății“. La festivitate au participat tovarășii: GHEORGHE ROȘU, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Victor Enășoae, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., Aurel Ilie Calimandric, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Dumitru David, secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R. și Gheorghe Timofte, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bacău. Deschizînd festivitatea, tovarășul Ioan Prodan, secretarul Comitetului de partid al unităților sanitare din municipiul Bacău, a dat cuvîntul tovarășului Gheorghe Roșu, care, din partea Biroului Comitetului județean Bacău al P.C.R. și a Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a adresat un card salut cadrelor medico-sanitare din municipiul și județul, Bacău, cu prilejul „Zilei sănătății“. După ce a felicitat pe slujitorii din domeniul asistenței medicosanitare, vorbitorul a relevat preocuparea partidului și statului pentru crearea de condiții tot nostru mai bune privind asigurarea sănătății oamenilor muncii de pe cuprinsul patriei, întreaga politică a partidului și statului nostru — a spus tovarășul Gheorghe Roșu — este orientată spre ridicarea continuă a bunăstării poporului, spre satisfacerea cerințelor materiale și spirituale ale cetățenilor, pentru prosperitate și fericire, ocrotirea sănătății fiind, desigur, latură importantă a bunăstării omului. Directivele Comitetului Central al partidului nostru cu privire la îmbunătățirea asistenței medicale a populației din Republica Socialistă România au trasat cu claritate sarcinile ce trebuie să stea în fața întregului front al „halatelor albe“, obiectivele majore privind șimodernizarea continuă și perfecționea rețelei sanitare, urmărindu-se totodată realizarea unui mai pronunțat climat de disciplină, corectitudine și grijă față de om în activitatea de ocrotire a sănătății. Vorbitorul s-a referit în continuare la principalii indicatori specifici activității sanitare, subliniind că în județul Bacău natalitatea, excedentul natural, creșterea duratei medii de viață, într-un cuvînt, întreaga stare de sănătate a populației ei se prezintă la un nivel tot mai bun, indicatorii amintiți situîndu-se peste media realizată pe țară. Aceste realizări s-au obținut printr-o muncă plină de abnegație și de adineumanism. Rezultatele obținute se datoresc, desigur, și unei importante baze materiale pe care cadrele medico-sanitare din județul nostru o au la dispoziție. Numai în ultima vreme s-au construit modernele laboratoare ale Inspectoratului sanitar de stat, Centrul de recoltare și conservare a sîngelui, Centrul stomatologic din municipiul Bacău, Casa copilului din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej și alte obiective la care se adaugă aparatura de înaltă tehnicitate, mijloace de transport etc. Pentru activitatea sanitară din județul nostru numai în acest an au fost alocate peste 172 milioane lei. Această bază materială, ca și eforturile cadrelor medico-sanitare, se cer a fi tot mai bine folosite, pe măsura sarcinilor pe care conducerea de partid le pune în fața tuturor lucrătorilor din acest important, domeniu de activitate. După ce s-a referit la principalele îndatoriri ce trebuie să stea în fața cadrelor medico-sanitare, a întregului aparat de ocrotire a sănătății publice, tovarășul Gheorghe Roșu a spus „Oamenii vin — stimați tovarăși — cu încredere la dv. și suntem convinși că vor găsi mereu mai multă înțelegere în alinarea suferințelor și că veți acționa cu forțe sporite pentru apărarea și fortificarea sănătății, în felul acesta prestigiul de care, vă Tot ieri, în cursul dimineții, sub egida Filialei Bacău, a Uniunii Societăților de Științe Medicale din Republica Socialistă România, a avut loc la clubul Policlinicii din localitate un simpozion pe tema profilaxiei și tratamentului cancerului. Tema aceasta a fost abordată — ca de altfel în inbucurați va fi tot mai mare.. Felicitîndu-vă cu prilejul „Zilei sănătății“, care coincide în țara noastră cu „Ziua Mondială a Sănătății“, permiteți-mi să vă urez succes în activitatea dv. profesională și să vă doresc fericire în viața personală“. Cu prilejul adunării festive au mai luat cuvîntul dr. Vasile Bezeriuc, directorul Direcției sanitare județene« dr. Popa Stelian, medic,emerit, președintele filialei U.S.S.Mîf Bacău, farmacist Iulia Zavate, directorul Oficiului farmaceutic Bacău, Cornelia Mardare, asistentă medicală, dr. Alexandru Culea, medic de circumscripție sanitară rurală. Vorbitorii au trecut în revistă o serie de realizări obținute pe tărîmul îmbunătățirii continue a asistentei medico-sanitare, subliniind sprijinul deosebit care a fost acordat de către organele de partid și de stat. Ei s-au angajat că vor depune eforturi sporite pentru realizarea cu succes a sarcinilor ce le în încheierea festivității a avut loc un program artistic, susținut de artiști amatori din rîndul cadrelor medicosanitare, cu sprijinul orchestrei muzică ușoară a Casei de cultură da a sindicatelor,treaga țară — la propunerea Organizației Mondiale a Sănătății. Simpozionul a fost deschis de tovarășul Popa Stelian, doctor în științe medicale, medic emerit al Republicii Socialiste România, președintele Filialei Bacău a U.S.S.M. Au fost prezentate mai multe comunicări științifice. INSTRUIREA SECRETARILOR ORGANIZAȚIILOR DE PARTID DIN ȘCOLI în zilele de 6 și 7 aprilie a.c., la Bacău, a avut loc instruirea secretarilor organizațiilor de partid din școlile județului nostru. In cadrul acestei acțiuni au fost audiate expunerile : „Rolul organizațiilor de partid din școli în organizarea și desfășurarea procesului de învățămînt, pentru ridicarea nivelului de instruire și educare a elevilor", prezentată de tovarășul Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean și „Sarcinile actuale ale organizațiilor de partid din școli privind dezvoltarea învățămîntului, îmbunătățirea muncii politico-ideologice și participarea cadrelor didactice la activitatea politică și culturală de masă", susținută de tovarășul Victor Enășoae, secretar al Comitetului județean de partid. Prima zi a instruirii a mai cuprins și un util schimb de experiență efectuat, sub conducerea tovarășului Valerian Ghineț, secretar al Comitetului județean de partid, pe temele : „Organizarea muncii birourilor organizațiilor de bază. Procedee și mijloace pentru influențarea îmbunătățirii activității " instructiv-educative" și „Pregătirea adunărilor generale ale organizațiilor de partid ; buna asigurare a desfășurării lor". Acțiunea de instruire a secretarilor organizațiilor de partid din școli s-a desfășurat în ziua a doua într-un cadru mai larg, în sala mare a Casei de cultură a sindicatelor fiind prezenți și propagandiștii învățămîntului de partid din școlile județului, comandanți de pionieri din municipiul Bacău, alte cadre didactice. Cu acest prilej, conf. univ. dr. Virgiliu Radulian, președintele Consiliului Național al Organizației Pionierilor, adjunct al ministrului învățămîntului, a expus cîteva din sarcinile actuale în ceea ce privește munca educativă în școli. Expunerea a fost urmată de prezentarea a 4 filme de scurt metraj din viața și activitatea pionierilor. Instruirea s-a încheiat cu expunerea „Politica externă a României socialiste", susținută de tovarășul Victor Enășoae. a 0: aaaaaaîaaaaa Hr] Justificări în flux. Schimbați „tehnologia“! Asumîndu-ne, chiar de la început, riscul de a fi considerați lipsiți de originalitate, ne permitem să cităm cîteva precizări cuprinse într-un material de analiză dezbătut în ultima ședință a Consiliului de administrație de la G.I.F.E.T. Moinești : „Cheltuielile ocazionate de consumul de energie electrică, combustibili, lubrifiant și materiale au o mare influență asupra prețului de cost al metrului forat și al tonei de țiței". într-un cuvînt — vom spune noi — este vorba de cheltuielile materiale de producție. Continuăm : „In acest sens (al reducerii consumurilor — n. n.) s-a acordat o mai mare atenție asupra modului de întocmire a propunerilor de norme pe baze tehnico-științifice, de defalcare corectă a acestora pe unități și secții, de întocmire a planurilor de măsuri și de urmărire a felului cum acestea sînt aplicate". Și, mai departe: „Complexul de măsuri luate la diferite nivele a influențat favorabil asupra consumului... și aceasta se desprinde din analiza care urmează". Considerăm necesară o precizare : am fost nevoiți să apelăm la cîteva din argumentele furnizate de vechiul an, pentru ca puse alături de sarcinile ce revin unităților componente ale grupului în 1970, să răspundă la întrebarea ce preocupă pe fiecare petrolist: sunt condiții de realizare, sau ele depășesc posibilitățile de care dispunem ? Reluăm ideea inițială. Cu de eficiente s-au dovedit a fi măsurile luate ne-o demonstrează, fără putință de tăgadă, cîteva exemple : pe total indici, față de plafonul normei, s-au înregistrat depășiri valorice de 1.831.000 lei la activitatea de foraj și de 6.544.000 lei la activitatea de extracție. Se impune a fi menționat faptul că în afară de doi indici, care se referă la consumul de energie pentru fabricarea gazolinei și la cel pentru pomparea apei, toți ceilalți au fost depășiți. Să nu oprim, succint, doar la unul din acești indici: energia electrică, un capitol sub titlul căruia se înșiruie enorm de multe depășiri. Le vom aminti, pentru simplificare, sub raportul lor valoric: 609.000 lei la extragerea țițeiului prin pompaj, 1.178.000 lei la forajul electric, 98.500 lei consumați pentru injecții de apă în strat, 37.800 lei la pompări interne țiței etc. Raportat la valoarea producției globale, la activitatea de extracție, consumul suplimentar de energie electrică însumează nici mai mult nici mai puțin de 3.294.000 lei. Este să recunoaștem deschis, foarte mult. Chiar inadmisibil de mult ! Dar justificările,curg și ele, tot în flux continuu. Creșterea impurităților pe unele structuri, ca și a ponderii forajului geologic, măsuri, insuficiente pentru reducerea presiunii de injecție, lipsa unor grafici raționale de pompări interne eteri etc. etc. In fața unei asemenea situații, ne întrebăm noi, adresînd în același timp întrebarea și membrilor comitetelor de direcție din întreprinderi, ca și consiliului de administrație : în marea lor majoritate, toate aceste determinante au fost cunoscute ? Dacă poziția se confirmă, avem din nou obligația să întrebăm: cum au fost aplicate măsurile stabilite privind redimensionarea motoarelor electrice pentru pompajul de adincime, cele privind funcționarea cu pauză — în baza unui grafic — a sondelor cu debite mici, observarea sondelor de injecție și multe altele ? Apelînd la serviciul suspens-ului, pentru a clarifica, cu un alt prilej, problema abordată, să vedem ce suport a fost creat anului 1970, ținînd seama mai ales de faptul că la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al partidului, sublinia ideea intensificării eforturilor tuturor colectivelor de muncă într-un asemenea grad vacit să permită o desprindere radicala de plafonul — foarte ridicat — al consumurilor specifice de materii prime și materiale și reducerea Ing. Cornel BĂLAN, activist al Comisiei economice a Comitetului județean de partid (Continuare in pag. a III-a) IMPERATIV ’70: Utilizarea rațională a materiilor prime și materialelor Al cui e, de fapt, „COPILUL NIMĂNUI"? Intr-un sat oamenii cunosc pînă și cocoșii, după glas, care și al cuie. La Plopana trăiește un copil despre care, pînă mai dăunăzi, nu se știa nici măcar ce nume are. Are 15 ani și l-am cunoscut și noi intr-o împrejurare pe care o vom descrie mai la vale. — Unde te-ai născut ?, l-am întrebat. — La Plopana. — Unde ai crescut pînă la anii. ăștia ? — Păi... la Plopana! Adevărat, trăise aproape tot timpul în sat, laolaltă cu oamenii de aici; toți îl știau și se-nvățaseră să spună, cind se gîndeau la el, că e un copil „bătut de soartă", avea mamă dar plecase „în lume", el era prea mic atunci ca să-și amintească. Rămăsese în grija bunicii, care trăia singură, și nici tată nu avea, fiindcă locui de pe certificatul de naștere unde trebuia să-i fie scris numele, rămăsese gol. Oamenii i-au spus băiatului „Costică“ și atît. A urmat o vreme la școală, a făcut vreo două clase, dar și aici a fost trecut, în registre, nu pe numele lui, pe care ar fi trebuit să-l poarte — Muscalu, numele mamei — ci pe alt nume, Calciu, care se zice, ar aparține prezumptivului său tată, care de asemenea, nu se știe pe unde se află și nici dacă își recunoaște fiul etc, etc. Bunica fiind foarte bătrînă, băiatul se îngrijea mai mult singur, pentru că rudele din partea mamei, deși trăiau in același sat, îl priveau ca pe un străin. Din cind în cînd citea un om mai de inimă, care-l vedea cît e de singuratic, arunca o vorbă pe la consiliul popular, sau celor ce veneau prin comună, de la județ . Uite, nu vă supărați, avem aici anchetă socială în sat un copil al nimănui... Băiatul rămînea însă mai departe, în aceeași situație. Pînă într-o zi — era în 23 ianuarie 1970 — cind s-a întîmplat ce era de așteptat: bătrîna a murit și copilul, de 15 ani, s-a pomenit singur de tot, în casă și in ogradă. O zi, două a dormit prin vecini — pe la Ion Zota, merceologul cooperativei, o dată chiar și la o rudă, un unchi din partea mamei — dar lucrurile nu puteau dăinui mult, în felul, acesta. De ani de zile mama — pe numele ei, după căsătorie Aglaia Guță — nu dăduse nici un semn de viață, nu trimisese nici o carte poștală, necum bani pentru a contribui la întreținerea copilului, așa cum îi era datoria. Rudele din sat îl puneau mai mult să slugărească — șeful postului de miliție, plutonierul major Ioan Macovei, a trebuit, într-un rînd, să ia apărarea copilului împotriva lui Costică Mihăilă care refuza să plătească rudei lui serviciile pe care i le adusese, păzindu-i 16 ei o vară întreagă... După moartea bunicii, vecinii i-au spus : ai rămas singur, părinții s-au lepădat de tine, dar statul trebuie să te ajute. Du-te la consiliul popular, acolo trebuie să fie o lege și pentru tine. Și Costică, băiatul ce nu-și cunoștea nici numele întreg — s-a dus. Aici, e drept, exista „o lege și pentru el" — exista nu numai o lege dreaptă, ci și o autoritate tutelară, și, desigur, un comitet de sprijin al autorității tutelare — din care făceau parte oamenii cei mai lumi-C. NANCU (Continuare in pag. a III-a) Nimic nou sub soarele Siciliei Se spune că, în lunga sa călătorie spre Itaca, rătăcitorul Ulissa ar fi avut de înfruntat urgiile Sciliei și Caribdei, identificate apoi cu cele două stînci ce străjuiesc strâmtoarea Messina care desparte Sicilia de coasta Italiei... Se spune, de asemenea, că, din străfundurile vulcanului Etna, zeul Hefaistos veghează și acum !- (Continuare In pag. a IV-a)