Steagul Roşu, iunie 1970 (Anul 25, nr. 5384-5408)

1970-06-30 / nr. 5408

i Cu prilejul „Zilei învățătorului*1. Solemnitatea unor titluri și ordine ale Republicii Socialiste România Cu prilejul „Zilei învățătorului“, la Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea decernării unor titluri și ordine ale Republicii Socia­liste România. înaltele distincții au fost înmînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretarul general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte tova­rășii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Miron Constantinescu, precum și Miron Nicolescu, președin­tele Academiei Republicii Socialiste . Tradiționala sărbătorire a educa­torilor din patria noastră este o nouă ocazie pe care poporul ro­mân o folosește spre a omagia pe cei care, cu pasiune și competență, cresc generațiile de miine de cons­tructori ai comunismului. Anul acesta, „Ziua învățătorului“, și-a dobîndit noi atribute, decur­­gînd din sarcinile deosebite puse în fața școlii de Congresul al X-lea al P.C.R., de documentele de partid și de stat. La mărețul program de făurire a societății socialiste româ­­­­nești, multilateral dezvoltate, pro­gram trasat cu claritate de partid, numerosul detașament al intelec­tualității — cadrele didactice — își aduce permanent contribuția, cu­­ abnegație și devotament. Realizarea unor obiective menite de a ridica învățămîntul pe o trea­ptă calitativ superioară a stat în atenția tuturor celor peste 200.000 de oameni ai școlii de pe tot cu­prinsul țării. Trecerea la școala ge­nerală de 10 ani, înființarea pri­melor clase a IX-a, școlarizarea co­piilor de la vîrsta de 6 ani, moder­nizarea și perfecționarea procesu­lui de învățămînt sînt cîteva din sarcinile înfăptuite cu succes în anul școlar recent încheiat. Numai în județul Bacău au fost înființate 54 de clase a IX-a, ale școlilor ge­nerale, în toate orașele și principa­lele centre rurale, insumînd 1749 elevi. Profesorii lor au căutat și au aplicat cele mai adecvate soluții în noul context instructiv-educativ. Succese importante s-au obținut, în special, la instruirea practică a elevilor noilor clase ale școlii ge­nerale. Justa orientare a profilului practicii, corespunzător specificu­lui economic al localității respecti­ve, a dat o eficiență sporită aces­tei activități. Experiența de pînă acum a colectivelor școlilor gene­rale nr. 2 Buhuși, Dărmănești, nr. 5, nr. 27, nr. 3 Bacău, nr. 5 Muni­cipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Brusturoasa, Păncești etc. consti­tuie acumulări prețioase pentru anii următori. Pe linia generalizării invățămîn­­tului de la vîrsta de 6 ani, au fost create in județul nostru 86 clase, cu peste 2.074 copii. Cu dăruire, cu o deosebită pricepere didactică și pedagogică, învățătorii de la a­­ceste clase au confirmat justețea directivelor partidului. Amploarea luată de învățămînt în țara noastră a impus și dezvol­tarea neîntreruptă a bazei sale teh­­nico-materiale. Astfel, în județul Bacău au fost date în folosință, în acest an, 125 săli de clasă, s-au a­­menajat și dotat 20 laboratoare și ateliere de lăcătușerie și croitorie, școlile au fost dotate cu mobilier și material didactic în valoare de pes­te 3.500.000 lei, pe lingă cele 4 mi­lioane lei reprezentînd valoarea Rom­ânia, Mircea Malița, ministrul In­­vățămîntului, în semn de prețuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării ele­vilor și studenților și a contribuției aduse la dezvoltarea învățăm­întului și culturii din patria noastră, au fost distinși cu titlul de „Om de știință emerit al Republicii Socialiste Româ­nia" tovarășii " Ștefan Bălan, Alexan­dru Climescu, Alexandru Codarcea, Miltiade Filipescu, Teodor Gom­a, Mendel Haimovici, Caius Iacob, Va­sile Radu, Remus Răduleț și Attila Szabó. Altor 100 de cadre didactica le-au fost acordate titlurile de „Profesor a­ manualelor școlare oferite gratuit elevilor. Răspunzînd așa cum se cuvine condițiilor excelente de muncă și viață, cadrele didactice și-au inten­sificat eforturile spre o permanentă perfecționare, spre continua ridi­care a nivelului calitativ a proce­sului instructiv-educativ. Dezbate­­rerile din cercurile pedagogice, din consiliile profesorale, din comisiile și catedrele pe specialități, ca și din recenta sesiune județeană de refe­rate și comunicări științifice, tot mai buna prezentare la examenele pen­tru obținerea gradelor didactice au evidențiat cu pregnanță preocupă­rile de cercetare științifică ale slu­jitorilor școlii. Munca de zi cu zi a personalului didactic — educatoare, învățători și profesori — reflectată în re­zultatele de la finele anului școlar, mai bine ca in anul pre­cedent, de la olimpiade și con­cursuri, de la bacalaureat și exa­menele de admitere în licee, atestă, cu prisosință faptul că oamenii de la catedră și-au făcut datoria. Sub conducerea organizațiilor de partid, în colaborare cu organizațiile de pionieri și U.T.C., școlile au dat so­cietății o promoție mai bună ca in anii trecuți. De la această bază se pornește in rezolvarea sarcinilor anului șco­lar viitor. Generalizarea școlariză­rii copiilor de șase ani, extinderea școlii generale de 10 ani, îmbună­tățirea continuă a procesului ins­tructiv-educativ presupun noi e­­forturi din partea cadrelor didac­tice în vederea ridicării nivelului lor profesional, ideologico-politic și metodico-pedagogic, in ve­derea sporirii atenției spre la­tura formativă a învâțământu­­lui, în corelație perfectă cu ins­truirea elevilor la nivelul ultimelor cuceriri ale științei și tehnicii. Suntem­ convinși că întreg perso­nalul didactic se va achita, și de această dată, cu cinste, de sarcinile de seamă ce-i stau in față. Solemnitatea de ieri, consacrată înmînării de ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unor cadre didactice, precum și comuni­carea, la consfătuirile de astăzi, a numeroase titluri, acordate celor care s-au evidențiat in muncă, de­monstrează încă o dată prețuirea de care se bucură școala și slujitorii ei în societatea noastră socialistă. Cu sentimentul satisfacției prile­juite de un an rodnic de activitate în școli, în numele Biroului Comi­tetului județean de partid și al Co­mitetului executiv al Consiliului popular județean — felicit cu deo­sebită căldură cadrele didactice — educatoare, învățători și profesori — pe acești părinți spirituali ai co­piilor și adolescenților de astăzi, ce­tățeni de nădejde în viitor, cu pri­lejul „Zilei învățătorului u.­niversitar emerit al Republicii Socia­liste România", „Profesor emerit al Republicii Socialiste România", „învă­țător emerit al Republicii Socialiste România" și „Educatoare emerită a Republicii Socialiste România". Cu același prilej, a fost conferit or­dinul „Steaua Republicii Socialiste România", clasa a II-a profesorului u­­niversitar Cristofor Simionescu și „Or­dinul Muncii", clasa a II-a, tovarăși­lor prof. univ. George Giucu, prof. Francisc Izsák, prof. Sofia Pușcașu, învățătorului Arnold Rommer și prof. univ. Dimitrie Todoran. Din rîndul celor decorați au luat cuvintul acad. Remus Răduleț, pro­fesor la Institutul politehnic „Gh. Gheorghiu-Dej” din București,­ prof. Maria Fanache din Sibiu, prof. Fran­cisc Izsák, inspector general al In­­spectoratului Școlar al județului Co­­vasna și prof. Ion Giuracu, directorul Liceului „Ion Slavici” din Panelul care și-au exprimat sentimentele de adîncă mulțumire pentru grija ce o poartă partidul și guvernul, școlii și corpului didactic, pentru înaltele­ dis­tincții primite, în încheierea solemnității, primit cu entuziaste aplauze, a luat cuvintul to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU. Stimați tovarăși. Doresc, in primul rind, să vă adre­sez dumneavoastră, tuturor acelora care au primit astăzi distincții și or­dine ale Republicii Socialiste Româ­nia, cele mai calde felicitări din par­tea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guvernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc­ ca, in numele conducerii de partid și de stat, să adresez felicitări, cu pri­lejul Zilei învățătorului, tuturor ca­drelor didactice din țara noastră. (A­­plauze puternice).­­ A devenit o tradiție să sărbătorim (Continuare în pagina a IV-a) Cinstire slujitorilor școlii VICTOR ENĂȘOAE, secretar al Comitetului­ județean Bacău al P.N.R. Aspect de la înmînarea distincțiilor unor cadre didactice din județul Bacău. Foto­­ C. BURSUC T ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN,­­ Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Integrindu-se in eronul unit, eroic al Întregii națiuni socialiste pentru diminuarea pagubelor provocate economiei naționale de calamitățile naturale abătute asupra teritoriului patriei noas­tre, țăranii cooperatori din județul Bacău, in frunte cu comuniștii, se alătură cu toată ființa, cu întreaga energie, chemării cooperativelor a­­gricole din județul Teleorman de a contribui la fondul central cu cantități suplimentare de pro­­duse agricole. Hotărîți să-și înzecească efortu­rile de a produce mai multă piine, carne, lapte, legume și alte produse agroalimentare, coope­ratorii din județul nostru, dînd expresie unui fierbinte patriotism, sînt hotărîți să contribuie cu toată capacitatea la vindecarea rănilor prici­nuite de calamități. Sub conducerea Comitetului județean de par­­tid, țărănimea cooperatistă de pe meleagurile­­ județului Bacău a depus și continuă să-și am­plifice eforturile de a munci fără preget pentru­­ a smulge pămintului­­ recolte tot mai mari. La vederea Înfăptuirii acestor angajamente, răspunzînd cu entuziasm chemării cooperative­lor agricole din județul Teleorman, țăranii coo­peratori se angajează ca muncind mai bine pă­­mintul, din producția agricolă, vegetală și ani­mală obținută peste plan, ca și din produsele ce se vor repartiza cooperatorilor pentru munca de­pusă, să suplimenteze contractele încheiate cu statul cu următoarele cantități: — GRIU — SFECLĂ ZAHĂR — CARTOFI — LEGUME — STRUGURI — CARNE TAURINE, PORCINE­­ ȘI PASĂRE — LAPTE VACĂ — LAPTE OASE — OUĂ Urmând exemplul cooperatorilor din celelalte județe, țărănimea cooperatistă din județul nos­tru se angajează să folosească din plin timpul de lucru, întrega zi-lumină la executarea ope­rativă și exemplară a tuturor lucrărilor agrico­le, să fructifice toate rezervele și posibilitățile existente. Suntem­ hotărîți să mobilizăm întreaga energie a țăranilor cooperatori, priceperea și elanul lor creator de a da viață angajamentelor asumate și vă asigurăm pe dumneavoastră, iubite tova­rășe Ceaușescu că vom face totul spre a împleti efortul nostru cu acela al întregii țări pentru propășirea scumpei noastre patrii — REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA. COMITETUL­ JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. 650 TONE 500 TONE 150 TONE 400 TONE 250 TONE 200 TONE 2.000 HL. 500 HL.­­!”­ 400.000­ BUC. ANUL XXV — NR. 5.408 (6.887) MARȚI 30 IUNIE 1970 4 pagini — 30 bani Apariția în prwă a Legii de or­ganizare a producției și a muncii in agricultură (sub formă de pro­iect) a produs un deosebit interes în rîndul populației județului nos­tru. O dovadă elocventă o consti­tuie și faptul că in chiar ziua pu­blicării ei (sîmbătă 27 iunie 1970), la citeva unități agricole această lege a și fost pusă în dezbaterea lu­crătorilor ogoarelor. Astfel, la I.A.S. Sascut, sîmbătă, în prezența inspectorilor principali ing. Chirea Gheonea și Ing. Vasile Petrea, bună parte din salariații întreprin­o­derii s-au adunat spre a-și spune cuvintul pe marginea prevederilor acestei legi. Adeziunea față de an­samblul problemelor abordate în a­­cest proiect de lege a fost unanim exprimată de toți cei prezenți la a­­dunare și în mod expres de către cei care și-au spus cuvântul. Printre cei înscriși la dezbateri au fost inginerii Nicolae Bulu­tanu, Stelian Renghiuc, șefii de sectoare Dumitru Corobană și Constantin Birlea. Din ideile exprimate în a­­mintita adunare am reținut sugestia formulată de Dumitru Corobană, șe­ful sectorului aprovizionare, livră­ri, transporturi : „în ce privește re­­cepționarea materialelor ce intră in unitate și chiar recepționarea lucră­rilor să se facă de către o comisie permanentă in componența căreia să intre specialiști din toate sec­toarele de activitate — aceasta asi­­gurind competența deciziilor date și implicit evitarea unor pagube fi­nanciare pentru întreprindere“. De asemenea, duminică 28 iunie an., în mai multe cooperative agri­cole, au avut loc adunări generale în cadrul cărora s-a dezbătut și legea organizării producției și a muncii în agricultură. Pentru coo­peratorii din Păncești, comuna Sas­cut, o bună parte din prevederile înscrise in acest proiect de lege constituie legiferarea unor lucruri firești, în ultimă instanță, și pe care le-au simțit și trăit, pe care în si­nea lor le-au aprobat anticipat prin însăși atitudinea față de muncă, față de bunurile materiale etc. Așa se face că mulți dintre ei au criticat cu asprime pe cei ce prin neglijență aduc pagube avutului ob­ștesc. Abordînd un alt aspect, Ca­tinca Diaconu, șefă de echipă, spu­nea în acest sens : „Apărarea avu­tului obștesc nu e numai sarcina brigadierului, a șefului de echipă, ci noi toți avem datoria să-l apă­răm“. Cooperatorul Gheorghe Zetu cerea în adunare ca cei vinovați să plătească din propriul buzunar atunci cînd nu iau măsuri sau nu efectuează la timp și de bună cali­tate o anumită lucrare. Gheorghe T. Cruceanu spunea: „a planta noi suprafețe de vie fără a completa golurile nu e altceva decit o risipă de forțe și mijloace bănești, o iro­sire de teren deloc justificată". Mo­dul cum a pus această problemă în adunare coincide perfect cu preve­derile articolului 9 din lege, alinea­tul „e“ în care se precizează că­­ sunt obligatorii... „Cultivarea între­gii suprafețe arabile și folosirea completă, pentru producție, a tere­nului agricol“... De asemenea, numeroși alți coo­peratori, ca și brigadierul Ion Chi­­riac, președintele cooperativei­gricole, Vasile Diaconu, sau ingi­­­­nerul șef al unității, Gheorghe Fa­solă, și-au exprimat cu limpezime punctul de vedere referitor la uti­litatea practică a unei astfel de legi ce vine în sprijinul mai efi­cientei exploatări a pămîntului, în sprijinul sporirii producției și pro­ductivității muncii în agricultură. „Personal, se exprima la cuvintul său inginerul șef al C.A.P., Gh. Fasolă, mă declar absolut de acord și pe deplin satisfăcut de prevede­rile acestei legi prin care se regle­mentează multiplele drepturi și tot­odată Înaltele îndatoriri ce ne re­vin nouă celor ce ne desfășurăm activitatea în sectorul cooperatist al agriculturii“. Adunări de dezbatere a proiectului de lege privind organizarea si a muncii in înmînarea unor distincții cu ocazia „Zilei învățătorului“ Ieri, la Consiliul popular județean Bacău, a avut loc festivitatea înmînă­rii unor distincții, cu ocazia „Zilei învățătorului“. Au participat tovarășii : Valerian Ghineț și Victor Enășoae, secretari ai Comitetului județean Bacău P.G.R., Aurel Ilie Calimandric, vice­al președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Pintilie Rusu, șeful Secției propagandă a Co­mitetului județean de partid, Tovarășul Constantin Velisar, se­­cretarul Comitetului executiv al Con­­siliului popular județean, a dat citire Decretului Consiliului de Stat prin care sunt conferite ordine­l 1 me­dalii ale Republicii Socialiste Româ­nia unor cadre didactice din județul Bacăul Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“, clasa a V-a, to­varășului Agachi Lucian, inspector școlar la Inspectoratul școlar jude­țean­­ Ordinul Muncii, clasa a III-a, tovarășilor Costea Dumitru — învă­țător, director al Școlii generale Păn­cești — Sascut, și Ghiță Iulian — profesor, inspector școlar șef al In­spectoratului școlar județean , Ordi­nul „Meritul cultural“, clasa a III-a, tovarășului Apostu Mihai — profe­sor, directorul Școlii generale Coțo­­fănești , Medalia Muncii tovarășilor, Ciobanu Vasile — profesor, președin­tele Consiliului municipal Gheorghe Gheorghiu-Dej al Organizației pio­nierilor, Gabrea A. Maria — confe­rențiar, Institutul pedagogic Bacău, Laza Dumitru — profesor, directorul Școlii generale nr. 2 Bacău, Mazilu­ Leontin — inginer, directorul Grupu­lui școlar profesional și tehnic Bacău, Munteanu Constantin — învățător, di­rectorul Școlii generale Gh. Doja — Răcăciuni, Popa Lucia — educatoare, Grădinița cu orar redus nr. 1 Buhuși, Radu Gheorghe — învățător, inspec­tor la Inspectoratul școlar județean, Todiriță Ioan — învățător, Școala ge­nerală Secueni, Verdeanu Elena — învățătoare, Casa de copii școlari (fete) Bacău, Zavate Constantin — profesor, Liceul „V. Alecsandri“ Ba­cău. In numele celor decorați, a luat cuvintul tovarășul Iulian Ghiță, care, mulțumind pentru distincția primită s-a angajat că nu va precupeți nici un efort în vederea îndeplinirii sarci­­nilor puse de partid în fața școlii. In încheierea festivității, tovarășul Victor Enășoae a felicitat pe tovarășii distinși, subliniind că Biroul Comita­tului județean de partid este ferm convins că membrii corpului didactic din județul Bacău își vor aduce, și de acum înainte, o prețioasă contribuție la dezvoltarea societății noastre -so­cialiste. nr-^iir.r mmmm § Plenara Consiliului județean Bacău al Organizației pionierilor Ieri, a avut loc ple­nara Consiliului jude­țean Bacău al Organi­zației pionierilor care a dezbătut tema „Parti­ciparea pionierilor și școlarilor la activită­țile de utilitate socia­lă“. Au participat membrii Consiliului ju­dețean, comandanți ai unităților de pionieri, reprezentanți ai între­prinderilor de valori­ficare a ambalajelor, deșeurilor și plantelor medicinale, alți invi­tați. Plenara a adoptat un plan de măsuri de perspectivă privind mobilizarea pionierilor și școlarilor la activi­tățile de utilitate so­cială. La Fabrica de postav din Buhuși... PORȚI DESCHISE ȘI IN ZI DE REPAUS La Fabrica de postav din Buhuși porțile au fost deschise și duminică pentru cei care s-au hotărît să dedice orele de odihnă producției. La această fabrică, ca în multe altele din țară, din județ, timpul destinat odihnei a fost afectat lucru­lui pentru ca angajamentele să prindă viață intr-un timp mai scurt, pentru ca producția să cunoască un ritm ascen­dent. Vizităm atelierul de canotat al țesătoriei — sud. Mașinile funcționează perfect. Cele 21 de muncitoare prezente la fabrică trec cu o mare repeziciune firele de pe țevi pe ca­­netele oarbe, pregătind 1.200 kg fire cardate de vngoare ne­cesare pentru țesut. Printre lucrătoare întilnim figuri cunos­cute­­ Elena MALINICI și Melentina SVARIN, prezente ca in fiecare zi, lingă mașinile de canetat. Trecem mai departe, la atelierul de repansat. Șeful secției țesătorie — sud. ing. Constantin BURIC, pe care îl întîlnești întotdeauna printre mașini și lucrători, ne prezintă tipurile de țesături la care se lucrează. Pături de vngoaie pentru ex­port, țesături pentru rochii, țesături pentru costume, artico­lul „Mamaia“ pentru export trec fiecare prin mâinile harni­cilor muncitoare. Liniștea care domnește aici, este între­ruptă, la intervale mici de timp, de zgomotul produs de foar­fecele ce înlătură firele de la marginea țesăturilor. O pri­veam pe muncitoarea Paraschiva IONESCU, cât de concen­trată era asupra lucrului. De dimineață și pînă la ora 11, din mîinile ei au ieșit, curățate de firele în plus, cca 70 m­p țesături. Repansatoarele Maria ARDELEANU și Elena BOTEZATU mînuiau acul cu o deosebită dibăcie, adăugind, acolo unde era nevoie, firele lipsă din material, întregul co­lectiv al acestui atelier era hotărît să dea, pînă la sfîrșitul­ orelor de lucru, 5.000 m­­p țe­sături crude tip lună și 3.000 mp țesături crude tip bum­bac. La secția finisaj funcționau 11 mașini de scămoșat, 4 mașini­ de uscat, 12 mașini de tuns, două mașini de presat (căl­cat). 65 de lucrători erau prezenți la lucru, în această zi de odihnă; secția lucra, deci, din plin, cu efectivul complet. în timpul acestei zile urmau a fi supuși operației de scămoșat, uscat, tuns, călcat, 7.000 mp țesături (stofe pentru paltoane, pături de diferite culori, căptușeală). La ora 10 erau gata de expediat 200 pături. Citim pe un panou, existent în secție, numele evidențiaților din ultimele zile : Ion MIHALACHE și Ion GRUMEZEANU — scămoșatori, Petru CHIRUȚĂ — a­­justor, Ion BALTAG — uscător. Și duminică i-am văzut mun­cind cu aceeași abnegație și dăruire. Cele 8 ore de lucru se apropiau de sfîrșit, încă o zi de duminică se sfirșea cu bune rezultate în producție. Ca a­­ceasta vor fi și alte duminici în care țesătorii Fabricii de postav din Buhuși își vor aduce întreaga lor contribuție la sporirea­­ volumului realizărilor, la îndeplinirea angajamente­lor lor. Gara CHIRIȚĂ ...și la Fabrica de­ șuruburi Bacău AIM GROAM­­EIMTELE LA­­ CONFRUNTAREA CU FAPTELE^ MOBILIZARE CONTRIBUȚIE MAXIMĂ • in jurul orei 7, du­pă o foarte scurtă în­trerupere, schimbul de sîmbătă noaptea a pre­dat ștafeta unui nou schimb. 152 de munci­tori, 9 maiștri, 2 teh­nicieni, 2 ingineri au populat secțiile Fabri­cii de șuruburi din Ba­cău — tot atâtea pe­rechi de brațe au mî­­nuit mașinile, au dat comenzile necesare pentru ca presele — șuruburi și piulițe de cele mai diferite mă­rimi — să curgă, ne­contenit, spre magazia de expediție , să curgă, mai departe, spre be­neficiari, fără răgaz, fără nici un pic de tihnă. Tinărul Constantin TOFAN — șeful unei echipe secretarul de întreținere, comitetului U.T.C. din fabrică, își făcuse, in altă dumi­nică, schimbul său su­plimentar. Dar astăzi trebuia reparată la pre­să pentru ca a doua zi să se poată lucra din plin cu ea. Prilej, pen­tru el, de a obține m­i­că un record, căci du­pă numai cîteva ore presa era redată lu­crului, producînd o în­semnată cantitate de piese. Regiorul Ion BER­­ZUNȚEANU, din sec­ția a II-a, a executat duminică ceea ce tre­buia să rezolve a doua zi: reglarea mașinii A-1.822 pentru un nou tip de piulițe. In tim­pul său liber. Aceasta înseamnă că se va pro­duce, suplimentar, cantitate de cca 10.000-­­ 12.000 piese, ce vor lua drumul Uzinelor „Semănătoarea“­ din București. Și fiindcă vem­ vorba de beneficiari, tot cu o zi mai devreme vor pleca spre „Electropu­­tere“ Craiova Însem­nate cantități de șuru­buri, aceasta pentru că și aici — la „desfa­­cere“ s-a lucrat. Și tot in afara programu­lui. Așa cum prezenți au fost și tinerii Mi­hai POTOROACA — forjor matrițe­, Spiri­don DIACONIUC — presator la rece, Du­mitru MIUTARU — rectificator, focarul­­ Iordache CIORCILA, presatorul Constan­tin MORARESCU. În­drumați de maiștrii A­­lexandru VELICAN, Ion MIHAILA sau in­ginerul tehnolog Radu POPA. Am greși, Insă, dacă nu am aprecia, la va­loarea pe care i-o dau proporțiile, contribuția tuturor celorlalți mun­citori ce au alcătuit schimbul acesta. Minu­tul, fiecare minut lu­crat și-a multiplicat di­mensiunile. De fapt, raportările nici nu sa mai fac după tiparele obișnuite. Acum, în a­­ceastă perioadă, obiș­nuit Înseamnă mobili­zare totală, contribuție maximă. Metalurgiștii Fabricii de șuruburi Bacău, adună, înmă­nunchează clipe și fap­te de muncă pe care se transformă la kilogra­me și tone de produse peste plan, produse care iau mai ales dru­mul acelor Întreprin­deri care au fost cala­mitate de inundații, și care au nevoie de spri­jin material pentru m­­ [UNK] se reface ci mai re­­pede. Un umăr, deci, pwe cu nădejde atunci cînd­­ trebuie, acolo unde trebuie și, mai așa cum trebuie­­ ales, cu Simplitate, firesc. 100.000 tei reprezin­tă valoarea producției globale realizată la Fabrica de șuruburi In ziua de duminică 28 Iunie a.t. REPORTAJE DUMINICALE ! fl. Jijim Dezvoltarea producției bunurilor !­JJ!!!± de consum și a prestațiilor de servicii iu .iimj'—m..——n-n-m—,r iTTȚ n--.niirxTirz»jingwxj«K[ml

Next