Steagul Roşu, iulie 1970 (Anul 25, nr. 5409-5435)

1970-07-15 / nr. 5421

I IIIII I Miercuri 15 iulie 1970 „...Mersul înainte al economiei noastre socialiste impune astăzi — alături de asigurarea în continuare a unui ritm înalt de dezvoltare — o preocupare susținută pentru folosirea eficientă, cu randament maxim, a întregului potențial industrial, a materii­lor prime și materialelor, a capacităților de produc­ție, a forței de muncă... Una din îndatoririle esen­țiale care trebuie să stea în centrul preocupărilor tuturor ministerelor și unităților economice, ale organelor și organizațiilor de partid este reducerea consumurilor de materiale“.­­Din cuvîntarea rostită de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969). De la începutul anului și pînă la sfîrșitul lunii mai, unitătile de ex­ploatare și industrializare a lemnu­lui din cadrul C.E.I.S. Bacău au rea­lizat, peste prevederile pianului, 7.762 m c c­erestea rășinoase. Este cunoscut faptul că unitățile din ra­mura forestieră s-au angajat să ob­țină în anul 1970 importante econo­mii, pentru a aduce în acest fel o valoroasă contribuție la marea bătă­lie prin care prinde viață fiecare prevedere a ultimului an al cinci­nalului. Sub impulsul unor astfel de preocupări ne-am propus să scoa­tem în evidență modul în care hotă­­ririle luate de forestierii județului sunt traduse în viață. Deși meritorii, succesele de pînă acum poartă, în general, aspectul unei intensități su­perioare a muncii fizice, față de gra­dul tehnic de dezvoltare al Instala­țiilor. Dar, din punct de vedere calitativ și în special al felului în care este economisită munca tre­cută — materializată în bușteni — lucrurile nu s-au ridicat la nivelul exigențelor actuale. Deși consumu­rile specifice au înregistrat an de an vizibile scăderi, în prezent re­zultatele obținute în această direc­ție nu strălucesc. Astfel, la U.E.I.L. Agăș s-a depășit, în primul trimes­tru, consumul normal la buștenii de fag cu 23 mc, iar la U.E.I.L. Gheor­­gh­e Gheorghiu-Dej cu 175 m­c. Conducerile unităților susmențio­nate încearcă să dea totul pe sea­ma calității slabe a materiei prime. Dar argumentele de acest fel nu re­zistă, în procesul de industrializ­i­zare a lemnului sunt încă serioase,] rezerve interne. Un exemplu i U.E.I.E. Gheorghe Gheorghiu-Dej a înregistrat cele mai mari depășiri în primul trimestru. La sfîrșitul lunii martie, conducerea tehnico-admi­nistrativă și organizația de partid au analizat deficiențele existente, care, în fond, constau în încălcarea disciplinei de fabricație. Din dezba­teri a rezultat că risipa de ma­terie primă își trăgea seva dintr-un întreg șir de elemente de factură organizatorică care, puse pe făgașul normal, au determinat apariția eco­nomiilor pe graficul întrecerii so­cialiste. De atunci, zecile, sutele de metri cubi de bușteni care înainte se iroseau, se transformă văzînd cu ochii în produse de mare valoare e­­conomică. într-adevăr, efortul făcut demonstrează, cu prisosință, capaci­tatea colectivului care, atunci cînd vrea, poate realiza fapte mari. Doar un singur lucru nu s-a putut lămuri. De ce s-a așteptat ca această stare de lucruri să se manifeste nestinghe­rit un trimestru întreg cînd, prin u­­nele măsuri, la îndemîna oricui, pa­guba putea fi evitată. Și pentru că este vorba de măsuri, este locul să amintim că ele s-au redus pur și simplu la o mai judicioasă sortare dimensională a buștenilor în funcție de machetele de prelucrare. La U.E.I.L. Agăș și U.E.I.L. Gomănești consumul specific la buștenii de ră­­șinoase se menține, cu mici radiații, intre limitele valorilor planificate, deși și aici sunt destule rezerve. din Vom prezenta un alt aspect, tot domeniul de industrializare, care trebuie să preocupe un și mai mare măsură pe specialiști. Ne re­ferim la calitatea cherestelei obți­nute. U.E.I.L. Comănești a realizat cherestea de categorii superioare numai în proporție de 36 la sută. U.E.I.L. Agăș, prin măsurile tehnice­­organizatorice luate, a ridicat pro­porția la 42,5 la sută, ceea ce con­stituie, bineînțeles, un succes. Așa­dar, dintr-o simplă comparație re­zultă că dacă cei de la U.E.I.S. Co­mănești ar pune în practică expe­riența acumulată de colegii lor din Agăș și-ar putea îmbunătăți tehno­logia de fabricație care s-ar solda cu o valorificare superioară a masei lemnoase, ceea ce ar duce la crește­rea cantitativă a sortimentelor de calitate superioară. Și acest fapt este cu atît mai posibil cu cit fo­restierii comăneșteni sunt benefi­ciarii unor cantități de bușteni de calități mult mai bune. Considerăm că un schimb de experiență intre cele două unități vecine ar fi de un real folos. Aceeași situație se constată în u­­nități și ia cheresteaua de fag. Bu­năoară, U.E.I.L. Gheorghe Gheor­ghiu-Dej realizează cherestea de clasa A+B în proporție de 75 la sută, U.E.I.L. Agăș 73 la sută, iar U.E.I.L. Comănești numai 63 la sută. Deci, cu aceleași instalații și ace­eași materie primă rezultatele sunt diferite. Și aici, forestierii din Co­mănești au un avantaj. Sunt benefi­ciarii unui masiv păduros care le oferă o calitate de bușteni mai bu­nă în comparație cu cei care ex­ploatează parchetele din raza de ac­tivitate a U.E.I.L. Agăș și U.E.I.L. Gheorghe Gheorghiu-Dej. Așadar, calitate superioară la bușteni și in­dici slabi — din cei mai slabi — în industrializare. Pe primele 5 luni din acest an nici una din unitati nu a realizat calitățile superioare stabilite prin sarcinile de plan. Deficiențele de acest gen pot fi înlăturate nu­mai prin organizarea mai bună a procesului de producție din fabrici. Și aceasta privește : valorificarea mai eficientă a deșeurilor, respecta­rea tehnologiilor de fabricație, sor­tarea după criterii legale a cheres­telei rezultate, înlăturarea risipei prin diminuarea volumului de rume­guș și deșeuri, prelucrarea lemnu­lui de foc, la circular, pentru faso­narea lui într-o gamă cit mai mare de produse. Calculele făcute de specialiștii de la U.E.I.L. Comănești demonstrează că în prezent, din prelucrarea masei totale de bușteni rezultă 36,5 la sută rumeguș și 19,6 la sută deșeuri. Nu intenționăm să estimăm cantitățile de bușteni care se pierd în urma acestor prelucrări inferioare, dar vom insista asupra căilor prin care se pot diminua pierderile arătate. Dintre măsurile care pot fi luate menționăm : prelucrarea materialu­lui lemnos cu fierăstraie panglică în joc de fierăstraie circulare, ceea ce ar micșora pierderile tehnologice, cu 25 la sută, confecționarea scînduri­­lor pentru lăzi din lemn rotund di­mensionat, nu din lobde, reducân­­du-se astfel volumul deșeurilor de la 19 la sută, la 10—12 la sută. Fac­torul principal prin care cantitatea de rumeguș ar scădea cu peste 20 la sută rămîn­e însă, înlocuirea pîn­­zelor de fierăstrău conice cu pînze conice geluitoare, evitîndu-se în fe­lul acesta transformarea in rumeguș a multor sute și chiar mii de metri cubi de bușteni. Și la confecționarea lăzilor de fag s-au înregistrat impor­tante depășiri la consumurile spe­cifice­­ la U.E.I.L. Comănești aces­tea s-au ridicat în primul trimes­tru la 3,8 la sută. In același timp, la U.E.I.L. Gheorghe Gheorghiu-Dej consumul specific la frize de fag a fost depășit cu 8,8 la sută. Din prezentarea modului în care se desfășoară activitatea de produc­ție, la cele trei unități, se desprinde faptul că rezervele interne nu sunt valorificate pe deplin. Sintem­ întru­­totul de acord cu opinia specialiști­lor că majoritatea deficiențelor sem­nalate pot fi eliminate numai prin simpla reorganizare a fazelor de lu­cru sau prin amenajări cu mijloace materiale minime. Pînă acum s-au întreprins însă, prea puține acțiuni sau în unele cazuri deloc, așa că eliminarea deficientelor generatoare de risipă, trebuie să devină o preo­cupare permanentă pentru viitor. In momentul de față, eliminarea lipsurilor semnalate are o impor­tantă și mai mare. Toți muncitorii și specialiștii din industria lemnului trebuie să-și aducă întreaga contri­buție la valorificarea cu maximum de randament a fiecărui centimetru de lemn. Pînă acum, înfruntarea cu centimetrii nu a fost încă cîștigată. IMPERUIV’7­:UTILIZA­REA RAIIONAU A MATERIILOR PRIME $1 MATERIALELOR SURSELE ECONOMIEI VALORIFICATE DIN PLIN! ÎNFRUNTAREA cu centimetrii N-A FOST CI­ȘTI GATA ÎNCĂ SECVENȚE ECONOMICE • Colectivul Uzinei metalurgice din Bacău și-a sporit angajamentul Initial, metalurgiștii și-au asumat răspunderea de a economisi în a­­cest an 225 tone metal. O impor­tantă sursă generatoare de econo­mii este considerată reproiectarea reperelor. • Reanalizînd posibilitățile de care dispune, și colectivul de la Fabrica de șuruburi Bacău și-a su­plimentat nu de mult angajamentul la capitolul economic. In acest an, aici se va economisi peste plan o cantitate de 140 tone metal. • In primul trimestru al anului, în județul Bacău s-au economisit însemnate cantități de metal, pro­duse chimice, fire și fibre textile, energie electrică, carburanți. O ur­mare firească a simțului gospodă­­resc de care se dă dovadă în majo­ritatea unităților, pe total județ a fost posibilă reducerea costurilor la 1000 lei producție marfă cu 16,58 lei fată de plan. • Consumul de metal pe un mi­lion lei producție scade tot mai mult: la Fabrica de șuruburi s-a ajuns In trimestrul I al acestui an la un consum de 124 tone/milion lei producție, față de 137 tone cit s-a realizat în anul trecut. La Trus­tul de construcții s-a ajuns la 16,61 tone/milion lei producție, de ase­menea mai puțin decît realizarea din anul trecut. • Reproiectarea a 13 dintre tipo­­dimensiunile pe care se execută Uzina metalurgică din Bacău va ge­nera în anul 1970 o economie de metal de 116,3 tone. Impulsionată mai mult, acțiunea de reproiectare și de punere la punct a noilor teh­nologii ar putea da roade și mai bune la această uzină. • Constructorii de pe șantierele Trustului de construcții Bacău au economisit în primul trimestru 46,5 tone material lemnos. Ocupîndu-se cu aceeași seriozitate de înlătura­rea risipei care diminuează consi­derabil alte materiale, constructorii își vor putea face pe deplin dato­ria, vor putea îndeplini angajamen­tele pe care și le-au luat. • Consumul de energie electrică în județul Bacău a scăzut în pri­mul trimestru de la 159 Kwh­ 1000 lei producție globală la 150 Kwwh. Economisirea în această perioadă, pe județ, a unei cantități de peste 19.000 Mwh reliefează gradul spo­rit de preocupare care există în unitățile industriale, grija colecti­velor pentru buna gospodărire a energiei electrice. 9 Prin adoptarea unor procedee și tehnologii moderne, Institutul județean de proiectare a prevăzut în 1970, la lucrările social-culturale și la locuințe, consumuri mai mici cu 4—4,9 la sută la ciment, 9,4— 12,5 la sută la oțel beton, 32,9—34 la sută la materialul lemnos.­­Față de indicatorii stabiliți de C.S.P. la aceste categorii de lucrări). LA CONFRUNTAREA CU FAPTELE Angajamentul colectivelor întreprinderilor indus­triale din județul Bacău consemnează, printre altele, hotărîrea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de a economisi în anul 1970 : • 913 TONE METAL, • 1672 MC MATERIAL LEMNOS, • 13705 TONE COMBUSTIBIL CONVENȚIO­NAL, • 34173 MWH ENERGIE ELECTRICA. • 50 TONE FIRE TEXTILE în majoritatea unităților industriale care consumă astfel de ma­terii prime, materiale și utilități s-au înregistrat însemnate economii. Așa se explică faptul că, în primele cinci luni ale anului, în industria județului Bacău au fost ob­ținute economii la prețul de cost peste sarcina planificată, in valoare de 6­0.000.000 lei Angajamentul anual la indicatorul preț de cost a fost îndepli­nit și depășit. Prin aceasta se creează premisele unui bilanț anual fructuos, care va face ca economia județului Bacău să aibă o con­tribuție importantă la dezvoltarea economiei naționale. STEAGUL ROȘU Gospodărirea judicioasă și cu simț de răspundere a materiilor prime și materialelor, creșterea gradului de rentabilizare a fiecărui produs (ceru­tă imperios de dezvoltarea rapidă a economiei naționale), constituie preocupare permanentă și de primă o însemnătate pentru colectivul Fa­bricii de confecții „Bacău". In planul de măsuri pe care l-am în­tocmit, referitor la reducerea consu­mului de materii prime, au fost pre­conizate acțiuni precise, menite să garanteze realizarea necondiționată a sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969. Pentru a mări caracterul științific și organi­zatoric al acestei importante acțiuni, am format un colectiv care se ocupă îndeaproape de realizarea unui volum sporit de economii la materiile prime și materiale. Sub îndrumarea condu­cerii întreprinderii, avînd un plan de măsuri tehnico-organizatorice bine întocmit,­­mergînd pe linia mobilizării tuturor resurselor și a posibilităților existente, această acțiune și-a atins pînă în prezent eficiența scontată. în, primele 5 luni ale anului întreprinde­­­rea a obținut o economie de 368.000 lei prin reducerea cheltuielilor cu materia primă și 126.000 lei ca urmare a micșorării consumului de materiala auxiliare. Fată de angajamentele lua­te la economia de material, cumulat pe cele 5 luni, de 253.000 lei s-a ob­tinut o economie de 494.000 lei. Rezultatele înregistrate pînă in prezent pe linia reducerii consumuri­lor de materii prime și auxiliare, do­vedesc seriozitatea cu care colecti­vul nostru de muncitori, tehnicieni și economiști abordează problemele ma­jore ale producției. Specialiștii fa­bricii și-au îndreptat atenția, încă de la începutul anului, spre o serie de aspecte privind elaborarea unor teh­nologii noi de fabricație, îmbunătăți­rea finisajului, efectuarea de studii pentru elaborarea de noi modele. In general, acțiunea de reducere a con­sumurilor normate a avut și are încă în vedere o încadrare judicioasă în normele de consum specific stabilite pentru fiecare produs în parte, revi­zuirea consumurilor specifice exis­tente, și a normelor interne. De ase­menea, s-a preconizat ca în anul 1970 să se obțină o creștere a eficienței ac­tivității de reducere a consumurilor specifice pe unitatea de produs prin: reproiectarea unor rea lățimilor optime produse, studii­ale țesăturilor din punct de vedere al confecționă­rii lor și în raport cu posibilitățile de realizare a materiilor prime de către întreprinderile furnizoare, în condiții­le utilizării raționale a capacității de producție a războaielor de țesut. O altă problemă spre care ne-am îndreptat atenția a fost studierea și stabilirea posibilităților de folosire pe scară largă a înlocuitorilor de furnituri cu o valoare ridicată sau deficitare, așa­ cum ar fi volvalirul și canafasul. Legat de acțiunea de cer­cetare pentru găsirea de noi căi de creștere a eficienței economice, in cadrul serviciului tehnic s-au efectuat studii cu privire la determinarea pier­derilor în cupoane la articolul zefii dungi, stabilirea pierderilor la m­it, noi posibilități de utilizare șiă­­cupoanelor rezultate la croitul pija­n­malelor. Numeroasele procedee apli­cate în practică au avut drept efect obținerea unor însemnate economii de materiale. Astfel, la sfîrșitul pri­mului trimestru din acest an, ca ur­mare a reducerii cheltuielilor de pro­ducție, prin aplicarea cu succes măsurilor stabilite în planul­­ tehnic, a pentru creșterea rentabiltății produse­lor, s-au economisit 223.360 lei. Fie­care măsură întreprinsă a avut efi­ciența sa. Prin revizuirea zilor specifice la confecțiile consumu­pentru cota a IlI-a, s-au realizat­­ în aceeași perioadă, economii valorînd 33.068 lei, încadrarea judicioasă a șabloa­nelor pe țesături, la sala de croit, a adus o economie de 10.662 lei, materialele auxiliare, ca urmare La revizuirii consumurilor, s-a obținut o a economie în valoare de 40.838 lei, iar printr-o bună încadrare a șabloane­lor s-au redus consumurile de furni­turi cu 31.566 lei. Sectoarele de pro­ducție au realizat și ele o economie de 46.035 lei ca urmare a aplicării u­­nor măsuri de limitare la maximum a pierderilor. In primul trimestru, pentru care bilanțul e definitiv, economiile obți­nute prin reducerea cheltuielilor ma­teriale sunt de 223.000 lei. La înche­ierea bilanțului pentru al doilea tri­mestru, deci nu peste mult timp, vom avea noi satisfacții. Paralel cu măsurile tehnico-organi­zatorice întreprinse, unitatea noastră a organizat o largă dezbatere a ac­țiunilor de economisire a materiilor prime, folosindu-se în mod util de participarea masei de salariați la ri­dicarea calitativă a întregii activități economice. Trebuie evidențiată aici, participarea activă a muncitoarelor din sălile de croit, care s-au străduit să se încadreze în consumurile nor­mate și să realizeze economii atît prin folosirea judicioasă a materiei prime, prin încadrarea fiecărui șpan cu­ mai bine pe țesături cu aceeași lăți­me, cit și prin folosirea cupoanelor pentru diverse piese ale produselor. Comparativ cu anul trecut, cînd asu­pra rentabilității produselor a influ­­iențat numărul ridicat de produse de­clasate și cupoane preschimbate, a­­nul acesta s-au eliminat complet a­­ceste deficiențe. Referitor la măsuri­le luate, țin să precizez faptul că ele nu au afectat cu nimic aspectul și calitatea produselor ci, din contră, s-a mers pe linia realizării unei game va­riate, de desene și poziții coloristice, ca și articole de țesături noi, produ­se în condiții competitive și conform cerințelor beneficiarului, în continuare, suntem­ preocupați de găsirea unor noi procedee de fabri­cație, de cercetarea diverselor acțiuni întreprinse la nivelul economiei na­tionale și chiar pe plan mondial, pentru a putea realiza produse cu pa­rametri tehnico-economici tot mai buni, la un preț de cost mult mai mic. Ioan ALTIPARMAC, inginer șef al Fabricii de confecții Bacău Tot mai multe posibilități fructificate pe deplin Utilizînd pe scară largă pre­fabricatele, respectînd riguros rețetele, de preparare a betoa­­nelor, gospodărind cu grijă fie­care kilogram de ciment, mun­citorii de pe șantierele­ șKistu­­lui de construcții Bacău au reu­șit ca într-un singur trimes­tru să economisească 200 tone ciment. Ce păcat însă că pe șantierele băcăuane construc­torii nu poartă aceeași grijă tuturor categoriilor mare materiale cu care lucrează­­ de la fotografie. „Turnurile“] băcăuane sunt edificatoare pen­tru economia de timp și mate­riale. Pag. 3 S0 tone de cocs in ploaie Organizînd defectuos aprovi­zionarea, manipularea și depo­zitarea materiilor prime, între­prinderea de industrie locală „23 August“ din Bacău își face singură greutăți. Iată un exemplu concludent : aici s-au degradat 80 de tone de cocs pentru simplul motiv că preți­osul cocs a fost lăsat afară, sub cerul liber. Și cum ploile nu fac nici o deosebire intre gos­podari (între cei buni și cei răi) a fost nevoie ca cineva să treacă respectiva cantitate la capitolul... pierderi. Rebuturile diminuează economiile Acestui titlu nu-i mai ur­mează acum decit o mică listă: U.M.B. — 185.000 lei; C.P.L. Bacău — 83.000 lei ; FABRICA DE ȘURUBURI — 47.000 lei ; I.J.L. „23 AUGUST“ — 14.000 lei. Lista reprezintă valoarea producției rebutate într-un tri­mestru. Și o mică paranteză : COM­a­BINATUL TEXTIL BUHUȘI pierdut într-un trimestru 1.579.000 lei ca urmare a în­cadrării unor cantități de pro­duse la calități inferioare. In termeni tehnici Mai direct PIERDERI RISIPA Pe scurt despre acest capitol pe care trebuie să-l lichidăm în modul cel mai energic posibil. • Unele unități industriale din județ au planificat consumuri mai mari chiar decît proiectul. Această optică greșită a unora dintre conducătorii proceselor de producție dăunează considerabil acelora care au totuși posibilitatea de a reduce consumurile normate. O planificare „largă" nu stimulează, nu mobilizează energiile. Iată cîteva mostre: Uzina chimică Borzești și-a planificat în 1970 cantități mai mari decît cele de proiect la 150 de consumuri. Uzina­ de cauciuc a consimțit să depășească canti­tățile la 169 de consumuri date de proiect. Consumul planificat de izopro­­pilbenzen pe fenol, de exemplu, este mai mare cu 167 kg/tonă, iar cel de izopropilbenzen pentru alfametilstiren este mai mare cu 26 kg/tonă. Cine dă oare specialiștilor de la G.I.P. dreptul să încalce atît de flagrant pro­iectele prevederile lor ? ! • In întregul județ există 373 de consumuri planificate care în anul 1970 sînt mai mari decît realizările din anul trecut sau din alți ani. Uzina chimică din Borzești, bunăoară, și-a planificat să consume 3,15 kg elec­trozi din grafit pentru realizarea fiecărei tone de sodă caustică. De ce așa dacă în 1969 aici s-a realizat un consum de număi 2,92 kg electrozi la fiecare tonă de produs ? ! • La Fabrica de postav din Buhuși au fost planificate, mai mari decît realizările din anul trecut, 46 de consumuri. Așa vor textiliștii să con­tribuie la sporirea volumului economiei lor ? • Grupul industrial pentru forajul și extracția țițeiului Moinești este unul dintre marii consumatori de metal din județul nostru. In primul tri­mestru, această mare unitate economică A RISTPIT 187 tone metal. Bur­lane, prăjini de foraj, țevi de extracție, cabluri — zeci de tone metal pe care petroliștii le-au trecut la capitolul... pierderi. • C.E.I.L. Fabrica de hîrtie și celuloză „Letea" și Întreprinderea minieră Comănești, cei mai mari consumatori de material lemnos din județ, au depășit consumul normal, tot în primul trimestru, cu 1635 mc lemn. După cum se vede, „marii consumatori" sunt în același timp și „mari risipitori". • Un curios raport la C.E.I.L. Bacău. La 8 dintre normele de consum cu care lucrează, unitățile combinatului au economisit 550 mc material lemnos, dar la alte 10 norme de consum, aceeași mare unitate se înscrie cu o depășire de 1800 mc. Așadar, cu o mînă se ia ceva­ ceva, iar cu cealaltă se dă serios. • întreprinderea Electromontaj Bacău trebuie neapărat să își inten­sifice eforturile pentru găsirea unor soluții eficiente în vederea reducerii consumului de cherestea la cofrajele pentru fundații. Față de normele în vigoare, aici s-a consumat mai mult cu 48 mc cherestea și 12 mc bile manele. Și asta într-un singur trimestru. • Combustibilul — iată o bună sursă de economii. Sunt însă în județ cîteva unități care nu folosesc cum trebuie această posibilitate, făcind să tot crească, lună de lună, depășirile la acest capitol. GIFET Moinești, „Letea", CIA și „Partizanul" Bacău, precum și IEC Borzești au risipit mari cantități de combustibil. Pe total județ, la acest capitol ne înscriem cu o depășire de 23.233 tone în primul trimestru al anului. Re­cuperarea este, deci, la ordinea zilei în toate unitățile județului, dar mai ales în cele amintite. Pagină­­ organizată de : Geta GHIRIȚĂ, Costică MARDARE, Stelian NANIANU

Next