Steagul Roşu, august 1970 (Anul 25, nr. 5436-5460)

1970-08-01 / nr. 5436

Anal XXV Nr. 5.436 (6.915) Sî MBA L'Ä 1 august 1970 4 pagini 30 hani TOTUL PENTRU ÎNCHEIEREA RECOLTĂRII GRIULUI! Griji deosebită realizări planului Oblwtta­m ramtaiMot­­a culturile SUCCeSIVe! maxim al combinelor-datorie a mecanizatorilor și deopotrivă a cooperatorilor Peste tot, bătălia cu lanurile de grîu se desfășoară intens, chiar da­că, din cauza unor defecțiuni sur­venite în funcționarea mașinilor și a organizării muncii, rezultatele la recoltat sunt­ diferite. Important este că în multe unități, din zori și pînă-n seară, cuvîntul de ordine este: adunatul griului cit mai repede și fără pierderi, însămînțatul cultu­rilor succesive. Există evident o gri­jă sporită atît pentru producția pre­zentă cît și pentru cea viitoare. Am străbătut din nou ogoarele u­­nor cooperative din raza de activi­tate a I.M.A. Traian, împreună cu inginerul Ioan Bucevschi, am cutre­ierat miriștile și lanurile unităților cooperatiste din Traian, Prăjești, Negri, Odobești și altele. Cîmpurile fremătau de oameni, combine, ba­­lotiere, tractoare, atelaje, t-am întîlnit pe inginerul Titus Alexa, inginer șef al C.A.P. Pră­jești. Chipul îi radia de satisfacție: — „Sîntem mulțumiți că prin acti­vitatea neobosită a tractoriștilor și cooperatorilor sîntem pe sfîrșite cu recoltatul celor 255 ha. Acum, du­­pă ce am terminat de treierat re­colta de grîu din satul Bogdănești, am amenajat o a doua arie la Re­diu. Mulțumită vredniciei mecaniza­torului Mihai Antica, și treierișul merge bine. Neapărat să notați nu­mele brigadierilor Ion Bacoș și An­ton Donțu, al cooperatorilor Petru A. Bordea, Mihai Cătălin, Maria M. Faraoanu, Maria V. Doduț, Gh. Bur­­lacu, Nicolae Patrichi și Dumitru Iștoc printre autorii succeselor noa­stre la strînsul griului“. Treburile se desfășoară strană și la C.A.P. Negri. Opt combine muș­caț nesățios din lanurile întinse de pe tarlaua „Fîntîna Dabija“, din brigada lui Vasile Patrichi, aprecierile inginerului I. Nica După — un specialist inimos, omniprezent în unitate — cei mai buni tractoriști sunt Petru Percă, C. Ciobanu, C. Patrichi, Gh. Moise și C. Apostol. Am­ trecut dealuri cu lanuri de porinb — recoltă frumoasă — și iată-ne pe Zăpodia. Din întinderi de grîu proprietatea cooperatorilor din Traian, n-au mai rămas decît miriști. Ca de obicei îl întâlnim a­­colo în locul cel mai important, a­­cum în campanie pe ing. C. Duță, președintele cooperativei. — Cu fiecare zi ce trece, strînsul griului avansează rapid. Explicația: vrednicia oamenilor — ne declară tînărul inginer. Subliniem că la eforturile depuse de mecanizatori pentru ca recolta­tul să se desfășoare la cote maxime trebuie să se alăture și cel al coo­peratorilor. Numai că în alte uni­tăți din raza I.M.A. Traian, de fapt, rămase în urmă la recoltat, există deficiențe organizatorice care „țin“ de beneficiari, adică de cooperative. Dacă la C.A.P. Plopana, organiza­rea muncii e mai bună, în schimb (Continuare în pagina a IlI-a) AU TERMINAT SECERIȘUL Însămînțatul culturilor succesive se desfășoară în ritm.«Iert la C.A.P. Hemeiuși. Foto : C. BURSKF r * * * s I ț**s*s s­t > ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Cooperatori, mecanizatori, specialiști! Pină la terminarea secerișului nu trebuie să existe odihnă pe ogoare. MÎINE, DUMINICA, SA SE LUCREZE DIN PUN, Întreaga zi lumină. Folosiți cu maximum de randament toate forțele materiale și umane de care dispuneți, ca în cel mai scurt timp să încheiem campania agricolă de vară. C.A.P. Urechești Locul lanurilor cu grîu l-au luat miriștile și ogorul înnegrit. Datorită preocupărilor conducerii C.A.P., a inginerului șef Vale­­riu Leahu, a brigadierilor de cîmp Iile Că­lin, loan Ciubotaru­ și Alexandru Mihal­­cea — ne informează tovarășul C. Ciu­­răscu, secretarul comitetului comunal de partid — recoltatul celor 422 ha cu grîu a fost încheiat în condiții optime. Acum se lucrează cu spor la treieriș, arături și semănatul culturilor succesive. C.A.P. Proiești Consemnăm ca un succes deosebit și în­cheierea strînsului griului la această uni­tate cooperatistă. Munca neobosită de­pusă de cooperatori și mecanizatori — ne informează tovarășul Gh Angelescu, in­structor al Comitetului județean de partid — se materializează în adunatul la timp și fără pierderi al recoltei de grîu pe cele 225 ha. La Rediu se lucrează acum intens la treieriș. C.A.P. Onicani Lucrînd cu sîrg, cooperatorii din Oniș­­cani, ajutați substanțial de mecanizatori, au încheiat secerișul griului pe suprafața de 210 ha. Acum tractoarele lucrează la a­­rat, semănat, iar batozele treieră din plin. C.A.P. Pincesti și Petrești Din comuna Păncești, tovarășul­­ V. Le­­pădatu, secretarul comitetului comunal de partid ne informează că în cele două cooperative s-a făcut ieri recoltatul griu­lui pe ultimele hectare. Atenția mecani­zatorilor și cooperatorilor din Păncești și Petrești este în prezent îndreptată spre e­­fectuarea rapidă a treierișului, aratului și nnsămînțatului culturilor succesive. C.A.P. Glivănești și Frumușelu Telefonic, tovarășul Gh. Mihăilescu,­­loc­țiitorul secretarului comitetului comunal de partid ne transmite vestea că cele două cooperative au terminat de adunat griul de pe suprafața de peste 1.000 ha. Paralel cu treierișul, arăturile și însămînțatul cul­turilor duble, se lucrează cu toate forțele la întreținerea culturilor. O mențiune spe­cială pentru contribuția adusă la succesul campaniei de recoltare a păioaselor la C.A.P. Glăvănești, de mecanizatori, coo­peratori și inginerul șef Gh. Anghel. Grupaj realizat de Tudor STANCIU UNDE NU E CONTROL, VAI DE GESTIUNE ! Cu cîtva timp în urmă Tribunalul județean Bacău a condamnat pe in­culpatul Popa Ioan la 2 ani închi­soare pentru săvîrșirea infracțiunii de neglijență în serviciu. Hotărîrea a rămas definitivă, prin retragerea recursului declarat de inculpat în fața Tribunalului Suprem, în cursul anchetei și al judecății s-a stabilit că P. I., care a avut funcția de gestionar la magazia de produse lactate din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a reușit, prin modul neglijent în care și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, să cauzeze în numai 10 luni de zile o pagubă avutului obștesc în sumă de S2.018 lei. Astfel, nu-și ținea corect și la timp evidența contabilă,­ se în­registra în magazie cu cantități mai mici de produse decît cele primite de la secția de fabricație, întocmea­u avize de expediție pe baza cărora se scoteau produsele din magazie, tur «noi anula aceste avize nepu­­tîndu-se ști dacă în realitate marfa a fost vîndută sau nu. N-a contestat niciodată buletinele de analiză pe care­ le întocmea o laborantă, care ulterior a fost scoasă din serviciu ca necorespunzătoare. Atun­ci când i se atrăgea atenția, de către unii salariați din incinta depozitului, despre modul defec­tuos în care lucra, P. I. le răspun­dea că „se va descurca el“. Și in­tr-adevăr s-a „descurcat“ — dar pe seama avutului obștesc, căruia i-a cauzat o pagubă importantă. Cum a fost posibil ca, timp de 10 luni, acest individ­ să nu fie depis­tat și trimis să lucreze acolo unde trebuia, în raport de pregătirea și priceperea lui? Acest lucru a fost posibil, după părerea noastră, da­torită, în primul rând conducerii unității care l-a angajat pe, P. L,con­trar dispozițiilor legale în vigoare,­­ întrucât el suferise anterior o con­damnare de 8 luni pentru delapidare. In al doilea rând, se poate vorbi de lipsa totală de control preventiv a organelor de la fosta secție raio­nală I.C.I.L. — Tg. Ocna și I.C.I.L. — Bacău care au trecut de nenumărate ori pe la magazia gestionată de P.L. dar care n-au avut cel puțin curiozi­tatea să vadă evidența ținută de a­­­­cesta. Conducerea I.C.I.L. — Bacău nu s-a interesat nici de condi­țiile în care erau depozitate o parte din produsele gestionate de P. L, ca de­ exemplu, butoaiele cu brînză telemea. Acestea au fost depozitate într-o magazie cu pereții de stufit, în care temperatura ajungea, vara, pină la plus 30 de grade, ceea­ ce a dus la alterarea brînzei și la crea­rea unui prejudiciu de 36.866 lei în plus (peste­ cei 82.018­ lei, reți­nuți în sarcina lui Popa Ioan). Ex­pertiza tehnică­ a stabilit, în mod just, că prejudiciul de 36.866 lei nu poate fi­­ imputat în sarcina lui Popa Ioan. Conducerea din Bacau a uni­tății,­în cursul judecății a fost­­ de acord cu aceasta, deși, inițial, a pre­tins ca de producerea acestei pa­gube să răspundă tot inculpatul. Inconsecventa conducerii­ unității se explică prin­ aceea că a vrut să scape de răspunderea ca îi revenea pentru cauzarea acestei pagube a­­vutului obștesc. Ar fi interesant de aflat din buzunarul cui va fi aco­perită această pierdere, căci preju­diciul trebuie recuperat. La toate aceste neglijențe grave ,în păstrarea avutului obștesc, tre­buie adăugată și aceea că revizia contabilă făcută la gestiunea lui P. I. s-a terminat la mai mult de un an de la predarea gestiunii. Ea a fost, de altfel, incompletă, fiind necesare două­ expertize. Așadar, unde nu e control, e vai de gestiune,, contro­lorii, așteptînd ei înșiși să fie con­trolați. S-o facem, dar folosind Codul penal. Există și pentru neglijența lor un text în lege. M. FISELZON de la Procuratura județeană Bacău *7 " 1 T S * , \ s s a i)\s\\\\\\\]sss\\\ l Celei de-a 16-a Conferințe internaționale împotriva bombelor atomice și cu hidrogen­­ In numele poporului român și al Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, am deosebita plăcere să adresez un cald salut participan­ților la cea de-a 16-a Conferință internațională împotriva bombelor ato­mice și cu hidrogen. Activitățile desfășurate de „Consiliul japonez împotriva bombelor a­­tomice și cu hidrogen“ — Gensuikyo — constituie un însemnat aport la lupta popoarelor împotriva planurilor agresive ale imperialismului și a politicii sale de dominație, pentru înfăptuirea dezarmării și în primul rând a dezarmării nucleare, pentru asigurarea unui climat de pace, co­laborare și securitate internațională. Este convingerea noastră fermă că a sosit timpul să se acționeze l­a modul cel mai h­otărît pentru a pune capăt cursei înarmărilor, să se în­treprindă măsuri practice în domeniul dezarmării generale și în primul rând pentru distrugerea armelor de nimicire în masă, astfel încît fiecare popor să aibă certitudinea securității sale. Dînd expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, Ro­mânia, alături de forțele progresiste și democratice de pretutindeni, își va aduce și în viitor contribuția la această cauză nobilă. Ea va milita în continuare pentru zădărnicirea politicii de război promovată de cercu­rile imperialiste, pentru încetarea agresiunii imperialismului american îm­potriva popoarelor din Indochina, pentru stingerea focarelor de tensiune și conflict existente în diferite regiuni ale lumii, pentru unirea în această luptă a tuturor forțelor antiimperialiste. Arez succes deplin lucrărilor Conferinței dumneavoastră și folosesc acest prilej pentru a reafirma atașamentul poporului român față de idea­lurile progresului social, democrației, independenței naționale, păcii și în­țelegerii între popoare. NICOLAE CEAUȘESCU, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Fabrica de șuruburi Bacău Ritmuri înalte ale producției sub cupola­ schelelor 99 Concomitent cu preocuparea coti­diană pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planul de producție, la Fabrica de șuruburi din Bacău ,atenția este îndreptată și asupra lucrărilor de modernizare și dezvol­tare a întreprinderii. în vecinătatea schelelor, metamorfoza metalului își continuă neîntrerupt fluxul, în a­­ceastă ambianță urmând să se a­­tingă ritmuri înalte ale producției și în anul viitor. Cum e și firesc, existența acestor două fronturi de activitate a ridicat și va ridica și în viitor probleme deosebite, spe­cifice, de a căror corespunzătoare realizare este legat nivelul înde­plinirii sarcinilor de plan. Aceste ■ aspecte au consti­­tuit substratul u­­nei analize amă­­nunțite cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pentru ,anul­ 1971 în cadrul adunării generale­ a repre­zentanților sala­riaților din a­­ceastă unitate. Sintetizînd reali­zările obținute în cursul primului semestru al acestui­­ an, perioadă în care eforturile co­lectivului de muncă al fabricii au fost în permanență mobilizate și conduse de organizația de partid, Gheorghe Lungeanu, președintele comitetului de direcție, arăta că sporul la producția globală și marfă a ajuns la 4.600.000 lei. O situație preliminară lasă să se întrevadă că pină la sfîrșitul acestui an la acești indicatori se va ajunge la o depă­șire în valoare de 10.500.000 lei. Totodată, acțiunea de reducere a consumului specific de metal se va concretiza în economisirea unei can­tități apropiate de 140 tone. în anul viitor, sarcinile de pro­ducție sunt mai mari, vor trebui atinse niveluri superioare la toți in­dicatorii de plan. Valoarea produc­ției­­ globale și marfă, de exem­plu, se preconizează să crească cu 9,7 la sută față de nivelul anului în curs. Creșterea aceasta implică și o serie de noi responsabilități, implică și o privire critică asupra activității desfășurate, în semestrul I din acest an s-au­­ constatat numeroase cazuri cînd capacitățile de producție nu au fost folosite rațional, la unele utilaje producția medie lunară fiind infe­rioară celei realizate în 1969. Maiștrii Gheorghe Tome, Alexan­dru Velican și alții, referindu-se la acest aspect arătau în cadrul adu­nării și unele cauze care au dus la o folosire incompletă a capacită­ților instalate: lipsa sculelor, timpi morți creați de muncitori în timpul programului, absențe nemotivate, asistență tehnică necorespunzătoare, greutățile provocate de căile de ac­ces incomode pentru asigurarea transportului intern etc. în planul de măsuri adoptat s-­au stabilit, prin­tre altele, obiecti­ve ce vizează îm­bunătățirea aprovi­zionării cu scule, întreținerea mași­nilor și utilajelor, organizarea mai bună a depozitării și transportului materiilor prime, semifabricatelor și produselor finite. Un capitol impor­tant l-au consti­tuit ca obiect de analiză, și normele de consum. La acest capitol sunt pre­văzute reduceri la consumul de me­tal, combustibil și energie electrică. S-a atras atenția în mod deosebit a­­supra faptului că anual se pierd sub formă de deșeuri și rebuturi apro­ximativ 2.700 tone de oțel. Pierderi mari sunt înregistrate la operațiile de ștanțare, presare, debitare, ascu­țire. A fost acceptat, și la acest ca­pitol, un plan de măsuri tehnice și organizatorice la realizarea căruia au fost chemate să contribuie atît cadrele tehnice și inginerești, cît și muncitorii secțiilor de producție. Nu intenționăm să facem referiri ■asupra tuturor problemelor discuta­te și analizate în cadrul acestei a­­dunări care, prin ținuta ei, s-a ridi­cat la nivelul unor preocupări ma­jore. Ca o notă distinctă s-a desprins hotărîrea metalurgiștilor de a-și concentra și în viitor experiența și intr­eaga activitate în vederea atin­gerii unor indici de producție supe­riori. D. D. DEZBATERI M­M i­lUstRatE EROISM. Arta din inima Kinshasei Eram ca intr-o baie caldă de aburi, încinsă de alizeul austral. Nu am tras geamul la mașină deoarece în­cepuse să plouă. Tunete puternice și un debit de apă incredibil. Vlr­­tejuri asurzitoare și pocnituri ca de pușcă. Plecam din Brazzaville. La Kinshasa, după ce am traversat fluviul Congo, homiul de furtună rămăsese in urmă. Era liniște și to­tul părea ireal în această „explo­zie“ de occident îngrămădit in cen­trul continentului aincan­. Ni se pu­sese la dispoziție o vilă din cartie­rul Organizației Unității Africane. De necrezut, dar adevărat. Aici pe colina lui Stanley in șapte luni a fost construit cu tot ce este necesar — poștă, restaurant, zone de recre­­ere — un adevărat oraș, pentru a fi găzdui șefii statelor africane, care s-au întîlnit la Kinshasa, in septem­brie 1567. Un adevărat templu al I (Continuare în pagina a II-a) ___________________________

Next