Steagul Roşu, august 1970 (Anul 25, nr. 5436-5460)

1970-08-04 / nr. 5438

r -A Marți 4 august 1970 Cu amenajări mici se pot economisi valori mari Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la U.E.I.S. Comănești se îngrijește să asigure o valorificare superioară a masei lemnoase. Până acum, în această unitate au căpătat viață numeroase propuneri care vizează îmbunătățirea calității produselor, reducerea consumului specific de materii prime și materiale, atît în domeniul de exploatare cit și în cel de industrializare. Există, desigur, și domenii în care posibilitățile sînt, intr-un anumit fel, limitate. Unele lucrări nu se pot efectua din fondurile lăsate la dispoziția unității. Ele se prevăd de către unități, dar se repartizează acestora de către C.E.I.L. Bacău. Pînă acum, la U.E.I.L. Comănești, deși s-au făcut propuneri în acest sens, nu s-a repartizat suma de 300.000—350.000 lei pentru executarea unui depozit de bușteni, cu toate că el poate fi finanțat din credite pentru mica mecanizare, din volumul amortizărilor lăsate la dispoziția întreprinderii sau din beneficiile peste plan. Așadar, suficiente posibilități. Nu rămine decit ca inițiativa specialiștilor din Comănești să capete girul conducerii combinatului, însă, ci mai repede posibil. Despre necesitatea și eficiența acestei lucrări ne-a vorbit directorul unității, tovarășul Dumitru Cojocarul „...Cu 300.000 lei vom betona depozitul de bușteni și vom construi și o instalație de stropire permanentă a masei lemnoase. Lucrarea va fi atît de ieftină deoarece ne avantajează condițiile naturale de amplasare. Să prezint și eficiența lucrării. Anual se va putea prelucra suplimentar o cantitate de 2.000 mc bușteni. Mijloacele de transport vor putea fi utilizate mai rațional, evitîndu-se solicitarea lor in salturi. In același timp, calitatea produselor finite va crește cu 4—5 la sută, deoarece buștenii vor fi continuu curați și umezi. In asemenea condiții, pînzele de gater ar efectua o tăietură mai fină, care ar reduce rizurile de pe laturile scindurilor. In plus, îndepărtarea totală a nămolului de pe bușteni va evita uzura nerațională a pînzelor de gater. Printre avantaje am mai putea aminti sporirea capacității de producție a întregii instalații și creșterea productivității muncii. Totodată, se va putea exclude în totalitate și pericolul de sufocare a buștenilor de fag. Anul trecut, cu toate măsurile luate de noi, n-am putut salva de la sufocare cca 150 mc de bușteni. Așadar, se poate calcula că prin realizarea acestei lucrări vom putea pune în valoare rezervele care acum stau nefolosite. Lucrarea este eficientă; am calculat că suma investită se amortizează într-un an de zile, fără să mai punem la socoteală faptul că se ajunge la o valorificare superioară a masei lemnoase, îndeplinind astfel una din sarcinile noastre de mare actualitate". Interlocutorul nostru a demonstrat, la fața locului, toate avantajele prezentate. Intr-adevăr condițiile naturale permit efectuarea lucrării cu mijloace materiale și bănești minime..Mai rămine ca și conducerea U.E.I.S. Bacău să se convingă de acest fapt pentru a aloca cu prioritate fondurile respective. Sîntem convinși că situația prezentată își va face loc și pe agenda de lucru a consiliului de administrație de la C.E.I.L. Bacău. Este in interesul combinatului pentru că se ajunge la o valorificare superioară a masei lemnoase, prin folosirea de fonduri materiale și bănești cut mai mici. Cind și de cine va fi oprită plimbarea vagoanelor - cisternă ? Cu toate că statul face mari eforturi pentru înzestrarea și modernizarea transportului feroviar, activitatea din acest domeniu nu se ridică, la nivelul cerințelor, la exploatarea eficientă a mijloacelor de transport, când este vorba, bunăoară, despre folosirea parcului de vagoane-cisternă destinate transportului produselor petroliere. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU menționa în raportul Comitetului Central al Partidului Comunist Român la Congresul al X-lea: „Folosirea mai bună a capacității de transport feroviar face necesară lichidarea practicilor dăunătoare și a fenomenelor negative existente în acest domeniu, ca, de pildă, imobilizarea vagoanelor, transporturile încrucișate“. Să vedem, față de prețioasele indicații date de conducerea partidului nostru, cum stau lucrurile, în domeniul arătat, la Grupul industrial de petrochimie Borzești. Pentru transportul produselor la beneficiarii interni și externi, Uzina de petrol Borzești utilizează vagoanecisternă ce îi sunt puse la dispoziție, în conformitate cu prevederile contractuale, de către întreprinderea de transporturi și livrări de produse petroliere Ploiești. Aceasta, la rîndul său, se închiriază de la calea ferată. Ba. mai mult, pentru a evita unele dereglări ale fluxului de primiri-predări, sus-citata întreprindere are angajați la Borzești 10 salariați care îndeplinesc funcții tehnice și economice. In plus, în anii din urmă, între cele două unități au intervenit mai multe reglementări, care aveau menirea să asigure o eșalonare corespunzătoare a necesarului de vagoane, în conformitate cu,graficele de transport. Tot printr-o înțelegere anterioară s-a mai stabilit ca la uzina de petrol,să nu se mai expedieze garnituri pentru Încărcarea produselor negre, intrucît produsele de acest gen vor fi expediate în vagoanele care aduc combustibil special pentru Centrala electrică de termoficare Borzești. La rîndul său, Direcția regională C.F.R. Galați s-a angajat, încă din luna iulie 1969, să verifice în stația Adjud și să oprească îndrumarea către Borzești a cisternelor pentru produse negre și a cisternelor murdare destinate transportării produselor albe, evitîndu-se astfel deplasarea inutilă a mii de vagoane chiar și numai pe o distanță de 40 km. Fiecare participant s-a obligat să vegheze la permanentizarea unui regim eficient al circulației vagoanelor. Dar asta numai pe hirtie. Cum stau lucrurile în realitate . I TLPP Ploiești expediază la Borzești, lunar, cu îngăduintța condamnabilă a organelor de la calea ferată, fără nici un simț de răspundere, sute și chiar mii de vagoane nenecesare sau necorespunzătoare, plimbîndule, pe banii sfatului, intr-un continuu dute-vino de la Ploiești la Borzești și invers. Regulatorul de circulație din stația Adjud, din dorința de a-și realiza cu orice preț planul la transport de vagoane, și de a simplifica unele operațiuni de manevră sau de formări de trenuri, a uitat de obligația ce și-a asumat-o și expediază, vrei nu vrei, întregi convoaie de vagoane neîntrebuințabile scopului destinat la Borzești. De la grupul industrial se dau, aproape zilnic, telefoane sau telegrame, se discută, se fac reclamații prin care se cere curmarea acestei practici păgubitoare, dar totul este în zadar. ITSPP Ploiești, înverșunat parcă de reacțiile declanșate rămâne mut la orice intervenție. Sistematic, am putea spune, trimite lună de lună la Borzești aceleași sute și mii de vagoane care nu îndeplinesc condițiile pentru încărcare. Pentru a înfățișa cit mai real acest caz, vom transpune situația aceasta în cifre, în valori. In anul 1969 s-au trimis de la Ploiești la Borzești, nici mai mult nici mai puțin de 10.619 vagoane pentru produse negre nenecesare și 7482 vagoane pentru produse albe necorespunzătoare, murdare. In anul 1970, operațiunea continuă în același mod. Pînă la 1 aprilie, situație care a rămas neschimbată și in prezent, s-au și dirijat la Borzești în aceleași condiții: 4669 vagoane pentru produse negre și 980 vagoane pentru produse albe. Intrucît am intrat în domeniul cifrelor vom calcula și consecințele economice ale acestei aventuri de neconceput. Pe perioada 1 ianuarie 1969 — 31 martie 1970 Grupul industrial de petrochimie Borzești a plătit drept taxă de manevră pentru acest dutevino de vagoane suma de 949.600 lei. Pentru spălarea celor 8462 vagoane destinate produselor albe, grupul a mai cheltuit, în perioada la care ne referim, și suma de 2.115.500 lei. Regulatorul de circulație de la Adjud, prin îndrumarea nejustificată a vagoanelor la care ne-am referit, a adus căii ferate o pagubă în sumă de 678.000 lei. Dar contribuția substanțială și-o aduce ITLPP Ploiești, intrucît vagoanele pentru produse negre nenecesare la Borzești trebuie reexpediate la Ploiești, sau în altă parte, pe o distanță de 468 km, voiaj care a înghițit în 15 luni suma de 4.250.000 lei. Încă un calcul, stabilim și valoarea transportului pentru vagoanele destinate produselor albe, ce trebuie trimise la stația Ghigiu de lingă Ploiești, pentru spălare, și care se ridică la suma de 1.173.000 lei. In total, paguba depășește 9.000.000 de lei, sumă care nu a deranjat pînă acum pe nimeni și în special pe acei care creează o asemenea stare de lucruri. Mai grav este că starea de lucruri descrisă continuă și în prezent. Pentru a-i trezi totuși la realitate pe împricinații respectivi, avînd în vedere că sînt specialiști în transporturi, îi invităm să calculeze forța necesară pentru punerea în mișcare a unui tren lung de 35 kilometri pe distanța de 232 km, numărul oamenilor care au vegheat ca această plimbare să se desfășoare fără „accidente“ și care este partea de contribuție a fiecăruia. Din inițiativa Comitetului municipal de partid Gheorghe Gheorghiu- Dej, la data de 10 februarie 1970, s-a întocmit un plan de măsuri care vizează în special starea de lucruri prezentată. El a fost însușit de reprezentanții Direcției regionale C.F. Galați, de trimișii Ministerului Petrolului și de ai ITLPP Ploiești, care s-au obligat să-l respecte în întregime. Pînă acum nici una din părți nu a mișcat un deget. Și vagoanele continuă să fie plimbate fără rost, iar paguba ce se aduce statului crește pe zi ce trece. Dar pînă cind ? Sîntem convinși că o asemenea stare de lucruri poate fi înlăturată. Sugerăm organelor competente din conducerea Ministerului Petrolului și Ministerului Căilor Ferate să stabilească gradul de răspundere al tuturor vinovaților pentru a-i obliga să deschidă propria pungă. Ing. Virgil TAMAȘESCU, secretar al Comitetului municipal de partid Gheorghe Gheorghiu-Dej Cunună de frumuseți nepieritoare tri (Urmare din pag. 1) amatori — a spus vorbitorul — le adresăm urarea de bun sosit, dorindu-le, în același timp, succes în întrecerile artistice care se vor desfășura timp de 8 zile. Devenită o manifestare cultural-artistică tradițională a județului Bacău, Festivalul Slănicului se înscrie ca un moment de seamă al fiecărui an in promovarea datinei străbune, a cintecului, dansului, portului național, a recitalurilor de poezie și de teatru de amatori. O caracteristică a Festivalului o constituie îmbinarea unor manifestări de înaltă intelectualitate cu spectacolele accesibile publicului larg, oamenilor muncii din toate colțurile țării aflați la odihnă și tratament". După-amiază, în sala cinematografului „9 Mai", primele reprezentații din cadrul Festivalului etalau remarcabile posibilități artistice ale unor formații din județele Bacău, Vrancea și Neamț. Parada portului se prelungea, umplea scena, se regăsea în minunatele spectacole folclorice, rod al bunului gust artistic și al fanteziei populare. Așadar, trei județe se regăseau in cele spectacole supuse dinții atenției juriului, ansamblurilor Concursul folclorice debuta printr-un specific moldovenesc vădind înainte de toate farmecul unor obiceiuri, preferința pentru jocuri și melodii păstrate fără umbra tendinței de uniformizare. Numai astfel se explică de ce „Capra" de la Enăchești — un veritabil spectacol de teatru folcloric — nu s-a asemănat cu „Capra" de la Stănișești, bogat împodobită, însoțită de eleganța sobră, și cu atît mai impresionantă, a unui mic grup de dansatori, cu „Capra" de la Berzunți, monumentală, aducînd un alai numeros. Curiozitate și emoție a stîrnit formația de dansuri cu măști de la Nereju, amintindu-ne de numele lui Pavel Terțiu, cunoscut creator de măști, „Burduful vrîncenesc" — un joc mocănesc redat cu vigoare și știință a mișcării de cîțiva soliști dansatori între care Tudor Ștefan și rapsodul popular Pavel Tatu, în privința dansului, ca adevărați virtuoși ne-au apărut și artiștii amatori din Berzunți, pentru care jocul popular părea o bucurie, un mod de a te exprima — simplu, sincer, firesc. . Calitatea reprezentațiilor din prima zi a Festivalului a avut de câștigat prin participarea ansamblului folcloric al Fabricii de postav din Buhuși. Dispunînd de soliști dotați, de un repertoriu bine ales și de o formație de dansuri temeinic pregătită, aceasta a dovedit seriozitatea lucrului, incontestabile calități scenice. Concursul ansamblurilor folclorice a făcut ca, nu o dată, aplauzele să răsune la scenă deschisă. Cuceritor prin pitoresc și puterea tradiției, prin varietate și spontaneitate, el a declarat o voioșie generală. Pe bună dreptate, un spectator ne mărturisea cu încîntare : „Simți cum îți tresaltă inima". Fotbal .Cupa de vară* Ceahlăul Piatra Neamț Știința Bacău 1-0 (0-0) în cea de-a doua etapă a „Cupei de vară", studenții băcăuani au evoluat la Piatra Neamț, unde au întilnit divizionara B, Ceahlăul. După cum ne-a relatat antrenorul Costinescu, partida a fost atractivă, cu faze spectaculoase la ambele porți. A învins echipa pietreană (prin golul înscris de Baicu, în min. 90) întărită în vederea noului sezon competițional cu jucători de o bună valoare, cum ar fi Contardo, Baicu, Matache. Pînă la începerea campionatului, au mai rămas mai puțin de două săptămîni. Deoarece Gloria Bîrlad s-a retras din „Cupa de vară", stiwrdenții sînt acum în căutarea unui adversar pentru duminică, 9 august. Dorind să ia un start, foarte bun, ei se pregătesc cu asiduitate, făcînd două antrenamente pe zi. La Piatra Neamț. Știința a aliniat următoarea formație : Miniosu — Buterez, Ciocoii, Margasoiu, Corobană — Rotaru, Nemeș — Banu Pelea, Codreanu, Zdrobiș. Pe parcursul intîlnirii, au mai jucat: Boiangiu, Deceanu, Avram, Popescu și Mihalache. Sile NENIȚA Demonstrația a luat sfîrșit. Ambarcațiunile „trec“ în hangare, iar concurenții la o binemeritată odihnă. Foto : V. BOGDANEȚ STEAGUL ROȘU SPORT • SPORT •SPORT • SPORT• SPORT TRICOLORII Tricolorii au fost din nou la înălțime. Departe de patrie, pe apele lacului din Bagswaerd, ei au încheiat întrecerile din cadrul campionatelor mondiale de caiac-canoe cu un bilanț foarte bun : două medalii de aur, trei de argint și una de bronz... Este meritul lui Maxim, Simionov, Patzaichin, Covaliov, Vernescu și al celorlalți tricolori ce au făcut cunoscută România și în acest sport. Desigur, rezultatele finale puteau fi mai bune, dar și așa, ele le fac și ne fac cinste. La București, purtătoarele tricourilor tricolore, ne-au făcut să nădăjduim într-o surpriză plăcută — ocuparea locului secund în semifinala Cupei Europei la atletism, deși știam cu toții că sovieticele și polonezele sînt favorite pentru calificarea în finala de la Budapesta (22 august). După prima probă, cîștigată de Ileana Silai, speranțele erau în creștere. Dar ea, și Viscopoleanu, aveau să fie singurele românce învingătoare în această duminică de august. în rest, Mariana Goth a ocupat locul al doilea la 100 și 200 m plat, Cornelia Popescu a ratat incredibil la 1,76 m, iar, la disc, Lia Manoliu a fost învinsă de Danilova. Oricum, în Cupa Europei la atletism, fetele noastre au avut o comportare net superioară băieților, mult sub așteptări în concursul similar de la Zürich. Așteptăm cu interes ce performanțe ne vor oferi fetele noastre în confruntarea, de mare prestigiu, cu reprezentativa Statelor Unite ale Americii. Pronosticul nostru CONCURSUL PRONOSPORT NR. 32 DIN 9 AUGUST 1970 (Cupa de vară) Ceahlăul — Chimia Sv. 1 Portul — Poli. Galați 1 Oțelul Galați — Progresul Br. 1 x Flacăra — Metalul Buc. x 2 Gaz Metan — C.S.M. Sibiu 1 x Poiana — Metrom 1 C.S.M. Reșița— Poli. Tim. x 2 Metalul Cugir — C.F.R. Tim. 1 Metalul Hd. C.F.R. Arad x Chimia Rm. V. —Electr. Cv. Metalul Tîrg. — Progr. Buc. 1 X x Olimpia S.M. — Vagonul x 2 Minerul R.M. — Olimpia Ord. x In cinstea Zilei Marinei Premieră nautică băcăuană Duminică, 2 august. La Mangalia, la Galați, la Giurgiu, în alte orașe portuare s-au desfășurat tradiționale manifestări închinate lui Neptun, ocrotitorul navigatorilor, de fapt, un prilej pentru întreaga țară de a-și sărbători oamenii apelor. Ziua Marinei din acest an a însemnat pentru orașul de lângă Bistrița și Siret inaugurarea seriei de întreceri nautice pe lacul Bacău II, printr-o demonstrație de canotaj academic. După cum am prevăzut, zeci zeci de băcăuani s-au îndreptat duși munică după-amiază spre locul unde era programată, pentru prima dată cu public, lansarea la apă a grațioaselor schituri. Deși organizatorii și-au făcut datoria să anunțe că disputele demonstrative puteau fi urmărite mai lesne de către spectatori în apropierea barajului, cei mai mulți au rămas la pontonul de lingă Baza nautică. Iar faptul ni se pare explicabil , majoritatea neavînd ocazia, „pe viu", să vadă la lucru ca notorii, au ținut să asiste și la coborîrea ambarcațiunilor în apa lacului, să fie martori la toate amănuntele, ineditelor, premergătoare întrecerilor. După o scurtă încălzire, junioarele și juniorii aflați aici s-au aliniat la start. Anunțați cu o port-v ove de antrenorul Petrov (Metalul București), echipajele reprezentând toate cele 19 cluburi și secții nautice ce vor participa la finalele cadeților în Campionatul național de canotaj academic s-au angajat in dispute aprige, cu toate că nu conta prea mult rezultatul obținut. Aplauzele băcăuanilor de pe mal au răsplătit, în egală măsură, eforturile tinerilor de pe ambarcațiunile de simplu fete și băieți, de dublu, de 4 f. c. și 4 + 1 (băieți și fete). Demonstrația a fost încheiată de un echipaj solitar 8+1. Tinerii canotori, deși nu aveau parteneri de întrecere, au „tras” ca într-un concurs veritabil, spre delectarea spectatorilor. .. .Amurgul se lăsa încet, peste apa lacului, în timp ce ambarcațiunile erau transportate din nou la hangare. Doar cîteva zile de antrenament și îi vom vedea din nou pe tinerii stăpini ai schiturilor, întrecîndu-se pentru un joc pe podiumul de onoare. PaS. 3 Mașina automată de sortat oua de la I.A.S. Avicola Bacău. 60 de ani de la „sfirșitul lumii“ (Urmare din pag. 1) Mîntuiți-vă sufletele!“, propovăduiau acești șarlatani — și făceau afaceri bănoase vînzînd broșuri, foi volante, scripte sfinte și talismane pentru alinarea morții... Goana după „adăposturi” Ar cere multe pagini descrierea mijloacelor prin care oamenii sperau că vor putea supraviețui cataclismului... Minele, grotele treceau, din motive inexplicabile, drept adăposturi cu cel mai mare coeficient de siguranță. Pentru un „adăpost“ de acest fel se cereau prețuri exorbitante, în condițiile unor adevărate licitații. Cei care își puteau permite, își săpau cu ajutorul dinamitei adăposturi în stînci, și le prevedeau cu porți neinflamabile. Un muzician englez care avea bani și-a construit un clopot-scafandru, hotărîndu-se să se adăpostească, în ziua catastrofei, pe fundul Canalului Minerii ! Bancheri americani au amenajat în trezoreriile lor din oțel instalații de oxigen pentru familii întregi. . Toate acestea și multe altele pot fi citite și astăzi în vechile ziare și reviste . . Pe malurg; ce'se mărea ilumina cometei,creștea, și agitația generală. Consumul de alcool a atins în acele zile proporții nemaiîntîlnite. Existau insă și mulți pe care această panică îi lasă cu totul rece, iar era întreaga istorie .a cataclismului li se părea ridicolă. Noaptea „apocalipsului” In noaptea „critică“ din 19 mai 1910, nimeni nu se mai gîndea la somn, la odihnă. Hoții și cerșetorii, abordînd problemele pămîntene cu mai mult simț practic, făceau recolte bogate. Emoția generală creștea din oră în oră. Cei care nu mai puteau intra în biserici, îngenunchiau și se rugau afară, cuprinși de disperare. Se apropia ora fatală. Toată agitația se oprește ca la comandă, toată lumea privește ca paralizată spre cer, încordarea atinge limite insuportabile, timpul trece insuportabil de greu — pina ce, în sfîrșit, la orizont apare o lumină la început difuză, apoi tot mai strălucitoare, tot mai mare... Odată cu răsăritul soarelui, imaginea cometei începe să se estompeze... Și cu aceasta se consuma și „cataclismul“! „Noaptea de groază“ s-a soldat cu un trist bilanț. Mulți, care nu mai puteau suporta deprimarea de care au fost cuprinși, și-au luat viața , în Franța — 49, în Germania — 26, în Anglia — 35, în Italia — 14, în Spania — 23, în Statele Unite 255 de persoane... Câteva exemple ar putea oglindi, palid, cele ce s-au petrecut în acea noapte. La Oklahoma (S.U.A.), o sectă religioasă a organizat, pentru imblînzirea cerului, jertfirea unei tinere fete. Baia de sînge a putut fi împiedicată de șerif, în ultima clipă. La Wilkesbarre tot în S.U.A., minerii au refuzat să coboare în galerii, preferind să fie, în clipa „ciocnirii“, în aer liber. Despre toate acestea (și multe altele), au relatat ziarele. De asemenea, despre cazuri de altă natură : „Pe piața din Köln, un șarlatan cu duh a instalat un burlan de soba în chip de telescop, prin care se putea observa „deosebit de bine“ cometa în noaptea cu pricina, bineînțeles contra unei taxe. Sarlatania a ieșit însă la iveală, iar cei înșelați au cerut banii înapoi — ceea ce ingeniosul proprietar al burlanului a refuzat, deoarece, într-adevăr, prin „telescopul" său cometa putea fi văzută bine ! A urmat o mare încăierare, care nu a luat sfîrșit decit la intervenția poliției“. In ce a constat „cataclismul” ? Ce fenomene cosmice au avut loc in noaptea respectivă ? Cîteva —• cu totul minore s apariția unui ecran luminos înainte de răsăritul soarelui, o cădere neînsemnată de meteoriți la Bilbao, o slabă mișcare seismică înregistrată de Observatorul din Livorno la ora 3:25, provocată de contactul cozii cometei cu atmosfera terestră, cîteva descărcări electrice obișnuite deasupra Madridului, o cădere neînsemnată de’pietricele în regiunea "Provence, într-un comunicat din Aachen se putea citi : „în timp ce Pământul traversa coada cometei, aparatele Stației de magnetism terestru a Politehnicii din Aachen au înregistrat, între orele 1—3, la 19 mai, perturbări accentuate in cîmpul magnetic orizontal“. Milioane de oameni de pe glob au răsuflat ușurați. Cometa mai putu fi văzută, în timpul nopții, timp de cîteva săptămîni. Imaginea ei se micșoră tot mai mult, pînă ce dispăru din nou, pierzîndu-se în depărtările infinite din care a venit. Acesta este filmul evenimentelor din mai 1910, rezultat dintr-o inexplicabilă neînțelegere a unor astronomi. Punctul de vedere al oamenilor de știință de astăzi este că în 1910, coada cometei Halley, a cărei lungime este apreciată la ctteva milioane km, a fost traversată „probabil “de Pămînt, fără ca pe globul nostru să se fi putut observa ceva demn de menționat... Există o primejdie viitoare ? In anul 1985 urmează ca această cometă Halley să se ivească din nou. S-ar putea naște întrebarea ce fenomene vor fi de așteptat atunci ? Răspunsul oamenilor de știință este următorul: în nici un caz mai mult decit un magnific spectacol al naturii, sub forma unei căderi de meteoriți, care nu justifică nici un fel de temeri. S-a calculat că pe Pămînt nu vor putea cădea cu acest prilej decit în total cel mult 250.000 kg de meteoriți — o cantitate infimă de materie dacă se ține seama de suprafața globului, pe care se va împrăștia. în orice caz, știința de astăzi a stabilit că o ciocnire între Pămînt și alt corp ceresc este complet exclusă. Rezervele n-au fost epuizate (Urmare din pag. 1) sporirii eficientei activității economice. Pe de o parte, fiind nevoiți să depozităm lemnul în afara spațiului destinat acestui scop, în condiții necorespunzătoare, asistăm la deprecierea lui. Pe de altă parte sporesc cheltuielile prin remanipulare; în plus, trebuie să suportăm dobînzi la împrumuturi restante". Alți vorbitori printre care: ing. Gh. Stroie și Tache Chiriakovschi, șefii fabricilor de placaj și mobilă, economist Doina Stănciulescu, contabila șefă, subliniau printre altele necesitatea acoperirii cu contracte din timp a tuturor produselor ce urmează a fi livrate, potrivit structurii planului de producție. Aceasta pentru că a existat tendința ca cei din cadrul serviciului de desfacere al C.E.I.S. Bacău să facă contractele la întîmplare, neținînd cont de balanțele de producție pe calități și grosimi. In cadrul dezbaterilor, n-au fost scăpate din vedere nici problemele privind disciplina muncii, sporirea rolului maistrului în producție. Pentru că la C.P.L. Comănești indic«tr de utilizare a timpului de lucru mai poate fi îmbunătățit. Așa după cum subliniau participanții la dezbatere, vorbind despre necesitatea folosirii mai raționale a timpului de lucru, sunt salariați care în timpul programului se ocupă de aprovizionarea cu legume, se plimbă nejustificat de la o secție la alta, sau se antrenează în discuții interminabile. Și ceea ce-i mai grav este faptul că de multe ori însuși maistrul care ar trebui să conducă procesul de producție nu constituie un exemplu în valorificarea judicioasă a timpului de lucru. în cuvîntul său, ing. Marin Romeo, directorul tehnic al C.E.I.L. Bacău, folosindu-se de exemple culese din cadrul complexului, s-a referit la necesitatea sporirii exigenței față de felul cum își îndeplinesc maiștrii atribuțiile lor. Maistrul în producție trebuie să conducă nemijlocit procesul de producție. Reliefînd neajunsurile semnalate în activitatea economică, criticînd pe cei ce se fac vinovați de existența acestora, vorbitorii au venit și cu propuneri prețioase, de valorificare a tuturor resurselor de care unitatea dispune. Punerea în circuitul productiv a acestora va da" posibilitatea realizării în și mai bune condițiuni a sarcinilor de producție și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pe acest an. Cifrele de plan pe anul viitor prevăd creșteri importante la indicatorii producție globală, producție marfă și export. Pentru realizarea integrală a lor adunarea reprezentanților salariaților a elaborat un judicios plan de măsuri care vizează continua perfecționare a organizării producției și a muncii, introducerea unor noi utilaje, cu randament sporit în producție, mai buna utilizare a capacităților existente și a timpului de lucru, calificarea și ridicarea calificării salariaților. Transpunerea lui în viată, așa cum a reieșit din discuții, va sta în atenția comitetului de direcție, a întregului colectiv, la încheierea adunării reprezentanților salariaților, economist Ioan Petreanu, membru al comisiei economice a Comitetului județean de partid, și-a exprimat convingerea că există toate condițiile realizării integrale a acestor măsuri, a sarcinilor de producție ca și a angajamentelor asumate pentru 1971. Succesele obținute pînă în prezent stau mărturie.