Steagul Roşu, august 1970 (Anul 25, nr. 5436-5460)

1970-08-08 / nr. 5442

r ANUL XXV — Nr. 5.442 (6.921) SIMBÄTÄ 8 AUGUST 1970 | 4 pagini — 30 bani 100 tone de metal economisit Colectivul Uzinei metalurgice din Bacău merge cu pași siguri spre cota finală a angajamentului pe ca­re și l-a asumat în privința econo­misirii metalului. In timpul care a trecut de la începutul anului și pînă acum, metalurgiștii băcăuani au economisit peste 100 tone de metal. Reproiectarea multora din­tre reperele ce se execută aici, mai buna gospodărire a metalului, atît la turnătorie cit și la sectorul de prelucrare, acțiuni în plină desfășu­rare, vor rodi și mai mult în peri­oada care urmează. Se poate trage concluzia că, în general, la Uzina metalurgică din Bacău prinde ră­dăcini adînci un înalt simț al răs­punderii cînd este vorba de con­sumurile normate de metal. INTIMPININD MAREA SARBATOARE La Moinești A intrat în funcțiune pasajul superior CFR Incepînd de joi, la Moinești, a intrat în funcțiune pasajul superior peste calea ferată, cu termen de dare în folosință 30 septembrie 1970. Intrecîndu-se pe ei înșiși în cinstea marii sărbători, constructorii cefe­­riști au terminat acest obiectiv cu mai bine de o lună mai devreme. Avînd o bandă de circulație de 10,5 metri, noul pasaj are menirea să a­­bată transportul greu pe artera de ocolire a orașului, pentru ridicarea aspectului edilitar al acestuia și a­­­sigurarea liniștii moineștenilor. Montaj literar­­muzical Pentru clubul 23 August din Moinești, apropierea marii sărbă­tori înseamnă și intensificarea acțiu­nilor culturale, de proslăvire a pa­triei și partidului. Cu sprijinul co­mitetului sindicatului de la Schela de extracție Moinești,­­conducerea clubului a pus în scenă, pentru început, montajul literar-muzical „Slavă patriei“. Propunîndu-și epi­soade din cei 26 de ani de construc­­ție socialistă în patria noastră, mon­tajul literar-muzical este un imn de slavă închinat partidului, poporului român. La centrul de colectare a deșeurilor Răspunzînd chemării cu privire la colectarea deșeurilor, lansată de Comitetul executiv al Consiliului popular municipal Bacău, Consiliul­­popular al comunei Dofteana, anali­­zînd posibilitățile de care dispune, s-a angajat să stringă și să predea întreprinderilor colectoare 20 tone metal, 4 tone hîrtie, 10 tone sticlă și 2 tone textile. Pentru îndeplini­rea acestui angajament s-a constituit și un comandament ai cărui membri sînt reprezentanți ai comitetelor de sindicat, femei, U.T.C. și ai consi­liului comunal al organizației pio­nierilor­ împărțiți pe sate, aceștia discută cu fiecare familie în parte ca pînă la 23 August să predea can­titățile de 10 kg metal, 2 kg hîrtie, 5 kg sticlă și 1 kg textile. Primele cantități au și început să se adune la centrul de colectare a deșeuri­lor. Concursul orchestrelor și soliștilor de muzică ușoară Zilele de 6 și 7 august au fost re­zervate întrecerii orchestrelor soliștilor de muzică ușoară. Bene­­i­ficiind de asistența unui public nu­meros și sensibil, care a aplaudat uneori minute în șir evoluția soliș­tilor vocali prezenți pe scena Fes­tivalului, , concursul a întrunit atri­butele unei adevărate sărbători cîntecului inspirat. Tinerețea și bu­­­na dispoziție pe care au degajat-o formațiile concurente a electrizat deseori întreaga sală determinînd-o să participe spontan și entuziast la cavalcada sunetelor (uneori poate prea stridente) emise de chitarele electrice peste care se suprapunea vocea caldă, nuanțată a unui con­curent pe a cărui față lumina inten­să a reflectoarelor și blitz-ul fotore­porterului descopereau pe lîngă zîm­­betul voit degajat pe nelipsita ori­cărui concurs — emoția. în cele a­­proape două ore de concurs publi­cul s-a reîntîlnit cu cunoscutele șla­găre mai vechi sau mai noi ale mu­zicii ușoare (piese vocale sau or­chestrale), cărora tinerii soliști le-au imprimat un puls nou constituit pe bazele unor personalități artisti­ce în plină afirmare: „Primăvara“, „De va veni la tine vîntul“, „Iubire, bibelou de por­țelan“, „Maria Marilena“, „Chitara romana“, „Cîntecul nimănui“, „Vi­no să dansăm“, „Orologiul“, „Vre­mea florilor“ și încă multe alte tit­luri de succes ale muzicii ușoare au însemnat tot atîtea prilejuri de a­­plauze la adresa celor preocupați să transpună cu sensibilitate linia me­lodică și ritmică a compozițiilor în­drăgite. Deși s-a mai întîmplat uneori ca în difuzoarele din sala cinemato­grafului „9 Mai“ din orașul Festi­valului să-și facă loc și intonații infidele textului muzical, concursul în sine și-a dovedit în mod eloc­vent caracterul său deschis, consti­tuind o latură de succes a sărbăto­rii găzduite de Slănicul Moldovei. Preferințele publicului s-au în­dreptat îndeosebi către tinerii so­liști vocali: Rodica Ivan (Coope­rativa „Muncă și artă“ — Bacău) — posesoare a unei dicții remarcabi­le, precum și a unei atitudini sce­nice plasate în limitele bunului gust; Doina Manolache (Buhuși), o interpretă cu reale posibilități vo­cale căreia însă vestimentația cam stridentă i-a scăzut din buna impre­sie lăsată spectatorilor, Mihai Fo­­lescu (Bicaz), lipsit, e drept de o voce deosebită, dar care a interpre­tat cu sinceritate cele două piese muzicale din concu­rs, Alexandru Săndulescu (Buhuși), un nume cu priză la public, al cărui repertoriu bine ales i-a pus în evidență ta­lentul aproape cristalizat, Teodora Bularca (județul Covasna), posesoa­rea unei voci aparte, amintind prin amplitudine de cea a Doinei Ba­dea, în interpretarea căreia „Chita­ra romana“ și „Cîntecul nimănui“, și-au redobîndit o bună parte din strălucirea primelor imprimări. Dintre orchestrele care au concu­rat pe scena Festivalului, s-a deta­șat în primul rînd cea a Casei de cultură din Bicaz, formație preocu­pată să realizeze o instrumentație colorată, diversă, încercînd să îm­bine emisia aparatelor electronice, cu cea a trompetei și saxofonului și nu de puține ori cu succes, gă­sind soluții ritmice și orchestrale dintre cele mai proaspete. Nu la fel de bine s-a prezentat orchestra Co­mitetului municipal Bacău al U.T.C. care, deși foarte omogenă și cu po­sibilități evidente, n-a lăsat impre­sia așteptată de majoritatea publi­cului, în primul rînd din cauza sta­ției de amplificare — permanentă sursă de zgomote parazitare care a estompat deseori vocea cîntăreți­­lor, se pare și ei enervați de acest „bruiaj“. La ora cînd transmitem aceste rîn­­duri cel de-al doilea spectacol din a doua după-amiază de concurs este în plină desfășurare. Vom reveni în ziarul de mîine cu alte amănunte. Ion ROȘU Stanicului Moldovei 2*9 august Municipiul de pe Trotuș văzut din avion. In jurnalul nescris al schimbului de muncă, dar trăit intens, ziua de 4 au­gust consemnează , și a­­dunarea grupei sindicale. Cei prezenți, adică întreg schimbul II al secției fi­latură de la Fabrica „Pro­letarul“ — Bacău, notau o realizare de prestigiu : în luna iulie, colectivul de muncă al schimbului condus de maistrul Ale­xandru Albu a dat peste­ plan 1300 kg de fir tors. Ședința a aplaudat suc­cesul, dar a reluat pro­blemele la ordinea zilei, se apropie 23 August, iar rezultatele trebuie să fie și mai bune. Așa, că ana­­lizînd posibilitățile de ca­re dispune schimbul, toți cei care au luat cuvântul s-au angajat, fiecare, ca în cinstea acestei ani­versări să dea peste plan producția medie a unei zile de muncă.­...6 august, ora 17,30. Schimbul lucrează în plin. Cu o zi înainte se realizaseră peste preve­derile planului zilnic peste 50 kg fir. Angaja­mentul zilei, de 35 kg fu­sese­ depășit cu aproape 20 kg de fir. Stăm de vor­bă cu maistrul de schimb Albu, cu secretara orga­nizației de partid, Sofica Tomescu, cu muncitorul Ion Iacob, cu alți sala­riați. O primă concluzie, evidentă aici: fiecare om se străduie să se autode­­pășească. Simțim acest lucru nu numai în vor­bele interlocutorilor, dar mai cu seamă în activita­tea febrilă de la mașinile de tors. Secția filatură este pri­ma „haltă“ a fabricii. De aici pleacă materia pri­mă pentru țesătorie și fi­nite. In acest fel, secția constituie un veritabil barometru al activității întregii întreprinderi. Merg treburile bine la fi­latură, merg bine în toa­tă fabrica. Nu merg bine la filatură, nu merg bine nici mai departe. Așadar, rm­ punct nodal,­și acest lucru îl cunosc toți de aici, începînd cu șeful și terminînd cu cei de la mașină. — Problema îndeplini­rii ritmice a planului și angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 Au­gust — ne spune mais­trul Al. Albu, om care de 20 de ani lucrează în în­treprindere — este pro­blema fundamentală tuturor. Dar tot atît de a importantă este aceea a calității firului, în legă­tură cu care trebuie să arat că dispunem de re­zerve inepuizabile. Aflăm, astfel, că patru sunt parametrii urmăriți în legătură cu calitatea firului : rezistență, frac­țe, uniformitate, torsiu­ne. — Muncitorii sunt bine pregătiți profesional, a­­daugă ajutorul de meșter Constantin Ciobanu, acest fapt constituie te­și­melia rezultatelor de pî­­nă acum și a celor vii­toare, la cele spuse de aju­torul de meșter,­­ munci­toarea Sofica Tomescu a­­vea să completeze, ime­diat, că un alt factor ca­re dă certitudinea înde­plinirii angajamentelor este disciplina în produc­ție. Rezultatele bune ob­ținute în întărirea disci­plinei se datoresc în cea mai mare măsură activi­tății politice desfășurate de organizația de partid a cărei secretară este, organizație care cuprin­de mai mult de jumăta­te din colectivul schim­bului II. Schimbul de dintr-o secție pare muncă mic comparat cu colectivul întregii întreprinderi. El este însă o celulă în ca­re pulsează viața, mun­ca, o celulă fără de care întregul nu poate exista. In cazul nostru, întregul este Fabrica „Proletarul“, iar rezultatele obținute de întreprindere în luna iulie, închinate zilei de 23 August, sînt edifica­toare : producția globală — 103,32 la sută, produc­ția marfă — 103,37 la su­tă, producția marfă vîn­­dută și încasată 103,69 la sută. Cifrele spun totul. Ele vorbesc despre muncă entuziastă, carac­­­teristică acum, o muncă ale cărei rezultate sunt determinate, desigur, de schimbul, doi al man­­s­­trului Alexandru Albu. V. LUCIAN SCUIMn L­W­M M La Filipeni, pe schelele reconstrucției însemnări din localitățile afectate de calamități Ca în multe alte localități, și la Filipeni, inundațiile și alunecările de teren au produs mari necazuri în rîndul cetățenilor. Aici au fost distruse 51 de case. „Pe moment, oa­menii au rămas fără adăpost. Dar de îndată s-a simțit din plin spriji­nul neprecupețit al statului, care a dat ajutor sinistraților. Celor 51 de familii lovite de ca­lamitățile naturale, statul le-a acor­dat 342.730 lei și numeroase obiec­te de­­ îmbrăcăminte. Comitetul exe­cutiv al consiliului popular comu­nal, împreună cu conducerea co­operativei agricole de producție s-a îngrijit de repartizarea terenurilor pentru construirea de case noi. Din pădurea comunală s-au repartizat peste 200 m c lemn de construcție. Transportul diferitelor materiale, demolarea caselor distruse și alte asemenea lucrări s-au executat prin munca patriotică a cetățenilor, care au pus umărul în sprijinul celor lo­viți de­ stihii. Și conducerea cooperativei de consum din comună (președinte A­­lexandru Știrbu) a luat de în­dată măsuri de aprovizionare a si­nistraților cu materiale de strictă necesitate, pentru construirea ca­selor. Pînă în prezent au fost re­partizate acestora peste 5.000 kg tablă, 7 000 kg ciment, 6 m­c che­restea rășinoase și alte materiale de construcție. Demn de subliniat este faptul că echipele de meseriași ale cooperativei de consum lucrea­­za din plin la noile construcții. Zilele trecute am vizitat această Carol CURTEANU (Continuare în pag. a III-a) Cornișa II Bacău Finisajul în cumpăna „scăpărilor din vedere“ Preocuparea constructorilor pen­tru realizarea lucrărilor de finisaj în conformitate cu graficele stabi­lite este o constantă zilnică în acti­vitatea lor. Confirmarea acestui lu­cru am găsit-o nu numai în explica­țiile date în fața planurilor de lu­crări, ci și în existența concretă a obiectivelor aflate în finisaj. Ținînd cont de perioada în care ne aflăm — al treilea trimestru din anul în curs — ne-am oprit la u­­nele obiective ce urmează a fi ter­minate și predate pînă la sfîrșitul lunii beneficiarilor septembrie. Odată cu terminarea acestora, Cor­nișa II va adăuga proaspetei sale existențe noi edificii, își va întregi conturul pe care ne-am să-l privim în permanentă obișnuit expan­siune. Mai întîi o succintă prezentare a tabloului oferit de șantier : — Blocul 55: parchetul era a­­proape montat, în cele 40 de apartamente, apartamente cu 3 și 4 camere; într-un stadiu a­­vansat de execuție erau și turnațul și­ finisajul mozaicului,­ precum și montajul faianței. Se lucra­ și la fi­nisajul fațadei, lucrare făcută pe mai bine de jumătate din suprafața de fațadă existentă. Toate acestea dau certitudinea constructorului că blocul amintit va fi terminat cu aproape o lună și jumătate înainte de data stabilită de grafic.­­ Blocul 50: tencuielile interi­oare se apropie de sfîrșit, iar la pardoselile din mozaic lucrările sînt executate cam pe jumătate din su­prafața prevăzută. — Blocul 67: Față de grafic se constată o întîrziere, o ca­uză fiind neritmicitatea transpor­tului de panouri mari, transport ce cade în responsabilitatea întreprin­derii de utilaje și transport Bacău. — Blocul 80: se lucra la struc­tura etajului III, iar jos se execu­tau tencuielile interioare și se mon­ta tîmplăria, o restanță față de grafic de 15 zile. Se resimțea redu­­cerea la timp pe șantier a pereți­lor despărțitori, situație de care se face răspunzător Trustul de cons­trucții Bacău. Răspunzător este și I.U.T., care nu a asigurat o funcțio­nare bună a utilajelor puse la dis­poziția constructorilor: macaraua D. D. (Continuare în pag. a îl-al ÎNTREAGA recolta de CIT MAI REPEDE IN HAMBARE Treierații inte­­i Mie si amaze mii I.A.S. din județ au încheiat recoltatul griului Am primit vestea de la tovarășul inginer Valerian Negoiță, directo­rul Inspectoratului județean pentru I.A.S., că lucrătorii din fermele de stat cultivatoare de grîu au terminat recoltatul acestei culturi pe supra­fața de 1863 ha. O activitate susținută au depus-o mecanizatorii și cei­lalți lucrători din cadrul I.A.S. Traian (director ing. A. Dănilă) care au iz­butit să recolteze în bune condițiuni o suprafață de 800 ha. Menționăm faptul că pe terenurile eliberate au fost executate arături pe 1530 ha și însămînțatul culturilor duble pe 400 ha. Acum, toate forțele și mijloacele sînt îndreptate spre efectuarea ară­turilor și pregătirea patului germinativ pentru semănatul culturilor de toamnă, recoltatul inului pentru ulei și celelalte lucrări de sezon. Cu fiecare zi și fiecare ceas, se avansează tot mai mult cu lucră­rile agricole de sezon. Secerișul se execută acum pe ultimele su­prafețe, treierișul cunoaște un ritm mai intens, iar în multe unități se depun importante eforturi pentru realizarea unor suprafețe cît mai mari cu culturi duble. Sunt impera­tive majore care solicită din partea mecanizatorilor și cooperatorilor preocupări deosebite, o încordare maximă a forțelor. Treierișul trebuie privit sub două aspecte: recolta de grîu trebuie să ajungă rapid în hambare iar, la fon­dul central să fie livrate neîntîr­­ziat cantitățile prevăzute. în raidul întreprins joi am urmărit modul cum se desfășoară treierișul griului. Din nou un popas de cîteva momente pe o arie de la C.A.P. Traian. Com­binele treieră staționar. Munca, bine organizată dă rezultate meritorii: sacii cu grîu se umplu repede, că­­­ruțele și mașinile, într-un du-te vino, transportă griul spre baza de re­cepție și magaziile cooperativei. In ultimele zile, cooperatorii din Căbești și Podu Turcului, cu spriji­nul tractoriștilor, au intensificat vi­teza de lucru la treieriș. La Fichi­­tești se treiera din plin recolta de pe circa 50 ha. Cu aceeași intensi­tate se lucra și la Sîrbi­ și Dînceni. Inginerul șef, Nicu Beldie, parcurge zilnic drumul de la o arie la cea­laltă, în dorința ca treburile să se desfășoare bine. — Sperăm ca sîmbătă 8 august să încheiem treierișul — ne-a declarat tovarășul Ioan Arghir, secretarul comitetului comunal de partid. Ceea ce vă rog să subliniați este faptul că C.A.P. Podu Turcului și-a achi­tat prima pe județ obligațiile con­tractuale. Aceasta demonstrează o înaltă conștiință patriotică. La fel și la C.A.P Căbești se depune in­teres pentru onorarea acestor obli­gații. Cooperatorii din Mărăști au sece­rat manual o însemnată suprafață de grîu. In ziua raidului, aici mai era de treierat recolta de pe 287 ha. Inginerul E. Chiribașa ne spu­nea : — Am luat toate măsurile pentru grăbirea­­ treierișului. La fiecare a­­gregat există echipe de deservire, atelajele transportă continuu snopi, iar sacii plini sunt transportați în unitate unde grîul este selectat. A­­poi, cu camionul cooperativei, can­titățile prevăzute a fi livrate statu­lui sunt transportate la baza de re­cepție. Și la C.A.P. Filipești, problema nr. 1 care preocupă în cel mai înalt grad conducerea unității este treie­­rișul recoltei. La punctul „Jidăjina" a fost organizată încă o arie, pe lîngă cea de la punctul „Sub mar­gine". Ing. D. Cucu, cu care am stat de vorbă, ne spunea că prin folosirea mașinilor cu randament sporit, se speră ca în cîteva zile întreaga re­­coltă de grîu să fie treierată. Grăbirea treierișului este un o­­biectiv important. Organizarea te­meinică a activității la aici, onorarea obligațiilor către stat să stea per­manent în atenția conducerilor uni­tăților ! Dacă secerișul se apropie de sfîrșit, acum problema fundamenta­lă este transportul snopilor de pe cîmp la aiii. Este necesar să se lu­creze în schimburi prelungite la treier în așa fel ca să terminăm și această lucrare în cel mai scurt timp. Va fi dovada înaltei capacități a mecanizatorilor de a asigura ca grîul să ajungă cu­ mai repere la adăpost, în hambare I Sentința In procesul public desfășurat la Sascut Infractorii Gheorghe Nicolae și Gheorghe Vlase au fost condamnați la cite doi ani și jumătate închisoare Revenind asupra notei publicate în ziarul nostru de joi referitoare la furtul premeditat din avutul obștii săvîrșit de Gheorghe Nicolae și Gheor­ghe Vlase din Sascut-Sat, informăm pe cititori — că ambii au­ fost con­damnați la cîte doi ani și jumătate închisoare.. Procesul public s-a des­fășurat joi la Sascut în fața a circa 500 locuitori din satele comunei. Cei prezenți și-au exprimat dezaprobarea față de fapta reprobabilă a celor doi inculpați care au atentat la integritatea avutului cooperativei a­­gricole din Sascut-Sat.

Next