Steagul Roşu, august 1970 (Anul 25, nr. 5436-5460)
1970-08-08 / nr. 5442
r ANUL XXV — Nr. 5.442 (6.921) SIMBÄTÄ 8 AUGUST 1970 | 4 pagini — 30 bani 100 tone de metal economisit Colectivul Uzinei metalurgice din Bacău merge cu pași siguri spre cota finală a angajamentului pe care și l-a asumat în privința economisirii metalului. In timpul care a trecut de la începutul anului și pînă acum, metalurgiștii băcăuani au economisit peste 100 tone de metal. Reproiectarea multora dintre reperele ce se execută aici, mai buna gospodărire a metalului, atît la turnătorie cit și la sectorul de prelucrare, acțiuni în plină desfășurare, vor rodi și mai mult în perioada care urmează. Se poate trage concluzia că, în general, la Uzina metalurgică din Bacău prinde rădăcini adînci un înalt simț al răspunderii cînd este vorba de consumurile normate de metal. INTIMPININD MAREA SARBATOARE La Moinești A intrat în funcțiune pasajul superior CFR Incepînd de joi, la Moinești, a intrat în funcțiune pasajul superior peste calea ferată, cu termen de dare în folosință 30 septembrie 1970. Intrecîndu-se pe ei înșiși în cinstea marii sărbători, constructorii ceferiști au terminat acest obiectiv cu mai bine de o lună mai devreme. Avînd o bandă de circulație de 10,5 metri, noul pasaj are menirea să abată transportul greu pe artera de ocolire a orașului, pentru ridicarea aspectului edilitar al acestuia și asigurarea liniștii moineștenilor. Montaj literarmuzical Pentru clubul 23 August din Moinești, apropierea marii sărbători înseamnă și intensificarea acțiunilor culturale, de proslăvire a patriei și partidului. Cu sprijinul comitetului sindicatului de la Schela de extracție Moinești,conducerea clubului a pus în scenă, pentru început, montajul literar-muzical „Slavă patriei“. Propunîndu-și episoade din cei 26 de ani de construcție socialistă în patria noastră, montajul literar-muzical este un imn de slavă închinat partidului, poporului român. La centrul de colectare a deșeurilor Răspunzînd chemării cu privire la colectarea deșeurilor, lansată de Comitetul executiv al Consiliului popular municipal Bacău, Consiliulpopular al comunei Dofteana, analizînd posibilitățile de care dispune, s-a angajat să stringă și să predea întreprinderilor colectoare 20 tone metal, 4 tone hîrtie, 10 tone sticlă și 2 tone textile. Pentru îndeplinirea acestui angajament s-a constituit și un comandament ai cărui membri sînt reprezentanți ai comitetelor de sindicat, femei, U.T.C. și ai consiliului comunal al organizației pionierilor împărțiți pe sate, aceștia discută cu fiecare familie în parte ca pînă la 23 August să predea cantitățile de 10 kg metal, 2 kg hîrtie, 5 kg sticlă și 1 kg textile. Primele cantități au și început să se adune la centrul de colectare a deșeurilor. Concursul orchestrelor și soliștilor de muzică ușoară Zilele de 6 și 7 august au fost rezervate întrecerii orchestrelor soliștilor de muzică ușoară. Beneificiind de asistența unui public numeros și sensibil, care a aplaudat uneori minute în șir evoluția soliștilor vocali prezenți pe scena Festivalului, , concursul a întrunit atributele unei adevărate sărbători cîntecului inspirat. Tinerețea și buna dispoziție pe care au degajat-o formațiile concurente a electrizat deseori întreaga sală determinînd-o să participe spontan și entuziast la cavalcada sunetelor (uneori poate prea stridente) emise de chitarele electrice peste care se suprapunea vocea caldă, nuanțată a unui concurent pe a cărui față lumina intensă a reflectoarelor și blitz-ul fotoreporterului descopereau pe lîngă zîmbetul voit degajat pe nelipsita oricărui concurs — emoția. în cele aproape două ore de concurs publicul s-a reîntîlnit cu cunoscutele șlagăre mai vechi sau mai noi ale muzicii ușoare (piese vocale sau orchestrale), cărora tinerii soliști le-au imprimat un puls nou constituit pe bazele unor personalități artistice în plină afirmare: „Primăvara“, „De va veni la tine vîntul“, „Iubire, bibelou de porțelan“, „Maria Marilena“, „Chitara romana“, „Cîntecul nimănui“, „Vino să dansăm“, „Orologiul“, „Vremea florilor“ și încă multe alte titluri de succes ale muzicii ușoare au însemnat tot atîtea prilejuri de aplauze la adresa celor preocupați să transpună cu sensibilitate linia melodică și ritmică a compozițiilor îndrăgite. Deși s-a mai întîmplat uneori ca în difuzoarele din sala cinematografului „9 Mai“ din orașul Festivalului să-și facă loc și intonații infidele textului muzical, concursul în sine și-a dovedit în mod elocvent caracterul său deschis, constituind o latură de succes a sărbătorii găzduite de Slănicul Moldovei. Preferințele publicului s-au îndreptat îndeosebi către tinerii soliști vocali: Rodica Ivan (Cooperativa „Muncă și artă“ — Bacău) — posesoare a unei dicții remarcabile, precum și a unei atitudini scenice plasate în limitele bunului gust; Doina Manolache (Buhuși), o interpretă cu reale posibilități vocale căreia însă vestimentația cam stridentă i-a scăzut din buna impresie lăsată spectatorilor, Mihai Folescu (Bicaz), lipsit, e drept de o voce deosebită, dar care a interpretat cu sinceritate cele două piese muzicale din concurs, Alexandru Săndulescu (Buhuși), un nume cu priză la public, al cărui repertoriu bine ales i-a pus în evidență talentul aproape cristalizat, Teodora Bularca (județul Covasna), posesoarea unei voci aparte, amintind prin amplitudine de cea a Doinei Badea, în interpretarea căreia „Chitara romana“ și „Cîntecul nimănui“, și-au redobîndit o bună parte din strălucirea primelor imprimări. Dintre orchestrele care au concurat pe scena Festivalului, s-a detașat în primul rînd cea a Casei de cultură din Bicaz, formație preocupată să realizeze o instrumentație colorată, diversă, încercînd să îmbine emisia aparatelor electronice, cu cea a trompetei și saxofonului și nu de puține ori cu succes, găsind soluții ritmice și orchestrale dintre cele mai proaspete. Nu la fel de bine s-a prezentat orchestra Comitetului municipal Bacău al U.T.C. care, deși foarte omogenă și cu posibilități evidente, n-a lăsat impresia așteptată de majoritatea publicului, în primul rînd din cauza stației de amplificare — permanentă sursă de zgomote parazitare care a estompat deseori vocea cîntăreților, se pare și ei enervați de acest „bruiaj“. La ora cînd transmitem aceste rînduri cel de-al doilea spectacol din a doua după-amiază de concurs este în plină desfășurare. Vom reveni în ziarul de mîine cu alte amănunte. Ion ROȘU Stanicului Moldovei 2*9 august Municipiul de pe Trotuș văzut din avion. In jurnalul nescris al schimbului de muncă, dar trăit intens, ziua de 4 august consemnează , și adunarea grupei sindicale. Cei prezenți, adică întreg schimbul II al secției filatură de la Fabrica „Proletarul“ — Bacău, notau o realizare de prestigiu : în luna iulie, colectivul de muncă al schimbului condus de maistrul Alexandru Albu a dat peste plan 1300 kg de fir tors. Ședința a aplaudat succesul, dar a reluat problemele la ordinea zilei, se apropie 23 August, iar rezultatele trebuie să fie și mai bune. Așa, că analizînd posibilitățile de care dispune schimbul, toți cei care au luat cuvântul s-au angajat, fiecare, ca în cinstea acestei aniversări să dea peste plan producția medie a unei zile de muncă....6 august, ora 17,30. Schimbul lucrează în plin. Cu o zi înainte se realizaseră peste prevederile planului zilnic peste 50 kg fir. Angajamentul zilei, de 35 kg fusese depășit cu aproape 20 kg de fir. Stăm de vorbă cu maistrul de schimb Albu, cu secretara organizației de partid, Sofica Tomescu, cu muncitorul Ion Iacob, cu alți salariați. O primă concluzie, evidentă aici: fiecare om se străduie să se autodepășească. Simțim acest lucru nu numai în vorbele interlocutorilor, dar mai cu seamă în activitatea febrilă de la mașinile de tors. Secția filatură este prima „haltă“ a fabricii. De aici pleacă materia primă pentru țesătorie și finite. In acest fel, secția constituie un veritabil barometru al activității întregii întreprinderi. Merg treburile bine la filatură, merg bine în toată fabrica. Nu merg bine la filatură, nu merg bine nici mai departe. Așadar, rm punct nodal,și acest lucru îl cunosc toți de aici, începînd cu șeful și terminînd cu cei de la mașină. — Problema îndeplinirii ritmice a planului și angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August — ne spune maistrul Al. Albu, om care de 20 de ani lucrează în întreprindere — este problema fundamentală tuturor. Dar tot atît de a importantă este aceea a calității firului, în legătură cu care trebuie să arat că dispunem de rezerve inepuizabile. Aflăm, astfel, că patru sunt parametrii urmăriți în legătură cu calitatea firului : rezistență, fracțe, uniformitate, torsiune. — Muncitorii sunt bine pregătiți profesional, adaugă ajutorul de meșter Constantin Ciobanu, acest fapt constituie teșimelia rezultatelor de pînă acum și a celor viitoare, la cele spuse de ajutorul de meșter, muncitoarea Sofica Tomescu avea să completeze, imediat, că un alt factor care dă certitudinea îndeplinirii angajamentelor este disciplina în producție. Rezultatele bune obținute în întărirea disciplinei se datoresc în cea mai mare măsură activității politice desfășurate de organizația de partid a cărei secretară este, organizație care cuprinde mai mult de jumătate din colectivul schimbului II. Schimbul de dintr-o secție pare muncă mic comparat cu colectivul întregii întreprinderi. El este însă o celulă în care pulsează viața, munca, o celulă fără de care întregul nu poate exista. In cazul nostru, întregul este Fabrica „Proletarul“, iar rezultatele obținute de întreprindere în luna iulie, închinate zilei de 23 August, sînt edificatoare : producția globală — 103,32 la sută, producția marfă — 103,37 la sută, producția marfă vîndută și încasată 103,69 la sută. Cifrele spun totul. Ele vorbesc despre muncă entuziastă, caracteristică acum, o muncă ale cărei rezultate sunt determinate, desigur, de schimbul, doi al manstrului Alexandru Albu. V. LUCIAN SCUIMn LWM M La Filipeni, pe schelele reconstrucției însemnări din localitățile afectate de calamități Ca în multe alte localități, și la Filipeni, inundațiile și alunecările de teren au produs mari necazuri în rîndul cetățenilor. Aici au fost distruse 51 de case. „Pe moment, oamenii au rămas fără adăpost. Dar de îndată s-a simțit din plin sprijinul neprecupețit al statului, care a dat ajutor sinistraților. Celor 51 de familii lovite de calamitățile naturale, statul le-a acordat 342.730 lei și numeroase obiecte de îmbrăcăminte. Comitetul executiv al consiliului popular comunal, împreună cu conducerea cooperativei agricole de producție s-a îngrijit de repartizarea terenurilor pentru construirea de case noi. Din pădurea comunală s-au repartizat peste 200 m c lemn de construcție. Transportul diferitelor materiale, demolarea caselor distruse și alte asemenea lucrări s-au executat prin munca patriotică a cetățenilor, care au pus umărul în sprijinul celor loviți de stihii. Și conducerea cooperativei de consum din comună (președinte Alexandru Știrbu) a luat de îndată măsuri de aprovizionare a sinistraților cu materiale de strictă necesitate, pentru construirea caselor. Pînă în prezent au fost repartizate acestora peste 5.000 kg tablă, 7 000 kg ciment, 6 mc cherestea rășinoase și alte materiale de construcție. Demn de subliniat este faptul că echipele de meseriași ale cooperativei de consum lucreaza din plin la noile construcții. Zilele trecute am vizitat această Carol CURTEANU (Continuare în pag. a III-a) Cornișa II Bacău Finisajul în cumpăna „scăpărilor din vedere“ Preocuparea constructorilor pentru realizarea lucrărilor de finisaj în conformitate cu graficele stabilite este o constantă zilnică în activitatea lor. Confirmarea acestui lucru am găsit-o nu numai în explicațiile date în fața planurilor de lucrări, ci și în existența concretă a obiectivelor aflate în finisaj. Ținînd cont de perioada în care ne aflăm — al treilea trimestru din anul în curs — ne-am oprit la unele obiective ce urmează a fi terminate și predate pînă la sfîrșitul lunii beneficiarilor septembrie. Odată cu terminarea acestora, Cornișa II va adăuga proaspetei sale existențe noi edificii, își va întregi conturul pe care ne-am să-l privim în permanentă obișnuit expansiune. Mai întîi o succintă prezentare a tabloului oferit de șantier : — Blocul 55: parchetul era aproape montat, în cele 40 de apartamente, apartamente cu 3 și 4 camere; într-un stadiu avansat de execuție erau și turnațul și finisajul mozaicului, precum și montajul faianței. Se lucra și la finisajul fațadei, lucrare făcută pe mai bine de jumătate din suprafața de fațadă existentă. Toate acestea dau certitudinea constructorului că blocul amintit va fi terminat cu aproape o lună și jumătate înainte de data stabilită de grafic. Blocul 50: tencuielile interioare se apropie de sfîrșit, iar la pardoselile din mozaic lucrările sînt executate cam pe jumătate din suprafața prevăzută. — Blocul 67: Față de grafic se constată o întîrziere, o cauză fiind neritmicitatea transportului de panouri mari, transport ce cade în responsabilitatea întreprinderii de utilaje și transport Bacău. — Blocul 80: se lucra la structura etajului III, iar jos se executau tencuielile interioare și se monta tîmplăria, o restanță față de grafic de 15 zile. Se resimțea reducerea la timp pe șantier a pereților despărțitori, situație de care se face răspunzător Trustul de construcții Bacău. Răspunzător este și I.U.T., care nu a asigurat o funcționare bună a utilajelor puse la dispoziția constructorilor: macaraua D. D. (Continuare în pag. a îl-al ÎNTREAGA recolta de CIT MAI REPEDE IN HAMBARE Treierații intei Mie si amaze mii I.A.S. din județ au încheiat recoltatul griului Am primit vestea de la tovarășul inginer Valerian Negoiță, directorul Inspectoratului județean pentru I.A.S., că lucrătorii din fermele de stat cultivatoare de grîu au terminat recoltatul acestei culturi pe suprafața de 1863 ha. O activitate susținută au depus-o mecanizatorii și ceilalți lucrători din cadrul I.A.S. Traian (director ing. A. Dănilă) care au izbutit să recolteze în bune condițiuni o suprafață de 800 ha. Menționăm faptul că pe terenurile eliberate au fost executate arături pe 1530 ha și însămînțatul culturilor duble pe 400 ha. Acum, toate forțele și mijloacele sînt îndreptate spre efectuarea arăturilor și pregătirea patului germinativ pentru semănatul culturilor de toamnă, recoltatul inului pentru ulei și celelalte lucrări de sezon. Cu fiecare zi și fiecare ceas, se avansează tot mai mult cu lucrările agricole de sezon. Secerișul se execută acum pe ultimele suprafețe, treierișul cunoaște un ritm mai intens, iar în multe unități se depun importante eforturi pentru realizarea unor suprafețe cît mai mari cu culturi duble. Sunt imperative majore care solicită din partea mecanizatorilor și cooperatorilor preocupări deosebite, o încordare maximă a forțelor. Treierișul trebuie privit sub două aspecte: recolta de grîu trebuie să ajungă rapid în hambare iar, la fondul central să fie livrate neîntîrziat cantitățile prevăzute. în raidul întreprins joi am urmărit modul cum se desfășoară treierișul griului. Din nou un popas de cîteva momente pe o arie de la C.A.P. Traian. Combinele treieră staționar. Munca, bine organizată dă rezultate meritorii: sacii cu grîu se umplu repede, căruțele și mașinile, într-un du-te vino, transportă griul spre baza de recepție și magaziile cooperativei. In ultimele zile, cooperatorii din Căbești și Podu Turcului, cu sprijinul tractoriștilor, au intensificat viteza de lucru la treieriș. La Fichitești se treiera din plin recolta de pe circa 50 ha. Cu aceeași intensitate se lucra și la Sîrbi și Dînceni. Inginerul șef, Nicu Beldie, parcurge zilnic drumul de la o arie la cealaltă, în dorința ca treburile să se desfășoare bine. — Sperăm ca sîmbătă 8 august să încheiem treierișul — ne-a declarat tovarășul Ioan Arghir, secretarul comitetului comunal de partid. Ceea ce vă rog să subliniați este faptul că C.A.P. Podu Turcului și-a achitat prima pe județ obligațiile contractuale. Aceasta demonstrează o înaltă conștiință patriotică. La fel și la C.A.P Căbești se depune interes pentru onorarea acestor obligații. Cooperatorii din Mărăști au secerat manual o însemnată suprafață de grîu. In ziua raidului, aici mai era de treierat recolta de pe 287 ha. Inginerul E. Chiribașa ne spunea : — Am luat toate măsurile pentru grăbirea treierișului. La fiecare agregat există echipe de deservire, atelajele transportă continuu snopi, iar sacii plini sunt transportați în unitate unde grîul este selectat. Apoi, cu camionul cooperativei, cantitățile prevăzute a fi livrate statului sunt transportate la baza de recepție. Și la C.A.P. Filipești, problema nr. 1 care preocupă în cel mai înalt grad conducerea unității este treierișul recoltei. La punctul „Jidăjina" a fost organizată încă o arie, pe lîngă cea de la punctul „Sub margine". Ing. D. Cucu, cu care am stat de vorbă, ne spunea că prin folosirea mașinilor cu randament sporit, se speră ca în cîteva zile întreaga recoltă de grîu să fie treierată. Grăbirea treierișului este un obiectiv important. Organizarea temeinică a activității la aici, onorarea obligațiilor către stat să stea permanent în atenția conducerilor unităților ! Dacă secerișul se apropie de sfîrșit, acum problema fundamentală este transportul snopilor de pe cîmp la aiii. Este necesar să se lucreze în schimburi prelungite la treier în așa fel ca să terminăm și această lucrare în cel mai scurt timp. Va fi dovada înaltei capacități a mecanizatorilor de a asigura ca grîul să ajungă cu mai repere la adăpost, în hambare I Sentința In procesul public desfășurat la Sascut Infractorii Gheorghe Nicolae și Gheorghe Vlase au fost condamnați la cite doi ani și jumătate închisoare Revenind asupra notei publicate în ziarul nostru de joi referitoare la furtul premeditat din avutul obștii săvîrșit de Gheorghe Nicolae și Gheorghe Vlase din Sascut-Sat, informăm pe cititori — că ambii au fost condamnați la cîte doi ani și jumătate închisoare.. Procesul public s-a desfășurat joi la Sascut în fața a circa 500 locuitori din satele comunei. Cei prezenți și-au exprimat dezaprobarea față de fapta reprobabilă a celor doi inculpați care au atentat la integritatea avutului cooperativei agricole din Sascut-Sat.