Steagul Roşu, septembrie 1970 (Anul 25, nr. 5461-5486)

1970-09-01 / nr. 5461

ANUL XXV — NR. 5.461 (6.940) MARȚI 1 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Se apropie campania insămințărilor de toamnă 3 H3BBEBBE3Bg 5gBBHBEBBg3ggBE—S5ESSU III 881 BS S S S S S S S S S S S S S S S S S S S SS S S S SB .1 1 SB BBSS..........i——B—P Măsurile adoptate SA FIE RIGUROS INF­A­P­TUI­TE Analiza făcută de către Direcția a­­gricolă județeană asupra care au determinat obținerea cauzelor unor producții mici de grîu, în ultimii ani, în unele cooperative agricole, a scos la iveală faptul că în cea mai mare parte rezultatele slabe se datoresc nu condițiilor climatice nefavorabile, ci mai ales unor grave deficiențe ca­re și-au făcut loc în aplicarea teh­nologiei acestei culturi. Pornind de la această concluzie, Direcția agrico­lă, în baza indicațiilor primite din partea organelor superioare de partid și de stat, a adoptat măsurile con­crete ce se impun în vederea asigu­rării tuturor condițiilor necesare ob­ținerii unor producții sporite de grîu în anul viitor, măsuri transmise ca sarcini obligatorii pentru toți cei care răspund de soarta producției. De altfel, aceste sarcini, cu termene precise de executare, spre a fi cunoscute de că­tre toți lucrătorii din agricultură, au fost publicate și în paginile ziarului nostru. Or, finind seama de faptul că scadența transpunerii în viață unora din ele se apropie, ziarul și-a a propus să informeze încă de pe acum despre modul în care se înfăptuiesc acțiunile stabilite. în planul de măsuri al Direcției a­­gricole, bunăoară, se precizează, că pînă la 5 septembrie întreaga canti­tate de semințe trebuie să fie asi­gurată, condiționată și­­ verificată de Laboratorul pentru controlul semin­țelor. Spre a vedea modul cum se realizează această prevedere, zilele trecute am întreprins un raid prin u­­nitățile agricole din județ. Mai întîi, la cooperativa agricolă din Scorțeni. Aici, în această toamnă, urmează a se însămînța cu­ grîu suprafața de a­­proximativ 400 hectare. în prezent se cunosc precis tarlalele care vor fi însămînțate ,amplasarea culturii fiind definitivată. De asemenea, s-a calcu­lat cantitatea de semințe necesare, circa 110 tone. Numai că pînă zilele trecute nu se condiționase nici mă­car un kg. Contabilul șef al unității, V. Cernat, spunea că selectatul se va face la baza de recepție din Tes­eani care dispune de asemenea uti­laj. Cum aceasta, însă, nu a termi­nat condiționatul, cooperativa Scorțeni așteaptă. Interlocutorul din a mai precizat că tovarășii de la Tes­­cani nu le vor permite să condițio­neze semințele datorită faptului că nu există o aprobare din partea Di­recției agricole. Dar cine trebuie să ceară atare dezlegare ? In această situație, va putea fi unitatea în po­sesia buletinului de calitate a semin­țelor la data de 5 septembrie ? Pu­nem întrebarea întrucit se știe că determinarea germinației durează cel puțin 8 zile ,iar pînă la data scaden­ței nu au mai rămas decit 4 zile. Și atunci, cum rămîne cu respectarea termenelor stabilite pentru executa­rea diferitelor acțiuni ? In planul de măsuri se precizează, că însămînțatul trebuie să se facă într-un teren bine pregătit, arătura executîndu-se la adincimea de 24- 26 cm, în această direcție sarcini pre­­cise revin mecanizatorilor, care tre­buie să respecte cu strictețe caracte­risticile tehnice ale lucrărilor. Ce se întîmplă, însă, pe teren ? La cooperativa agricolă din Măr­­gineni, bunăoară, împreună cu tova­rășul I. Mardare, economistul sec­ției de mecanizare ne-am deplasat în tarlaua „Răchiți vale“ unde lucrau mai multe tractoare la arături pentru însămînțări. Făcînd cîteva sondaje a­­supra calității lucrării, peste tot a­­ceasta nu corespundea normelor tehnice în vigoare. Astfel, pe o su­prafață de aproximativ 5 hectare a­­rutura prezenta foarte multe greșuri, iar adincimea varia între 12-16 cm ! Pe restul tarl­alei, arătura ar fi cores­­­­puns din punct de­ vedere calitativ numai in cazul unei singure derogări: adincimea.. Peste tot, brazdometrul nu a indicat decit adîncimi cuprinse între 17-21 cm!? Interlocutorul nostru vorbea cu multă însuflețire despre faptul că secția de mecanizare își realizează și depășește planul de venituri stabilit pentru acest an. Nu însă și despre rezultatele în producție, recoltele ob­ținute pe tarlalele cooperativei. Or, tocmai despre acest lucru ar trebui să se vorbească mai mult. Executarea lucrărilor în termene­le optime și de cea mai bună cali­tate constituie garanții sigure în ob­ținerea unor recolte bogate. De a­­ceea, apreciem că un plus de efort din partea organelor agricole jude­țene, a conducerilor I.M.A. în contro­lul îndeplinirii sarcinilor stabilite ar fi de un real folos, producția avînd numai de câștigat. Tehnologii moderne Pe șantierele Trustului de cons­trucții Bacău, anul acesta au fost folosite, în realizarea obiectivelor planificate, noi metode moderne de­­ lucru. Unele dintre acestea vizează creșterea gradului de industrializare în executarea structurilor de rezis­tență. In acest sens s-au realizat structuri mixte: diafragme din be­­ton armat monolit, combinate cu e­­lemente prefabricate (planșee, pereți despărțitori, coșuri de ventilații etc.) și pereți exteriori portanți din zidărie de cărămidă, precum și structuri mixte: diafragme din be­ton armat monolit realizate în co­­fraje glisante, combinate cu ele­mente prefabricate. Noutăți sînt de semnalat și în ce privește lucrările la terase: reali­zarea structurii de rezistență și a stratului termoizolator al terasei din elemente prefabricate de dimensi­uni mici (stîlpișori și plăci din fi* brobeton și respectiv din material cu proprietăți termoizolante). Au fost folosite tehnologii noi și pentru executarea unor lucrări de finisaje. Economii la prețul de cost Uzina de cauciuc Borzești. Colectivul de salariați de la secția butadienă desfășoară o entuziastă și susținută întrece­re socialistă, ale cărei valori ,se regăsesc în importantele cantități de produse fabricate peste plan, în reducerea consu­mului de materii prime și­ ma­teriale. Astfel, pînă la 25 au­gust a.c. erau produse, supli­mentar, 320 tone butadienă și 175 tone aragaz. Prin reducerea consumurilor specifice la ma­terialele auxiliare, printre care amoniac, acetonă și catalizator K-16, au fost obținute econo­mii la prețul de cost în valoa­re de circa 10.000.000 lei. Eforturile ce se vor depune în continuare au drept scop realizarea, înainte de sfîrșitul anului, a sarcinilor stabilite pentru această perioadă. Vagon etajat Institutul de proiectări căi fera­te, în colaborare cu Centrala me­canică de material rulant, a rea­lizat un vagon etajat transportului autoturismelor, destinat Va­gonul are o lungime de 12 m și poate încărca 9 autoturisme de diferite tipuri, putind fi utilizat și la transportul diferitelor mărfuri. In următorul cincinal, 1971-1975, în dotarea Căilor Ferate Româ­ne vor intra circa 56.000 de va­goane — în echivalent pe două osii — cu caracteristici tehnice su­perioare, și vagoane acoperite de 60 tone, pentru transporturi spe­ciale. Se vor introduce noi mij­loace de remorcare, locomotive Diesel electrice de pînă la C. P. și locomotive­ electrice 4.000 de 3.400 C. P., cu viteze sporite. f" Instruire în baza planului de măsuri adoptat de Biroul Comitetului județean de partid și Comitetul executiv al Consiliului popular­­ județean, pentru buna pregătire a campaniei agricole de toam­nă, în întreprinderile de meca­nizare a agriculturii din județ, s-a desfășurat luni instruirea privind tehnica folosirii mijloa­celor mecanice la recoltare și însămințări. Au luat parte ingi­nerii șefi din cooperativele a­­gricole, precum și șefii și me­canicii secțiilor de mecanizare. Cu acest prilej au fost făcute expuneri de către cadre de spe­cialitate asupra tehnologiei de lucru la însămînțatul griului și recoltatul mecanic al culturilor agricole. '■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]a Fabrica de postav Buhuși, rabotorul Mihai Diac, unul dintre evidențiații în­trecerii socialiste. 1 MESAJUL președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, adresat participanților la cel de al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii în numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socialiste România și al meu personal, adresei partici­panților la cel de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii care își începe astăzi lucrările la Bucu­rești, un salut cordial. România este bucuroasă să acorde — pentru a doua oară — ospitalitate acestui înalt for științific interna­țional care reunește savanți și cercetători de prestigiu dintr-un însemnat număr de țări ale lumii. în epoca noastră, caracterizată prin profunde și con­tinui prefaceri înnoitoare, știința este un aliat de nelip­sit al popoarelor în lupta pentru o viață mai bună. In acest cadru, științele medicale au, prin însăși obiectul lor, un rol de o covîrșitoare însemnătate, fiind chemate să contribuie la apărarea sănătății­ și vieții celui mai prețios fond al societății — omul. Fără îndoială, cunoaș­terea preocupărilor umaniste ale savanților și cercetă­torilor din trecut, a uriașelor investiții de gîndire și de strădanii ale omenirii în lupta împotriva bolilor și a durerii constituie un factor prețios, în eforturile care se depun pentru a soluționa cu succes problemele com­plexe ale medicinii contemporane. Apreciem de aceea în mod deosebit această întîlnire a dumneavoastră, me­nită să aducă noi contribuții la cunoașterea doctrinelor și practicilor medicale din trecut, să înlesnească, pe această bază, obținerea de noi progrese în medicina zi­lelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apărarea sănătății oamenilor este o cauză comună a tuturor popoarelor, un domeniu în care savanții și cercetătorii din toate țările lumii pot colabora fructuos, cu bune rezultate. în acest spirit este orientată activitatea oamenilor de știință și a tutu­ror slujitorilor pe tărîmul medicinii din patria noastră, activitate căreia statul, guvernul țării se străduiesc să-i creeze condiții tot mai bune de desfășurare. Avem con­vingerea că abordarea în cadrul Congresului dumnea­voastră a temei relațiilor medicale ale României cu alte țări — așa cum se prevede în ordinea de zi a reuni­unii — va înlesni mai buna cunoaștere și punere în lumină a realizărilor și a vocației umaniste a medicinii românești, dornică să conlucreze strîns cu școlile me­dicale de pretutindeni în lupta pentru ocrotirea sănă­tății individului și a colectivității, pentru împlinirea înaltelor deziderate de bunăstare și fericire, de progres și pace ale popoarelor. Prin însăși natura ei, medicina slujește vieții, ocroti­rii sănătății omului, păcii și, ca atare, ea este profund interesată ca popoarele să trăiască în pace, ca umani­tatea să fie apărată de urgiile războiului, ca în lume să se instaureze relații de înțelegere și colaborare între toate națiunile. Progresul științelor, inclusiv al medicinii, este strîns legat de dezvoltarea largă a raporturilor multilaterale dintre savanții și cercetătorii de pretutindeni, intensifi­carea cooperării dintre toate statele pe baza deplinei egalități în drepturi, a respectului independenței și su­veranității fiecărui popor. Arez succes deplin lucrărilor celui de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii, exprimîn­­du-și convingerea că el va reprezenta un moment im­portant în dezvoltarea științelor medicale, în întărirea colaborării internaționale a oamenilor de știință. „Metalul pe cîntar“ Calitatea materiilor prime necesa­re realizării producției la Fabrica de șuruburi din Bacău a constituit obiectul unor analize și discuții purtate în coloanele ziarului nostru. Investigațiile întreprinse pe această temă în cadrul întreprinderii bă­căuane au scos în evidență, printre altele, și greutățile ivite în procesul de producție, cauzate de calitatea uneori necorespunzătoare a oțeluri­lor primite, oțeluri introduse în pro­cesul de fabricație. Observațiile fa­bricii beneficiare au fost prezentate și in articolul intitulat „Metalul pe cîntar", articol trimis de redacția noastră și Ministerului Industriei Metalurgice. Recent, am primit de la Direcția tehnică și dezvoltare­a ministerului amintit, un răspuns pe marginea sesizărilor înaintate. Calitatea oțelului livrat de între­prinderile siderurgice Fabricii de șuruburi din Bacău, și în special calitatea oțelului livrat de Uzina „Laminorul"—Brăila, ca principal furnizor — se arată în răspunsul primit — a constituit o problemă și totodată o preocupare atentă și permanentă a siderurgiei încă din cursul semestrului II al anului tre­cut. In acea perioadă, refuzurile ca­litative reprezentau cca 50 la sută din totalul livrărilor efectuate pen­tru Bacău de Uzina „Laminorul"— Brăila. Această situație nesatisfă­­cătoare — se precizează în scri­soare — a format obiectul a nume­roase analize ale specialiștilor din minister, de la Centrala Industrială Hunedoara, Centrala Siderurgică Galați, Institutul de Cercetări Me­talurgice ș.a. In acest context, in urma unei analize ample efectuate și in luna martie a.c. la Uzina „La­minorul"—Brăila, șeful serviciului control tehnic de calitate a fost în­locuit și s-a întocmit totodată un plan de măsuri privind ridicarea nivelului calitativ al laminatelor produse. Preocuparea permanentă și măsurile operative adoptate pe parcurs au determinat o îmbunătă­țire a situației, astfel că în trimes­trul I al anului 1970, deși s-au li­vrat de către Uzina „Laminorul" fabricii băcăuane peste 1300 tone laminate, nu s-au înregistrat refu­zuri de calitate. Analizele întreprinse pe această temă au mai scos în evidență și fapte ce cad în responsabilitatea Fabricii de șuruburi din Bacău, as­pecte pe care demne de atenție, noi le considerăm Printre altele, este sesizată procedura de recep­ție necorespunzătoare aplicată. Da­torită lipsei unui depozit corespun­zător pentru materia primă, diferite­le loturi livrate de furnizori nu au fost depozitate separat, iar recep­ția lor, in general, nu s-a făcut ime­diat după primire. Ca urmare, în multe cazuri recepția s-a executat pe furnituri formate din mai multe loturi și pe un număr de probe ne­­reprezentativ, în neconcordanță cu prevederile standardelor. Situația arătată a sporit în mod artificial volumul reclamațiilor, afectînd tot­odată și temeinicia acestora. Discutînd conținutul scrisorii pri­mite de la Direcția tehnică și dez­voltare a Ministerului Industriei Siderurgice, cu tovarășul Gheorghe Chirilă — inginerul șef al Fabricii de șuruburi din Bacău, spre surprin­derea noastră am constatat o atitu­dine de negare „voalată" a obser­vațiilor critice din conținutul ei, și între interminabilele convorbiri te­lefonice, toate „urgente", la care am fost nevoiți să asistăm, încerca să ne convingă de existența unui misterios „cerc vicios". Că la Fabrica de șuruburi nu exi­stă spații de depozitare cît de cît corespunzătoare, cu toate probleme­le ridicate de lucrările de extindere și modernizare, este o realitate in­contestabilă. Pe un teren din apro­piere s-a găsit un „depozit" pentru oțelul de calitate. O singură cale de acces, noroi și colaci de oțel supuși la deformări de roțile mij­loacelor de transport, rugină. Și tovarășul inginer șef ne demonstra cum „condițiile de depozitare nu pot influența calitățile intime ale materiei prime, calitățile de struc­tură..." și că, „noi am reclamat ca­litatea pentru deficiențele cu care am primit materia primă... nu are legătură una cu alta...". N­ o fi avind legătură una cu alta, dar una din ele vă aparține, tova­rășe inginer șef. Sunt cunoscute eforturile pe care se fac muncitorii, inginerii și tehnicienii fabricii de șuruburi pentru a folosi judicios materia primă, în vederea obținerii unor produse de calitate. Dar în a­­ceeași măsură este adevărat că în cadrul întreprinderi mai sunt semna­late și fenomene cu influență nega­tivă asupra modului de folosire a materiei prime. Sunt cunoscute con­secințele neritmicității producției. La acest capitol, lucrările nu stau prea liniștitor: în semestrul I din acest an, în medie s-a realizat o rit­micitate de 29,84 la sută în decada I, 32,53 la sută în decada a II-a și 37,63 la sută în decada a III-a. Și în ce privește normele de consum mai sunt încă multe de fă­cut, pentru a asigura o utilizare e­­ficientă a metalului. Anual, se pierd sub formă de deșeuri și rebuturi, aproximativ 2700 tone de oțel. Pier­deri mari se înregistrează la ope­rațiile de ștanțare (circa 1100 tone/ an), presare (cea 820 tone/an), de­bitare, ascuțire etc. La acestea se adaugă pierderi din rebuturi de a­­proximativ 70 tone pe an. Nu prea are „legătură una cu alta", dar pentru ce ne aparține să adoptăm o atitudine în consecință și cît mai eficientă, pentru a da o­­țelului valori superioare. D. DRAGULESCU Ecouri pe marginea anchetei ziarului nostru în pagina a lil a fotbal Handbal il In aprovizionarea populației1 Promisiuni gratuite, butelii la... suprapreț In ultimele săptămîni au sosit la redacție nenumărate scrisori, prin care diferiți cetățeni sesizează a­­nomaliile care domnesc în distri­buirea buteliilor de aragaz în mu­nicipiul Bacău. Anul trecut, ziarul nostru a în­treprins o largă anchetă pe aceas­tă temă, cu care ocazie a consta­tat că la Depozitul din Bacău, a­­parținînd întreprinderii pentru li­vrarea produselor petroliere Iași, haosul privind aprovizionarea populației cu butelii de aragaz es­te întreținut de conducerea depo­zitului. Au defectuos de fost subliniate modul întocmire­a listelor de distribuire, neverificarea practi­că a faptului dacă buteliile ajung sau nu la cetățenii înscriși pe lis­te, atitudinea necuviincioasă a per­sonalului depozitului față de popu­lație, vînzarea buteliilor la preț de speculă, înlesnindu-se astfel po­sibilitatea perceperii de foloase necuvenite. După apariția anchetei o perioa­dă de timp situația s-a îmbunătățit intr-o oarecare măsură, după care, a revenit la „normal“. în limbajul conducerii depozitului de petrol din Bacău „normal“ înseamnă — se pare — dezordine, înlesnirea posibilităților de speculă cu bute­liile, provocarea unei continue nemulțumiri a cetățenilor care au nevoie de butelii de aragaz, în scopul de a „informa" popu­lația, precum și redacția noastră, cu privire la „atenția" ce-o acordă con­ducerea depozitului unei bune de­serviri a cetățenilor, șeful depozitu­lui, Constantin Bădița, a avut tupeul să trimită ziarului un angajament în legătură cu distribuirea corectă a buteliilor, precum și un program­­ de lucru, pe străzi, cartiere etc, care au fost publicate în ziarul din 7 iulie a.c. Numai că nu ne-am lăsat con­vinșii de vorbele­ frumoase din scri­soarea șefului de depozit și am făcut o verificare practică a situa­ției , o contribuție importantă au avut-o scrisorile­­ ce­tățenilor care au fost primite după data de 7 iulie, iar la controlul respectării prețului de vînzare un aport deosebit l-au adus organele de miliție. Dințr ei numeroasele constatări, desprindem printre altele : Un haos... „organizat“. Cetățenii au posibilitatea „teore­tică“ să se înscrie pe listele de la centrele de petrol, sau la telefo­nul 13063, unde, de regulă, func­ționara Georgeta Frumușelu, sau altă persoană aflată (întîmplător!) la telefon, comunică solicitantului că l-a înscris. Dacă este așa sau nu, știe doar tovarășa Frumușelu. A­­supra înscrierii, ordinii acesteia,­­nimeni nu poate afla cu exactitate nimic! Cetățeanului nu i se com­u­­nică nici un număr de evidență ca să poată verifica situația. Cum s-ar spune, ne aflăm în situația u­­nui haos... organizat. Promisiuni... cu carul, rezultate — ba. Tovarășa Frăsina Tătărășanu - Bacău, str. I.V. Miciulin nr. 18, la data de 14 iulie, văzînd că îi primește butelie, deși la 6 iulie s-a înscris pe listele de la centrul Șerbănești, s-a adresat telefonic la sediul depozitului. Tovarășa de aici, i-a răspuns că după-amiază va primi butelie. De atunci, au trecut cîteva zeci de după-amieze,­ dar tovarășa Tătărășanu n-a primit bu­telia promisă, în același sens au făcut decla­rații mai mulți cetățeni care domi­ciliază la adresele : Nicolae Băl­­cescu nr. 101, Licurici nr. 87, Ca­lea Mărășești nr. 146, Siretului nr. 1 ș.a. Foarte „tare“ în promisiuni se arată a fi șeful depozitului, tovară­șul C. Bădița, la care a ajuns cu rugămințile pentru butelie și cetă­țeanul Al. Andrici din str. N. Băl­­cescu nr. 23. Tovarășul C. Bădița i-a spus să stea acasă, că va primi butelie. Prin rotație cu soția, tova­rășul Al. Andrici a stat acasă să aștepte butelie și poate ar fi stat și astăzi, dacă șeful depozitului C. Bădița nu pleca în concediu . Da* a plecat să nu piardă, probabil, „sezonul“, fiind convins că dezor­dinea rămasă la depozit, nu va fi tulburată... Butelii la preț de speculă. Prețul legal al unei butelii de aragaz este de 11,10 lei, iar dacă e transportată și montată la domi­ciliu se mai adaugă 3 lei. Vânză­torii (distribuitorii) de butelii pri­mesc, însă, în mod curent 20 lei pen­tru o butelie, iar unii au avut neru­șinarea să ia chiar 30-50 lei! Și, bineînțeles, 1­ei distribuie buteliile în special acelor cetățeni care dau „ciubuc“, eventual mai substanțial, fără să fie interesați dacă cei că­rora le vând buteliile sînt înscriși pe liste. Mai mult chiar, unii vîn­­zători semnează în fals listele în locul cetățenilor menționați în ele, după care predau listele la birou, arătînd în felul acesta că și-au în­deplinit obligațiile de serviciu, pentru care primesc evident sala­riu. La rîndul lor, funcționarii și mai ales șeful depozitului — care trebuie să verifice modul de dis­tribuire a buteliilor — pun liste­le în dulap și cu asta gata, ser­(Continuare în pag. a II-a) - ISHM De ce a avut loc cutremurul din Peru (5) _ Este intr-adevăr stupid să te simți atît de fericit că ai găsit feldspat. — Ura ! Este feldspat! Fețele noastre radiază de ferici­re. Sîntem gata să dansăm, să ne îmbrățișăm. De ce ? Pentru că un crater a scuipat (nu prea de de­mult, după înfățișarea sa) milioane de metri cubi de sticlă vulcanică incandescentă și vîscoasă. Este într-adevăr stupid să ne sim­țim atît de fericiți că am găsit feld­spat aici, în­ acest colț încântător, la­ care ca să ajungem ne-au trebuit două zile îngrozitoare de mers fără să îmbucăm nimic (hrana înseam­nă povară , și, la această tempera­tură, în acest haos, fiecare kilogram cîntărește triplu), avînd la noi doar­ 3 litri de apă. Și de ce toate acestea ? Ca să a­­flăm dacă rocile din mica faleză sînt de tip „oceanic“ sau de tip „continental“. Ei bine, sânt ocea­nice ! Dumneavoastră vă este, probabil, totuna. Pe noi însă ne entuziasmea­ză. „Oceanice“ înseamnă că, în a­­ceastă depresiune din Afar în care ne aflăm (și numai Alpii Danakil împiedică Marea Roșie s-o inunde), scoarța terestră de natură „conti­nentală“ lipsește. Lavele, care s-au închegat aici, vin și acum să se împietrească, căci vulcanismul este (Continuare în pag. a IV-a)

Next