Steagul Roşu, septembrie 1970 (Anul 25, nr. 5461-5486)

1970-09-27 / nr. 5484

Pag. 2 Foto : V. BOGDANEȚ La G.I-P. Borzești: UN LACĂT PE UȘA DE LA PERCLORVINIL. (...dar de ce nu și unul pe ușa direcției de resort din minister ?!) • Instalația de fabricare a perclorvinilului a costat milioane • Din 1962 și pînă acum ea a mai „în­ghițit“ alte fonduri însemnate, dar de produs nu pro­duce nimic • Cum de-i rabdă pămîntul pe cei care „îngheață“ așa, zecile de milioane ? ! Devizul general al fabricii de po­­liclorură de vinil construită în ca­drul Grupului industrial Borzești cuprindea, printre altele, și o insta­lație de perclorvinil. Pentru cei ce nu știu, înserăm aici faptul că per­­clorvinilul este un­ produs utilizat­­ la fabricarea vopselelor și lacurilor speciale pentru medii corozive, vop­sele folosite în special în industria chimică. Instalația, cu o capacitate de 1.000 tone pe an trebuia să intre în func­țiune î­n­să la 1962. După mulți ani, de la efectuarea probelor tehnolo­gice, instalația nu numai că nu și-a atins parametrii proiectați, dar con­tinuă să stea complet nefolosită (!) Cauzele ? Cu prilejul probelor tehnologice s-a constatat că dato­rită nerealizării parametrilor la faza de uscare, perclorvinilul obținut era inferior­­ produselor similare de pe piața mondială și ca urmare nimeni nu-și asuma riscul de a fabrica un produs care să zacă în stoc. Au trecut anii și clădirea, utilajele, în care s-au investit zeci de milioa­ne de lei au fost pur și simplu, abandonate. Nici conducerea între­prinderii și nici ministerul de re­sort nu și-au bătut capul prea mult cu soarta acestei instalații. Au ui­tat parcă complet că milioanele res­pective, cheltuite din bugetul statu­lui, stau „înghețate" fără a aduce e­­conomiei naționale vreun folos. Dimpotrivă, Inginerul Teodor Haș, directorul Uzinei chimice ne-a rela­tat că in timpul care s-a scurs de la terminarea construcției s-au mai cheltuit alte cîteva milioane de lei cu diferite modificări, confecții de utilaje și cercetări științifice supli­mentare pentru punerea la punct a tehnologiei de fabricație a perclor­vinilului. Trebuie spus că cercetă­torii din combinat au întreprins to­tuși o seamă de studii privind mo­dificarea procesului tehnologic. Pro­dusul obținut urma să aibă o gamă m­ai largă de utilizări, putând fi fo­losit îndeosebi la fabricarea firelor și țesăturilor antiacide pentru filtre, materialelor de protecție etc. Nu­mai că rezultatele bune obținute în faza de laborator nu au fost con­firmate și în instalația pilot, în cele din urmă, cu prețul unor alte sume de bani ai statului, cu ajutorul I.C.C.H.I.M. și al laboratorului de mase plastice din Capitală s-a pus la punct, încă din 1968, și procesul tehnologic pentru ultima fază a per­­clor vinilului. Ca urmare, instalația a funcționat foarte puțin și din nou s-a oprit, în prezent ea stă cu lacăt la ușă. Un calcul sumar făcut de specia­liștii combinatului arată că pe lângă milioanele cheltuite pentru realiza­rea investiției s-a pierdut de-a lun­gul anilor o producție ce valora circa 200.000.000 lei. Tovarășii din conducerea uzinei sunt mulțumiți de faptul că cel puțin nu plătesc amor­tismente pentru utilajele respective deoarece instalația figurează foi per investiții. Ei uită că utilajele a­­cestea puteau fi amortizate de mult, iar instalația să aducă însemnate beneficii economiei noastre națio­nale. Din informații aflăm că condu­cerea uzinei a propus în­ repetate­ rânduri forului tutelar reprofilarea acestei instalații pentru producerea unor insecticide, produse solicitate mult, atît de beneficiarii interni cit și externi. Prin însușirea acestei propuneri s-ar fi asigurat folosirea construcției și a unei bune părți din utilaje, economisindu-se mari fon­duri de investiții. Dar propunerea n-a fost luată în seamă de direcția de resort din Ministerul Industriei Chimice și ca atare instalația a fost abandonată. O întrebare pentru cei răspunzători (cărora se pare că li s-ar potrivi mai bine un lacăt pe ușa biroului): Pînă cînd vor rămâne aceste milioane „înghețate?". STEAGUL ROȘU Asistența tehnică se acordă direct pe teren, nu in birou!­ ­Urmare din pag.Ț) ha, din care circa 160 ha după cul­turi premergătoare timpurii, tere­nuri care în prezent sînt arate si pregătite in vederea semănatului. Am și început însămînțatul în tar­laua numită „In fața stînii" și lu­crăm în continuare cu trei semănă­tori. Totul este asigurat, așa că nu avem probleme. După cum se vede, în birou, toate bune. Ce se întîmplă pe teren ? Pen­tru aceasta ne-am deplasat în tar­laua sus-amintită. Aici, mecanizato­rul C. Manea însămînța. Dar cum? Terenul fiind discuit înaintea ploi­lor, între timp s-a îndesat, iar pe alocuri buruienile (avînd condiții de umiditate in ultimele zile) au cres­cut­ mult, îndeosebi pălămida. Cu toate acestea s-a intrat la semănat, fără a mai pregăti în prealabil păru­l germinativ, ceea ce a făcut ca un număr însemnat de boabe să rămînă la suprafață. Semănătoarea, de ase­menea, nu era reglată corespun­zător, atît fundurile mobile cît și șubărele, iar sămînța, în bună par­te, nu era tratată, ceea ce indică faptul că la magazie nu se lucrează conștiincios. Semănătoarea, deși a­­vea cele două marcatoare, acestea nu erau folosite, fiind ținute tot timpul­ în poziția ridicată. Este a­­devărat că la fața locului am î­ntîl­­nit pe tovarășul S. Mereuță, director adjunct la Direcția agricolă, care luase unele măsuri pentru îndrep­tarea treburilor, cum ar fi, de e­­xemplu, introducerea unei grape cu discuri la pregătirea patului germi­nativ și apoi să se însămânțeze". De ce însă nimeni din conducerea coo­perativei nu s-a sesizat de neregu­lile respective ? Cum sunt respectate indicațiile Direcției agricole­ privind organizarea muncii și controlul ca­lității lucrărilor din această cam­panie ! Și la cooperativa din CAIUȚI, am găsit lucrări de slabă ca­litate. Astfel, în tarlaua „Plopi" mecanizatorul C. Voicu însămînța secară, dar cu o semănătoare com­plet dereglată. „Nu am reglat-o eu, spunea interlocutorul. Așa am pri­mit-o. Ordin de lucru, de asemenea, nu mi s-a dat“. La cooperativa agricolă din ȘTE­FAN CEL MARE încă nu a început semănatul. După părerea mecanicu­lui secției I.M.A., Ion Domnica, nu se putea lucra în cîmp, la semă­nat, terenul fiind umed­­ ? Pe tarla însă, nu fusese, așa că patru trac­toare din cele 11 existente, stațio­nați nejustificat. Oare cum este po­sibil acest lucru, de ce nu sunt fo­losite din plin forțele și timpul bun de lucru ? Deficiențele semnalate încă de la începutul campaniei insămințărilor de toamnă trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru toți cei care răspund de soarta producției. Nu este admis ca în condiții deosebit de fa­vorabile pentru desfășurarea lucrărilor, acestea să fie executate cu întâr­­ziere și de proastă calitate, ceea ce influențează negativ asupra recoltei a­­nului viitor. Se impune o mai bună organizare a muncii și un control mai eficient, pe faze, asupra desfășurării tuturor muncilor agricole de sezon. Detalii ale unui tablou intitulat MUNCA (Urmare din pag. 1) lui obiectiv era înscrisă suma de 14.191.000 lei, aproape de 3 ori mai mult oferă și livrările la export — 1.540.000 lei, iar fondul pieții a pri­mit cantitatea suplimentară de pro­duse forestiere, așa cum fusese sta­bilit. Oprindu-ne la aceste trei obiecti­ve ar însemna să lăsăm neterminat tabloul entuziastei întreceri, renun­­țind la detaliile care, în fond, redau la modul cel mai fidel culoarea. Și aici culoare nu înseamnă altceva decît o permanentă confruntare cu timpul, la capătul căreia stau ele, amănuntele, adică rezultatele , au fost doborîte, în perioada la care ne referim, cantități apreciabile de ar­bori, ceea ce a făcut ca plusurile de plan să cunoască ascensiuni re­marcabile : 8.438 m­c bușteni răși­­noase, 5.394 mc bușteni fag, 4.049 m o bușteni de derulat, ceea ce în­seamnă mari cantități de materie primă suplimentară pusă la dispozi­ția unităților de prelucrare, care au produs și ele, peste prevederile an­gajamentului, 3.151 mc de cheres­tea rășinoase, 1.122 mc cherestea fag ș.a. Există, la fiecare loc de muncă, adina înrădăcinată convingerea a­­supra necesității gospodăririi cit mai judicioase a masei lemnoase — sarcină desprinsă din imperati­vul stabilit, pentru acest an, ca și pentru următorii, de către Plenara C.G. al P.C.R. din decembrie 1969. După cum afirma, într-o recentă discuție, tovarășul Vasile Sándor­ — secretarul Comitetului de partid al U.E.S.S. Comănești — cei peste 700 de comuniști, antrenînd întregul colectiv de salariați — care numără mai mult de 2000 de oameni, anga­­jîndu-și forța de care dispun, capa­citatea, experiența, au reușit să ri­dice toate cotele a ceea ce se chea­mă eficiență la parametri ce depă­șesc, fără drept de apel, pe cei în­registrați în anii anteriori. Astfel , se explică materializarea obiectivu­lui de a­pel, economisi cantitatea de 1500 mo bușteni rășinoase, realiza­re explicată de numai doi factori: reducerea pierderilor de exploatare și operațiunea, riguros respectată, d­e scoatere a tuturor buștenilor din pădure — adică a materialului care servise, inițial, la unele operațiuni legate de scos, apropiat și transpor­tat , iar lor li s-au adăugat alte ac­țiuni importante, printre care utili­zarea deșeurilor, valorificarea clă­cilor prin livrări către fabricile de P.F.L. etc. Și un ultim exemplu: in 7 luni din acest an, cheltuielile la 1000 lei producție marfă au fost reduse sim­țitor, generîndu-se rețineri, — o e­­conomie la prețul de cost în valoare de 15.575.000 lei și beneficii supli­mentare de 391.000 lei. Credem că detaliile furnizate, chiar dacă pe această coală de ziar apar în alb-negru, sunt suficient de expresive. De aceea, lăsăm inter­pretarea în seama celor care le vor privi." Unicul amănunt pe care-l considerăm necesar este dat de titu­latura acestei creații. O titulatură simplă : MUNCA, • ,>• v, ,• * • , , , ■Rege“ pentru 8 lei 99 (Urmare din pag. 1) Iată de ce mă întristează vehe­mența exagerată, furia neagră ma­nifestată de câțiva dintre spectatori­ cam aceiași, care — în virtutea faptului că au plătit 8 lei pentru biletul de intrare — cred că le este permis orice. Violența limbajului lor capătă proporții monstruoase, insuportabile chiar în atmosfera în­cinsă, proprie stadioanelor. „Dom­nilor", mai e cazul să vă amintesc că n-ați venit să asistați la un spectacol zoologic și nici la o horă de debili mintali ? Dacă numai una sau două din vorbele azvîrlite de­­,domniile"-voastre v-ar fi întoarse, v-ați declara ultragiați și ați in­voca rigorile legii. Ce-i drept, n-avem artiști pe teren, dar nici arătări de ocară ! . Culmea e să vezi că printre cei care infestează atmosfera e (de necrezut, dar a­­devărat!) cineva cu foste sau (încă) prezente responsabilități față de fotb­alul local. Și eu am văzut, la meciul cu Politehnica Galați, un asemenea „stimat" suporter, care a lezat — strident și vulgar fiind —­ pe toți spectatorii tribu­nei ■ €. Și n-avea barem, scuze că-i bătuse soarele în cap ! — A propos, care-i părerea dv., tovarășe Tănăsescu ? ...Pregătiri pentru timpul friguros. BILANȚ LA MAGAZINUL INTERCOOPERATIST „ȚĂRĂNCUȚA In­ cursul acestui an a luat ființă în muni­cipiul Bacău, magazi­nul intercooperatist „Țărăncuța“ și se poa­te aprecia că unitatea a obținut în lunile ca­re au trecut rezultate bune în aprovizionarea populației. Datele fur­nizate de C. Sicoe, șe­ful magazinului cooperatist relevă inter­că de la înființare au fost vîndute legume, fructe și alte produse în va­loare de peste 2,3 mi­lioane lei. In perioada care a trecut de la în­ființare au fost desfă­cute prin magazinului: chioșcurile 173 tone roșii, 44 tone struguri, 30 tone castraveți, 100 tone varză, 26 tone ceapă, 100.000 bucăți ouă, cantități însemna­te de carne de pasăre și alte produse. Datori­tă preocupării intense manifestate de D. Ior­­dăchescu, șeful raionu­lui intercooperatist, produsele primite de la cooperative sunt­ ime­diat desfăcute prin sub­unitățile magazinului. Rezultatele ar fi insă mult mai bune dacă s-ar crea condiții opti­me de depozitare a produselor. Datorită spațiului restrîns, de multe ori roșiile, cas­traveții, fructele, stau sub cerul liber, depre­ciindu-se. După opinia noastră, există posibi­lități pentru lărgirea spațiului de înmagazi­­nare a produselor, nu­mai că acestea trebuie explorate și valorifica­te. Magazinul își poa­te spori prestigiul ofe­rind cumpărătorilor legume, fructe și alte produse cu o fază co­mercială mai atrăgă­toare. 9 9 Din lipsa spațiului de depozitare, roșiile, fructele și alte produse stau sub cerul­ liber. memento I cinema] MUNICIPIUL BACAU „Muncitorul" : ÎNTOARCEREA Dr. MABUSE - orele : 10,20; 15,20; 17,20; 19,20; 21,20. Telefon 12028. „Flamura roșie" : STRĂINII — orele : 16, 18, 20. Telefon 11950. „Progresul" ; TIFANNY MEMORANDUM — orele : 10,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30. Tele­fon 11377. „Tineretului" : CU MINE­NI, MADAM S­­ orele Telefon 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30. 12939. EXPOZIȚII MUNICIPIUL BACAU Galeriile de artă : Expoziția „Praga in fotografii" de Karel Plicka. Holul Teatrului dramatic ' „Bacovia" .• Ex­poziția de scenografie și grafica Victor Țapu. Galeria de arte . Expoziția Stavu Tarasov.­­ MUZEE MUNICIPIUL BACAU Muzeul de stiinte naturale, strada Karl Marx nr 2. Muzeul de arte, Calea Marașești nr. 20. Sectia permanentă de arte modernă si contemporană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx, nr. 23. Expoziție permanentă. COMUNA TRAIAN : Muzeul sătesc Prăjești. TG. OCNA r 1///VZ­I#?/ TTOT---------------------------­Vînd Dacia 1100, telefon 16089 Ba­cău, Oituz 65, orele 16. Arvu/vTum f'Ihi ele •^■cwbiAue JHMW TOTT Familia HANGANU și rudele apro­piate, mulțumesc pe această cale conducerii, colegelor și colegilor de serviciu, precum și tuturor cunos­cuților care au luat parte la pierde­rea grea suferită. TELEVIZIUNE­A DUMINICA 27 SEPTEMBRIE 1970 9.00 Deschiderea emisiunii. 10.00 Viata satului. 11.15 Dialog muzical Anda Calugareanu — Therese Steinmetz. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în limba maghiară. 13.30 Fotbal . C.F.R. Timișoara — Dinamo București. 15.20 închiderea emisiunii de dimineață. 17.25 Deschiderea emisiunii de dupa-amiază. 17.30 Fotbal : Ungaria — Austria (repriza a ll-a). 18.20 „Pe sub poala Măgurii". 18.45 Campionatul balcanic de baschet mas­culin Bulgaria — Iugoslavia. 19.20 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportaj TV. 20.20 Film artistic „Simon și Laura". 21.40 Tele­ritmuri. 22.35 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.15 închiderea emisiunii programului 1. LUNI 28 SEPTEMBRIE 1970 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.05 Emisiune pentru tineret. 18.35 Performante științifice ale secolului XX 19.00 Actualitatea î­n economie. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Agenda politică. 20.15 Roman foileton „Punct și contrapunct . 21.00 Din carnetul cu amintiri al „Cerbului de au ”. 21.15 „Unul din doi". 22.05 Teleglob. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22.45 Rampa. 23.15 închiderea emisiunii. (IRAma] DUMINICA 27 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAMUL I 15.00 Caravana fanteziei. 15.45 Sport și muzică. 18.15 Muzică ușoară. 18.45 Muzică populară. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Șlagăre 1970. 19.35 Muzică populară. 20.05 Teatru scurt. 20.45 Pagini alese din operete. 21.00 Zece melodii preferate. 21.35 Romanțe. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Muzică de dans. 22.50 Moment poetic. 23.00 Concert de seară.­­­0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL­­ l 15.03 Cîntă Rodica Bujor. 15.15 Muzică simfonică. 15.52 Melodii lansate pe ecran. 16.00 Muzică populară. 16.30 Panoramic opera. 17.00 Almanah sonor. 18.00 Revista literară radio. 18.30 — 365 de cîntece. 18.40 Pagini din operete. 19.05 Romanțe. 19.25 Parada vedetelor. 20.45 Muzică simfonică. 21.45 Vă invităm la dans. 22.30 Studioul de poezie. 22.50 Muzică­ atea­*. 23.05 Concert coral. RADIO o TELEVIZIUNE o RADIO o TELEVIZIUNE 23.45 Piese de Chopin. 0.15—1.00 Simfonia I de Gh. Dumitrescu. LUNI 28 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAMUL 1 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 9.30 Revista literară radio. 10.10 Curs de limba engleză. Ciclul II, sec­ția a 33-a. 10.30 Pagini din opera „Elixirul dragostei". 11.05 Radio Prichindel. 11.15 Muzică simfonică. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Fantezii de estradă. 12.25 Știinta la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară și in­terpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiana. 13.22 Muzică ușoară. 14.00 Compozitorul săptămînii. 14.30 Emisiune muzicală pentru ostași. 15.00 Muzică populară. 15.25 Melodii. . . melodii. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Pagini din opereta „Vrajul muzicii" 16.30 Revista economică. 16.45 Cîntece. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 17.50 Poșta radio. 18.00 Muzică ușoară. 18.10 Prezent și viitor în știința agricolă. 18.30 Muzică simfonică. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Muzică populară. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Ii­ nea Cerbacev. 20.20 Argheziană. 20.25 Solista serii : Margarita Nicolova. 20.45 Teatru radiofonic „Jocul de-a crima". 21.40 Pagini din operete. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.00 Program muzical de dimineață. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.15 Program muzical de dimineață (conti­nuare). 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreți. 9.00 Cîntece pentru copii. 9.15 Melodii populare. 9.45 Fragmente din opera „Italianca în Al­­ger". 10.15 Caravana fanteziei. 11.10 Jocuri populare. 11.20 Arii din operete românești. 11.30 Muzică ușoară. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de prînz. 12.40 Din tarile socialiste. 13.00 Concert de prînz (continuare). 13.30 Rampa. 14.08 Muzică populară. 14.30 Muzică ușoară. 14.55 Știința la zi. 15.00 De toate pentru toti. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Muzică instrumentală. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Cîntece pentru toate vîrstele. 17.35 Muzică de operă. 18.03 Muzică populară. 18.30 Curs de limba engleză. Ciclul II, sec­ția a 33-a (reluare). 18.50 — 365 de cîntece. 19.00 Revista șlagărelor. 19.30 O carte pe săptămînă. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Pagini celebre din opere. 20.30 Universitatea radio. 20.50 Prelucrări corale. 21.05 Muzică de cameră. 22.00 Simfonia de Adrian Rațiu. 22.30 Pagini din opere. 23.05 Compozitorii secolului nostru. 23.45 Sonate pentru pian de Beethoven. 0.07—1.00 Suita simfonică „Imagini hunedo­rene". Duminică 27 septembrie 1970 juridică VASILE DOSPINESCU, din Moi­mești . A fost pensionat pentru invalidi­tate, iar la 1 august s-a reîncadrat în muncă. Unitatea respectivă i-a refuzat însă plata alocației de stat pentru copii. S-a procedat corect ? Potrivit pot. 49 din instra 1515/ 1966, angajații pensionari de­ invali­ditate care au beneficiat de alocație în această calitate și cărora li­ s-a sistat plata pensiei de invaliditate ca urmare a faptului că au devenit apți de muncă sau ca urmare a re­încadrării lor în producție cu con­tract de muncă pe durată nedeter­­minată, au dreptul la alocație din prima lună a reîncadrării, dacă bi­neînțeles aceasta a avut loc în ter­men de 90 zile de la data sistării pensiei de invaliditate. Dacă dv. în­depliniți condițiile arătate,mai­­ sus, aveți dreptul la plata alocației­ din prima lună de muncă. AUREL D. DURLAN, comuna Că­iuți . A fost pensionar de invaliditate pînă la 1 august 1970, cînd comisia de expertiză l-a găsit apt de mun­că. Prezentîndu-se la unitatea la care a lucrat i s-a precizat că nu are posibilitatea să-l reîncadreze. Se procedează legal ? Dacă unitatea la care dv. ați lu­crat nu are în prezent posibilitatea de a vă reîncadra, puteți cere la altă unitate, beneficiind de prevede­rile legii 1/1970 care precizează ,că pensionarii de invaliditate în cazul în care sunt reîncadrați în muncă la altă unitate în termen de 90 zile de la încetarea stării de invalidita­te, au vechimea neîntreruptă și be­neficiază de toate drepturile ce le oferă această calitate. NICOL­AE I. VORNICU dim comu­na Urechești: Ca pensionar pentru limită de vîrstă în ce condiții poate funcționa în învățămint ? Ca pensionar cu pensie pentru li­mită de vîrstă dacă vă încadrați în învățămînt cu o normă întreagă, a­­veți dreptul să primiți salariul ta­rifar întreg și 50 la sută din pensie. CONSTANTIN I. RUSU, comuna Podu Turcului , în urma unui accident de muncă i s-a acordat ajutorul pentru inca­pacitate temporară în cuantum de 85 la sută din salariul tarifar. La 1 februarie 1970, data aplicării noului sistem de salarizare se afla un con­cediu medical. Avea dreptul la plata ajutorului pentru incapacitate tem­porară de muncă în funcție de sa­lariul majorat ? Dacă a fost propus pentru pensionare avea dreptul să i se compenseze in bani concediul de odihnă pînă la desfacerea con­tractului de muncă ? în urma aplicării noului sistem de salarizare cuantumul a ajutorului pentru incapacitate temporară pro­vocată de accident de muncă este, potrivit prevederilor H.C.M. 1356/ 1968, de 85 la sută din salariul ta­rifar lunar, indiferent de vechimea neîntreruptă în muncă. Art. 21 din Hot. 880/1965 prevede că angajații care se află în incapa­citate temporară de muncă la data aplicării în unitățile din care fac parte a unei majorări de salarii sta­bilită printr-o hotărire a Consiliului de Miniștri beneficiază de ajutoare recalculate pe baza salariilor tari­fare majorate. In celelalte cazuri modificările de salarii care au avut loc în perioada incapacității tempo­rare de muncă nu se iau în conside­rare la calculul ajutoarelor. Angajatul care nu și-a efectuat concediul datorită faptului că a fost în incapacitate temporară de mun­că, are dreptul ca acesta să-i fie compensat în bani, proportional cu timpul cuprins intre 1 ianuarie 1970 și data desfacerii contractului de muncă, perioadă în care a avut ca­litatea de angajat. Deci, numai în aceste condiții pu­teți beneficia și dv. de drepturile pretinse. CITITORI! Consultați în librării proiectele PLANURILOR EDITORIALE pen­tru anul 1971. Propunerile dv. în legătură cu aparițiile viitoa­re le puteți nota în caietele de sugestii din librării sau le puteți trimite pe adresa : CENTRUL DE LI­BRĂRII — BACĂU strada Al. Tolstoi 10. Cooperativa „Tehnica“ Bacău Strada Iernii nr. 6, telefon 15230 — 14120 Execută pentru întreprinderi socialiste și persoane fizice : REPARAȚII ȘI REVIZII la orice tip de cîntare bascule, zecimale și alte tipuri — la secția din Com­plexul Șerbănești Confecționează CURELE DE MĂTASE fără sfîrșit pentru ma­șini de tîmplărie și utilaje industriale metalurgice — la secția din str. Plevnei nr. 46 (bloc) telefon 14830 . Confecționează $1 repară TAPIȚERIE de orice fel — str. Mihai Viteazu nr. 6. Lucrările a căror valoare depășesc 500 lei se pot executa și cu plata în rate. Cei interesați se pot adresa la secții direct sau la sediul coope­rativei.

Next