Steagul Roşu, octombrie 1970 (Anul 25, nr. 5487-5513)
1970-10-01 / nr. 5487
ANUL XXV — 5.487 (6.966) JOI 1 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Astăzi începe un nou an universitar Deceniu studențesc băcăuan Interviu cu prof. univ. dr. GHEORGHE HASAN, rectorul Institutului pedagogic Bacău. Prin tradiție, ziua de 1 octombrie a intrat în conștiința noastră a tuturor ca ziua deschiderii porților institutelor de învățămînt superior. Alături de celelalte 17 centre universitare din țară, Bacăul își așteaptă din nou, în această zi, oaspeți dragi — studenții celor cinci facultăți ale Institutului pedagogic. Am folosit prilejul, pentru a ne adresa tovarășului ,prof. univ. dr. GHEORGHE HASAN, rectorul institutului. — Mai întâi, tovarășe rector, v-am ruga să ne conturați auspiciile sub care debutează la Bacău anul universitar 1970—1971 ? — Anul universitar 1970—1971 constituie pentru Institutul pedagogic din Bacău un moment deosebit în istoria sa. Este vorba de aniversarea a 10 ani de la înființarea sa. Suntem în măsură să raportăm partidului și guvernului că, în acest centru universitar, începînd de la studenți și pînă la membrii consiliului profesoral, cu.toții am încercat să ne facem datoria, să răspundem cu toata pasiunea la grija cu care am fost înconjurați încă din primul an de activitate, la ajutorul ce ne-a fost acordat pentru crearea și consolidarea unei optime baze materiale social-studentești. Dispunem, în prezent,, de două cămine confortabile, care ne dau posibilitatea să cazăm:"Chiar din acest an, pe aproape toți studenții solicitanți și pe absolut toate studentele, indiferent dacă sunt sau nu bursiere. Moderna noastră cantină, deși mică în ceea ce privește spațiul, poate să asigure, în bune condiții, o hrană substanțială, de calitate, celor 1.100 studenți ,de la cursurile de zi. — Așadar, a fost creat un cadru propice studiului, pregătirii de specialitate. — Fără îndoială. De altfel, nu întîmplător am început cu condițiile materiale. Am intenționat să precizez că noi, avînd grijă față de modul de viață al studenților, suntem, în același timp, pretențioși în privința pregătirii lor. Bineînțeles, această exigență e împletită permanent cu autoexigență față de pregătirea noastră, a cadrelor didactice. Subliniez că institutul băcăuan are, în corpul său profesoral, 9 doctori în științe, precum și un număr apreciabil de doctoranzi. Cu alte cuvinte, prin autoexigență, o maximă exigență față de pregătirea studenților noștri. — O nouă promoție de „boboci” pășește pragul institutului. Ultimul concurs de admitere, experiența anilor trecuți v-au reliefat unele concluzii de care veți ține seama ? — E adevărat că prin concursurile de admitere avem posibilitatea să operăm o selecție din ce în ce mai judicioasă. Totuși, inevitabil, se mai strecoară elemente cu unele lacune și, mai ales, cu slabe posibilități de a face eforturi în ceea ce privește studiul individual. De obicei, la majoritatea facultăților, se prezintă cam 5—6 candidați pe un loc. Avînd ca punct de referință, pentru cei reușiți, doar probele de la admitere, se mai manifestă, uneori, o falsă apreciere din partea noastră și, mai grav, o falsă autoapreciere din partea lor. Și avem surprize pe parcurs, în sesiuni. De aceea, ne gîndim ca, din acest an, să ne preocupăm mai mult de studenții anilor I. Munca de îndrumare Interviu consemnat de Constantin LUPU (Continuare în pagina a Il-a) La Borzești a intrat in funcțiune noua linie de fabricare a cauciucului sintetic Cu puține luni în urmă menționam în coloanele ziarului nostru un eveniment aniversar pe care oamenii chimiei de la Uzina de cauciuc sintetic din cadrul Grupului industrial Borzești îl țin la temperatura constantă a prețuirii, aniversarea a 7 ani de la obținerea primei șarje de CAROM. în prezent, biografia acestui valoros produs românesc se îmbogățește cu noi date semnificative. Este vorba de intrarea în funcțiune a unui noi linii tehnologice la secția E.2 prin intermediul căreia capacitatea de producție a cauciucului sintetic crește cu 20.000 tone anual, îndeplinind prevederile planului cincinal privind realizarea în cantități sporite a acestui prestigios produs al industriei noastre socialiste, constructorii de la Șantierul 1 al I.S.C.M., în strînsă colaborare cu specialiștii unității beneficiare, au reușit să realizeze în termenul planificat și la un nivel tehnic calitativ corespunzător sarcinile ce le-au revenit in această direcție. La reușita acțiunilor pregătitoare de punere în funcțiune și-au spus cuvîntul lor calificat și colectivele de muncă de la I.M.B. și I.I.B. ca semnatari ai lucrărilor pregătitoare. Noua linie de producție, unde au fost aplicate soluțiile constructive cele mai moderne, se caracterizează printr-un înalt indice de tehnicitate și automatizare, permițînd fabricarea unei game largi de sortimente de CAROM. Drept urmare, operațiunile tehnologice conduse cu răspundere, supravegheate cu pricepere și atenție de un colectiv profesional bine calificat se materializează în sute și mii baloturi de cauciuc, a cîte 25 kg fiecare, estetic ambalate, pe care alături de alți indici de recunoaștere cuvîntul CAROM se răsfață în toată semnificația lui. Un cîntar automat, cu o perfectă „ținere de minte", înregistrează producția actuală de cauciuc sintetic produs la Borzești. Peste 80 tone pe schimb. Din produsele suplimentare obținute prin mărirea capacității de producție la secția E.2 se pot confecționa anual 550.000 anvelope pentru echiparea completă a 830.000 autocamioane, sau 600.000 anvelope pentru 150.000 tractoare. Argumente convingătoare, care pledează pentru interesul depus de oamenii de aici în valorificarea tuturor resurselor producției. Mihai PAULIUC RITM INTENS LA RECOLTAT LA FERMA DE STAT SASCUT, culesul porumbului constituie activitatea de bază în aceste zile. Aici s-a reușit ca pînă în prezent să se recolteze,mai bine de jumătate din suprafața ocupată cu această cultură. Și producția se arată a fi bună, pe măsura eforturilor depuse , aproximativ 4.700 kg boabe stai la hectar, mai mult cu 600 kg fața de plan. De altfel, la Sascut, și în anii trecuți s-au obținut recolte bogate la cultura porumbului. După adunatul știuleților, cocenii se transportați și însilozați, realizîndu-se pînă în prezent peste 200, tone de siloz, îndată după eliberarea terenului, tractoarele lucrează intens la executarea ogoarelor de toamnă. Pagina a lll-a . Toate forțele spre urgentarea RECOLTĂRII SI INSAMINJARILOR! Niciodată ca acum, timpul n-a presat mai mult. Sunt de executat o mulțime de lucrări, care însumează ■un enorm volum de muncă. Măsura competenței fiecărui consiliu de conducere, a specialistului o relevă buna organizare a muncii și mai ales rezultatele obținute. Prețul orelor, clipelor este nemăsurat și nu-i timp de răgaz : peste tot pe cooperatori și mecanizatori trebuie să-i călăuzească înalta responsabilitate pentru soarta recoltei, prezente și viitoare. Am fost luni la C.A.P. — Viforeni. în satul Bărtășești, pe tarlaua „Prisaca" se lucra la însămînțat. Era acolo încă o semănătoare. Pe un deal două discuri pregăteau ogorul. Pe semănătoarea tractată de tractorul condus de C. Tudosanu, era brigadierul de cîmp. Scarlat Buburuz. Am aflat că mai înainte fusese ca mînuitor de agregat chiar inginerul unității, Aurel Gafencu. Aici am vrut să ajungem. Nu-s oameni nici măcar să deservească semănătorile, dar să mai fie recoltat porumbul în locul unde va fi însămînțat griul, în brigada nr. î condusă de V. Lupeș sînt de cules în prima urgență 26 ha de porumb, dar nu s-a atins nimeni de lan. Este de strîns porumbul și-n brigada lui V. Voican, dar nici acolo, hotărârea consiliului de conducere nu-i pusă în aplicare. Inginerul unității se zbate, cutreieră dealurile, pune brațul unde e nevoie, în timp ce președintele Ștefan Bontaș, își pierde vremea cu lucruri mărunte uitînd de semănat și recoltat. Am găsit la sediul cooperativei, 4 oameni (între care și contabila șefă Eugenia Alexa), care calculau și scriau de zor. Ce socoteau ? Probabil vroiau să afle din birou cui oameni ies la recoltat. Se spune că au mai trecut pe la Viforeni niște tovarăși de la Direcția agricolă care au notat, ba au luat parte și la ședință. Dar lucrurile nu s-au urnit din loc. De la U.J.C.A.P. n-a trecut nimeni pe aici. Instructorul a fost în concediu și numai treabă n-a fost în agricultură Am vizitat și o tarla a C.A.P. Buhoci. Sala se numește „Trandafir". Semănatul se execută bine, cu mici excepții: două brăzdare se strîmbaseră, iar capătul ogorului nu era însămînțat. Fusese dimineața pe acolo inginerul unității, Jenică Pascal. L-am găsit pe la ora 12,30 la sediu, răsfoind niște hîrtii. Inginerul Pascal ținea să explice că trebuie să instruiască elevii care intră la practica școlară. E importantă și această treabă, dar semănatul se poate face oricum, fără prezența specialistului pe cîmp ? Recoltatul porumbului se face încet la C.A.P. Buhoci. Fuseseră culeși știuleții de pe o tarla de 6 ha, dar cocenii rămăseseră tot în picioare. Cîțiva cooperatori și 3 atelaje se învîrteau prin lanuri. Un fel de pierdere de timp, cînd însămînțatul griului nu suferă nici o amînare. La Viforeni, Ungureni și Buhoci, am văzut numeroase note telefonice, instrucțiuni și planuri operative, ordonate cu grijă în bibliorafie. Dar n-am întîlnit o activitate serioasă pentru ieșirea din impas, pentru organizarea exemplară a muncii. Am relatat doar cîteva aspecte negative. Ele trebuie să facă obiectul unor intervenții energice și operative din partea organelor agricole județene, deoarece cu note telefonice și planuri operative, oricît de frumos ar fi ele redactate și caligrafiate recoltatul, însămînțatul și celelalte lucrări de sezon nu vor evolua satisfăcător. Imperativul zilei Cu planul cincinal îndeplinit întreprinderea comunală Bacău Eforturile susținute ale salariaților întreprinderii comunale băcăuane au condus, firesc, la realizarea unor bune rezultate : cu trei luni înainte de termen, întreprinderea raportează îndeplinirea sarcinilor actualului plan cincinal, la toți indicatorii. Desprindem cîteva cifre din bilanțul realizărilor pe anul în curs : o depășire a planului la producția globală, în valoare de 20.801.000 lei; realizarea a 5.858.673 lei beneficii peste sarcinile de plan economii, peste sarcinile de reducere a prețului de cost, în valoare de 2.414.000 lei etc. 4 CONSILIUL DE STAT a ratificat Tratatul româno-sovietic în ziua de 30 septembrie 1970 avut loc la Palatul Republicii ședința a Consiliului de Stat prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au luat parte tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, miniștri, președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale, reprezentanți ai presei. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de Comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale care l-au avizat favorabil, propunînd adoptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarășii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Goman și Ludovic Takacs, care și-au exprimat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tratatului, apreciindu-l ca o contribuție de seamă la întărirea continuă a prieteniei și colaborării între cele două popoare, la cauza socialismului, păcii și colaborării internaționale. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU STIMAȚI TOVARĂȘI, Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală încheiat recent între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat, reprezintă un moment important și corespunde năzuințelor și dorinței poporului nostru. Semnarea la București a acestui Tratat constituie un eveniment de seamă în evoluția ascendentă a relațiilor de colaborare multilaterală dintre România și Uniunea Sovietică, în întărirea prieteniei româno-sovietice. Avînd la bază principiile marxism-leninismului și internaționalismului proletar, actualizînd in condițiunile de astăzi prevederile vechiului tratat — care a constituit temelia trainică a legăturilor rodnice de alianță și prietenie dintre România și Uniunea Sovietică — actualul Tratat stabilește pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării multilaterale dintre cele două țări, in spiritul egalității depline in drepturi, respectării suveranității și independenței naționale, neamestecului în treburile interne ,întrajutorării frățești și avantajului reciproc Tratatul de prietenie româno-sovietic se fundamentează pe îndelungatele tradiții de prietenie și solidaritate dintre cele două popoare — prietenie cimentată prin lupta comună împotriva fascismului și ridicată pe un plan superior în condițiile construirii socialismului și comunismului ; legăturile trainice care ne unesc își găsesc puternice resurse în comunitatea orînduirii sociale, a aspirațiilor fundamentale și țelurilor supreme care animă cele două țâri. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pentru intensificarea și amplificarea continuă a colaborării economice și tehnico-științifice reciproc avantajoase, a cooperării în producție și in alte domenii dintre România și Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obțin țările noastre în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societății, în înflorirea științei și culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea și diversificarea schimburilor, a colaborării și a cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voința celor două state de a acționa in continuare pentru întărirea unității și coeziunii statelor socialiste, pornind de la convingerea că aceasta constituie izvorul principal al tăriei și invincibilității sistemului socialist mondial. Prevederile Tratatului dau, totodată, expresie hotărîrii României și Uniunii Sovietice de a promova cu consecvență in viața internațională politica coexistenței pașnice, de a milita cu perseverență pentru preîntîmpinarea unui nou război mondial, pentru rezolvarea marilor probleme care stau în fața omenirii contemporane prin mijloace pașnice, pe calea tratativelor, pentru salvgardarea păcii popoarelor. Unul din obiectivele importante ale politicii celor două țări, înscrise in Tratat, este lupta pentru îmbunătățirea atmosferei în Europa, pentru înfăptuirea securității europene și întronarea în viața popoarelor de pe acest continent, atît de dureros încercat de-a lungul istoriei, a unui climat de pace și încredere, de prietenie și colaborare între națiuni. Militînd pentru dezarmarea generală și totală, România și Uniunea Sovietică își exprimă totodată hotărîrea de a respecta obligațiile asumate in cadrul Tratatului de la Varșovia a cărui existență o considerăm necesară atîta timp cît se va menține Pactul Nord-Atlantic, încheierea și ratificarea noului Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre țara noastră și Uniunea Sovietică, întărirea continuă a solidarității, alianței și prieteniei româno-sovietice se înscriu loc central în politica de stat a Româlaniei socialiste, constituie parte integrantă a activității internaționale desfășurate de partidul și guvernul țării noastre pentru dezvoltarea relațiilor de colaborare frățească cu toate țările socialiste, pentru creșterea continuă a forței și unității întregului sistem socialist mondial. Acționînd astfel, partidul și poporul nostru își îndeplinesc una din înaltele lor obligații internaționale, își aduc contribuția la cauza generală a socialismului și păcii în lume. Totodată, consecventă principiilor coexistenței pașnice, România militează pentru lărgirea relațiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru destindere internațională. Luptăm, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pentru zădărnicirea politicii imperialiste agresive, pentru a se pune capăt folosirii forței și dictatului în viața internațională, împotriva oricărui amestec străin în viața statelor, pentru respectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, pentru instaurarea în relațiile dintre țari a principiilor independenței și suveranității naționale, egalității in drepturi a tuturor națiunilor. Consider că ratificarea în unanimitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a Tratatului româno-sovietic corespunde pe deplin intereselor poporului nostru, ale întăririi prieteniei și alianței dintre România și Uniunea Sovietică, dintre popoarele noastre vecine, cauzei generale a socialismului și păcii în lume. Cu prilejul aniversării a 500 de ani de la nașterea lui Gheorghe Doja Adunarea din Cu prilejul aniversări a 500 de ani de la nașterea lui Gheorghe conducătorul răscoalei țărănești Doja, din 1514, la Teatrul U.G.S.R. din .Capitală a avut loc miercuri seara o adunare comemorativă organizată de Academia de științe sociale și politice și Consiliul oamenilor muncii de naționalitate maghiară din Republica Socialistă România. La adunare, au luat parte Janos Fazekas, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Miron Constantinescu, președintele Academiei de științe sociale și politice, acad. Ștefan Peterfi, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Pompiliu Macovei, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Mircea Malița, ministrul învățământului, Șerban Țițeica, vicepreședinte al Academiei Republicii Socialiste România, Anton Breitenhofer, vicepreședinte al Consiliului oamenilor muncii de naționalitate germană, Iosif Walter,secretar al C.C. al U.T.C., Dan Martian, secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., membri ai Comitetului Central al P.C.R., academicieni, cadre didactice universitare, oameni de știință, artă și cultură, militari, reprezentanți ai colectivelor marilor întreprinderi ale Capitalei, alți oameni ai muncii. Adunarea a fost deschisă de Roman Moldovan, vicepreședinte al Academiei de științe sociale și politice, care a subliniat semnificația eroicei lupte din 1514 a țărănimii, condusă de Gheorghe Doja, pentru libertate și dreptate socială, epopee care se înscrie la loc de frunte în paginile glorioase ale istoriei comune a românilor, maghiarilor și celorlalte naționalități din Transilvania împotriva împilării feudale. A luat cuvîntul prof. univ. Miron Constantinescu, care a spus, între altele : Figura lui Gheorghe Doja a rămas în istorie legată inseparabil de lupta maselor țărănești, de rolul pe care l-a jucat în conducerea uneia cele mai mari ridicări la luptă din populației asuprite din Evul Mediu european — războiul țărănesc din Ungaria și Transilvania din anul 1514. Anii în care Gheorghe Doja s-a format și s-a remarcat ca un conducător militar de seamă s-au caracterizat printr-o acută a contradicțiilor orînduirii accentuate feudale din Ungaria și Transilvania — de altfel, ca și pe plan european mai larg — și prin creșterea iminentă a amenințării externe pe care o reprezenta ofensiva imperiului otoman. Vorbitorul a arătat în continuare că în condițiile creșterii puternice a contradicțiilor interne, invaziile tucești din anii 1512-1513, care demonstrau gravitatea și iminența pericolului extern, au făcut să cîștige un larg teren în rîndurile principalelor forțe sociale ideea îndepărtării acestui pericol. Opacă la imperativele apărării anti-otomane, înspăimîntată de mulțimea adunată și nemulțumită că-i rămîn moșiile nelucrate, nobilimea a recurs la violență sălbatică pentru a împiedica plecarea iobagilor și a-i prinde și aduce înapoi pe moșii pe cei plecați. Aceasta a stîrnit revolta țărănimii și a maselor largi : întreaga armată adunată pentru lupta împotriva otomanilor în frunte cu Gheorghe Doja, comandantul ei, s-a ridicat împotriva nobilimii. După ce a pus în lumină concepția largă, înaintată, revoluționară pe care o exprimau Doja și cercul de conducători din preajma lui, președintele Academiei de științe sociale și politice a arătat: Este demn de semnalat faptul că un cronicar al vremii, Brutus Ioan Mihai, comentând proclamațiile lui Doja, scrie cu privire la desființarea nobilimii și stabilirea unui regim de dreptate socială „așa cum este obiceiul la popoarele ce locuiesc între Ardeal și Marea Neagră“. în Transilvania și Banat, răscoala a cuprins practic aproape întreaga arie geografică a acestora, antrenând masele largi de țărani români și maghiari, păturile muncitoare din orașe. (Continuare în pag. a IV-a) comemorativă Capitală Eveniment de seamă in viața organizațiilor U. T. C. Convorbire cu tovarășul CONSTANTIN SECAREANU, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al U.T.C. Au început alegerile organelor conducătoare ale organizațiilor U.T.C. O scurtă convorbire cu tovarășul Constantin Secăreanu, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al U.T.C. ne-a introdus în atmosfera de lucru, specifică evenimentului. Sub semnul căror înnoiri se desfășoară anul acesta alegerile organelor conducătoare U.T.C. ? " — Tineretul județului nostru este ancorat mai mult ca oricînd, cu energia și entuziasmul caracteristice vîrstei în atmosfera însuflețitoare a muncii creatoare pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor din acest ultim an al actualului cincinal și aplicarea în viață a sarcinilor izvorîte din documentele celui de-al X-lea Congres al P.C.R. semnificații deosebite în viața tineretului — aniversarea semicentenarului P.C.R. și Congresul al IX-lea al U.T.C. — amplifică preocupările organelor și organizațiilor U.T.C. — Faptul că evenimentul se desfășoară în preajma unor sărbători cu privind antrenarea largă a tinerilor din toate sectoarele de activitate la întrecerea pentru obținerea celor mai bune rezultate în muncă. Alegerile din acest an vor constitui un bun prilej de trecere în revistă a experienței pozitive, acumulate de organizațiile U.T.C. în ultima perioadă în activitatea politico-educativă ca și un cadru propice de jalonare a principalelor direcții ale activității de viitor. Organizația județeană U.T.C. a parcurs, de la ultimele alegeri și pînă în prezent, o perioadă în care s-au născut și cristalizat inițiative, noi forme, activități, cu o eficiență sporită în sfera muncii de educație. Bilanțul realizărilor, cu care ne prezentăm la aceste alegeri, este rezultatul firesc al contribuției celor peste 50.000 de tineri uteciști din Întreprinderile industriale și din unitățile agricole, din școli și alte sectoare de activitate, care mobilizați de organizațiile U.T.C., s-au avuntat în iureșul întrecerii socialiste, inițiate și conduse de partid, au luat cu asalt șantierele muncii voluntar-patriotice, de ridicare a unor noi obiective socialeconomice în cuprinsul județului. Este evident faptul că dezbaterile care vor avea loc cu prilejul adunărilor de dări de seamă și alegeri vor reliefa, pe lângă aceste rezultate și deficiențele care s-au manifestat în mobilizarea tineretului la în- REPORTER (Continuare în pag. a II-a) Adunările de dări de seamă și alegeri Imagini din Kiev Dintre cetățile durate de oameni, unele — metropole colos — copleșesc prin dimensiuni; altele — orașe bijuterie — incintă prin eleganță și frumusețe. Există orașe vechi și prăfuite ca o relicvă, orașe pestrițe și agitate ca un bazar. Orașe care tulbură, fascinează, amețesc. Orașe pe care le cunoști, apoi le părăsești, păstrîndule amintirea. La Kiev însă am avut pur și simplu senzația că aș putea să locuiesc... Din prima clipă, orașul mi s-a părut familiar, cunoscut de demult, în Kiev am regăsit — poate mai mult ca în altă parte peste hotare — Bucureștiul. Pe meleagurile kieviene, istoria este prezentă. în apele câteodată argintii, câteodată incendiate de lumina apusului, dar întotdeauna în curgătoare ale Niprului, se oglindesc deopotrivă clopotnițele aurite cu linii domoale ale vechilor biserici, ca Continuare în pag. a II-a)