Steagul Roşu, octombrie 1970 (Anul 25, nr. 5487-5513)
1970-10-18 / nr. 5502
> ANUL XXV — NR. 5.502 (6.681) DUMINICA 18 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Astăzi, duminică, să se lucreze din plin la recoltat și însămînțat! Vremea a devenit iarăși instabilă. Zilele trecute precipitațiile căzute pe cuprinsul județului nostru s-au transformat în lapoviță și ninsoare, ceea ce a constituit un prim semnal că anotimpul friguros se apropie. De altfel, în ultimul timp mercurul termometrului a coborît mult, și se menține în continuare la un nivel destul de scăzut. Toate acestea, pentru lucrătorii de pe ogoare constituie un serios avertisment, îndeosebi pentru unitățile care la ora actuală mai au de recoltat însemnate suprafețe de porumb, sfeclă și alte culturi, cît și de însămînțat. La drept vorbind, numărul acestora este încă destul de mare dacă ne gîndim la faptul că pînă în momentul de față nu au încheiat însămînțătul griului decît 8 unități cooperatiste, iar recoltatul porumbului s-a efectuat pe numai 40,8 la sută din suprafață, lucrarea nefiind încheiată în nici o unitate. In aceste condiții, zilele trecute, în timp ce fulgi, de zăpadă pe alocuri au reușit să înălbească pămîntul, am întreprins un raid prin unitățile agricole cooperatiste și de De la început putem afirma stat, că peste tot am intîlnit preocupare fată de strînsul recoltei acestui an și pregătirea celei viitoare. însemnate forțe și mijloace lucrau în cîmp, acționîndu-se îndeosebi la transportul produselor către magazii și bazele de recepție, depănușatul porumbului, recoltatul și decoloratul sfeclei de zahăr etc. Tractoarele, de asemenea, dau ror la executarea arăturilor, pregătirea patului germinativ și semănat. Deși dimineață ninsese, la cooperativa agricolă din Găiceana se lucra intens. In tarlaua „Valoa rea“, bunăoară, sute de cooperatori și-au dat întîlnire la recoltatul și decoloratul sfeclei de zahăr. Mijloacele de transport, de asemenea, erau prezente spre a duce recolta la adăpost.. Pe tarlaua vecină, mecanizatorii lucrau de zor la însămînțatul griului, iar pe suprafețele ocupate încă de porumb cooperatorii ieșiseră de dimineață la strînsul recoltei. Deși frig, peste zi numărul celor care participau la adunatul producției se dublase. Și la cooperativa agricolă din Huruiești au continuat lucrările în cîmp. Aici, pînă la data vizitei noastre se insămînțaseră cu grîu peste 800 hectare din cele 1035 planificate. Terenul destinat acestei culturi fiind în totalitate eliberat, mecanizatorii lucrau din plin , 7 tractoare la semănat, 7 la discuit, 12 la arături și alte lucrări de volum mai mic. Cu toate acestea, președintele cooperativei, Ion Pralea, era necăjit, întrucît după calculele făcute, mergîndu-se în actualul ritm, semănatul nu se va putea încheia decît peste circa 10 zile! Cauza? Randament mic pe tractor. Din cele 27 tractoare ale secției de mecanizare, spunea dînsul, zilnic lucrează doar 18-20, restul fiind defecte. Este adevărat că în ajutor au venit din alte părți 12 tractoare, dar ritmul este încă destul de lent. La nemulțumirea președintelui, noi am mai adăuga încă una — calitatea. Din cele văzute am putut trage concluzia că în timp ce se acționează pentru impulsionarea ritmului, calitatea lucrărilor, pe alocuri, lasă de dorit, în tarlaua „Mînăstirei“, de exemplu, am întîlnit pe mecanizatorul Lucian Călin, la semănat. I-am cerut părerea asupra seminței: „Eu, sincer să fiu, nu sînt de acord să se însămînțeze asemenea grîu, fiindcă are multe corpuri străine. Dar dacă aceasta este sămînța, ce să facem“. Aceeași părere a avut-o și cooperatorul Gh. Dănilă, care lucra pe semănătoare, iar noi suntem de acord cu afirmațiile acestora. Ce are de spus însă conducerea unității ? De fapt și semănătoarea era într-o stare tehnică complet necorespunzătoare: funduri mobile nereglate, brăzdare îndoite,, tuburi defecte etc. Ni s-a explicat că se lucrează în condiții grele. De ce acceptăm această stare de lucruri, care va determina o producție scăzută pentru anul viitor ? Conducerea secției de mecanizare trebuie să reflecte cu mai multă seriozitate asupra acestor aspecte.1 Măsurile care se cer trebuie să asigure nu numai ritm, dar și calitate corespunzătoare. Peste zi, ne-am abătut și pe la ferma de stat din Tătărăști. Aici treburile erau mult mai clare : însămînțatul griului s-a încheiat, treieratul soiei, de asemenea, porumbul este recoltat în întregime, acum lucrîndu-se la depănușatul și transportul producției în bazele de recepție? „In cîteva zile, spunea șeful ferrmei, ing. E. Rotaru, vom încheia lucrările, rămirînd de efectuat doar ogoarele de toamnă". Timpul nu așteaptă. Vremea, după cum se vede, devine tot mai rece. A se aștepta zile însorite înseamnă amînarea lucrărilor și ca atare pierderi serioase de producție. De aceea, orice minut bun de lucru trebuie folosit cu maximum de randament. Toate forțele și mijloacele se cer a fi utilizate din plin și la întreaga lor capacitate. Iar cel mai scurt timp recolta să ajungă in hambare, iar sămința sub brazdă. Accelerînd ritmul, calitatea lucrărilor trebuie să stea in centrul atenției tuturor lucrătorilor din agricultură. Ing. Gh. LUPU MUNCILE DE SEZON trebuie grabnic terminate! In epoca optimă Incadrarea în epoca optimă, adică respectarea întocmai a tehnologiei însămințării culturilor de toamnă, a griului, îndeosebi, trebuie privită și ca o chestiune de mîndrie profesională, de respect fată de această specialitate ce se cheamă agronomie. • Ieri am primit un telefon de la I. Stoian, locțiitor al secretarului comitetului comunal de partid Măgura, prin care ne informa că la cooperativa agricolă din localitate s-a terminat însămînțătul culturilor de toamnă pe cele 229 ha (planul de însămînțări total, aflăm de la Direcția agricolă județeană, a fost de 225 ha. Deci, a fost depășit. • Tot printre primele 10 cooperative agricole din județ care au încheiat însămîntătul griului se află și cooperativele agricole Nicolae Bălcescu (450 ha) și Hemeiuși 200 plan — 204 realizat. Este de la sine înțeles că în aceste cooperative problema încadrării în epoca optimă a constituit cu adevărat o preocupare majoră. Au fost luate măsuri eficiente și la vreme, de eliberare a terenului, de pregătire a patului germinativ și însămînțare. Un succes al fermelor I.A.S. în două din întreprinderile agricole de stat din județ a fost planificată însămînțarea a 1.450 ha: 1.000 ha la I.A.S. Sascut și 450 ha la I.A.S. Traian. Cea de-a treia întreprindere — I.A.S. Bacău, a avut de însămînțat doar orz (470 ha), și 120 ha culturi pentru masă verde. Merită reliefat că lucrarea a fost făcută în limitele epocii optime, ceea ce asigură de la bun început garanția obținerii unor producții superioare pe unitatea de suprafață. Prima întreprindere care a terminat însămînțătul a fost I.A.S. Traian, iar dintre ferme cea de la Măldărăști (șef fermă ing. Ion Ivan) care aparține de I.A.S. Sascut. Poștașul Nu știu alții cum sînt — vorba marelui humuleștean — dar eu cînd întîlnesc un poștaș, simt că se trezește în mine adolescenta, virsta aceea minunată, trecută din păcate după un nour fără de întoarcere. Mi-amintesc emoția, neliniștea, iluziile ori deziluziile legate de scrisorile pe care trebuia să le primesc. Erau, atunci, momentele cînd epistola așteptată avea o importanță hotăritoare în dosarul meu sufletesc. Oare cite promițătoare amiciții nu se vor fi stins din pricina vreunui mesager uitat de îndatoririle sale ? Astăzi, la noua vîrstă, nu-mi mai pot îngădui să pun chestiunea sentimental. Știu bine că genul epistolier, înfloritor altădată, e în declin. Mentalitatea noastră s-a radicalizat : puțini sunt cei care mai practică sau cred într-o astfel de „literatură“, considerată artificială. (Continuare în pagina a II-a) La I.A.S. Traian se acordă grijă deosebită pentru asigurarea bazei furajere. ÎN FOTG , brigadierul Lascăr Pilat atrage atenția mecanizatorului asupra necesității recoltării în întregime a cocenilor. Uzina de vinificație de la Traian a intrat în funcțiune Zilele acestea a avut loc o nouă premieră în sectorul construcțiilor obiectivelor industriei alimentare : a intrat în funcțiune uzina de vinificație de la Traian. După cum ne informează tovarășul Petrică Topală, șeful centrului, noua unitate are o capacitate de depozitare de 200 vagoane struguri, putind prelucra 25 tone struguri. Bine dotată, noua uzină de vinificație oferă posibilitatea atingerii unei productivități sporite. Vizita președintelui Consiliului de stat, NICOLAE CEAUȘESCU în California La sistemul de irigații In continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele care-l însoțesc, a plecat vineri de la San Francisco spre orașul Fresno din California. Distinșii oaspeți români sunt însoțiți de reprezentant ai întreprinderii pentru echipament destinat industriei alimentare și irigațiilor „Food Machinery Corporation", ale cărei uzine se află în localitatea Fresno: Hubier Byrd, prim-vicepreședinte al F.M.C., Jack Rattens și Elmer Anderson, vicepreședinți. Oficiile de gazdă, sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreședinta agenției pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră in delegația S.U.A. la O.N.U., fostă actriță de film cunoscută și în România. Avionul special pus la dispoziția șefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o rețea de canale de irigații și lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era în general aridă. Datorită irigațiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantații de citrice, în special portocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primește explicații amănunțite din partea proiec(Continuare în pagina a IV-a) Cartierul Cornișa - Bacău văzut de la altitudine. Luni, 19 octombrie (în jurul orei 16,45), la posturile de radio și televiziune. Transmisiune directă a cuvântării președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. Turneul Teatrului de păpuși „LICURICI“ In R. S. Cehoslovacă —• Transmite din Praga Ernest GAVRILOVICI, vicepreședinte al Consiliului județean Bacău pentru cultură și artă — Așteptat cu viu interes, turneul Teatrului de păpuși din Bacău in R.S. Cehoslovacă debutat in orașul Zilina, imporatant centru industrial și administrativ al Slovaciei. După o primire cordială, pe care autoritățile locale de partid și de stat au făcut-o colectivului artistic băcăuan, in cursul zilei de miercuri, peste 600 de copii au vizionat in două matinee spectacolul cu piesa . „Cum pofi să dau de dracu“ de Alecu Popovici. Expresivitatea decorurilor și a păpușilor, mínuirea și interpretarea actoricească, beneficiind de numeroase replici in limba slovacă au cucerit asistenta. . In seara aceleiași zile,,in fata unei săli arhipline de adulți, a avut loc spectacolul„Fantezii“. Momentele folcloricii românești și slovace, secvențele de varietăți realizate intr-o tehnică inedită, apartinind regizorului Petru Valter,, au fost extrem de bine primite și ovationate. Tovarășul Miron Constantinescu, președintele Academiei de științe social-politice, candidat al Frontului Unității Socialiste pentru alegerile parțiale din circumscripția electorală nr. 10 a M.A.U s-a intîlnit cu alegătorii Sala .căminului cultural..din Tg. ; "Trotuș «a'.^ăFÎ'A'dffeișffd 'împodobită.' Covoare cu motive naționale îmbrăcînd-o,de jur-împrejur, o expoziție de lucrări artistice de mină, ghivece cu flori, atestînd tradițiile comunei și hărnicia gospodinelor îi dădeau un caracter festiv. Și, cu toate acestea, ea a găzduit vineri după-amiază o adunare populară electorală cu profund caracter de lucru. Peste 300 de cetățeni — țărani cooperatori, muncitori, veniți de la lucru, de la cîmp sau din întreprinderile apropiate, intelectuali, tineri și vîrstnici, au ținut să participe la întîlnirea cu profesorul universitar MIRON CONSTANTINESCU, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele activ al Academiei de științe social-politice, propus candidat al Frontului Unității Socialiste, în alegerile parțiale ce vor avea loc în ziua de 25 octombrie a.c. ■ pentru circumscripția electorală a M.A.N. nr. 10 Gheoghe Gheorghiu- Dej și Tg. Trotuș. .La adunare a luat parte tovarășul GHEORGHE ROȘU, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., membru al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, președintele Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste. ‘ Adunarea a prilejuit un fructuos dialog cetățenesc. Nu liereșii vorbitori (între care, Nicolae Nacu, secretarul comitetului comunal de partid, Gheorghe Doliu,, "'primarul comunei, Romulus Nica, directorul ” școlii generale, cooperatorul Nicolae Hîrjan, Angela Crăciun, secretarul organizației de baza U.T.C.), Jar cuvinte simple și calde..., pornit și din inimă, din încrederea în politica înțeleaptă a partidului, au trecut în revistă obiectivele cu care s-a îmbogățit în ultimii ani peisajul comunei, ce mai trebuie făcut pentru a-i accentua și mai mult procesul de urbanizare. Doar un grup de pionieri a amintit pentru cîteva minute că pentru comuna Tg. Trotuș ziua de vineri era, totuși, o zi de sărbătoare. O dată cu angajamentul solemn de a depune torturi pentru a pătrunde cît mai repede în tainele științei, ei au ținut să transmită înaltului oaspete, ce va reprezenta interesele comunei în forumul superior al țării, „Un cald salut pionieresc“. Propunerile cetățenilor au găsit un deosebit ecou în rîndul participanților. Tovarășul Gheorghe Roșu, apreciind faptul că "în comuna Tg. Trotuș sunt oameni harnici, cu inițiativă, a subliniat, totodată, caracterul judicios și realist al propunerilor în spiritul politicii partidului nostru, în încheierea adunării, prof. univ. Miron Constantinescu, după ce a relatat un episod din activitatea personală desfășurată „în mijlocul plugarilor“, pentru gruparea forțelor democratice în vederea alegerilor din 1937, a subliniat mutațiile cantitative și calitative care au avut loc în viața satelor,, ca și în comuna Tg. Trotuș în anii construcției socialiste. Tovarășul , Miron Constantinescu, a asigurat pe alegătorii care își vor da votul la 25 octombrie că le va da tot sprijinul pentru continua dezvoltare și înflorire a comunei. Pagina a III-a MAGAZIN Firul de apă „limpede ca cristalul“ și nu prea lin curgătoare, te îmbie de aici, de la Hîrja, să apuci, pe lingă case și ogrăzi cu stoguri de fîn proaspăt, drumul în sus. Căci apa de munte te cheamă mai degrabă spre izvor, spre inima pădurii, decît la vărsare, în cine știe ce gîrlă din vale, unde — de ce să nu o spunem ? — treptat-treptat, scade interesul pentru peisaj și pentru acel susur pe care numai apa de munte îl are. ...Și luind drumul în sus, spre izvorul firului de apă căruia e suficient să-i zici „de munte“ pentru a nu-i mai da numele propriu, de altfel de negăsit, uneori, pînă și in hărțile cele mai complete, luind deci, drumul spre izvor al pîrîiașului vezi ldesindu-se pădurea, pe alocuri culmile atît de mult, incit îii apropiindu-se lasă impresia că la un pas, dai mai încolo fi se vor așeza stavilă. Dar nu, piriiașul leine departe una de alta și culmile, docile, nu ripostează (și nu de ieri, de alaltăieri), stau una pe un mal și alta pe celălalt, străjuind firavul susur. Un om al pădurilor, călăuza noastră de o zi-două, cunoscînd mai bine pădurea decît geografia, ne spune că ne aflăm în bazinul Leșuntul Mic, la numai cîțiva pași de parchetul Carhagău. Ne mai spune că acolo îl vom găsi pe Ioan Ciubotaru alături de oamenii lui, unii sus, pe creastă, la doborît, alții mai încoace, la funicular sau la rampa de încărcare... în parchet ne odihnim privirile care pînă acum au puțin tot alergat cînd pe firul apei, cînd spre înălțimile ce o Aici, ne odihnim pe un străjuiesc buștean despre care ni se spune că dis-dedmineață a trimes coroanei sale ultima seră, nu mai putem vedea decit pădure din toate părțile , pe lingă noi — cîțiva forestieri ocupați cu treburile „de ]os“ (unul își ascute fierăstrăul mecanic, altul caută o cască mai pe măsura sa.... între ei — Ion Ciubotaru, nu de mult înapoiat din străinătate din concediu. Ce s-ar putea discuta oare acești oameni ? Despre frunză ca și lemn, despre apa dintre munți și cabana din poiana de alături?! De 25 de ani de cînd colindă pădurile, Ion Ciubotaru este atît de obișnuit cu pădurea, încît fără teama de a greși spune deîndată că „îi cunoaște toate ungherele“. Și nu ni se pare deloc o bravadă faptul că-i este mai landemină a ne vorbi despre muncă. „Am tăiat și scos din pădure mai bine de zece mii de metri cubi de lemnoasă pînă acum, dar nu masă ce-o să ne facem cu 'zi, că știu va trebui să-i smulgem pădurii încă pe atîta și ceva pe deasupra". In vreo două sute de hectare de pădure, aici, la Carhagău, va trebui să dăinuie zi de zi zumzetul Herăstrăului mecanic. Funicularul va aduce jos, tocmai de-acolo, de la vreo doi kilometri spre inima pădurii, buștenii care nu sunt altceva decit viitoarele mobile, placaje, plăci fibrosemmoase, cofraje, uși, ferestre... Și pentru doborirea pădurii de două sute de hectare în care se lucrează acum, căci anul forestier o ia de obicei cu patru luni ■ înaintea celui calendaristic, nu aflăm la Carhagău decit vreo 34 de oameni, oameni ai pădurilor, care de ani și ani colindă înălțimile acestea doborind scoțînd la drum... pădurea. „Drușimul scoate materialul“ — spune unul dintre cei cu care avem plăcerea să ne odihnim pe acel buștean de care aminteam. Și din vorbă-n vorbă aflăm de fapt că „e bine să ai drumuri forestiere bune, ca să aduci degrabă materialul lemnos la mașina ce-l duce fabricilor, dar pînă la urmă tot omul este acela care scoate lemnul“. Și atunci, firesc, ne vin în minte imaginile de mai înainte, cînd i-am văzut la lucru pe unii de felul lui Vasile Harapu, stantin Ciolacu, Ghiță Pirea, ConNeculai Ciolacu. Oameni de prin Oituz și Hîrja, veniți aici, la pădure, cîndva cu toporul, acum cu mecanismele, pentru a proceda, asemeni părinților și bunicilor, la tăierea lemnului. O frază multele pe care le auzim de din la șeful de parchet, Ioan Ciubotaru, ne spune că „pregătirea pentru 'zi e făcută sută la sută, ceea ce înseamnă că se cunoaște bine ce anume se va exploata aici, la Carhagău, s-a stabilit tehnologia, s-au pus la punct mai bine decît în alte deși mecanismele, oamenii au condiții bune de muncă și viată, rămînînd doar ca ei să fie tot atît de harnici ca-n anul ăsta, ca-n anul trecut, și ca-n alți ani“. Avind garanția că aici planul lui '71 are rezolvate toate problemele mari și că a mai rămas un singur dacă, acela referitor la hărnicie, ne putem da bine seama că și aceasta din urmă existînd cu prisosință nu vom afla decit lucruri bune despre cei treizeci-patruzeci de oameni care la Carhagău, sus, la pădure, vor dobori arborii care au dăinuit decenii de-a rîndul. Cînd ne-am înfruptat din aerul ozonat al pădurii de pe Carhagău, călăuza noastră, de-o zi, două — inginerul Romulus Enache, relata că sectorul Oituz, din care face parte și parchetul condus de Ioan Ciubotaru, mai are de scos din pădure 20.000 m c material lemnos din posibilitatea lui '71 și că primindu-se de la ocoalele silvice și autorizațiile privind Începerea lucrului în acele parchete destinate exploatării în noul an forestier, oamenii se văd mobilizați să lichideze parchetele vechi pentru a începe lucrul in cele noi. Nu a prins reporterul a se obișnui bine cu ideea că în cîteva zile va trebui să treacă totuși la meșteșugirea rîndurilor despre firul de apă de Ungă Carhagău și iată că primește vestea că s-a redus la jumătate cantitatea de masă lemnoasă pe care o mai are de scos din pădure sectorul Oituz și că parchetul condus de Ioan Ciubotaru are contribuția cea mai mare la această realizare, ceea ce îi dă posibilitatea ca încă din acest an (calendaristic) să scoată din pădure cam 150-200 m o masă lemnoasă din posibilitatea lui ‘71 pentru fiecare săptămână ciștigată. Faptul pare minor, dar dacă apelăm la operația aritmetică cunoscută sub numele de înmulțire, amplificind realizarea, posibilă în cele mai bine de o sută de parchete ale unității, atunci, vedeți bine, faptul ce pare minor la prima vedere, ne obligă să nu-l neglijăm. Ceea ce nu am făcut de fapt încă din prima clipă. St. NAMIANU IAIMmiI tMMDE WK FIRUL DE APA țig WV W WVVV W WVWV^ftWIWW» wwwwwwv wwwwwwwwwvvs^wwwy wwwwwwwvwwwwwwwvvl