Steagul Roşu, octombrie 1970 (Anul 25, nr. 5487-5513)

1970-10-18 / nr. 5502

> ANUL XXV — NR. 5.502 (6.681) DUMINICA 18 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Astăzi, duminică, să se lucreze din plin la recoltat și însămînțat! Vremea a devenit iarăși instabilă. Zilele trecute precipitațiile căzute pe cuprinsul județului nostru s-au transformat în lapoviță și ninsoare, ceea ce a constituit un prim semnal că anotimpul friguros se apropie. De altfel, în ultimul timp mercu­rul termometrului a coborît mult, și se menține în continuare la un nivel destul de scăzut. Toate aces­tea, pentru lucrătorii de pe ogoa­re constituie un serios avertisment, îndeosebi pentru unitățile care la ora actuală mai au de recoltat în­semnate suprafețe de porumb, sfe­clă și alte culturi, cît și de însă­­mînțat. La drept vorbind, numărul acestora este încă destul de mare dacă ne gîndim la faptul că pînă în momentul de față nu au încheiat însămînțătul griului decît 8 uni­tăți cooperatiste, iar recoltatul po­rumbului s-a efectuat pe numai 40,8 la sută din suprafață, lucrarea nefiind încheiată în nici o unitate. In aceste condiții, zilele trecute, în timp ce fulgi, de zăpadă pe alocuri au reușit să înălbească pămîntul, am întreprins un raid prin unitățile agricole cooperatiste și de De la început putem afirma stat, că peste tot am intîlnit preocupare fa­tă de strînsul recoltei acestui an și pregătirea celei viitoare. însem­nate forțe și mijloace lucrau în cîmp, acționîndu-se îndeosebi la transportul produselor către maga­zii și bazele de recepție, depănu­­șatul porumbului, recoltatul și de­­coloratul sfeclei de zahăr etc. Trac­toarele, de asemenea, dau ror la executarea arăturilor, pregătirea patului germinativ și semănat. Deși dimineață ninsese, la coope­rativa agricolă­ din Găiceana se lu­cra intens. In tarlaua „Valoa rea“, bunăoară, sute de cooperatori și-au dat întîln­ire la recoltatul și decolo­­ratul sfeclei de zahăr. Mijloacele de transport, de asemenea, erau prezente spre a duce recolta la a­­dăpost.. Pe tarlaua­ vecină, mecani­zatorii lucrau de zor la însămînța­­tul griului, iar pe suprafețele ocu­pate încă de porumb cooperatorii ieșiseră de dimineață la strînsul re­coltei. Deși frig, peste zi numărul celor care participau la adunatul producției se dublase. Și la cooperativa agricolă din Hu­­ruiești au continuat lucrările în cîmp. Aici, pînă la data vizitei noastre se insămînțaseră cu grîu pes­te 800 hectare din cele 1035 plani­ficate. Terenul destinat acestei cul­turi fiind în totalitate eliberat, me­canizatorii lucrau din plin , 7 trac­toare la semănat, 7 la discuit, 12 la arături și alte lucrări de volum mai mic. Cu toate acestea, președintele cooperativei, Ion Pralea, era necă­jit, întrucît după calculele făcute, mergîndu-se în actualul ritm, semă­natul nu se va putea încheia decît peste circa 10 zile! Cauza? Randa­ment mic pe tractor. Din cele 27 tractoare ale secției de mecaniza­re, spunea dînsul, zilnic lucrează doar 18-20, restul fiind defecte. Es­te adevărat că în ajutor au venit din alte părți 12 tractoare, dar rit­mul este încă destul de lent. La nemulțumirea președintelui, noi am mai adăuga încă una — calita­tea. Din cele­ văzute am putut tra­ge concluzia că în timp ce se ac­ționează pentru impulsionarea rit­mului, calitatea lucrărilor, pe a­­locuri, lasă de dorit, în tarlaua „Mî­­năstirei“, de exemplu, am întîlnit pe mecanizatorul Lucian Călin, la semănat. I-am cerut părerea asu­pra seminței: „Eu, sincer să fiu, nu sînt de acord să se însămînțeze asemenea grîu, fiindcă are multe corpuri străine. Dar dacă aceasta este sămînța, ce să facem­­“. Ace­eași părere a avut-o și cooperato­rul Gh. Dănilă, care lucra pe semă­nătoare, iar noi suntem­ de acord cu afirmațiile acestora. Ce are de spus însă conducerea unității ? De fapt și semănătoarea era în­­tr-o stare tehnică complet necores­­punzătoare: funduri mobile nere­­glate, brăzdare îndoite,, tuburi de­fecte etc. Ni s-a explicat că se lu­crează în condiții grele. De ce ac­ceptăm această­­ stare de lucruri, care va determina o producție scă­zută pentru anul viitor ? Conducerea secției de mecanizare trebuie să re­flecte cu mai multă­ seriozitate asu­pra acestor aspecte.1 Măsurile care se cer trebuie să asigure nu nu­mai ritm, dar și calitate corespun­zătoare. Peste zi, ne-am abătut și pe la ferma de stat din Tătărăști. Aici treburile erau mult mai clare : în­­sămînțatul griului s-a încheiat, tre­ieratul soiei, de asemenea, porum­bul este recoltat în întregime, acum lucrîndu-se la depănușatul și trans­portul producției în bazele de re­cepție? „In cîteva zile, spunea șeful ferrm­ei, ing. E. Rotaru­, vom încheia lucrările, rămir­înd de efectuat doar ogoarele de toamnă". Timpul nu așteaptă. Vremea, după cum se vede, devine tot mai rece. A se aștepta zile însorite în­seamnă amînarea lucrărilor și ca a­­tare pierderi serioase de producție. De aceea, orice minut bun de lucru trebuie folosit cu maximum de ran­dament. Toate forțele și mijloacele se cer a fi utilizate din plin și la întreaga lor capacitate. Iar cel mai scurt timp recolta să ajungă in hambare, iar sămința sub brazdă. Accelerînd ritmul, calitatea lucră­rilor trebuie să stea in centrul a­­tenției tuturor lucrătorilor din a­­gricultură. Ing. Gh. LUPU MUNCILE DE SEZON trebuie grabnic terminate! In epoca optimă Incadrarea în epoca optimă, adică respectarea întocmai a tehnologiei însămințării culturilor de toamnă, a griului, îndeosebi, trebuie privi­tă și ca o chestiune de mîndrie pro­fesională, de respect fată de această specialitate ce se cheamă agro­nomie. • Ieri am primit un telefon de la I. Stoian, locțiitor al secretarului comitetului comunal de partid Mă­gura, prin care ne informa că la cooperativa agricolă din localitate s-a terminat­ însămînțătul culturi­lor de toamnă pe cele 229 ha (pla­nul de însămînțări total, aflăm de la Direcția agricolă județeană, a fost de 225 ha. Deci, a fost depășit­. • Tot printre primele 10 coopera­tive agricole din județ care au în­cheiat însămîntătul griului se află și cooperativele agricole Nicolae Bălcescu (450 ha) și Hemeiuși 200 plan — 204 realizat. Este de la sine înțeles că în a­­ceste cooperative problema înca­drării în epoca optimă a constituit cu adevărat o preocupare majoră. Au fost luate măsuri eficiente și la vreme, de eliberare a terenului, de pregătire a patului germinativ și însămînțare. Un succes al fermelor I.A.S. în două din întreprinderile agri­cole de stat din județ a fost plani­ficată însămînțarea a 1.450 ha: 1.000 ha la I.A.S. Sascut și 450 ha la I.A.S. Traian. Cea de-a treia în­treprindere — I.A.S. Bacău, a avut de însămînțat doar orz (470 ha), și 120 ha culturi pentru masă verde. Merită reliefat că lucrarea a fost făcută în limitele epocii optime, ceea ce asigură de la bun început garanția obținerii unor producții superioare pe unitatea de suprafa­ță. Prima întreprindere care a termi­nat însămînțătul a fost I.A.S. Tra­ian, iar dintre ferme cea de la Măl­­dărăști (șef fermă ing. Ion Ivan) care aparține de I.A.S. Sascut. Poștașul Nu știu alții cum sînt — vorba marelui humuleștean — dar eu cînd întîlnesc un poștaș, simt că se trezește în mine adolescenta, virsta aceea minunată, trecută din păcate după un nour fără de întoarcere. Mi-amintesc emoția, neliniștea, i­­luziile ori deziluziile legate de scrisorile pe care trebuia să le pri­mesc. Erau, atunci, momentele cînd epistola așteptată avea o impor­tanță hotăritoare în dosarul meu sufletesc. Oare cite promițătoare a­­miciții nu se vor fi stins din pricina vreunui mesager uitat de îndatori­rile sale ? Astăzi, la noua vîrstă, nu-mi mai pot îngădui să pun chestiunea sen­timental. Știu bine că genul episto­­lier, înfloritor altădată, e în de­clin. Mentalitatea noastră s-a radi­calizat : puțini sunt cei care mai practică sau cred într-o astfel de „literatură“, considerată artificială. (Continuare în pagina a II-a) La I.A.S. Traian se acordă grijă deosebită pentru asigurarea bazei fura­jere. ÎN FOTG , brigadierul Lascăr Pilat atrage atenția mecanizatorului a­­supra necesității recoltării în­­ întregime a cocenilor. Uzina de vinificație de la Traian a intrat în funcțiune Zilele acestea a avut loc o nouă premieră în sectorul construcțiilor obiectivelor industriei alimentare : a intrat în funcțiune uzina de vini­­ficație de la Traian. După cum ne informează tovarășul Petrică To­­pală, șeful centrului, noua unitate are o capacitate de depozitare de 200 vagoane struguri, putind prelu­cra 25 tone struguri. Bine dotată, noua uzină de vinifi­­cație oferă posibilitatea atingerii u­­nei productivități sporite. Vizita președintelui Consiliului de stat, NICOLAE CEAUȘESCU în California La sistemul de irigații In continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, președintele Consi­liului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele care-l însoțesc, a plecat vineri de la San Francisco spre orașul Fresno din California. Distinșii oaspeți români sunt însoțiți de reprezentant­ ai în­treprinderii pentru echipament desti­nat industriei alimentare și irigațiilor „Food Machinery Corporation", ale cărei uzine se află în localitatea Fresno: Hu­bier Byrd, prim-vicepreșe­dinte al F.M.C., Jack Rattens și Elmer Anderson, vicepreședinți. Oficiile de gazdă, sunt îndeplinite de doa­m­na Shirley Temple Black, vi­cepreședinta agenției pentru proteja­rea mediului înconjurător, fostă mem­bră in­ delegația S.U.A. la O.N.U., fos­tă actriță de film cunoscută și în Ro­mânia. Avionul special pus la dispoziția șefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o rețea de canale de irigații și lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era în general aridă. Da­torită irigațiilor, pămîntul sterp a de­venit roditor. Există acum, aici, plan­tații de citrice, în special portocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Pre­ședintele Nicolae Ceaușescu se inte­resează îndeaproape de caracteristi­cile acestui sistem, primește expli­cații amănunțite din partea proiec­(Continuare în pagina a IV-a) Cartierul Cornișa - Bacău văzut de la altitudine. Luni, 19 octombrie (în jurul orei 16,45), la posturile de radio și televiziune. Transmisiune directă a cu­­vântării președintelui Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubi­liară a Organizației Națiuni­lor Unite. Turneul Teatrului de păpuși „LICURICI“ In R. S. Cehoslovacă —• Transmite di­n Praga Ernest GAVRILOVICI, vicepreședinte al Consi­liului județean Bacău pentru cultură și artă — Așteptat cu viu interes, turneul Teatrului de păpuși din Bacău in R.S. Cehoslovacă debutat in orașul Zilina, impor­a­tant centru industrial și ad­ministrativ al Slovaciei. După o primire cordială, pe care au­toritățile locale de partid și de stat au­­ făcut-o colectivului artistic băcăuan, in cursul zilei de miercuri, peste 600 de copii au vizionat in două matinee spectacolul cu piesa . „Cum pofi să dau de dracu“ de Alecu Popovici. Expresivitatea deco­rurilor și a păpușilor, mínuirea și interpretarea­­ actoricească, beneficiind de num­eroase re­plici in limba slovacă au cu­cerit asistenta. . In seara aceleiași zile,,in fa­ta unei săli arhipline de adulți, a avut loc spectacolul­­„Fan­tezii“. Momentele folcloricii ro­mânești și slovace, secvențele de varietăți realizate intr-o tehnică inedită, apartinind re­gizorului Petru Valter,, au fost extrem de bine primite și ova­­­­tion­ate. Tovarășul Miron Constantinescu, președintele Academiei de științe social-politice, candidat al Frontului Unității Socialiste pentru alegerile parțiale din circumscripția electorală nr. 10 a M.A.U s-a intîlnit cu alegătorii Sala .căminului cultural..din Tg. ; "Trotuș «a'.^ăFÎ'A'dffeișffd 'împodobită.' Covoare cu mot­ive naționale îmbră­­cînd-o,de jur-împrejur, o expoziție de lucrări artistice de mină, ghi­vece cu flori, atestînd tradițiile co­munei și hărnicia gospodinelor îi dădeau un caracter festiv. Și, cu toate acestea, ea a găzduit vineri după-amiază o adunare populară e­­lectorală cu profund caracter de lucru. Peste 300 de cetățeni — ță­rani cooperatori, muncitori, veniți de la lucru, de la cîmp sau din în­treprinderile apropiate, intelectuali, tineri și vîrstnici, au ținut să par­ticipe la întîlnirea cu profesorul u­­niversitar MIRON CONSTANTI­NESCU, membru supleant al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele activ al Academiei de științe social-politice, propus can­didat al Frontului Unității Socialis­te, în alegerile parțiale ce vor a­­vea loc în ziua de 25 octombrie a.c. ■ pentru circumscripția electorală a M.A.N. nr. 10 Gheo­­ghe Gheorghiu- Dej și Tg. Trotuș. .La adunare a­­ luat parte tovarășul GHEORGHE ROȘU, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., membru al Consiliului Na­țional al­­ Frontului Unității Socia­liste, președintele Consiliului jude­țean al Frontului Unității Socialiste. ‘ Adunarea a prilejuit­ un fructuos dialog cetățenesc. Nu liereșii vorbi­tori (între care, Nicolae Nacu, se­cretarul comitetului comunal­­ de partid, Gheorghe­­ Doliu,, "'primarul­­ comunei, Romulus Nica, directorul ” școlii generale,­ cooperatorul Nico­lae Hîrjan, Angela Crăciun, secre­­­­tarul organizației de baza U.T.C.), Jar cuvinte simple și calde..., pornit ș­i din inimă, din încrederea în poli­tica înțeleaptă a partidului, au tre­cut în revistă obiectivele cu care s-a îmbogățit în ultimii ani peisa­jul comunei, ce mai trebuie făcut pentru a-i accentua și mai mult pro­cesul de urbanizare. Doar un grup de pionieri a amintit pentru cîteva minute că pentru comuna Tg. Tro­tuș ziua de vineri era, totuși, o zi de sărbătoare. O dată cu angaja­mentul solemn de a depune­­ torturi pentru a pătrunde cît mai repede în tainele științei, ei au ținut să transmită înaltului oaspete, ce va reprezenta interesele comunei în fo­rumul superior al țării, „Un cald salut pionieresc“. Propunerile cetățenilor au găsit un deosebit ecou în rîndul partici­panților. Tovarășul Gheorghe Roșu, apreciind faptul că "în comuna Tg. Trotuș sunt oameni harnici, cu ini­țiativă, a subliniat, totodată, carac­terul judicios și realist al propune­rilor în spiritul politicii­ partidului nostru, în încheierea adunării, prof. univ. Miron Constantinescu, după ce­ a relatat un episod din activita­tea personală desfășurată „în mij­locul plugarilor“,­ pentru gruparea forțelor democratice în vederea a­­legerilor din 1937, a subliniat muta­țiile cantitative și calitative care au avut loc în viața satelor,, ca­ și­ în comuna Tg. Trotuș în anii construc­ției­ socialiste. Tovarășul , Miron Constantinescu, a asigurat pe ale­gătorii care își vor­ da votul la 25 octombrie că le va da tot sprijinul pentru continua dezvoltare și înflo­rire a comunei. Pagina a III-a MAGAZIN F­irul de apă „limpede ca cristalul“ și nu prea lin curgătoare, te îmbie de aici, de la Hîrja, să apuci, pe lingă case și ogrăzi cu stoguri de fîn proaspăt, drumul în sus. Căci apa de munte te cheamă mai degrabă spre izvor, spre ini­ma pădurii, decît la vărsare, în cine știe ce gîrlă din vale, unde — de ce să nu o spunem ?­­ — treptat-treptat, scade interesul pentru peisaj și pentru acel susur pe care numai apa de munte îl are. ...Și luind drumul în sus, spre izvorul firului de apă căruia e sufi­cient să-i zici „de munte“ pentru a nu-i mai da numele propriu, de altfel de negăsit, uneori, pînă și in hărțile cele mai complete, luind deci, drumul spre izvor al pîrîia­­șului vezi l­desindu-se pădurea, pe alocuri culmile atît de mult, incit îii apropiindu-se lasă im­presia că la un pas, dai mai în­colo fi se vor așeza stavilă. Dar nu, piriiașul le­­ine departe una de alta și culmile, docile, nu ri­postează (și nu de ieri, de alaltă­ieri), stau una pe un mal și alta pe celălalt, străjuind firavul su­sur. Un om al pădurilor, călăuza noastră de o zi-două, cunoscînd mai bine pădurea decît geogra­fia, ne spune că ne aflăm în bazi­nul Leșuntul Mic, la numai cîțiva pași de parchetul Carhagău. Ne mai spune că acolo îl vom găsi pe Ioan­ Ciubotaru alături de oa­menii lui, unii sus, pe creastă, la doborît, alții mai încoace, la fu­nicular sau la rampa de încăr­care... în parchet ne odihnim privirile care pînă acum au puțin tot alergat cînd pe firul apei, cînd spre înălțimile ce­ o Aici, ne odihnim pe un străjuiesc­ buștean despre care ni se spune că dis-de­­dmineață a trimes coroanei sale ultima seră, nu mai putem vedea decit pădure din toate părțile , pe lingă noi — cîțiva forestieri o­­cupați cu treburile „de ]os“ (unul își ascute fierăstrăul mecanic, al­tul caută o cască mai pe măsura sa...­. între ei — Ion Ciubotaru, nu de mult înapoiat din străină­tate din concediu. Ce s-ar putea discuta oare acești oameni ? Despre frunză ca și lemn, despre apa dintre munți și cabana din poiana de alături?! De 25 de ani de cînd colindă păduri­le, Ion Ciubotaru este atît de o­bișnuit cu pădurea, încît fără teama de a greși spune deîndată că „îi cunoaște toate ungherele“. Și nu ni se pare deloc o bravadă faptul că-i este mai la­ndemină a ne vorbi despre muncă. „Am tăiat și scos din pădure mai bine de zece mii de metri cubi de lemnoasă pînă acum, dar nu masă ce-o să ne facem cu 'zi, că știu va trebui să-i smulgem pădurii încă pe atîta­ și ceva pe deasupra". In vreo două sute de hectare de pă­dure, aici, la Carhagău, va trebui să dăinuie zi de zi zumzetul He­răstrăului mecanic. Funicularul va aduce jos, tocmai de-acolo, de la vreo doi kilometri spre inima pă­durii, buștenii care nu sunt altce­va decit viitoarele mobile, placa­je, plăci fibrosemmoase, cofraje, uși,­ ferestre... Și pentru doborirea pădurii de două sute de hectare în care se lucrează acum, căci a­­­­nul forestier o ia de obicei cu pa­tru luni ■ înaintea celui calendaris­tic, nu aflăm la Carhagău decit vreo 34 de oameni, oameni ai pă­durilor, care de ani și ani colindă înălțimile acestea doborind scoțînd la drum... pădurea. „Dru­și­mul scoate­­ materialul“ — spune unul dintre cei cu care avem plă­cerea să ne odihnim pe acel buș­tean de care aminteam. Și din vor­­bă-n vorbă aflăm de fapt că „e bine să ai drumuri forestiere bu­ne, ca să aduci degrabă materia­lul lemnos la mașina ce-l duce fabricilor, dar pînă la urmă tot omul este acela care scoate lem­nul“. Și atunci, firesc, ne vin în minte imaginile de mai înainte, cînd i-am văzut la lucru pe unii de felul lui Vasile Har­apu, stantin Ciolacu, Ghiță Pirea, Con­Ne­­culai Ciolacu. Oameni de prin Oituz și Hîrja, veniți aici, la pă­dure, cîndva cu toporul, acum cu mecanismele, pentru a proceda, a­­semeni părinților și bunicilor, la tăierea lemnului. O frază multele pe care le auzim de din la șeful de parchet, Ioan Ciubotaru, ne spune că „pregătirea pentru 'zi e făcută sută la sută, ceea ce în­seamnă că se cunoaște bine ce a­­nume se va exploata aici, la Car­hagău, s-a stabilit tehnologia, s-au pus la punct mai bine decît în al­te deși mecanismele, oamenii au condiții bune de muncă și viată, rămînînd doar ca ei să fie tot atît de harnici ca-n anul ăsta, ca-n anul trecut, și ca-n alți ani“. A­­vind garanția că aici planul lui '71 are rezolvate toate probleme­le mari și că a mai rămas un sin­gur dacă, acela referitor la hărni­cie, ne putem da bine seama că și aceasta din urmă existînd cu pri­sosință nu vom afla decit lucruri bune despre cei treizeci-patruzeci de oameni care la Carhagău, sus, la pădure, vor dobori arborii care au dăinuit decenii de-a rîndul. Cînd ne-am înfruptat din aerul ozonat al pădurii de pe Carhagău, călăuza noastră, de-o zi, două — inginerul Romulus Enache, relata că sectorul Oituz, din care face parte și parchetul condus de Ioan Ciubotaru, mai are de scos din pădure 20.000 m c material lemnos din posibilitatea lui '71 și că primindu-se de la ocoalele silvice și autorizațiile privind În­ceperea lucrului în acele parche­te destinate exploatării în noul an forestier, oamenii se văd mo­bilizați să lichideze parchetele vechi pentru a începe lucrul in cele noi. Nu a prins reporterul a se obișnui bine cu ideea că în cî­teva zile va trebui să treacă totuși la meșteșugirea rîndurilor despre firul de apă de Ungă Carhagău și iată că primește vestea că s-a re­dus la jumătate cantitatea de ma­să lemnoasă pe care o mai are de scos din pădure sectorul Oituz și că parchetul condus de Ioan Ciu­botaru are contribuția cea mai mare la această realizare, ceea ce îi dă posibilitatea ca încă din a­­cest an (calendaristic) să scoată din pădure cam 150-200 m o ma­să lemnoasă din posibilitatea lui ‘71 pentru fiecare săptămână ciș­­tigată. Faptul pare minor, dar da­că­ apelăm la operația aritmetică cunoscută sub numele de înmulți­re, amplificind realizarea, posibi­lă în cele mai bine de o sută de parchete ale unității, atunci, ve­deți bine, faptul ce pare minor la prima vedere, ne obligă să nu-l neglijăm. Ceea ce nu am făcut de fapt încă din prima clipă. St. NAMIANU IAIMmiI tMMDE WK FIRUL DE APA țig WV W WVVV W WVWV^ftWIWW» wwwwwwv wwwwwwwwwvvs^wwwy wwwwwwwvwwwwwwwvvl

Next