Steagul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 25, nr. 5514-5538)

1970-11-21 / nr. 5531

Sîmbătă 21 noiembrie 1970 STEAGUL ROȘU Pag. 3 „Principala condiție a valorificării cu maximum de randament a potențialului nostru tehnico-econo­­mic, este promovarea pe scară largă, în toate ramu­rile economiei, a cuceririlor științei moderne, a conducerii economice, perfecționarea continuă a organizării producției și a muncii". (NICOLAE CEAUȘESCU — din Raportul prezentat la Conferința Națională a P.C.R. din decembrie 1967). ORGANIZAREA Ș­TIINȚIFICA ... ,iji^.nw­UL­ Mi.Hi.im^nw—i­w­m 11 ■îmbuib­a PRODUCȚIEI A MUNCII DOMENIU VAST AL VALORIFICĂRII REZERVELOR EXISTENTE Efortul depus de colectivele de specialiști, de muncitorii cu înaltă calificare, de alți oameni ai muncii, îndrumați de orga­nizațiile de partid, se concreti­zează în realizarea a 326 stu­dii, a unui număr mare de măsuri aplicate, care au dus la mai buna folosire a capacități­lor de producție, la reducerea consumurilor specifice, la ra­ționalizarea transportului in­terne etc., determinînd, la finele celor zece luni din acest an, în­registrarea următoarelor rezul­tate la principalii indicatori ai planului de producție: o pro­ducție globală suplimentară de peste 143.000.000 lei, productivi­tatea muncii a cunoscut o de­pășire de 1 la sută, iar volu­mul beneficiilor înregistrate es­te cu peste 77 milioane lei mai mare față de prevederile pla­nului pe 9 luni. Dintre cele 247 studii aplica­te în procesul de producție, me­rită să exemplificăm pe cele e­­laborate de G.I.F.E.T. Moinești, Combinatul textil Buh­uși, G.I.P. Borzești, Salina Tg. Ocna etc, care au adus o substanțială contribuție la creșterea eficien­ței economice a activității uni­tăților proprii și respectiv a e­­conomiei județului Bacău. Spre exemplu,­­eficienta stu­diilor aplicate, din cele elabora­te în acest an în cadrul G.I.F.E.T. Moinești, se ridică la peste 3 milioane lei, la Combinatul tex­til Buhuși ri peste­: 3,6 milioane lei, în cooperația meșteșugă­rească circa 5 milioane lei etc., colectivele preocupîndu­­se în continuare de descoperi­rea rezervelor interne existente încă în unități și fructificarea lor. Desigur, dacă toate colective­le de conducere, de specialiști, ar fi avut o atare preocupare în abordarea metodelor moder­ne de conducere și organizare, de prospectare a posibilităților, de introducere a noului în pro­ducție, de a pune în valoare ne­secatul izvor de rezerve, aflat în toate laturile producției, și rezultatele ar fi fost mult mai bune. Este adevărat că nu toate studiile elaborate și­­ aplicate au o eficientă economică ce se poate concretiza în produse peste plan, economii la prețul de cost sau beneficii suplimen­tare, multe din ele referindu-se și la alte laturi ale organizării producției și a muncii ca : îm­bunătățirea sistemului informa­țional, elaborarea unor organi­grame, îmbunătățirea calității și altele, de care, însă s-au ocu­pat tot colectivele întreprinde­rilor unde preocuparea pentru organizarea științifică a produc­ției și a muncii cunoaște o li­nie ascendentă, unde această problemă de anvergură face parte integrantă din preocupări­le cotidiene ale specialiștilor, ale oamenilor muncii, căpătînd continuitate și un adevărat ca­racter de masă. Nu sîntem de acord, în aceas­tă direcție, cu conducerile u­­nor unități, printre care Elec­­tromontaj Bacău. Această uni­tate­ are o serie de șantiere răs­­pîndite în aproape întreaga ța­ră, cu forță de muncă și utila­je dispersate care, bineințeles, ridică o serie de probleme lega­­te în special de organizare. S-a preocupat oare colectivul ser­viciului O.P.M. de găsirea unor soluții privind mai buna desfă­șurare a activității lor, a le­găturii dintre centru și unități, a problemelor de aprovizionare etc. ? E adevărat, a elaborat și o serie de studii (6 la număr) din care, însă, nu a aplicat, pina la această dată, nici unul. A­­tunci putem pune legitima în­trebare, atît conducerii, cît serviciului O.P.M. de aici, stu­di­diile realizate au fost întocmi­te doar pentru ca specialiștii, a­­cestui important organism să-și justifice activitatea ? Pentru că dacă pînă în luna noiembrie o.c. nu s-a aplicat nici un studiu, înseamnă că nu a fost necesară elaborarea lor. In atare situa­ție, de ce planul de studii a fost aprobat de comitetul de direcție ? Aceasta pe de o par­te, dar pe de altă parte se pa­re că activitatea pe linia orga­nizării superioare a producției și a muncii în această unitate se apreciază doar prin numărul de studii, fie că ele se aplică sau nu. Nu poate fi considerată sa­tisfăcătoare nici activitatea co­lectivului de conducere și corpului de specialiști­­ din ca­a­drul Combinatului de celuloză și hîrtie (resipectiv al Fabricii de celuloză și hîrtie — „Letea“) unde au fost elaborate, în pri­mele 10 luni ale acestui an, un număr impresionant de studii­— 17 — dar s-a aplicat unul sin­gur, și acesta abia in trimestrul iii a.c. Multe din studiile ela­borate aici se referă la îmbu­nătățirea sistemului informatio­nal, la stabilirea unor norme pentru dactilografiere și alte a­­semenea probleme de ordin administrativ. Dar nu a sărit nimănui in ochi risipa mare de suprafețe de producție neutili­zate la capacitatea lor! Oare cei aproximativ 1.900 mp su­prafețe libere, din care pe cel puțin 1.194 mp se pot amplasa diferite utilaje pentru creșterea volumului producției, nu poate constitui un cîmp vast de cer­cetare, de investigare pentru specialiștii de aici ? Desigur, dacă se merge pe linia celei mai slabe rezistențe, atunci nu mai este nimic de făcut, ci se așteaptă ca lucrurile să se îm­bunătățească de la sine. De alt­­fel, se pare că — așa cum sus­țin specialiștii din serviciile O.P.M. — nu aplicarea studii­lor este o problemă. Greuta­tea constă în faptul că pentru discutarea și aprobarea lor in comitetul de direcție nu se gă­sește niciodată timp. Și aseme­nea exemple se pot da și de la alte unități, unde de multe ori conducerile tehnico-administra­­tive, preocupate de probleme de moment, scapă pe cele de La C.I.P. "Borțoșii," de"exem­plu* deși s-au elaborat pînă în prezent 75 de studii, nici unul din acestea nu prevede măsuri care să contribuie la realizarea viitorului plan cincinal. Ace­leași observații și pentru: Di­recția de industrie locală, P.T.T.R. ș.a. Desigur, pe această linie sunt multe de făcut, și este bine ca în primul rând, conducerile ad­ministrative, dar și organiza­țiile de partid, să ia în atenție această deosebit de importantă activitate — organizarea știin­țifică a producției și a muncii — ca unul din factorii contribuie la introducerea care pe scară largă a progresului teh­nic și a cuceririlor științei con­­temporane în toate ramurile e­­conomiei naționale. Problemele legate de îmbună­tățirea continuă a producției și a muncii au stat și stau în per­manență în atenția colectivelor din multe întreprinderi și uni­tăți economice din județ, ca unul din factorii hotărîtori în creșterea continuă a eficientei întregii activități economice. Avînd în prim plan valorifi­carea superioară a rezervelor interne, au fost luate măsuri pentru reorganizarea colective­lor de lucru, atît a serviciilor O.P.M. cît și a celor obștești, cu specialiști de înaltă califi­care, tehnicieni și economiști, s-au trasat jaloanele activită­ții acestora, iar începînd cu a­­cest an, de problemele legate de organizarea științifică a pro­ducției și a muncii se ocupă marile unități, de tipul combi­natelor sau întreprinderilor cu statut de centrală, care reunesc întreprinderile similare de pe raza județului respectiv, așa­ cum este cazul și în cadrul ju­dețului nostru (C. T. Buhuși, C.E.I.L., C.I.A., C.C.FI. „Letea“, G.I.P. Borzești, G.I.F.E.T. Moi­nești). Perfecționarea conducerii și organizării producției și a mun­­cii a stimulat inițiativa crea­toare a cadrelor tehnice și eco­nomice din întreprinderi și uni­tăți industriale, pentru realiza­rea unui important deziderat — descoperirea multiplelor rezer­ve interne și punerea lor în va­loare, cu efecte pozitive asupra productivității muncii, reduce­rea cheltuielilor de producție, înregistrarea unor beneficii su­plimentare și altele. Dintre studiile aplicate, și care au scos în evidență resur­se importante de eficiență eco­nomică, merită să amintim pe cele de la G.I.F.E.T. Moinești, pentru mai buna organizare a sectoarelor de aprovizionare și transporturi. Numai aplicarea măsurilor privind „Modul de u­­tilizare a mijloacelor de trans­­port în cadrul întreprinderilor și secțiilor beneficiare“ a adus o eficiență de un milion lei, iar studiul privitor la „Trans­portul salariaților de la și la locul de muncă“ aduce, prin a­plicarea măsurilor stabilite, peste 600.000 lei economii. Transpunerea în practică tuturor măsurilor rezultate din a­cele 6 studii, aplicate pînă în prezent (din 14 realizate) în a­­ceeași mare unitate, a contri­buit și la utilizarea mai bună a capacităților de extrăgîndu-se, printre producție, altele, peste plan 11.979 mc gaze brute. La Combinatul textil Buhuși, o altă unitate unde există o a­­tentă preocupare față de valo­rificarea resurselor, de traduce­rea în viață a studiilor elabora­te, se regăsesc în cei aproxi­mativ 13 milioane lei producție peste plan și 3,4 milioane lei beneficii peste plan. Dintre stu­diile mai importante și care pun în valoare nesecatul izvor de resurse, amintim pe cele ca­re se referă la „Creșterea gra­dului de integrare a combina­tului și profilarea întreprinderi­lor componente pe produse ren­tabile“, „Reamplasarea utilaje­lor la preparația țesătoriei sud“, de la Fabrica din Buhuși, „Reorganizarea procesului teh­nologic la fabricarea pijamale­lor" la Fabrica de confecții — „Bacăul" și altele. Studii demne de menționat sunt și cele ca : „Organizarea transportului mecanizat cu ma­șini auto de diferite capacități, din subteran la suprafață, în scopul asigurării unei producții de 1.200 t/zi la trei schimburi“, realizat la Salina Tg. Ocna; „Creșterea indicelui de utiliza­re a mașinilor-unelte“ la Uzina metalurgică Bacău etc, prin ca­re s-a asigurat o producție su­plimentară de armături din fon­tă de peste două milioane lei, iar la Fabrica de șuruburi, prin „Analiza folosirii raționale materiei prime și posibilitatea­­ de reducere a consumului de metal“ s-au realizat produse peste plan în valoare de circa 5 milioane lei. Și exemple bune se pot da și de la Fabrica „Par­­tizanul“, întreprinderea poligra­fică, I.E.C. Borzești ș.a. Valorificarea superioară a re­zervelor interne a fost concre­tizată și cu ocazia asimilării u­­nor produse și sortimente noi, realizate în unitățile industriei locale, cooperației meșteșugă­rești etc. unde se simte de fapt nevoia de îmbogățire a gamei de sortimente solicitate de con­­­­sumatori. Numai în industria locală, în acest an s-au asimilat peste 250 de noi sortimente, ponderea re­venind obiectelor de uz casnic, din material plastic, de fierărie, chimice, alimentare etc, iar pen­tru anul 1971 s-a prevăzut rea­lizarea unui număr de 150 noi sortimente, în baza unor studii de prospectare a pieții. Preocu­pări asemănătoare sunt și în u­­nitățile de industrie ușoară din județ. O serie de studii realizate in întreprinderi și-au concretizat măsurile în folosirea completă și productivă a timpului de lu­­cru de către toți salariații, ana­lizele efectuate scoțînd în evi­dență importante rezerve în a­­ceastă direcție. Printre măsuri­le care s-au luat în vederea îmbunătățirii acestei situații menționăm aplicarea unor nor­mative de timpi și de perso­nal pentru activități de salari­zare în regie, utilizarea meto­dei de predare-preluare a lu­crului din mers, îmbunătățirea aprovizionării locurilor de muncă, asigurarea asistenței tehnice în toate schimburile și altele. O latură a organizării știin­țifice, care a demarat mai greu, dar care își va găsi rezolvarea într-un viitor apropiat, este or­­ganizarea conducerii și coor­donării activității, problemă în care nu s-a depășit încă faza de studiu. Deși efectele studii­lor în această direcție sunt a­­preciabile, întârzierea aplicării măsurilor demonstrează o anu­mită lipsă de perseverență, ceea ce face ca, în acest dome­niu atît de important al organi­zării științifice a producției și a muncii, rezultatele să nu se situeze la nivelul celorlalte rea­lizări. Din cele relatate în rîndurile de mai sus se desprinde con­cluzia că sfera problemelor ce se cer rezolvate este departe de a fi epuizată și că în între­prinderile și unitățile economi­ce din județ există reale posi­bilități de creștere continuă a eficienței economice. Punerea in valoare a acestor uriașe re­zerve este posibilă numai în cadrul unei organizări superi­oare a producției și a muncii — la nivelul cuceririloir științei și tehnicii contemporane. Din experiența ariilor care au trecut, s-a desprins conclu­zia că în realizarea dezideratu­lui mai sus citat, esențialul nu este numărul studiilor realiza­te și aplicate, ci efectul lor e­­con­om­ic. în această idee, planurile te­matice privind studiile ce se vor realiza sunt bine analizate de multe comitete de direcție sau consilii de administrație, care le aprobă spre elaborare, se dezbat în cadrul C.T.S.-uri­­lor sau în cadrul colectivelor de conducere, după realizare, și apoi se trece, în majoritatea ca­zurilor, la aplicarea lor în pro­ducție. Făcînd o analiză asupra mo­dului în care au evoluat preo­cupările specialiștilor pentru e­­laborarea de studii în vederea organizării superioare a produc­ției și a muncii, observăm creș­­terea calitativă a acestora, e­­fectul economic înlocuind nu­mărul mare de studii, care de multe ori s-a realizat­ pe bază de experiență, rutină sau intui­ție și mai puțin pe baze științi­fice, conform metodologiei mo­derne de elaborare. Dacă în anul 1968 revene­a o valoare a producției realizată peste plan, de globale, cca. 400.000 lei la fiecare studiu, în acest an valorile sînt mul mai substanțiale, valoarea peste plan la producția globală ridi­­cîndu-se la circa 600.000 lei pe studiu. Exemple grăitoare, care o­­glindesc această realitate, exis­tă în multe din întreprinderile și unitățile economice din jude­țul nostru. Astfel, Fabrica de șuruburi, prin cele două studii și măsurile aplicate în procesul de producție, realizează, în 10 luni din acest an, o producție suplimentară de 5.221.000 lei, în timp ce pe întregul an 1969 e­­fectul economic obținut prin a­­plicarea celor 12 studii realiza­te de colectivul fabricii, a fost de numai 1.266.000 lei, încadrîn­­du-se pe aceeași linie. G.I.P. Borzești realizează în acest an o depășire a valorii globale de circa 49 producției milioane lei, pe seama organizării știin­țifice a producției și a muncii, depășind realizările înregistră­te in aceeași perioadă a anului 1969, iar Combinatul textil Bu­huși, aplicînd numai 5 studii în acest an, are o eficiență, pînă în prezent, ce depășește de pes­te două ori realizările pe în­treg anul 1969, cîn­d au fost a­­plicate 25 de studii. Asemenea exemple se pot da și de la Uzi­na metalurgică Bacău, Industria locală și alte întreprinderi din județ. Scurtarea timpului de dare in folosință a obiectivelor planifi­cate, reducerea cheltuielilor materiale de producție, întări­rea disciplinei, în special în fo­losirea timpului de muncă etc, constituie tot atît de multe pro­bleme ce se cer rezolvate cit mai urgent și cît mai eficient. Această situație trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru conducerile acelor între­prinderi în care acțiunea nu es­te apreciată la justa ei valoa­re și nu se aleg cele mai impor­­tante probleme de studiu. Este necesar ca și în aceste unități comitetele de direcție, organizațiile de partid să ia a­­semenea măsuri, încât organiza­rea științifică să capete carac­terul unei preocupări de­­ masă, de continuitate, să îmbine în mod armonios tradiția și expe­riența cu munca de introducere a noului, a cuceririlor științei și tehnicii contemporane în pro­cesul producției și al muncii. Complexitatea și numărul mare de probleme solicită as­tăzi mai mult ca oricînd colec­tivele de conducere și cadrele de specialiști din întreprinderi, afectează tot mai pregnant e­­chilibrul dintre concepție și e­­xeruiție, solicită din ce în ce mai mult spiritul creator și no­vator al inginerilor, economiș­tilor și al altor categorii de spe­cialiști, care contribuie, alături de masele largi de oameni ai muncii, în introducerea conti­nuă a progresului tehnic în toa­ta ramurile economiei județului nostru. Aplicînd cu consecvență ho­­tărîrile conducerii de partid și de stat privind organizarea su­perioară a producției și a mun­cii, specialiștii de toate profile­le își însușesc, zi de zi, cunoș­tințe noi, în vederea mînuirii cu pricepere a cuceririlor știin­ței și tehnicii contemporane, di­ri­jind­u-le spre o înaltă eficien­ță economică. Idei tot mai îndrăznețe vin să îmbunătățească procesele tehnologice, să promoveze me­tode moderne de organizare a producției și a muncii, să intro­ducă utilaje și instalații de ma­re productivitate, realizate la nivelul tehnicii mondiale, pen­tru ca producția bunurilor ma­teriale să satisfacă din ce în ce mai mult cerințele mereu cres­­cînde ale oamenilor muncii. Și, bineînțeles, ideile se nasc acolo unde există preocupare. în județul nostru sînt și își desfășoară activitatea întreprin­deri și unități economice din foarte multe ramuri de produc­­ție, unele cu vechi tradiții, al­tele construite în ultimii realizînd producții sporite, ani, gamă variată de produse, com­o­petitive pe piața externă, satis­­făcînd tot mai mult pretențiile și gusturile cele mai rafinate ale consumatorilor. La aceste rezultate s-a ajuns prin efortul depus de majorita­tea colectivelor, chiar și acolo unde utilajele și instalațiile au avut acte­ de naștere cu circa 100 de ani în urmă.­Mu­lte­ uni­tăți au lucrat cu procese teh­nologice învechite, cu forță de muncă mărită, cu mijloace de transport și manipulare rudi­mentare, cu un volum mare de cheltuieli de producție ș.a., ca­re influențau negativ activita­tea economică a acestora, deși existau imense rezerve mate­riale și umane care așteptau să fie puse în valoare. De valorificarea acestor re­zerve s-au preocupat inginerii, economiștii și alte cadre de spe­cialiști, care au trecut cu per­severență la munca de cerceta­­re și depistare a oricărui factor care poate influența pozitiv ac­tivitatea economică viitoare a colectivului respectiv. Preocupări deosebite pe a­­ceastă linie au existat în multe întreprinderi și unități econo­mice din județ, care au contri­buit din plin la ridicarea gra­dului de tehnicitate, promovarea principiilor ergonomice, la or­ganizarea rațională a locurilor de muncă, într-un cuvînt la modernizarea conducerii și or­ganizării producției și a muncii; în acest context, la Uzina metalurgică Bacău a existat o preocupare susținută în direc­ția rezolvării pe cale științifică a unor probleme ca : lotizarea producției, creșterea indicelui de utilizare a mașinilor-unelte, revizuirea unor norme, și în mod special organizarea trans­portului intern pe baza unor concepții moderne, care înlocu­ ★ Considerăm că acțiunea de organizare științifică nu trebuie lăsată doar pe seama servicii­lor O.P.M., ci trebuie antrenați toți specialiștii, tehnicienii și alți oameni ai muncii, pentru a imprima acestei activități un caracter de masă. Trebuie ca consiliile de administrație, co­mitetele de direcție și colecti­vele de conducere ale între­prinderilor și unităților econo­mice să persevereze în aplica­rea măsurilor necesare, pentru organizarea superioară a pro­ducției și a muncii, pentru pro­movarea noului, a progresului tehnic, să capete un caracter de continuitate, iar rezultatele obținute să încununeze munca desfășurată în această direcție cu o înaltă eficacitate a întregii activități economice. Organele și organizațiile de p­artid vor trebui ca periodic să analizeze modul cum se des­fășoară această acțiune, dacă fiecare specialist și-a adus par­tea sa de contribuție în desco­perirea și valorificarea rezerve­lor interne, la însușirea meto­delor moderne de organizare a producției și a muncii, cum se preocupă colectivele de condu­cere de aplicarea măsurilor pe această linie, în preocuparea colectivelor iese mijloacele rudimentare de transport utilizate înainte în u­­zină. Merită să fie scoase în e­­vidență preocupările viitoare ale colectivului, care paralel cu urmărirea punerii în funcți­­une a noului obiectiv „Fabrica de vane“, și-a propus să fruc­tifice noi idei p­rivind posibili­tățile de organizare, planificare și urmărire a producției pe baza introducerii contului de semi­fabricate sau elaborarea unui studiu complex privind configu­rația pieselor, modernizarea o­­perațiilor tehnologice și dota­rea cu S.D.V.-uri. Aceleași preocupări au exis­tat și există și la Fabrica „Pro­­letarul”,i din Bacău, au fost studiate aici probleme modernizarea secțiilor privind de fa­bricație, a transportului intern și chiar­­ de îmbunătățire a unor parametri ai utilajelor. Recent, s-a încheiat studiul privind or­ganizarea locului de muncă la secțiile de filatură și finisaj. Colectivul de aici este conș­tient de importanța punerii în valoare a tuturor resurselor e­­xistente, în vederea realizării unor produse în cantități spo­rite și de calități superioar­e, cu un volum de cheltuieli materia­le și umane cît mai mic. Ideile se nasc chiar și acolo unde sînt puține cadre cu pre­gătire superioară, cu condiția, bineînțeles, să existe preocupa­re. De exemplu, la întreprinde­rea poligrafică, unde sînt doar trei cadre cu pregătire superi­oară (2 ingineri și 1 economist), întregul colectiv de salariați se preocupă cu însuflețire de re­zolvarea problemelor pe care le ridică producția. Aici, deși exis­tă încă utilaje de mică produc­tivitate, se reușește să se trans­pună în viață idei valoroase, care ajută unitatea să-și înde­plinească și să-și depășească planul de producție. în aceste condiții, în primele 10 luni ale acestui an, s-a obținut o depă­șire a producției globale egală cu 408.000 lei, iar productivi­tatea muncii pe salariat a cres­­cut cu 1.000 lei. Aceasta a fost posibilă și datorită aplicării în producție a trei studii și a mă­surilor rezultate. Studiile se re­­feră la posibilitățile de aplica­re a liniilor paralele în procesul de tipărire a lucrărilor de­ tiraj mare, la îmbunătățirea eficien­ței economice la sortimentul cartonaje, prin proiectarea unor ștanțe care să ducă la econo­misirea ramei de contur a cuti­ilor și altele. Exemple asemă­nătoare se pot da și de la alte unități din județul nostru : din industria locală, cooperația meșteșugărească etc. ★ unităților economice din județ trebuie să-și găsească un loc de frunte rezolvarea probleme­lor stringente pe care le ridică producția, organizarea acesteia pe baza concepțiilor moderne, creșterea gradului de tehnici­tate, prin introducerea mecani­zării și automatizării, ciberneti­cii, electrotehnicii și informati­cii în producție. Organizarea lo­cului de muncă, acțiune care în prezent lasă foarte mult de dorit, trebuie să constituie pro­blema primordială de care să se ocupe toți specialiștii din întreprinderi. O bună organiza­re a producției pornește chiar de la organizarea locului de muncă. Reînnoirea producției prin crearea de noi produse, repro­­iectarea celor învechite, redu­cerea cheltuielilor de producție, a consumurilor specifice de ma­terii prime și materiale, crește­­rea productivității muncii, îm­bunătățirea proceselor tehnolo­­gice, sînt cîteva din probleme­le de care va trebui să se ocu­pe de acum înainte,­în mai ma­re măsură, colectivele de con­ducere și specialiștii din între­prinderile și unitățile economi­ce din județ, pentru ca activi­tatea economică să se îmbună­tățească substanțial și continuu. 1. In prim plan­­ studiile pentru continua perfecționare a procesului de producție 2. Esențial este nu numărul studiilor, ci efectul lor economic! 3. Ideile se nasc numai acolo unde există preocupare Pagină realizată cu concursul Cabinetului județean Bacău, pentru probleme de organizare științifică a producției și a muncii. IiSII1I I

Next