Steagul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 25, nr. 5514-5538)
1970-11-21 / nr. 5531
V < I ANUL XXV — NR. 5.531 (7.010) SIMBATA 21 NOIEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICA A PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII Domeniu vast al valorifcării rezervelor existente în etapa actuală de dezvoltare a societății, este tot mai evidentă evoluția tehnico-științifică în întreaga activitate social-economică. Nu poate fi concepută, în economia modernă, nici o activitate, fără să aibă la bază principii de organizare fundamentate științific, care transpuse în viață să contribuie la îmbunătățirea întregii activități, în toate ramurile producției materiale. Dezvoltarea, din ce în ce mai rapidă, a activității economice, a dus la necesitatea obiectivă de a se înlocui metodele de conducere bazate pe intuiție și experiență, cu metode științifice, care sa permită o organizare sistematică și eficientă a îndrumării și controlului producției. Organizarea științifică a activității de producție este o problemă care stă în centrul preocupărilor conducătorilor din întreprinderile și unitățile economice din cadrul județului Bacău, fiind recunoscută ca unul din factorii principali care permit rezolvarea problemelor ivite. Un număr tot mai mare de oameni ai muncii, cadre de conducere și de specialitate, contribuie la descoperirea și valorificarea rezervelor interne, în vederea nu numai a îndeplinirii ci și a depășirii sarcinilor de plan și a angajamentelor, asumate de colectivele întreprinderilor în întrecerea socialistă. Revenim, după mai bine de un an de zile de cînd această acțiune importantă, inițiată de partid, ca și rezultatele obținute de către întreprinderile industriale și unitățile economice din județ, constituiau subiectul unei ample analize în coloanele ziarului, cu convingerea că semnalul de alarmă tras atunci, ca și ajutorul primit cu această ocazie de cei vizați, au contribuit la îmbunătățirea activității, determinînd înregistrarea unor frumoase realizări pe linia îndeplinirii și depășirii principalilor indicatori de plan. Ținînd seamă de faptul că sarcinile de plan sporesc cu fiecare an, că obiectivul principal în toate ramurile economiei noastre naționale îl va constitui și în viitor ridicarea calității produselor și a nivelului tehnic al producției la nivelul cuceririlor științifice contemporane, tot mai mulți conducători de întreprinderi s-au convins că este necesară promovarea, pe o scară tot mai largă, a unor concepții noi de conducere și organizare a producției și a muncii, care să se integreze în nivelul de dezvoltare tehnică a proceselor de producție, în toate ramurile de activitate. Conducerile administrative ale multor unități au acordat o mai mare atenție stimulării inițiativei creatoare a specialiștilor — ingineri, tehnicieni și economiști — care au studiat și elaborat o serie de propuneri privind asimilarea unor produse noi, introducerea de mașini, utilaje și instalații de mare productivitate, procedee tehnologice moderne etc, înregistrîndu-se pe această cale rezultate de o ridicată valoare economică. în munca de elaborare a studiilor și a măsurilor de organizare superioară a producției și a muncii, specialiștii au îmbinat în mod armonios preocuparea pentru activitatea imediată de cercetare cu perspectiva. Și, în acest context, nu este nici o exagerare dacă afirmăm că acolo unde s-a acordat atenția cuvenită acțiunii, unde atmosfera de studiu și investigație s-a integrat în preocupările zilnice ale colectivelor și rezultatele obținute au fost din cele mai bune. Nu întîmplător multe întreprinderi și-au îndeplinit și depășit sarcinile planului cincinal cu mult timp înainte de termen, realizînd totodată și importante cantități de produse peste plan. In pagina a lll-a de azi PUBliCăm UNELE CONSTATĂRI PRIVIND APLICAREA STUDIILOR DE ORGANIZARE A PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII, ÎNTREPRINSE IN CÎTEVA UNITĂȚI INDUSTRIALE ALE JUDEȚULUI „Decada cărții românești“ în cele două municipii — Bacău și Gheorghe Gheorghiu-Dej — au avut loc, seri, festivități de deschidere a „Decadei cărții românești", manifestare ce prilejuiește organizarea de întîlniri între reprezentanții editurilor și cititori, recomandarea noutăților literare, o mai bună publicitate în jurul unor lucrări. Festivitatea de la Bacău s-a desfășurat în cadrul modern al librăriei „Vasile Alecsandri", unde au fost amenajate o expoziție de cărți și vitrine speciale dedicate acestui eveniment, în fața publicului, care frecventează de obicei librăria, au luat cuvîntul criticul Constantin Călin, redactor-șef adjunct al revistei de cultură „Ateneu" și Valer Conea, redactor la editura „Univers". O manifestare similară s-a desfășurat și la librăria „George Călinescu" din municipiul de pe Trotuș. Despre însemnătatea acțiunii culturale intitulata „Decada cărții românești" au vorbit celor prezenți prof. C. Th. Ciobanu și redactorul Ion Mohan de la editura „Minerva". La cooperativele agricole din Strugari și Berești-Tazlau ZOOTEHNIA• • ■ • • • • în afara responsabilității consiliilor de conducere ? In anul precedent, lipsa furajelor necesare hrănirii animalelor în perioada de iarnă-primăvară a constituit principala cauză care a provocat mari pierderi de animale, la toate speciile. In timpul verii însă, ca urmare a unui regim pluviometric abundent, culturile furajere s-au dezvoltat bine, ceea ce a dat posibilitatea strîngerii unor importante cantități de nutrețuri. Peste tot, atît în unitățile cooperatiste cît și la nivel de județ se crease o atmosferă plină de optimism, cum că animalele vor dispune de toate condițiile pentru redresarea producției în anul viitor (adică în acest an). Numai că lucrurile nu peste tot s-au petrecut astfel, în unele cooperative furajele terminîndu-se încă din luna aprilie. Faptul că în primul semestru al anului nutrețurile administrate în hrănirea animalelor au asigurat abia rafia de întreținere, producțiile înregistrate pînă în prezent sunt foarte mici, iar ca urmare veniturile realizate nu au atins nivelul prevederilor. Cu toate acestea, factorii răspunzători de actuala situație vin în continuare cu justificări, angajamente superficiale, fără a întreprinde măsuri concrete, eficiente în vederea redresării sectorului zootehnic. Numai astfel se explică existența unor grave deficiente în creșterea animalelor. Un exemplu concludent în acest sens ni-1 oferă cooperativa agricolă din Strugari. Aici, sectorul zootehnia numără peste 740 bovine, din care 300 vaci, aproape 3.000 ovine, la care se adaugă animalele de muncă existente în cadrul unității. Evident, veniturile planificate din creșterea animalelor constituie una din principalele surse de cîștig pentru membrii cooperativei. Numai că preocuparea consiliului de conducere în această direcție a lăsat mult de dorit, iar în consecință veniturile stabilite pe primele 10 luni ale anului nu au fost realizate, fiind astfel pusă sub semnul întrebării însăși posibilitatea îndeplinirii prevederilor anuale. Pînă la 31 octombrie, bunăoară, producția de lapte obținută pe vacă furajată a fost de numai 678 litri, ceea ce a făcut ca sarcina de livrare la contract să nu fie realizată cu circa 54.000 litri, rămînerile în urmă accentuîndu-se mult de la o lună la alta. Astfel, dacă in primul trimestru s-a livrat mai puțin față ing. Gh. LUPU (Continuare în pagina a Il-a) Imagine a orașului de pe Valea Trotușului. Foto : C. BUTE Deși în ultimele zile a plouat Ritmul arătărilor poate fi intensificat! S-ar părea că ploile din ultimele zile ar duce la încetinirea ritmului desfășurării arăturilor de toamnă. Dată fiind însă vremea secetoasă de pînă acum, precipitațiile căzute abia că asigură condiții de intensificare a ritmului lucrării, lucru cu atît mai imperios cu cît operațiunea este întîrziată față de data calendaristică. PE JUDEȚ S-A REALIZAT 79,5 LA SUTĂ DIN PLAN. DE REȚINUT INSA CA AU MAI RĂMAS DE ARAT PESTE 10.000 DE HECTARE ȘI SOSIREA IERNII ESTE IMINENTA ! Dacă la C.A.P. Cîrligi au fost arate toate cele 527 hectare cît s-a planificat, dacă la Brătila s-au arat 450 hectare din 464, la Dealu Perjului și Livezi cite 230 și 250 hectare, la Măgura 310 din 353, la Podu Turcului 800 din 1.146 hectare, la Petrești 500 din 657, sau la Parincea 750 din 967 hectare este un fapt îmbucurător. Sînt însă unități în care arăturile nu s-au desfășurat cu intensitate și ca atare realizările sînt minime. Am exemplifica prin nominalizarea cîtorva dintre unitățile cu cele mai mici realizări. Astfel, la C.A.P. Negri — o unitate în care în general treburile merg bine — au fost arate, pînă aseară, numai 485 hectare din cele 1.270 planificate, la Orbeni — 378 din 730, la Roșiori — 575 din 1.125, la Căbești 673 hectare din 1.307. Socotim că a fost suficientă vreme ca strînsul cocenilor de pe ctmp să nu mai reprezinte o problemă în ce privește asigurarea frontului de lucru pentru tractoare. în această idee SE IMPUN EFORTURI SUSȚINUTE DIN PARTEA SECȚIILOR DE MECANIZARE PENTRU CA TOATE TRACTOARELE SA LUCREZE DIN PLIN. DESIGUR ACESTOR EFORTURI TREBUIE SA LI SE ALATURE GRIJA MANIFESTATĂ DE COOPERATIVE FAȚĂ DE CONDIȚIILE NECESARE DESFĂȘURĂRII ACESTEI LUCRĂRI. Vizita în Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale române După întîlnirile prietenești cu populația Sofiei, încheierea convorbirilor oficiale și semnarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală româno—bulgar, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P. C. Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri, într-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegația română formată din tovarășii Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, este însoțită de Lîcezar Avramov, Dancio Dimitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a străbătut Munții Balcani, oaspeții s-au oprit în frumosul oraș Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea în oraș, o urare încadrată de drapelele românești și bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, exprimă sentimentele locuitorilor : „Bine ați venit tovarăși români". Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bulgaria—România, prietenie în veci", „Trăiască și înflorească prietenia dintre Botevgrad și Ploiești", orașe înfrățite ale celor două țări. în sunetele fanfarei, pionieri oferă oaspeților buchete de flori și cravate roșii. Din mulțime se scandează „Vecina Drujba" (prietenie veșnică). Primul secretar al Comitetului orășenesc al P. C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetățenilor orașului pentru prilejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Sîntem bucuroși — a spus el — că legăturile între Botevgrad și Ploiești — orașe înfrățite — între comuna Pravat și comuna dumneavoastră natală Scornicești, pe care le întreținem de mai mulți ani, contribuie la adîncirea prieteniei tradiționale între popoarele noastre. Președintele sfatului popular orășenesc, Ivan Nikolaiovski a înmînat tovarășului Ceaușescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferită potrivit hotărîrii Comitetului orășenesc al Partidului Comunist Bulgar și a Sfatului popular orășenesc. „Așa cum aurul nu ruginește — a spus Dragi tovarăși. Aș dori, în primul rînd, să mulțumesc primului secretar al municipiului Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locuitorilor acestui frumos oraș, pentru primirea călduroasă pe care ne-ați făcut-o, pentru cuvintele exprimate la adresa prieteniei dintre România și Bulgaria. Doresc, totodată, să vă adresez un salut frățesc din partea delegației noastre, a populației orașului Ploiești cu care sunteți înfrățiți, din partea locuitorilor comunei mele natale. Ne bucură mult faptul că vizita pe care o facem în Bulgaria și semnarea Tratatului de prietenie și colaborare între România și Bulgaria s-au transformat intr-o adevărată sărbătoare a prieteniei dintre țările noastre. (Aplauze). In discuțiile pe care le-am avut cu tovarășul Jivkov și cu ceilalți membri vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia româno—bulgară să strălucească veșnic". Primit cu vii aplauze, cu ovariila mulțimii, a răspuns tovarășul Nicolae Ceaușescu, al delegației bulgare am convenit $ă acționăm continuu pentru întărirea prieteniei și colaborării între partidele și popoarele noastre, considerînd că aceasta corespunde atît voinței tuturor locuitorilor țărilor noastre, intereselor făuririi noii orînduiri în România și Bulgaria, cît și cauzei socialismului și păcii în întreaga lume. (Aplauze). Cunoaștem că poporul bulgar este în preajma Congresului al X-lea și știm, de asemenea, că orașul dumneavoastră lucrează pentru a intîmpina cu rezultate cît mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, în încheiere, să urez organizației de partid, tuturor oamenilor muncii din Botevgrad succese tot mai mari în întîmpinarea Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă doresc multă fericire și multă sănătate. (Aplauze). (Continuare în pagina a IV-a) Cuvintul tovarășului nimmmum Sîmbătă, 21 noiembrie, în jurul orei 8,30, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct, de la Sofia, ceremonia plecării delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Noul magazin „Universal" din Sascut, deschis ieri, este una din cele mai moderne unități comerciale din mediul sătesc. Festivalul județean de folclor Aplauzele promovării spre finală Pe scenele caselor de cultură și cluburilor din județ, artiștii amatori participanți la Festivalul județean de folclor „Bacău 70“, s-au întrecut în a-și etala măiestria, în Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, orașele Comănești și Moinești, sute de persoane au asistat la spectacolele precedînd ultima fază de concurs. Alături de interpreți binecunoscuți, mișcarea artistică de amatori din municipiul de pe Trotuș a avut între reprezentanții săi la capitolul folclor, tineri soliști ca Angela Babașa și alții, promovați pentru finala întrecerii. S-au remarcat, de asemenea, taraful și formația de dansuri care a prezentat un foarte frumos dans de pe Someș, iar din folclorul coregrafic local jocul „Timșești“ (instructor Petre Teodoru). Peste 600 de spectatori au urmărit reprezentația, la nivel orășenesc, de la Comănești, în sala clubului „1 Mai“ își dăduseră întîlnire artiști amatori din Asău, Dărmănești și localitatea gazdă. Cei mai buni s-au dovedit a fi dansatorii, formația de fluierași din Dărmănești, numeroși soliști între care Geta Zaharia, Maria Asandei (Dărmănești), Ion Olteanu, Elisabeta Olteanu, Margareta Ghicăreanu (Asău), Lică Cojoc și Toader Mihai (Comănești). In cadrul „Lunii preparatelor culinare“ O acțiune de prestigiu a TJ.P.L Bacău Din nou o notă bună pentru alimenta publică din municipiul Bacău. I-am ținut la curent pe cititorii noștri cu noutățile privind diversificarea rețelei de unități specifice, în cadrul „Lunii preparatelor culinare“ conducerea T.A.P. Bacău ne informează că, pe lîngă expoziția tradițională, organizată și realizată mult mai bine în acest an, pentru a se acționa în privința lărgirii gamei de sortimente oferite de bucătăriile restaurantelor noastre, se organizează un ciclu de seri naționale cu mîncăruri specifice României, Cehoslovaciei, Bulgariei, Ungariei, Austriei, R. D. Germane, Angliei și R. F. a Germaniei. Această acțiune de prestigiu este urmarea Concursului internațional al tinerilor bucătari care a avut loc luna trecută la București. De la directorul T.A.P.L., tovarășul Emilian Rusu, și de la tovarășul Ion Lulea, directorul comercial al aceluiași Trust, aflăm că cina cu specific național românesc care se desfășoară astă-seară și mîine seară, cuprinde în meniu aperitive reci „București", ciorbă de pui transilvăneană, morun „Delta Dunării", friptură de viței „Mamaia" cu salată verde, înghețată „Darclée și cafea. Spicuim și din meniurile următoarelor seri : cea cehoslovacă include aperitive, praz cu șuncă, cotlet de porc umplut cu legume, gogoși umplute cu înghețată ; seara bulgară ne oferă bușeuri „Olimpia" și „Festival", morun morăresc, purcel de lapte a la „Vidin" cu salată buchet, brînză bulgărească, specialitate Pamporovo și cafeacria națională a reprezentanților Austriei prezintă consumatorilor medalionul „Papageno", șalău „Don Giovani", friptură din vechea Vienă cu cartofi para și legume „Măiestria grădinăriței", ca și piersici „Walmeister" ; în cadrul cinei reprezentanților R.D.G. putem consuma gustări de coctail „Elbestrand", fileu de șalău înăbușit, cu orez amestecat cu ficat, friptură de mușchi înconjurat de „Magdeburger Allerlei", bulgări de migdale și cartofi cu mărar, cremă de fructe sălbatice „Alterland" ; cina cu specific național englez ne oferă supă cu cremă de conopidă, somn rece scoțian, budincă de carne, rinichi, ciuperci și scoici, muguri de conopidă cu unt, cartofi cu mentă și în final gelatină de Rubarba. Pe data de 29 noiembrie va avea loc ultima seară din acest ciclu, care va cuprinde cina națională a reprezentanților R. F. a Germaniei. Iată și meniul : pateuri „Gurmande", fileu de șalău în sos de vin cu roșii, castraveți și orez, friptură renană cu mere, varză roșie și găluște de cartofi, budincă „Frankfurter" cu sos episcopal. Aceste seri sînt organizate la restaurantul „Bistrița" din Bacău. •a O cină cu specific național românesc se organizează mîine seară și la restaurantul „Decebal" din Bacău. „Societatea sinucigașă“ (V) GLOB-GLOB Poluarea costă, depoluarea costă mai mult Problema poluării în ansamblul său devine tot mai greu de rezolvat. Diferiții agenți ai poluării exista și trebuie să existe, într-o măsură tot mai mare, proporțională cu dezvoltarea industrială. Primejdiile poluării sunt universal recunoscute, dar se face prea puțin pentru înlăturarea lor. în acest domeniu, omenirea pare a fi intrat într-un cerc vicios. Pe de o parte, poluarea costă mult, prin pierderile pe care le provoacă. S-a calculat că în S.U.A., de exemplu, pe lîngă nota de plată pentru curentul electric, fiecare familie plătește, invizibil, cîte 60 dolari pe an pentru acea poluare a aerului care rezultă de pe urma producției de curent electric, iar pentru poluarea aerului în ansamblul său, pierderile revin, în S.U.A., la circa 200 dolari de persoană pe an... Pe de altă parte, măsurile ce s-ar putea lua pentru purificarea aerului sau apei, sau neutralizarea agenților poluanți, sunt legate de mari cheltuieli. S-a preconizat, de exemplu, ca fiecare întreprindere industrială să suporte cheltuielile necesare pentru a menține „puritatea" ei, urmînd să amortizeze aceste cheltuieli pe calea prețurilor de vînzare a produselor sale. Unele mari firme ar fi chiar dispuse să treacă pe această bază la măsuri pentru evitarea poluării, pretinzînd, în mod logic, garanția că firmele concurente indigene sau străine vor lua măsuri similare și vor încărca, la rîndul lor, prețul propriilor pro-AL. A. (Continuare în pagina a II-a)