Steagul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 25, nr. 5514-5538)

1970-11-21 / nr. 5531

V < I ANUL­ XXV — NR. 5.531 (7.010) SIMBATA 21 NOIEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICA A PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII Domeniu vast al valorifcării rezervelor existente în etapa actuală de dezvoltare a societății, este tot mai evidentă evoluția tehnico-științifică în în­treaga activitate social-economică. Nu poate fi concepută, în economia modernă, nici o activitate, fără să aibă la bază principii de organizare fun­damentate științific, care transpuse în viață să contribuie la îmbunătățirea întregii activități, în toate ramurile producției materiale. Dezvoltarea, din ce în ce mai rapidă, a activi­tății economice, a dus la necesitatea obiectivă de a se înlocui metodele de conducere bazate pe in­tuiție și experiență, cu metode științifice, care sa permită o organizare sistematică și eficientă a îndrumării și controlului producției. Organizarea științifică a activității de produc­ție este o problemă care stă în centrul preocupă­rilor conducătorilor din întreprinderile și unități­le economice din cadrul județului Bacău, fiind recunoscută ca unul din factorii principali care permit rezolvarea problemelor ivite. Un număr tot mai mare de oameni ai muncii, cadre de con­ducere și de specialitate, contribuie la descoperi­rea și valorificarea rezervelor interne, în vede­rea nu numai a îndeplinirii ci și a depășirii sar­cinilor de plan și a angajamentelor, asumate de colectivele întreprinderilor în întrecerea socialistă. Revenim, după mai bine de un an de zile de cînd această acțiune importantă, inițiată de partid, ca și rezultatele obținute de către întreprinderile industriale și unitățile economice din județ, cons­­tituiau subiectul unei ample analize în coloanele ziarului, cu convingerea că semnalul de alarmă tras atunci, ca și ajutorul primit cu această oca­zie de cei vizați, au contribuit la îmbunătățirea activității, determinînd înregistrarea unor frumoa­se realizări pe linia îndeplinirii și depășirii princi­palilor indicatori de plan. Ținînd seamă de faptul că sarcinile de plan spo­resc cu fiecare an, că obiectivul principal în toa­te ramurile economiei noastre naționale îl va con­stitui și în viitor ridicarea calității produselor și a nivelului tehnic al producției la nivelul cuceri­rilor științifice contemporane, tot mai mulți con­ducători de întreprinderi s-au convins că este ne­cesară promovarea, pe o scară tot mai largă, a u­­nor concepții noi de conducere și organizare a producției și a muncii, care să se integreze în ni­velul de dezvoltare tehnică a proceselor de pro­ducție, în toate ramurile de activitate. Conducerile administrative ale multor unități au acordat o mai mare atenție stimulării inițiativei creatoare a specialiștilor — ingineri, tehnicieni și economiști — care au studiat și elaborat o serie de propuneri privind asimilarea unor produse noi, introducerea de mașini, utilaje și instalații de ma­re productivitate, procedee tehnologice moderne etc, înregistrîndu-se pe această cale rezultate de o ridicată valoare economică. în munca de ela­borare a studiilor și a măsurilor de organizare superioară a producției și a muncii, specialiștii au îmbinat în mod armonios preocuparea pentru ac­tivitatea imediată de cercetare cu perspectiva. Și, în acest context, nu este nici o exagerare da­că afirmăm că acolo unde s-a acordat atenția cu­venită acțiunii, unde atmosfera de studiu și inves­tigație s-a integrat în preocupările zilnice ale co­lectivelor și rezultatele obținute au fost din cele mai bune. Nu întîmplător multe întreprinderi și-au îndeplinit și depășit sarcinile planului cincinal cu mult timp înainte de termen, realizînd totodată și importante cantități de produse peste plan. In pagina a lll-a de azi PUBliCăm UNELE CONSTATĂRI PRIVIND APLICAREA STUDIILOR DE ORGANIZARE A PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII, ÎNTREPRINSE IN CÎTEVA UNITĂȚI INDUSTRIALE ALE JUDEȚULUI „Decada cărții românești“ în cele două municipii — Bacău și Gheorghe Gheorghiu-Dej — au avut loc, seri, festivități de des­chidere a „Decadei cărții românești", manifestare ce prilejuiește organi­zarea de întîlniri între reprezentan­ții editurilor și cititori, recomanda­rea noutăților literare, o mai bună publicitate în jurul unor lucrări. Festivitatea de la Bacău s-a desfă­șurat în cadrul modern al librăriei „Vasile Alecsandri", unde au fost amenajate o expoziție de cărți și vitrine speciale dedicate acestui e­­veniment, în fața publicului, care frecventează de obicei librăria, au luat cuvîntul criticul Constan­tin Călin, redactor-șef adjunct al revistei de cultură „Ateneu" și Valer Conea, redactor la editura „U­­nivers". O manifestare similară s-a des­fășurat și la librăria „George Că­­linescu" din municipiul de pe Tro­­tuș. Despre însemnătatea acțiunii culturale intitulata „Decada cărții românești" au vorbit celor prezenți prof. C. Th. Ciobanu și redactorul Ion Mohan de la editura „Minerva". La cooperativele agricole din Strugari și Berești-Tazlau ZOOTEHNIA­• • ■ • • •­­ • în afara responsabilității consiliilor de conducere ? In anul precedent, lipsa furajelor necesare hrănirii animalelor în pe­rioada de iarnă-primăvară a consti­tuit principala cauză care a provo­cat mari pierderi de animale, la toate speciile. In timpul verii însă, ca urmare a unui regim pluviometric abundent, culturile furajere s-au dezvoltat bine, ceea ce a dat posi­bilitatea strîngerii unor importante cantități de nutrețuri. Peste tot, atît în unitățile coope­ratiste cît și la nivel de județ se crease o atmosferă plină de opti­mism, cum că animalele vor dispu­ne de toate condițiile pentru redre­sarea producției în anul viitor (adică în acest an). Numai că lucrurile nu peste tot s-au petrecut astfel, în unele cooperative furajele terminîn­­du-se încă din luna aprilie. Faptul că în primul semestru al anului nu­trețurile administrate în hrănirea animalelor au asigurat abia rafia de întreținere, producțiile înregistrate pînă în prezent sunt foarte mici, iar ca urmare veniturile realizate nu au atins nivelul prevederilor. Cu toate acestea, factorii răspunzători de ac­tuala situație vin în continuare cu justificări, angajamente superfi­ciale, fără a întreprinde măsuri con­crete, eficiente în vederea redre­sării sectorului zootehnic. Numai astfel se explică existența unor grave deficiente în creșterea ani­malelor. Un exemplu concludent în acest sens ni-1 oferă cooperativa agricolă din Strugari. Aici, sectorul zooteh­nia numără peste 740 bovine, din care 300 vaci, aproape 3.000 ovine, la care se adaugă animalele de muncă existente în cadrul unității. Evident, veniturile planificate din creșterea animalelor constituie una din principalele surse de cîștig pen­tru membrii cooperativei. Numai că preocuparea consiliului de condu­cere în această direcție a lăsat mult de dorit, iar în consecință venitu­rile stabilite pe primele 10 luni ale anului nu au fost realizate, fiind astfel pusă sub semnul întrebării însăși posibilitatea îndeplinirii pre­vederilor anuale. Pînă la 31 octombrie, bunăoară, producția de lapte obținută pe vacă furajată a fost de numai 678 litri, ceea ce a făcut ca sarcina de livrare la contract să nu fie realizată cu circa 54.000 litri, rămînerile în ur­mă accentuîndu-se mult de la o lună la alta. Astfel, dacă in primul trimestru s-a livrat mai puțin față ing. Gh. LUPU (Continuare în pagina a Il-a) Imagine a orașului de pe Va­lea Trotușului. Foto : C. BUTE Deși în ultimele zile a plouat Ritmul arătărilor poate fi intensificat! S-ar părea că ploile din ultimele zile ar duce la încetinirea ritmului desfășurării arăturilor de toamnă. Dată fiind însă vremea secetoasă de pînă acum, precipitațiile căzute abia că­ asigură condiții de intensificare a rit­mului lucrării, lucru cu atît mai imperios cu cît operațiunea este întîrziată față de data calendaristică. PE JUDEȚ S-A REALIZAT 79,5 LA SUTĂ DIN PLAN. DE REȚINUT INSA CA AU MAI RĂMAS DE ARAT PESTE 10.000 DE HECTARE ȘI SO­SIREA IERNII ESTE IMINENTA ! Dacă la C.A.P. Cîrligi au fost arate toate cele 527 hectare cît s-a pla­nificat, dacă la Brătila s-au arat 450 hectare din 464, la Dealu Perjului și Livezi cite 230 și 250 hectare, la Măgura 310 din 353, la Podu Turcului 800 din 1.146 hectare, la Petrești 500 din 657, sau la Parincea 750 din 967 hectare este un fapt îmbucurător. Sînt însă unități în care arăturile nu s-au desfășurat cu intensitate și ca atare realizările sînt minime. Am exem­plifica prin nominalizarea cîtorva dintre unitățile cu cele mai mici rea­lizări. Astfel, la C.A.P. Negri — o unitate în care în general treburile merg bine — au fost arate, pînă aseară, numai 485 hectare din cele 1.270 pla­nificate, la Orbeni — 378 din 730, la Roșiori — 575 din 1.125, la Căbești 673 hectare din 1.307. Socotim că a fost suficientă vreme ca strînsul cocenilor de pe ctmp să nu mai reprezinte o problemă în ce privește asigurarea frontului de lucru pentru tractoare. în această idee SE IMPUN EFORTURI SUSȚINUTE DIN PARTEA SECȚIILOR DE MECANIZARE PENTRU CA TOATE TRAC­­TOARELE SA LUCREZE DIN PLIN. DESIGUR ACESTOR EFORTURI TRE­BUIE SA LI SE ALATURE GRIJA MANIFESTATĂ DE COOPERATIVE FAȚĂ DE CONDIȚIILE NECESARE DESFĂȘURĂRII ACESTEI LUCRĂRI. Vizita în Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale române După întîlnirile prietenești cu populația Sofiei, încheierea convorbi­rilor oficiale și semnarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală româno—bulgar, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a ple­cat împreună cu tovarășul Todor Jiv­­kov, prim-secretar al C.C. al P. C. Bulgar, președintele Consiliului de Mi­niștri, într-o scurtă călătorie prin Bul­garia. Delegația română formată din tova­rășii Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Va­sile Patilineț, Corneliu Mănescu, Va­sile Vlad, Nicolae Blejan, este înso­țită de Lîcezar Avramov, Dancio Di­mitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospo­­dov. După ce coloana oficială a străbătut Munții Balcani, oaspeții s-au oprit în frumosul oraș Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea în oraș, o urare încadrată de drapelele româ­nești și bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, exprimă sentimentele locui­torilor : „Bine ați venit tovarăși ro­mâni". Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bulgaria—România, prietenie în veci", „Trăiască și înflorească prie­tenia dintre Botevgrad și Ploiești", orașe înfrățite ale celor două țări. în sunetele fanfarei, pionieri oferă oaspeților buchete de flori și cravate roșii. Din mulțime se scandează „Ve­cina Drujba" (prietenie veșnică). Primul secretar al Comitetului oră­șenesc al P. C. Bulgar, Vasil Ta­­nov, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți calde u­­rări de bun venit, exprimă bucuria cetățenilor orașului pentru prilejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporu­lui român. Sîntem bucuroși — a spus el — că legăturile între Botevgrad și Ploiești — orașe înfrățite — între co­muna Pravat și comuna dumneavoas­tră natală Scornicești, pe care le în­treținem de mai mulți ani, contribuie la adîncirea prieteniei tradiționale în­tre popoarele­ noastre. Președintele sfatului popular oră­șenesc, Ivan Nikolaiovski a înmînat tovarășului Ceaușescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferită potrivit hotărîrii Comitetului orășe­nesc al Partidului Comunist Bulgar și a Sfatului popular orășenesc. „Așa cum aurul nu ruginește — a spus Dragi tovarăși. Aș dori, în primul rînd, să mulțu­mesc primului secretar al municipiu­lui Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locuitorilor acestui frumos oraș, pen­tru primirea călduroasă pe care ne-ați făcut-o, pentru cuvintele exprimate la adresa prieteniei dintre România și Bulgaria. Doresc, totodată, să vă a­­dresez un salut frățesc di­n partea de­legației noastre, a populației orașului Ploiești cu care sunteți înfrățiți, din partea locuitorilor comunei mele na­tale. Ne bucură mult faptul că vizita pe care o facem în Bulgaria și semnarea Tratatului de prietenie și colaborare între România și Bulgaria s-au trans­format intr-o adevărată sărbătoare a prieteniei dintre țările noastre. (A­­plauze). In discuțiile pe care le-am avut cu tovarășul Jivkov și cu ceilalți membri vorbitorul — tot astfel dorim ca prie­­tenia româno—bulgară să strălucească veșnic". Primit cu vii aplauze, cu ovariila mulțimii, a răspuns tovarășul Nicolae Ceaușescu, al delegației bulgare am convenit $ă acționăm continuu pentru întărirea prieteniei și colaborării între parti­dele și popoarele noastre, considerînd că aceasta corespunde atît voinței tu­turor locuitorilor țărilor noastre, in­tereselor făuririi noii orînduiri în Ro­mânia și Bulgaria, cît și cauzei socia­lismului și păcii în întreaga lum­e. (Aplauze). Cunoaștem că poporul bulgar e­ste în preajma Congresului al X-lea și știm, de asemenea, că orașul dum­neavoastră lucrează pentru a intîmpi­­na cu rezultate cît mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, în în­cheiere, să urez organizației de par­tid, tuturor oamenilor muncii din Bo­tevgrad succese tot mai mari în în­­tîmpinarea Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă do­resc multă fericire și multă sănătate. (Aplauze). (Continuare în pagina a IV-a) Cuvintul tovarășului nimm­mum Sîmbătă, 21 noiembrie, în jurul orei 8,30, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct, de la Sofia, ceremonia plecării delegației de partid și guverna­mentale a Republicii Socialiste România, condusă de to­varășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Noul magazin „Universal" din Sascut, deschis ieri, este una din cele mai moderne unități comerciale din me­­­­diul sătesc. Festivalul județean d­e folclor Aplauzele promovării spre finală Pe scenele caselor de cultură și cluburilor din județ, artiștii amatori participanți la Festivalul județean de folclor „Bacău 70“, s-au între­cut în a-și etala măiestria, în Mu­nicipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, orașele Comănești și Moinești, sute de persoane au asistat la specta­colele precedînd ultima fază de con­curs. Alături de interpreți binecu­noscuți, mișcarea artistică de ama­tori din municipiul de pe Trotuș a avut între reprezentanții săi la capi­tolul folclor, tineri soliști ca An­gela Babașa și alții, promovați pen­tru finala întrecerii. S-au remarcat, de asemenea, taraful și formația de dansuri care a prezentat un foarte frumos dans de pe Someș, iar din folclorul coregrafic local jocul „Tim­­­­șești“ (instructor Petre Teodoru). Peste 600 de spectatori au urmă­rit reprezentația, la nivel orășenesc, de la Comănești, în sala clubului „1 Mai“ își dăduseră întîlnire artiști a­­matori din Asău, Dărmănești și lo­calitatea gazdă. Cei mai buni s-au dovedit a fi dansatorii, formația de fluierași din Dărmănești, numeroși soliști între care Geta Zaharia, Ma­ria Asandei (Dărmănești), Ion Ol­­teanu, Elisabeta Olteanu, Margareta Ghicăreanu (Asău), Lică Cojoc și Toader Mihai (Comănești). In cadrul „Lunii preparatelor culinare“ O acțiune de prestigiu a TJ.P.L Bacău Din nou o notă bună pentru ali­menta publică din municipiul Ba­cău. I-am ținut la curent pe cititorii noștri cu noutățile privind diversi­ficarea rețelei de unități specifice, în cadrul „Lunii preparatelor culi­nare“ conducerea T.A.P. Bacău ne informează că, pe lîngă expoziția tradițională, organizată și realizată mult mai bine în acest an, pentru a se acționa în privința lărgirii gamei de sortimente oferite de bucătăriile restaurantelor noastre, se organi­zează un ciclu de seri naționale cu mîncăruri specifice României, Ceho­slovaciei, Bulgariei, Ungariei, Aus­triei, R. D. Germane, Angliei și R. F. a Germaniei. Această acțiune de prestigiu este urmarea Concursului internațional al tinerilor bucătari care a avut loc luna trecută la București. De la directorul T.A.P.L., tovară­șul Emilian Rusu, și de la tovarășul Ion Lulea, directorul comercial al a­­celuiași Trust, aflăm că cina cu spe­cific național românesc care se des­fășoară astă-seară și mîine seară, cuprinde în meniu aperitive reci „București", ciorbă de pui transil­văneană, morun „Delta Dunării", friptură de viței „Mamaia" cu sa­lată verde, înghețată „Darclée și cafea. Spicuim și din meniurile ur­mătoarelor seri : cea cehoslovacă include aperitive, praz cu șuncă, cotlet de porc umplut cu legume, gogoși umplute cu înghețată ; seara bulgară ne oferă bușeuri „Olimpia" și „Festival", morun morăresc, pur­cel de lapte a la „Vidin" cu salată buchet, brînză bulgărească, specia­litate Pamporovo și cafea­­­cria na­țională a reprezentanților Austriei prezintă consumatorilor medalionul „Papageno", șalău­ „Don Giovani", friptură din vechea Vienă cu car­tofi para și legume „Măiestria gră­dinăriței", ca și piersici „Walmeis­­ter" ; în cadrul cinei reprezentanți­lor R.D.G. putem consuma gustări de coctail „Elbestrand", fileu de șa­lău înăbușit, cu orez amestecat cu ficat, friptură de mușchi înconjurat de „Magdeburger­ Allerlei", bulgări de migdale și cartofi cu mărar, cre­mă de fructe sălbatice „Alterland" ; cina cu specific național englez ne oferă supă cu cremă de conopidă, somn rece scoțian, budincă de car­ne, rinichi, ciuperci și scoici, mu­­guri de conopidă cu unt, cartofi cu mentă și în final gelatină de Ru­barba. Pe data de 29 noiembrie va avea loc ultima seară din acest ci­clu, care va cuprinde cina națională a reprezentanților R. F. a Germaniei. Iată și meniul : pateuri „Gurman­de", fileu de șalău în sos de vin cu roșii, castraveți și orez, friptură renană cu mere, varză roșie și gă­­luște de cartofi, budincă „Frank­furter" cu sos episcopal. Aceste seri sînt organizate la res­taurantul „Bistrița" din Bacău. •a­ O cină cu­ specific național româ­nesc se organizează mîine seară și la restaurantul „Decebal" din Ba­cău. „Societatea sinucigașă“ (V) GLOB-GLOB Poluarea costă, depoluarea costă mai mult Problema poluării în ansamblul său devine tot mai greu de rezol­vat. Diferiții agenți ai poluării e­­xista și trebuie să existe, într-o măsură tot mai mare, proporțională cu dezvoltarea industrială. Primej­diile poluării sunt universal recu­noscute, dar se face prea puțin pentru înlăturarea lor. în acest domeniu, omenirea pare a fi intrat într-un cerc vicios. Pe de o parte, poluarea costă mult, prin pierderile pe care le provoacă. S-a calculat că în S.U.A., de exemplu, pe lîngă nota de plată pentru cu­rentul electric, fiecare familie plă­tește, invizibil, cîte 60 dolari pe an pentru acea poluare a aerului care rezultă de pe urma producției de curent electric, iar pentru polua­rea aerului în ansamblul său, pier­derile revin, în S.U.A., la circa 200 dolari de persoană pe an... Pe de altă parte, măsurile ce s-ar putea lua pentru purificarea aerului sau apei, sau neutralizarea agenți­lor poluanți, sunt legate de mari cheltuieli. S-a preconizat, de exem­plu, ca fiecare întreprindere indus­trială să suporte cheltuielile nece­sare pentru a menține „puritatea" ei, urmînd să amortizeze aceste cheltuieli pe calea prețurilor de vînzare a produselor sale. Unele mari firme ar fi chiar dispuse să treacă pe această bază la măsuri pentru evitarea poluării, pretinzînd, în mod logic, garanția că firmele concurente indigene sau străine vor lua măsuri similare și vor încărca, la rîndul lor, prețul propriilor pro-AL. A. (Continuare în pagina a II-a)

Next