Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 26, nr. 5566-5590)
1971-01-13 / nr. 5574
Pag. 2 STEAGUL ROȘU «Arcuri 13 Ianuarie 1971 * " """ ------------ ■ [UNK] ' ■ [UNK] ---------- ----- ... . 0 ................. ............... ....... '...................... - ----- VALENȚE NOI IN ACTIVITATEA CULTURAL -ARTISTICĂ . Tot mai numeroase, mai bogate, manifestările dedicate semicentenarului partidului concentrează în vibrația lor unanimă aportul sporit la locul de muncă, dar și bucuria împlinirii exprimată prin mijloace cultural-artistice. Au apărut inițiative, se conturează viitoarele succese. In acest context al preocupărilor pentru realizări deosebite a apărut și se desfășoară la Bacău concursul pentru cea mai interesantă activitate politică și cultural-educativă, organizat de Consiliul municipal al sindicatelor. Primele rezultate sunt bune. Forța stimulatoarie a noii competiții s-a observat. A fost impulsionată activitatea culturală din întreprinderi, au crescut numeric și calitativ spectacolele de pe scena Casei de cultură. Este, de fapt, și constatarea care ne-a prilejuit discuția cu tovarășul Constantin Ghica, membru în Biroul executiv al Consiliului municipal Bacău al sindicatelor. — Care ar fi nota specifică a acestui concurs municipal ? — Față de celelalte întrețăceri cultural-artistice, care se vor desfășura anul acesta, concursul nostru urmărește, în primul rând, îmbunătățirea activității cultural-educative în sprijinul producției, realizarea unor manifestări bogate, de înaltă ținută despre istoricele lupte ale P.C.R., popularizarea succeselor poporului nostru în anii socialismului. Nu înseamnă că cele două faze consumate deja nu ne-au adus și satisfacția înviorării activității artistice de amatori in majoritatea întreprinderilor din municipiu. Numai la prima întîlnire s-au prezentat peste 40 de formații artistice cu mai bine de 600 de interpreți. — Dacă am înțeles bine cum stau lucrurile, înseamnă că aveți sarcina, deloc ușoară, de a urmări îndeaproape ceea ce se organizează la cluburi și săli culturale. " O brigadă a Consiliului municipal al sindicatelor s-a deplasat pe teren îndrumînd comitetele sindicatelor, ajutîndu-le în alcătuirea planurilor de muncă. Incepînd din luna februarie, aceeași brigadă va controla dacă au fost duse la îndeplinire sarcinile de intensificare a muncii politice și cultural-educative de masă. Ea va acorda și punctajul cuvenit. — în cinstea aniversării P.C.R., cu ce sînt prezente, bunăoară, clubul „Lelea", sau comitetele sindicatelor C.F.R., „Proletarul", „Partizanul" ș. a. ? — Manifestări foarte diverse vor reține atenția publicului, de la expoziții de carte politică și pină la cicluri de expuneri urmate de filme ori programe artistice. Aș aminti conferințele de la „Letea" evocînd momente din trecutul de luptă al partidului și poporului nostru, serile de poezie și montajele literar-muzicale de la aceeași fabrică, medalioanele din ciclul „Eroi ai mișcării comuniste și muncitorești din România" Și recitalul „Tu te-ai născut din setea de dreptate", organizate de comitetul sindicatului C.F.R. Bacău. — Un sprijin concret și eficient bănuim că acordă Consiliul municipal al sindicatelor în privința calității manifestărilor vizînd creșterea conștiinței socialiste a oamenilor muncii, contribuția fiecărui salariat la îndeplinirea sarcinilor de plan. Dispunem de o Casă de cultură... — Un ecou deosebit a găsit acțiunea „Imperativ 70", începută anul trecut la Casa de cultură. Ea a apărut în ideea contribuirii la acțiunea de reducere a consumului de materii prime și materiale în întreprinderile municipiului Bacău, care constituie una din sarcinile importante trasate de Congresul al X-lea al F.C.R. Expozițiile, discuțiile la masa rotundă organizate pe întreprinderi, s-au dovedit a fi foarte utile. Conducerile de întreprinderi și salariații de la fabricile „Partizanul", „Proletarul", și „Bacăul". Trustul de construcții au elaborat împreună cu prilejul discuțiilor organizate, găsind căi eficiente de sporire a volumului economiilor. In felul lor, fiecare dintre aceste manifestări „Imperativ 70" a fost un model pentru comitetele sindicatelor. — Vorbeau de o latură artistică a concursului. Intre atilea alte concursuri și festivaluri cultural-artistice cum ați conceput-o pe aceasta ? — Ca pe un mijloc de a întimpina toate celelalte întreceri artistice periodice (județene sau pe întreaga țară). Și, se pare că am realizat ceea ce doream, din moment ce, la ultima ediție a Festivalului județean de folclor, municipiul Bacău a cucerit 6 premii, iar la Festivalul județean de muzică ușoară 9 premii. In prezent, sunt active peste 20 de brigăzi artistice, 8 colective dramatice, 10 formații de muzică ușoară, s-au constituit noi formații de dansuri (numai la casa de cultură repetă încă trei, cu peste 50 dansatori începători) și s-au reorganizat unele formații corale. Dispunînd de asemenea forte, concursul poate oferi, in finală, o reprezentație deosebită. — Vom organiza chiar o săptămînă băcăuană la casa de cultură, își vor da concursul cei mai buni artiști amatori, unii dintre aceștia urmînd să apară și în spectacolul festiv dedicat semicentenarului partidului. Măndica MARDARE IUII 1 ................................. PE ECRANE „Pomul de Crăciun“ • William Holden și André Raimbourg-Bourvil intr-un film al regizorului Terence Young # Cinematograful „Muncitorul" din Bacău. Binecunoscutul regizor Terence Young reia în „Pomul de Crăciun" ideea pericolului atomic. Spunem zeița, pentru că și Michael Cacoyanis a tratat-o în „Ziua în care vin peștii". Ideea izvorăște dintr-un eveniment care a alarmat opinia publică mondială cu cîțiva ani în urmă : pierderea unei încărcături atomicei pe coasta spaniolă, la Palomares. Cacoyanis trata tema sub forma divertismentului, în vreme ce Young ne comunică aceeași temă gravă într-o acțiune dramatică. Ambele spectacole constituie însă o pledoarie împotrva pericolelor care amenință omenirea folosirea atomului in scopuri militare. încărcătura ucigătoare iradiază, în filmiul lui Young, un copil. Băiețașul se îmbolnăvește de leucemie. Cei din jurul său, știindu-i bolnav incurabil, se silesc să-i dea iluzia vieții. Filmul este „contaminat" pe alocuri de accente melodramatice. Ele țin numai de scenariul și regia lui Terence Young și nu de ireproșabilul joc al actorilor. William Holden (tatăll) și copilul Brook Fuller își înzestrează personajele cu o bogăție de nuanțe, cu sensibilitate și emoție. Dar mai apare în acest film un mare actor : regretatul Bourvil. El domină ecranul, inimitabil, salvînd multe momente periclitate de melodramatic. Din gesturi și priviri străbătute de fluxul unei profunde comunicări sufletești, se încheagă un poem al prieteniei și al speranței! Bourvil, lovit și el de o boală necruțătoare, care mai tîrziu cu cîteva luni îl va dobori, își trăia marea sa dramă, înțelegînd perfect rolul micului său partener, transmițînd acestuia cite ceva, din pătimașa sa dragoste de viață, din marile sale speranțe. „Pomul de Crăciun" ne oferă satisfacția de a reîntîlni bunătatea și sensibilitatea atît de profunde și de nefabricate, a unei mari personalități a ecranului : André Raimbourg—Bourvil, M. ROZEANU O MUNICIPIUL BACAU Muncitorul : „Pomul de Crăciun" (orele : 10.20 ; 15 ; 17,10 ; 19,20 ; 21,30). Tel. 12028. Flamura roșie : „Circ fără frontieră" (orele :16 , 18 . 20). Tel. 11950 — casa se deschide la ora 14.30. Progresul : „King-Kong evadează" (orele : 10,30 ; 14,30 ; 16.30 ; 18,30 120,30). Tel. 11377. Tineretului : „Unghiul de cădere" — seriile I—II (orele : 10,30 ; 15,30 ; 18 , 20,30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August : „Z". Oituz : „Sechestru de persoană". TG. OCNA Oituz : „Tăcerea bărbaților". MOINEȘTI 23 August : „Măsura riscului“. DARMANEȘTI Rafinăria s „La război ca la război*. „Ateneul cultural" la Colonești După Glăvănești, Coloneștiul este a doua localitate care, in sezonul de iarnă, devine gazda unei manifestări culturale interesante, adresată intelectualității din mediul rural. Duminica trecută, cadrele didactice, medicii și inginerii din comunele Colonești și Izvoru Berheciului au audiat, mai iuii, un concert de muzică de cameră, compus din „Mica serenadă“ de Mozart și un „cvartet pentru suflători" de Kosenko, din interpretarea unei formații a Filarmonicii băcăuane, după care au parcurs, împreună cu actorul MIRCEA BELU, de la Teatrul „Bacovia“ monologul lui Ștefan cel Mare din poemul „Dumbrava Roșie“, de Vasile Alecsandri. De o frumoasă apreciere s-au bucurat, apoi, poeziile lui CONSTANTIN DONEA, citite in cadrul „profilului de poet“, precum și conferința prof. ERNEST GAVRILOVICI — „Lucian Blaga —■ profil de coloană infinită". „Călători“ prin Egiptul antic Puține călătorii imaginare atît de fascinante ca aceea pe care a propus-o, deunăzi, băcăuanilor dr. docent Aurelian Popescu—Gorj, oaspete al muzeului nostru de științele naturii. Preocupat și de alte probleme decât cele legate strict de specialitatea sa, dr. docent Aurelian Popescu—Gorj a cîștigat atenția publicului cu o deosebit de interesantă expunere despre „MUMIILE EGIPTENE ȘI TEZAURUL TUTANKAMON“. Cincizeci și una de imagini diapozitiv și un film color realizat sub egida UNESCO au înlesnit celor ce ocupaseră toate locurile marii săli a Casei de cultură „popasuri" în fața inestimabilelor comori de artă păstrate la Muzeul de Antichități din Cairo, ori pe șantierele de salvare a grandiosului templu de la Abu Simbel (construcția barajului de la Asuan impunînd aceasta). PRELUDIU în aprilie, Filarmonica băcăuană va sărbători 15 ani de activitate. Până atunci, manifestări deosebite subliniază apropierea evenimentului, atrag atenția publicului, pregătindu-l treptat pentru festivitățile ce vor avea loc. Și nu încape îndoială, este un prilej de mindrne pentru fiecare băcăuan că într-un domeniu artistic atît de delicat cum e acela al muzicii simfonice, orașul lui Bacovia a reușit să-și arate consecvența. Emisiunea radio de sîmbătă, 9 ianuarie, intitulată „Viața muzicală a Bacăului" și redînd fragmente din „Festivalul Beethoven" dirijat de Ovidiu Bălan a fost, poate, elementul anticipativ cel mai elocvent pentru bucuria plenitudinii pe care o vom încerca. Ea ne-a apărut și mai vie pe fundalul părții a doua a stagiunii muzicale, bogată, înscriind câteva manifestări deosebite. Din programul întocmit de conducerea instituției desprindem J Festival Mozart (5 februarie a. c. la Bacău, 6 februarie a. c. in Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej), Concert de concerte — Brahms, Dvorak, Beethoven — (12 februarie a. c.), cîteva prime audiții și prezența la pupitru a unor personalități artistice ca Emanuel Elenescu, Mircea Cristescu, Paul Popescu, Anton de Beer (Olanda), Abid Kusturica (R.S.F. Iugoslavia). Partiturile solistice vor fi susținute de Liana Șerbescu, Mihai Constantinescu, Ion Stoian, Virgil Frîncu, Sofia Cosma, Valentin Arcu, Maria Cardaș, Ștefan Ruha. O săptămână a muzicii băcăuane, cuprinzînd concerte de cameră, un concert coral a capella, un concert vocal simfonic cu Missa în Do de Beethoven, va marca aniversarea Filarmonicii băcăuane. M. M. Precedentele ediții ale Festivalului de teatru „I. L. Caragiale" au adus pe scena întrecerilor din faza județeană, ori interjudețeană și pe interpreții din orașul Moinești. Actuala bienală, a cărei primă întîlnire la nivel județean are loc simbătă și duminică in Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, găsește pe artiștii amatori moineșteni în plină activitate. La sediul clubului „23 August" și in localități din apropiere s-au jucat, până acum, cinci spectacole cu piesa lui Victor Ion Popa „Tache, Ianche și Kadîr", în fotografie : O scenă din spectacol, în care apar Tudor Ciocănel (Ionel), Alexandru Petecuță (Ilie), Ionel Preda (Ianche) și Ion Cazimir (Kadîr). Regia aparține lui Ionel Preda. EXPOZIȚII I MUZEUL MUNICIPIUL BACAU Galeriile de artă MUNICIPIUL BACAU — Expoziția anuală a cenaclului „Nicu Enea“. Muzeul de știinte naturale, strada Karl Punctul muzeal „Nicu Enea" Marx nr. 2. — Colecția de pictură Nicu Enea (str. Muzeul de artă, Calea Murășești nr. Nufărului nr. 31) deschisă Intre orele 20, Secția permanentă de artă modernă 10—18. Luni închisă și contemporană. Comuna Racova Muzeul de Istorie, strada Karl Marx - Expoziția memorială Ion Borcea, nr. 13. Expoziție permanentă. H SAPTAMINA NOTES Y B Din chiar prima săptămîna sportivă (completă) a anului 1971a Pelé se lansează în declarații : va mai juca în naționala Braziliei pină in anul 1972, iar la clubul F. C. Santos pină în 1974. Retrageri „spectaculoase“ a mai anunțat și în anii anteriori . Echipele de fotbal din diviziile A și B au început antrenamentele ■ Schimbări de antrenori la Progresul și C.F.R. Timișoara b Nicușor trece ca „secund" la Dinamo, idem Constantin la Steaua b Oțelul Galați devine club orășenesc, ia numele de F. C. Galați și... un nou antrenor ■ Ziarul „Sportul“ organizează masă rotundă cu arbitrii de fotbal care-și „scuză“ greșelile și promit că „n-or mai fi părtinitori cu gazdeje“... B Meciul atletic S.U.A.— Europa nu va mai avea loc, fiind înlocuit. In acest an, cu întâlnirea S.U.A.—Africă , Organizatorii europeni mai speră (încă) să obțină disputarea partidei tradiționale cu atleții americani . S-a anunțat un nou sistem de desfășurare a turneului final al campionatului mondial de fotbal și punerea în „circuit" a unei noi cupe : „Cupa mondială F.I.F.A." B Obișnuitele speculații din boxul profesionist : meciul Frazier—Clay nu este recunoscut ca fiind oficial, de către Organizația mondială a boxului profesionist ; s-a lansat „zvonul“ că Benvenuti nu va mai boxa pentru titlul mondial la categoria mijlocie ; o veste tristă , Sonny Liston a încetat din viață în condiții misterioase, probabil datorită drogurilor pe care le folosea... B Arsenal Londra s-a calificat in finala „Cupei ligii engleze“ la fotbal . Concurs , de biatlon R.D.G.—România, în care gazdele obțin victoria . După turneul echipei F. C. Argeș, in R.D.G., s-a redeschis conflictul Ozon—Dobrin, datorită indisciplinei fotbaliștilo 1 lui piteștean. Nici un antrenor de la F. C. Argeș n-a scăpat ele „duelul" cu Dobrin . 0 Florin Gheorghiu a plecat, pentru un turneu de șah, în Australia. F.R.S. n-a reușit să precizeze cind va juca însă Gheorghiu cu Ciocîltea pentru titlul de campion al României pe anul 1970 ! B S-a desfășurat campionatul european de bob două persoane : 32 echipaje din 9 țări. Reprezentanții noștri : act de prezență . La Poiana Brașov s-a deschis sezonul internațional de schi. Sporturile „albe“ reintră în drepturile lor depline... G. MOSARI Din activitatea comisiilor de femei Mîndria colectivului In ultimul an al cincinalului Încheiat, colectivele unităților de pe platforma industrială Borzești au produs peste prevederile planului inițial, printre altele, 1.470 tone sodă caustică, 1.200 tone cauciuc sintetic, 11.940 tone fracții aromate (benzen, toluen, xilen), 2.000 tone benzină, 1.563 tone motorină, 14.807 tone gaze de rafinărie. Realizări remarcabile la care, așa cum se sublinia cu prilejul unei analize făcute in Biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor Gheorghe Gheorghiu-Dej, comisiile de femei și-au adus o contribuție importantă. In Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej de mult sunt cunoscute numele unor femei fruntașe și evidențiate în producție. Numărul lor se ridică la peste 500. Circa 800 învață pentru ridicarea calificării profesionale , cam 200 fac parte din echipele artistice de amatori. Alexandrina Bursuc, de pildă, este inginer tehnolog la secția P.C.V. din cadrul Grupului industrial. Prin întreaga-i activitate ea a contribuit cu toate forțele la buna funcționare a secției. Așa se explică faptul că în anul 1970, aici, s-au produs peste plan 1.140 tone P.C.V. Tot aici s-au economisit, la prețul de cost, peste 15 milioane lei. Silvia Lupașcu și Ecaterina Dubracă sunt muncitoare preparatoare la atelierul ambalaje metalice. Ele reușesc să execute lucrări de bună calitate și la un preț de cgs.ț.ș.<ju.Ș. ȘaHufflitp P„#%Ci3T*r1men Georgescu, Elena Drăgușin și Elena Chițu, sunt printre cele mai bune cercetătoare din cadrul serviciului. Cu ele — și nu numai cu ele— se mîndrește, pe drept cuvint Ana Tolomei, președinta comisiei de femei pe grup. Ele — și nu numai ele — își consacră mult din timpul lor liber în sprijinul unor acțiuni inițiate cu femeile : „Momente din istoria Partidului Comunist Român", „Sarcinile familiei pentru educarea și supravegherea copiilor", „Anotimpurile și frumusețea lor", „Ce trebuie să știe mamele școlarilor de 6 ani", „Respectarea legislației cu privire la femeile mame". Și astfel, în procesul de producție sau în afara lui, marea majoritate a femeilor de pe platforma borzeșteană desfășoară o muncă susținută, plină de pasiune, constituind mîndria colectivului din care fac parte. IflîJ Ziarul Steagul roșu primește anunțuri pentru mmPiMMM Anunțurile se primesc zilnic între orele 8—13 la administrația ziarului „Steagul roșu" Bacău, strada Eliberării nr. 63. Se acceptă și anunțuri expediate prin poștă, cu condiția achitării lor anticipate prin mandat poștal. Taxele pentru fiecare cuvint cuprins în anunț se percep astfel: Pierderi 1,00 lei Secții, meditații 2,00 lei Oferte de serviciu 2,00 lei Cereri de serviciu 1,50 lei Schimb de locuință 2,50 lei închirieri 2,00 lei Vinzări—cumpărări 3,00 lei Anunțuri de familie 2,00 lei Diverse 3,00 lei majorări de tarif — urgențe — 50 la sută — anunțuri in chenar — 50 la sută — literă distinctă — 25 la sută — răspunsuri la redacție — 20 la sută -------------------------------------------- SEMNE PARTICULARE Un șpriț în plus Constantin Popoiu își făcea obișnuitul rond de paznic prin fața depozitului de petrol din Moinești. Privirile îi alunecau însă mereu spre autocamionul ce staționa vis-a-vis, lângă depozitul de legume și fructe. Era atent la orice mișcare. Și asta nu pentru că intra în atribuțiile lui de serviciu, ci pentru că sticlele cu „oionel" din mașină îi făceau cu ochiul. A primit momentul cînd șoferul a plecat din cabină și, fără să stea mult pe ginduri, a smuls dintr-o ladă două sticle cu vin. In definitiv, gîndea el, paza autocamionului nu intră în raza lui de activitate. Și-apoi, ce se cunoaște o găleată dintr-o fîntină ? A dosit frumușel cele două sticle și și-a continuat rondul. Văzînd că șoferul întîrzie, paznicului i-a venit din nou poftă de vin. A urcat iarăși în mașină și, ca să-și dovedească lăcomia, de astă-dată a pus mina pe trei sticle. „Un șpriț în plus nu strică" și-a zis Popoiu. Dar nu apucă să zică hop că în momentul cînd a sărit din autocamion s-a trezit față în față cu paznicul depozitului de legume și fructe și... un milițian. Ce a urmat este lesne de înțeles. De unde se vede încă odată că „Lăcomia pierde omenia“... Uitucii Mai uită omul, că și uitarea este scrisă în legile omenești, dar în halul în care știu să uite cei de la Întreprinderea de construcții nr. 1 din Bacău, mai rar. Chiar dacă li se aduce aminte despre un lucru, uită din nou. Cu cîteva luni de zile în urma, bunăoară, au găurit pereții apartamentelor de la blocurile din Parcul Libertății, au brăzdat în lung și în lat spațiile verzi din această zonă pentru a modifica, chipurile, unele instalații mai vechi. Lucrarea a fost încheiată de mult, dar urmele lăsate de constructori continuă să se vadă și astăzi. La blocul nr. 14, de pildă, spărturile făcute în pereții apartamentelor de la parter nu au fost nici pină acum reparate. Nici șanțurile nu au fost astupate toate. Deși cetățenii au sesizat în repetate rînduri, iar ziarul nostru a mai criticat odată această neglijență, nimeni nu se sinchisește. Au uitat din nou cu toții. Uita-i-ar relele (și casierul care le dă salariile)! Ga un codru „Crești pădure și te-ndeală"... e cîntecul preferat a lui Ion Rău » din Colonești. Știa omul de ce-1 fredonează într-una , pentru ca urmele lăsate de el prin sustragerea arborilor să se șteargă cit mai repede. Prinsese omul gustul pădurii. Nu-1 vedea nimeni, nu-1 auzea nimeni. Pleca seara cu toporul sub haină și se întorcea pe întuneric cu lemnele de care avea nevoie. Cînd a văzut că nu dovedește cu toporul, iar ecoul amenința să-l dea de gol, a luat fierăstrăul. Dar s-a înșelat, pentru că noua unealtă „cînta" mai abitir. Și acest cîntec a fost auzit, în cele din urmă, de pădurar. După trei-patru drumuri făcute în plin, Ion Rău s-a întors din codru cu mina goală și cu... o condamnare pentru furt din avutul obștesc. O palmă „scumpă“ îl cunoașteți pe Costică Matache din Bacău ? Are omul o palmă de să te ferească sfîntul să ai de-a face cu ea. Fosta lui soție poate s-o spună oricui, pentru că, în una din seri, Costică i-a venit în casă să discute, chipurile, despre soarta celor doi copii. Și, din vorbă in vorbă, spiritele s-au aprins. Femeia se lăsa greu convinsă. Ca s-o lămurească, fostul ei soț a recurs la „argumente" mai tari. Nu știm dacă a convins-o sau nu, cert este însă că, după plecarea lui, femeia a fost nevoită să urmeze tratament medical timp de o săptămână. Asta pentru ca să-și vindece urmele lăsate de palma lui Matache. Nu-i vorbă că l-a costat și pe el , a fost amendat cu suma de 2.000 lei. După cum se vede, o palmă destul de „scumpă". O Rubrică redactată de Const. BARBU V_________________________ ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]Bi' TEMELII ALE TRADIȚIEI ARTISTICE (Urmare din pagina f) nală, Unirea — și-au găsit in creația acestor pictori expresii dintre cele mai convingătoare. Tablouri alegorice, vizionare, de înaltă ținută estetică, — „România rupîndu-și cătușele pe Cîmpia Libertății" și „România revoluționară" pictate de Rosenthal în 1848 și 1850 sau „Renașterea României" de Gh. Tattarescu (terminat în 1850 la Roma, unde a atras interesul opiniei publice italiene asupra problemelor grave ce confruntau țara noastră în acea perioadă) — reproduse litografic atunci în mii de exemplare, au inaugurat propaganda unionistă prin intermediul artei, continuată cu strălucire mai ales de Th. Aman („Votul din 24 ianuarie 1859", „Unirea Principatelor", „Hora Unirii la Craiova“), neîntrecutul pictor al istoriei luptelor poporului nostru („Izgonirea turcilor la Călugăreni", „Tudor Vladimirescu" etc.). „Artistul ca și literatul — nota conducătorul școlii de belle-arte din București — trebuie să aparțină timpului său, numai cu această condiție operele lui se vor transmite posterității. El trebuie să aparțină țării sale, numai astfel va aparține umanității". Freamătul bucuriei populare generate de înfăptuirea Unirii a înaripat și imaginația aceluia care avea sa devină — după expresia lui Vlahuță — „un rapsod al pămintului și neamului românesc" — N. Grigorescu. Participînd la războiul pentru independență din 1877 cu misiunea de „reporter de război", Grigorescu realizează neuitatele „instantanee" plastice ale vitejiei ostașilor noștri. „Cum s-aruncau înaintea morții! Acolo s-a dovedit ce popor avem noi" — mărturisea autorul „Atacului de la Smîrdan" — veritabilă epopee a eroismului luptătorilor anonimi, în opoziție cu linia oficială academistă desuetă, prizonieră a unei estetici manieriste, aservită gustului claselor posedante, artiștii români cei mai de seamă — Grigorescu, Andreescu, Luchian — au fost adepții realismului, dezvăluind contemporanilor umanitatea profundă a lumii celor de jos. „Expoziția artiștilor independenți", retrași în semn de protest de la salonul oficial, organizată în 1896 din inițiativa lui Luchian, este prima reacție energică — urmată de numeroase altele similare — împotriva artei aflate „cu spatele la realitate". Epilogul tragic al marii răscoale țărănești din 1907 a revoltat pe toți intelectualii devotați maselor obidite. Alături de incisivele pamflete antimonarhice semnate de N. D. Cocea, cunoscutele pînze ale lui Băncilă („Țăran înainte de 1907", „in iureșul răscoalei", „Execuția" ș. a.), grafica lui Ary Milino („Ultima defilare, averex, muritorii de foamete salută"). I. Iser, („10 mai purpură și sînge") ș. a. sunt cele mai curajoase documente demascatoare și acuzatoare la adresa regimului represiv instituit de coaliția burghezo-moșierească. Ultimele decenii ale secolului trecut au marcat afirmarea pe scena istoriei românești a proletariatului. însoțind îndeaproape procesul de maturizare ideologică și organizatorică a noii clase, opera artiștilor celor mai înaintați a parcurs întreaga gamă de atitudini sociale: de la simpla compasiune din considerente umanitare arătată celor asupriți (Tonitza — ciclul grafic „Din viața celor umili" sau N. Cristea — „Marșul foamei"), pină la chemarea hotărîtă la luptă, pentru lichidarea înstrăinării muncii și a omului (A. Jiquidi — „Internaționala", A. Dragoș — „Din fumul uzinelor, din aburii muncii, se înalță pumnii dictaturii proletare". In avangarda artei militante se situează, în această perioadă, grafica, îndeosebi cea publicistică — genul cel mai apt să înregistreze și să popularizeze cu promptitudine, pregnant, faptele sociale cele mai semnificative. La început, publicațiile muncitorești, socialiste, ori de orientare progresistă, apoi, după crearea Partidului Comunist Român în 1921, ziarele și revistele editate sau îndrumate de partid au făcut loc în paginile lor atît desenului de observație socială și satiric, cit și caricaturii politice sau de moravuri. Sub influența directă a partidului, mișcarea grafică românească interbelică, alăturindu-se marelui flux al artei militante europene (reprezentată de Masereel, Käthe Kollwitz ș. a.) a servit ferm luptei împotriva reacțiunii recrudescente, pentru sfărâmarea orînduirii burgheze perimate. Cu o receptivitate impresionantă, de adevărat seismograf social, grafica noastră a demascat reprimarea sîngeroasă a acțiunilor revendicative ale maselor muncitoare (Tonitza — „13 Decembrie 1918", I. Ross — „După măcelul de la Lupeni", Gheza Vida — „Sirena — 1933", L. Alex — „Execuția" ș. a. m. d), asaltul fascismului și asasinatele comise de legionari (A. Jiquidi — „Ororile fascismului", „Pe aici au trecut legionarii"), prigonirea comuniștilor (Tonitza — „Bolșevicul a fost achitat", Gy. Szabó Bela — „Deținuții), înfeudarea țării de către capitalul apusean înlesnită de dinastia prusacă, mascarada alegerilor burgheze, demagogia politicienească etc. După această succintă, dar necesară întoarcere în timp, care a avut ca țel relevarea continuității elanului patriotic al artei noastre tradiționale (căci contemporaneitatea construiește pe temeliile cele mai trainice ale tradiției!), cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu rostite la ultima conferință pe țară a artiștilor plastici capătă un relief deosebit: „nu au rezistat în fața timpului — supremul judecător al oricărei activități umane — lucrările artiștilor care au ignorat realitatea sau nu au înțeles-o, care s-au închis în turnul de fildeș, care și-au propus să creeze numai pentru , o mină de aleși". Străvechiul „Gînditor de la Hamangia", albastrul unic și inimitabil al frescelor de la Voroneț, sau nu mai puțin celebra „Coloană a infinitului" a lui C. Brâncuși (replică, peste veacuri la Columna traiană) sînt deopotrivă mărturii elocvente ale originalității artei unui popor, pină mai ieri atît de greu încercat de istorie, și cristalizări ale permanentei năzuințe a acestuia spre lumina propășirii sociale. f T V r A