Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 26, nr. 5566-5590)

1971-01-13 / nr. 5574

Pag. 2 STEAGUL ROȘU «Arcuri 13 Ianuarie 1971 * " """ ------------ ■ [UNK] ' ■ [UNK]­­ ---------- ----- ... . 0 ................. ............... ....... '­­...................... - -----­ VALENȚE NOI IN ACTIVITA­TEA CUL­TUR­AL -ARTISTICĂ . Tot mai numeroase, mai bogate, manifestările dedicate semicentenarului partidului concentrează în vibrația lor unanimă aportul sporit la locul de muncă, dar și bucuria împlinirii exprimată prin mijloace cultural-artistice. Au apărut inițiative, se conturează viitoarele succese. In acest context al preocupări­lor pentru realizări deosebite a apărut și se desfășoară la Bacău concursul pentru cea mai interesantă activitate politică și cultural-educativă, organizat de Consiliul municipal al sindicatelor. Primele rezultate sunt bune. Forța stimulatoarie a noii competiții s-a observat. A fost impulsionată activitatea culturală din întreprinderi, au cres­cut numeric și calitativ spectacolele de pe scena Casei d­e cultură. Este, de fapt, și constatarea care ne-a prilejuit discuția cu tovarășul Constantin Ghica, membru în Bi­roul executiv al Consiliului municipal Bacău al sindi­catelor. — Care ar fi nota specifică a acestui concurs municipal ? — Față de celelalte întrețăceri cul­tural-artistice, care se vor desfă­șura anul acesta, concursul nostru urmărește, în primul rând, îmbunătă­țirea activității cultural-educative în sprijinul producției, realizarea u­­nor manifestări bogate, de înaltă ți­nută despre istoricele lupte ale P.C.R., popularizarea succeselor po­porului nostru în anii socialismu­lui. Nu înseamnă că cele două faze consumate deja nu ne-au adus și satisfacția înviorării activității ar­tistice de amatori in majoritatea în­treprinderilor din municipiu. Nu­mai la prima întîlnire s-au prezen­tat peste 40 de formații artistice cu mai bine de 600 de interpreți. — Dacă am înțeles bine cum stau lucrurile, înseamnă că a­­veți sarcina, deloc ușoară, de a urmări îndeaproape ceea ce se organizează la cluburi și săli culturale. " O brigadă a Consiliului muni­cipal al sindicatelor s-a deplasat pe teren îndrumînd comitetele sin­dicatelor, ajutîndu-le în alcătuirea planurilor de muncă. Incepînd din luna februarie, aceeași brigadă va controla dacă au fost duse la înde­plinire sarcinile de intensificare a muncii politice și cultural-educative de masă. Ea va acorda și punctajul cuvenit. — în cinstea aniversării P.C.R., cu ce sînt prezente, bu­năoară, clubul „Lelea", sau co­mitetele sindicatelor C.F.R., „Proletarul", „Partizanul" ș. a. ? — Manifestări foarte diverse vor reține atenția publicului, de la ex­poziții de carte politică și pină la cicluri de expuneri urmate de filme ori programe artistice. Aș aminti conferințele de la „Le­tea" evocînd momente din trecutul de luptă al partidului și poporului nostru, serile de poezie și montajele literar-muzi­­cale de la aceeași fabrică, medalioa­nele din ciclul „Eroi ai mișcării comuniste și muncitorești din Româ­nia" Și recitalul „Tu te-ai născut din setea de dreptate", organizate de comitetul sindicatului C.F.R. Ba­cău. — Un sprijin concret și efi­cient bănuim că acordă Consi­liul municipal al sindicatelor în privința calității manifestări­lor vizînd creșterea conștiin­ței socialiste a oamenilor mun­cii, contribuția fiecărui sala­riat la îndeplinirea sarcinilor de plan. Dispunem de o Casă de cultură... — Un ecou deosebit a găsit ac­țiunea „Imperativ 70", începută a­­nul trecut la Casa de cultură. Ea a apărut în ideea contribuirii la ac­țiunea de reducere a consumului de materii prime și materiale în între­­­prinderile municipiului Bacău, care constituie una din sarcinile impor­tante trasate de Congresul al X-lea al F.C.R. Expozițiile, discuțiile la masa rotundă organizate pe între­prinderi, s-au dovedit a fi foarte u­­t­ile. Conducerile de întreprinderi și salariații de la fabricile „Partiza­nul", „Proletarul", și „Bacăul". Trus­tul de construcții au elaborat îm­preună cu prilejul discuțiilor orga­nizate, găsind căi eficiente de spo­rire a volumului economiilor. In fe­lul lor, fiecare dintre aceste mani­festări „Imperativ 70" a fost un mo­del pentru comitetele sindicatelor. — Vorbeau­ de o latură ar­tistică a concursului. Intre a­­tilea alte concursuri și festi­valuri cultural-artistice cum ați conceput-o pe aceasta ? — Ca pe un mijloc de a întimpina toate celelalte întreceri artistice pe­riodice (județene sau pe întreaga țară). Și, se pare că am realizat ceea ce doream, din moment ce, la ulti­ma ediție a Festivalului județean de folclor, municipiul Bacău a cucerit 6 premii, iar la Festivalul județean de muzică ușoară 9 premii. In pre­zent, sunt active peste 20 de brigăzi artistice, 8 colective dramatice, 10 formații de muzică ușoară, s-au con­stituit noi formații de dansuri (nu­mai la casa de cultură repetă încă trei, cu peste 50 dansatori începă­tori) și s-au reorganizat unele for­mații corale.­­ Dispunînd de asemenea forte, concursul poate oferi, in finală, o reprezentație deose­bită. — Vom organiza chiar o săptă­­mînă băcăuană la casa de cultură, își vor da concursul cei mai buni artiști amatori, unii dintre aceștia urmînd să apară și în spectacolul festiv dedicat semicentenarului par­tidului. Măndica MARDARE IUII­ 1 ................................. PE ECRANE „Pomul de Crăciun“ • William Holden și André Raim­­bourg-Bourvil intr-un film al regi­zorului Terence Young # Cinema­tograful „Muncitorul" din Bacău. Binecunoscutul regizor Terence Y­oung reia în „Pomul de Crăciun" ideea pericolului atomic. Spunem ze­ița, pentru că și Michael Cacoya­­nis­ a tratat-o în „Ziua în care vin peștii". Ideea izvorăște dintr-un e­­veniment care a alarmat opinia pu­blică mondială cu cîțiva ani în ur­mă : pierderea unei încărcături ato­micei pe coasta spaniolă, la Palo­­mares. Cacoyanis trata tema sub forma divertismentului, în vreme ce Young ne com­unică aceeași temă gravă în­­tr-o acțiune dramatică. Ambele spec­tacole constituie însă o pledoarie împotrva pericolelor care amenință omenire­a­ folosirea atomului in scopuri­ militare. încărcătura ucigătoare iradiază, în filmiul lui Young, un copil. Băie­țașul se­ îmbolnăvește de leucemie. Cei din­ jurul său, știindu-i bolnav incurabil, se silesc să-i dea iluzia vieții. Filmul este „contaminat" pe alocuri­­ de accente melodramatice. Ele țin­ numai de scenariul și regia lui Terence Young și nu de irepro­șabilul joc al actorilor. William Hol­den (tatăll) și copilul Brook Fuller își înzestrează personajele cu o bo­găție de­­ nuanțe, cu sensibilitate și emoție. Dar mai apare în acest film un mare­­ actor : regretatul Bourvil. El domină ecranul, inimitabil, sal­­vînd multe momente periclitate de melodramatic. Din gesturi și priviri străbătute de fluxul unei profunde comunicări sufletești, se încheagă un poem al prieteniei și al speranței! Bourvil, lovit și el de o boală ne­cruțătoare, care mai tîrziu cu cîteva luni îl va dobori, își trăia marea sa dramă, înțelegînd perfect rolul mi­cului său partener, transmițînd a­­cestuia cite ceva, din pătimașa sa dragoste de viață, din marile sale speranțe. „Pomul de Crăciun" ne oferă sa­tisfacția de a reîntîlni bunătatea și sensibilitatea atît de profunde și de nefabricate, a unei mari persona­lități a ecranului : André Raim­­bou­rg—Bourvil, M. ROZEANU O MUNICIPIUL BACAU Muncitorul : „Pomul de Crăciun" (o­­rele : 10.20 ; 15 ; 17,10 ; 19,20 ; 21,30). Tel. 12028. Flamura roșie : „Circ fără frontieră" (orele :16 , 18 . 20). Tel. 11950 — casa se deschide la ora 14.30. Progresul : „King-Kong evadează" (o­­rele : 10,30 ; 14,30 ; 16.30 ; 18,30 120,30). Tel. 11377. Tineretului : „Unghiul de cădere" — seriile I—II (orele : 10,30 ; 15,30 ; 18 , 20,30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August : „Z". Oituz : „Sechestru de persoană". TG. OCNA Oituz : „Tăcerea bărbaților". MOINEȘTI 23 August : „Măsura riscului“. DARMANEȘTI Rafinăria s „La război ca la război*. „Ateneul cultural" la Colonești După Glăvănești, Coloneștiul este a doua localitate care, in se­zonul de iarnă, devine gazda unei manifestări culturale interesante, adresată intelectualității din me­diul rural. Duminica trecută, ca­drele didactice, medicii și inginerii din comunele Colonești și Izvoru Berheciului au audiat, mai i­uii, un concert de muzică de cameră, compus din „Mica serenadă“ de Mozart și un „cvartet pentru su­flători" de Kosenko, d­in interpre­tarea unei formații a Filarmonicii băcăuane, după care au parcurs, împreună cu actorul MIRCEA BELU, de la Teatrul „Bacovia“ monologul lui Ștefan cel Mare din poemul „Dumbrava Roșie“, de Vasile Alecsandri. De o frumoasă apreciere s-au bucurat, apoi, poe­ziile lui CONSTANTIN DONEA, citite in cadrul „profilului de poet“, precum și conferința prof. ER­NEST GAVRILOVICI — „Lucian Blaga —■ profil de coloană infi­nită". „Călători“ prin Egiptul antic Puține călătorii imaginare atît de fascinante ca aceea pe care a propus-o, deunăzi, băcăuanilor dr. docent Aurelian Popescu—Gorj, oaspete al muzeului nostru de științele naturii. Preocupat și de alte probleme decât cele legate strict de specialitatea sa, dr. do­cent Aurelian Popescu—Gorj a cîștigat atenția publicului cu o deosebit de interesantă expunere despre „MUMIILE EGIPTENE ȘI TEZAURUL TUTANKAMON“. Cincizeci și una de imagini diapo­zitiv și un film color realizat sub egida UNESCO au înlesnit celor ce ocupaseră toate locurile marii săli a Casei de cultură „popasuri" în fața inestimabilelor comori de artă păstrate la Muzeul de Antichități din Cairo, ori pe șantierele de sal­vare a grandiosului templu de la Abu Simbel (construcția barajului de la Asuan impunînd aceasta). PRELUDIU în aprilie, Filarmonica băcăuană va sărbători 15 ani de activitate. Până a­­tunci, manifestări deose­bite subliniază apropierea evenimentului, atrag a­­tenția publicului, pregă­­tindu-l treptat pentru fes­tivitățile ce vor avea loc. Și nu încape îndoială, este un prilej de min­­drne pentru fiecare bă­căuan că într-un domeniu artistic atît de delicat cum e acela al muzicii simfonice, orașul lui Ba­­covia a reușit să-și arate consecvența. Emisiunea radio de sîmbătă, 9 ia­nuarie, intitulată „Viața muzicală a Bacăului" și redînd fragmente din „Festivalul Beethoven" dirijat de Ovidiu Bălan a fost, poate, elementul anticipativ cel mai eloc­vent pentru bucuria ple­nitudinii pe care o vom încerca. Ea ne-a apărut și mai vie pe fundalul părții a doua a stagiunii muzicale, bogată, înscri­ind câ­teva manifestări deosebite. Din programul întocmit de conducerea instituției desprindem J Festival Mozart (5 fe­bruarie a. c. la Bacău, 6 februarie a. c. in Munici­piul Gheorghe Gheorghiu- Dej), Concert de con­certe — Brahms, Dvo­rak, Beethoven — (12 fe­bruarie a. c.), cîteva pri­me audiții și prezența la pupitru a unor personali­tăți artistice ca Emanuel Elenescu, Mircea Cristes­­cu, Paul Popescu, Anton de Beer (Olanda), Abid Kusturica (R.S.F. Iugo­slavia). Partiturile solis­tice vor fi susținute de Liana Șerbescu, Mihai Constantinescu, Ion Sto­­ian, Virgil Frîncu, Sofia Cosma, Valentin Arcu, Maria Cardaș, Ștefan Ruha. O săptămână a muzicii băcăuane, cuprinzînd con­certe de cameră, un con­cert coral a capella, un concert vocal simfonic cu Missa în Do de Beet­hoven, va marca aniver­sarea Filarmonicii bă­căuane. M. M. Precedentele ediții ale Festivalului de teatru „I. L. Cara­­giale" au adus pe scena întrecerilor din faza județeană, ori in­terjudețeană și pe interpreții din orașul Moinești. Actuala bie­nală, a cărei primă întîlnire la nivel județean are loc simbătă și duminică in Municipiu­l Gheorghe Gheorghiu-Dej, găsește pe artiștii amatori moineșteni în plină activitate. La sediul clu­bului „23 August" și in localități din apropiere s-au jucat, până acum, cinci spectacole cu piesa lui Victor Ion Popa „Tache, Ianche și Kadîr", în fotografie : O scenă din spectacol, în care apar Tudor Ciocănel (Ionel), Alexandru Petecuță (Ilie), Ionel Preda (Ianche) și Ion Cazimir (Kadîr). Regia aparține lui Io­nel Preda. EXPOZIȚII I MUZEUL MUNICIPIUL BACAU Galeriile de artă MUNICIPIUL BACAU — Expoziția anuală a cenaclului „Nicu Enea“. Muzeul de știinte naturale, strada Karl Punctul muzeal „Nicu Enea" Marx nr. 2. — Colecția de pictură Nicu Enea (str. Muzeul de artă, Calea Murășești nr. Nufărului nr. 31) deschisă Intre orele 20, Secția permanentă de artă modernă 10—18. Luni închisă și contemporană. Comuna Racova Muzeul de Istorie, strada Karl Marx - Expoziția memorială Ion Borcea, nr. 13. Expoziție permanentă. H SAPTAMINA NOTES Y B Din chiar prima săptămî­­na sportivă (completă) a a­­nului 1971a Pelé se lansează în declarații : va mai juca în naționala Braziliei pină in anul 1972, iar la clubul F. C. Santos pină în 1974. Retra­geri „spectaculoase“ a mai anunțat și în anii anteriori . Echipele de fotbal din di­viziile A și B au început antrenamentele ■ Schimbări de antrenori la Progresul și C.F.R. Timișoara b Nicușor trece ca „secund" la Dina­mo, idem Constantin la Steaua b Oțelul Galați de­vine club orășenesc, ia nu­mele de F. C. Galați și... un nou antrenor ■ Ziarul „Sportul“ organizează masă rotundă cu arbitrii de­­ fotbal care-și „scuză“ greșe­lile și promit că „n-or mai fi părtinitori cu gazdeje“... B Meciul atletic S.U.A.— Europa nu va mai avea loc, fiind înlocuit. In acest an, cu întâlnirea S.U.A.—Africă­ , Organizatorii europeni mai­­ speră (încă) să obțină dis­putarea partidei tradiționale cu atleții americani . S-a anunțat un nou sistem de desfășurare a turneului fi­nal al campionatului mon­dial de fotbal și punerea în „circuit" a unei noi cupe : „Cupa mondială F.I.F.A." B Obișnuitele speculații din boxul profesionist : meciul Frazier—Clay nu este recu­noscut ca fiind oficial, de către Organizația mondială a boxului profesionist ; s-a lansat „zvonul“ că Benve­­nuti nu va mai boxa pentru titlul mondial la categoria mijlocie ; o veste tristă , Sonny Liston a încetat din viață în condiții misterioa­se, probabil datorită drogu­rilor pe care le folosea... B Arsenal Londra s-a cali­ficat in finala „Cupei ligii engleze“ la fotbal . Concurs , de biatlon R.D.G.—Româ­­­­nia, în care gazdele obțin victoria . După turneul e­­chipei F. C. Argeș, in R.D.G., s-a redeschis con­­­­flictul Ozon—Dobrin, dato­rită indisciplinei fotbaliștilo 1 lui piteștean. Nici un an­trenor de la F. C. Argeș n-a scăpat ele „duelul" cu Do­­brin . 0 Florin Gheorghiu a plecat, pentru un turneu de șah, în Australia. F.R.S. n-a reușit să precizeze cind­ va juca însă Gheorghiu cu Cio­­cîltea pentru titlul de cam­pion al României pe anul 1970 ! B S-a desfășurat cam­pionatul european de bob două persoane : 32 echipaje din 9 țări. Reprezentanții noștri : act de prezență . La Poiana Brașov s-a deschis sezonul internațional de schi. Sporturile „albe“ re­intră în drepturile lor de­pline... G. MOSARI Din activitatea comisiilor de femei Mîndria colectivului In ultimul an al cincinalului Încheiat, colectivele unităților de pe platforma industrială Borzești au produs peste prevederile pla­nului inițial, printre altele, 1.470 tone sodă caustică, 1.200 tone cau­ciuc sintetic, 11.940 tone fracții aromate (benzen, toluen, xilen), 2.000 tone benzină, 1.563 tone motorină, 14.807 tone gaze de rafinărie. Rea­lizări remarcabile la care, așa cum se sublinia cu prilejul unei ana­lize făcute in Biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor Gheorghe Gheorghiu-Dej, comisiile de femei și-au adus o contribu­ție importantă. In Municipiul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej de mult sunt cunoscute nu­mele unor femei fruntașe și eviden­­­­țiate în producție. Numărul­ lor se ridică la peste 500. Circa 800 în­vață pentru ridicarea calificării pro­fesionale , cam 200 fac parte din e­­­­chipele artistice de amatori. Ale­xandrina Bursuc, de pildă, este in­giner tehnolog la secția P.C.V. din cadrul Grupului industrial. Prin în­treaga-i activitate ea a contribuit cu toate forțele la buna funcționare a secției. Așa se explică faptul că în anul 1970, aici, s-au produs peste plan 1.140 tone P.C.V. Tot aici s-au economisit, la prețul de cost, peste 15 milioane lei. Silvia Lupașcu și Ecaterina Dubracă sunt muncitoare preparatoare la atelierul ambalaje metalice. Ele reușesc să execute lu­crări de bună calitate și la un preț de cgs.ț­­.ș.<ju.Ș. ȘaHu­fflitp P„#%Ci3T*r1­men Georgescu, Elena Drăgușin și Elena Chițu, su­nt printre cele mai bune cercetătoare din cadrul ser­viciului. Cu ele — și nu numai cu­­ ele­­— se mîndrește, pe drept cuvint Ana Tolomei, președinta comisiei de femei pe grup. Ele — și nu numai ele —­ își consacră mult din timpul lor liber în sprijinul unor acțiuni inițiate cu femeile : „Momente din istoria Partidului Comunist Român", „Sarcinile familiei pentru educarea și supravegherea copiilor", „Ano­timpurile și frumusețea lor", „Ce trebuie să știe mamele școlarilor de 6 ani", „Respectarea legislației cu privire la femeile mame". Și astfel, în procesul de producție sau în afara lui, marea majoritate a femeilor de pe platforma borzeș­­teană desfășoară o muncă susținută, plină de pasiune, constituind mîn­dria colectivului din care fac parte. IflîJ Ziarul Steagul roșu primește anunțuri pentru mmPiMMM Anunțurile se primesc zilnic între orele 8—13 la administrația ziarului „Steagul roșu" Bacău, strada Eliberării nr. 63. Se acceptă și anunțuri expediate prin poștă, cu condiția achi­tării lor anticipate prin mandat poștal. Taxele pentru fiecare cuvint cuprins în anunț se percep astfel: Pierderi 1,00 lei Secții, meditații 2,00 lei Oferte de serviciu 2,00 lei Cereri de serviciu 1,50 lei Schimb de locuință 2,50 lei închirieri 2,00 lei Vinzări—cumpărări 3,00 lei Anunțuri de familie 2,00 lei Diverse 3,00 lei majorări de tarif — urgențe — 50 la sută — anunțuri in chenar — 50 la sută — literă distinctă — 25 la sută — răspunsuri la redacție — 20 la sută ­--------------------------------------------­ SEMNE PARTICULARE Un șpriț în plus Constantin Popoiu își făcea o­­bișnuitul rond de paznic prin fața depozitului de petrol din Moinești. Privirile îi alunecau însă mereu spre autocamionul ce staționa vis-a-vis, lângă de­pozitul de legume și fructe. Era atent la orice mișcare. Și asta nu pentru că intra în atri­buțiile lui de serviciu, ci pen­tru că sticlele cu „oionel" din mașină îi făceau cu ochiul. A primit momentul cînd șoferul a plecat din cabină și, fără să stea mult pe ginduri, a smuls dintr-o ladă două sticle cu vin. In definitiv, gîndea el, paza au­tocamionului nu intră în raza lui de activitate. Și-apoi, ce se cunoaște o găleată dintr-o fîntină ? A dosit frumușel cele două sticle și și-a continuat ron­dul. Văzînd că șoferul întîrzie, paznicului i-a venit din nou poftă de vin. A urcat iarăși în mașină și, ca să-și dovedească lăcomia, de astă-dată a pus mi­na pe trei sticle. „Un șpriț în plus nu strică" și-a zis Popoiu. Dar nu apucă să zică hop că în momentul cînd a sărit din au­tocamion s-a trezit față în față cu paznicul depozitului de le­gume și fructe și... un milițian. Ce a urmat este lesne de înțeles. De unde se vede încă odată că „Lăcomia pierde omenia“... Uitucii Mai uită omul, că și uitarea este scrisă în legile omenești, dar în ha­lul în care știu să uite cei de la Întreprinderea de construcții nr. 1 din Bacău, mai rar. Chiar dacă li se aduce aminte despre un lucru, uită din nou. Cu cîteva luni de zile în urma, bunăoară, au găurit pe­reții apartamentelor de la blocu­rile din Parcul Libertății, au brăz­dat în lung și în lat spațiile verzi din această zonă pentru a modi­fica, chipurile, unele instalații mai vechi. Lucrarea a fost în­cheiată de mult, dar urmele lăsate de constructori continuă să se vadă și astăzi. La blocul nr. 14, de pil­dă, spărturile făcute în pereții a­­partamentelor de la parter nu au fost nici pină acum reparate. Nici șanțurile nu au fost astupate toate. Deși cetățenii au sesizat în repe­tate rînduri, iar ziarul nostru a mai criticat odată această neglijență, nimeni nu se sinchisește. Au uitat din nou cu toții. Uita-i-ar relele (și casierul care le dă salariile)! Ga un codru „Crești pădure și te-ndeală"... e cîntecul preferat a lui Ion Rău » din Colonești. Știa omul de ce-1 fredonează într-una , pentru ca urmele lăsate de el prin sus­tragerea arborilor să se șteargă cit mai repede. Prinsese omul gustul pădurii. Nu-1 vedea ni­meni, nu-1 auzea nimeni. Ple­ca seara cu toporul sub haină și se întorcea pe întu­neric cu lemnele de care avea nevoie. Cînd a văzut că nu do­vedește cu toporul, iar ecoul amenința să-l dea de gol, a luat fierăstrăul. Dar s-a înșelat, pen­tru că noua unealtă „cînta" mai abitir. Și acest cîntec a fost auzit, în cele din urmă, de pă­durar. După trei-patru drumuri făcute în plin, Ion Rău s-a în­tors din codru cu mina goală și cu... o condamnare pentru furt din avutul obștesc. O palmă „scumpă“ îl cunoașteți pe Costică Matache din Bacău ? Are omul o palmă de să te ferească sfîntul să ai de-a face cu ea. Fosta lui soție poate s-o spună oricui, pentru că, în una din seri, Costică i-a venit în casă să discute, chipurile, despre soarta celor doi copii. Și, din vorbă in vorbă, spiritele s-au aprins. Femeia se lăsa greu convinsă. Ca s-o lă­murească, fostul ei soț a recurs la „argumente" mai tari. Nu știm dacă a convins-o sau nu, cert este însă că, după plecarea lui, femeia a fost nevoită să urmeze trata­ment medical timp de o săptămână. Asta pentru ca să-și vindece ur­mele lăsate de palma lui Matache. Nu-i vorbă că l-a costat și pe el , a fost amendat cu suma de 2.000 lei. După cum se vede, o palmă destul de „scumpă". O Rubrică redactată de Const. BARBU V_________________________­ ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]Bi' TEMELII ALE TRADIȚIEI ARTISTICE (Urmare din pagina f)­ nală, Unirea — și-au găsit in creația acestor pic­tori expresii dintre cele mai convingătoare. Ta­blouri alegorice, vizionare, de înaltă ținută este­tică, — „România rupîndu-și cătușele pe Cîmpia Libertății" și „România revoluționară" pictate de Rosenthal în 1848 și 1850 sau „Renașterea Româ­niei" de Gh. Tattarescu (terminat în 1850 la Roma, unde a atras interesul opiniei publice italiene asu­pra problemelor grave ce confruntau țara noastră în acea perioadă) — reproduse litografic a­­tunci în mii de exemplare, au inaugurat propa­ganda unionistă prin intermediul artei, continuată cu strălucire mai ales de Th. Aman („Votul din 24 ianuarie 1859", „Unirea Principatelor", „Hora U­­nirii la Craiova“), neîntrecutul pictor al istoriei luptelor poporului nostru („Izgonirea turcilor la Călugăreni", „Tudor Vladimirescu" etc.). „Artis­tul ca și literatul — nota conducătorul școlii de belle-arte din București — trebuie să aparțină timpului său, numai cu această condiție operele lui se vor transmite posterității. El trebuie să a­­­parțină țării sale, numai astfel va aparține uma­nității". Freamătul bucuriei populare generate de înfăp­tuirea Unirii a înaripat și imaginația aceluia care avea sa devină — după expresia lui Vlahuță — „un rapsod al pămintului și neamului românesc" — N. Grigorescu. Participînd la războiul pentru independență di­n 1877 cu misiunea de „reporter de război", Grigo­rescu realizează neuitatele „instantanee" plastice ale vitejiei ostașilor noștri. „Cum s-aruncau înain­tea morții! Acolo s-a dovedit ce popor avem noi" — mărturisea autorul „Atacului de la Smîr­­dan" — veritabilă epopee a eroismului luptători­lor anonimi, în opoziție cu linia oficială academistă desuetă, prizonieră a unei estetici manieriste, aservită gus­tului claselor posedante, artiștii români cei mai de seamă — Grigorescu, Andreescu, Luchian — au fost adepții realismului, dezvăluind contemporani­lor umanitatea profundă a lumii celor de jos. „Ex­poziția artiștilor independenți", retrași în semn de protest de la salonul oficial, organizată în 1896 din inițiativa lui Luchian, este prima reacție ener­­gică — urmată de numeroase altele similare — împotriva artei aflate „cu spatele la realitate". Epilogul tragic al marii răscoale țărănești din 1907 a revoltat pe toți intelectualii devotați mase­lor obidite. Alături de incisivele pamflete antimo­narhice semnate de N. D. Cocea, cunoscutele pînze ale lui Băncilă („Țăran înainte de 1907", „in iu­reșul răscoalei", „Execuția" ș. a.), grafica lui Ary Milino („Ultima defilare­, ave­rex, muritorii de foame­te salută"). I. Iser, („10 mai purpură și sînge") ș. a. sunt cele mai curajoase documente demasca­toare și acuzatoare la adresa regimului represiv instituit de coaliția burghezo-moșier­ească. Ultimele decenii ale secolului trecut au marcat afirmarea pe scena istoriei românești a proleta­riatului. însoțind îndeaproape procesul de matu­rizare ideologică și organizatorică a noii clase, opera artiștilor celor mai înaintați a parcurs în­treaga gamă de atitudini sociale: de la simpla compasiune din considerente umanitare arătată ce­lor asupriți (Tonitza — ciclul grafic „Din viața ce­lor umili" sau N. Cristea — „Marșul foamei"), pină la chemarea hotărîtă la luptă, pentru lichi­darea înstrăinării muncii și a omului (A. Jiquidi — „Internaționala", A. Dragoș — „Din fumul uzi­nelor, din aburii muncii, se înalță pumnii dicta­turii proletare". In avangarda artei militante se situează, în a­­ceastă perioadă, grafica, îndeosebi cea publicistică — genul cel mai apt să înregistreze și să popu­larizeze cu promptitudine, pregnant, faptele so­ciale cele mai semnificative. La început, publica­țiile muncitorești, socialiste, ori de orientare pro­gresistă, apoi, după crearea Partidului Comunist Român în 1921, ziarele și revistele editate sau în­drumate de partid au făcut loc în paginile lor atît desenului de observație socială și satiric, cit și caricaturii politice sau de moravuri. Sub influența directă a partidului, mișcarea grafică românească interbelică, alăturindu-se marelui flux al artei mi­litante europene (reprezentată de Masereel, Käthe Kollwitz ș. a.) a servit ferm luptei împotriva reac­­țiunii recrudescente, pentru sfărâmarea orînduirii burgheze perimate. Cu o receptivitate impresio­nantă, de adevărat seismograf social, grafica noas­tră a demascat reprimarea sîngeroasă a acțiunilor revendicative ale maselor muncitoare (Tonitza — „13 Decembrie 1918", I. Ross — „După măcelul de la Lupeni", Gheza Vida — „Sirena — 1933", L. Alex — „Execuția" ș. a. m. d), asaltul fascismului și asasinatele comise de legionari (A. Jiquidi — „Ororile fascismului", „Pe aici au trecut legiona­rii"), prigonirea comuniștilor (Tonitza — „Bolșe­vicul a fost achitat", Gy. Szabó Bela — „Deținuții), înfeudarea țării de către capitalul apusean înles­nită de dinastia prusacă, mascarada alegerilor bur­gheze, demagogia politicienească etc. După această succintă, dar necesară întoarcere în timp, care a avut ca țel relevarea continuității elanului patriotic al artei noastre tradiționale (căci contemporaneitatea construiește pe temeliile cele mai trainice ale tradiției!), cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu rostite la ultima conferință pe țară a artiștilor plastici capătă un relief deosebit: „nu au rezistat în fața timpului — supremul jude­cător al oricărei activități umane — lucrările ar­tiștilor care au ignorat realitatea sau nu au în­­țeles-o, care s-au închis în turnul de fildeș, care și-au propus să creeze numai pentru , o mină de aleși". Străvechiul „Gînditor de la Hamangia", albastrul unic și inimitabil al frescelor de la Voroneț, sau nu mai puțin celebra „Coloană a infinitului" a lui C. Brâncuși (replică, peste veacuri la Columna traiană) sînt deopotrivă mărturii elocvente ale ori­ginalității artei unui popor, pină mai ieri atît de greu încercat de istorie, și cristalizări ale perma­nentei năzuințe a acestuia spre lumina propășirii sociale. f T V r A

Next