Steagul Roşu, februarie 1971 (Anul 26, nr. 5591-5614)
1971-02-02 / nr. 5591
Y A ORGAN Profé Tan din Toate fárite,uniti-vá AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN"") ANUL XXVI — NR. 5.591 (7.070) MARȚI 2 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI in prezența tovarășului MM CEAUȘESCH, ieri a avut loc la Slobozia Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură și a activului de partid din județul Ialomița După vizita pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut-o sîmbătă, 30 ianuarie, în unități agricole din județul Ialomița, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganului au avut bucuria, în cursul dimineții de luni, 1 februarie, de a primi din nou în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului și statului, care a venit să participe la Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură și a activului de partid al județului Ialomița. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor,Angelo Miculescu, ministru, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, a fost întîmpinat la Slobozia de membrii Biroului Comitetului județean al P.C.R., de toți participanții la Consfătuire. Prezența secretarului general a prilejuit o nouă și vibrantă manifestare de dragoste și atașament față de partid, față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de fierbinte recunoștință pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării agriculturii socialiste, ridicării continue a nivelului de viață al lucrătorilor de pe ogoare, al întregului nostru popor. Ca și vizitele de lucru ale conducătorului partidului și statului în întreprinderi industriale, în unități agricole, prilej de amplu și fructuos dialog cu făuritorii de bunuri materiale, de analiză concretă, la fața locului, a problemelor complexe pe care se ridică viața, realitățile construcției socialiste și Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiași participări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea și înfăptuirea politicii partidului, și-a găsit încă o dată o expresie grăitoare în stilul de muncă propriu Secretarului general al partidului — de a se sfătui permanent cu poporul, de a asculta cuvîntul oamenilor, despre succesele și preocupările lor, Jalosind prin indicațiile sale prețioase noi direcții pentru ridicarea întregii activități la nivelul marilor sarcini ale noului cincinal, pentru lichidarea lipsurilor și neajunsurilor, ca societatea noastră socialistă să pășească neabătut înainte pe drumul progresului său multilateral. In aceeași atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărturie elocventă a democratismului orînduirii noastre, a legăturilor indisolubile dintre partid și popor, se desfășoară în aceste zile în toate județele țării consfătuiri ale cadrelor de bază din agricultură și ale activului de partid, la care sunt prezenți membri ai Prezidiului Permanent, ai Comitetului Executiv al Comitetului Central. Adine grăitor pentru înalta responsabilitate patriotică a lucrătorilor din agricultura județului Ialomița, hotărîți să-și aducă aportul sporit de muncă și hărnicie, la obținerea de noi succese, a fost cuvîntul participanților la Consfătuire, atît de bogat în substanță, atît de prețios prin încărcătura de idei, reflectînd acea profundă transformare a oamenilor din Bărăgan pe care avea s-o sublinieze tovarășul Ceaușescu în cuvîntarea sa. Președinți de cooperative agricole, brigadieri, mecanizatori, șefi de ferme, directori de întreprinderi agricole de stat și stațiuni pentru mecanizarea agriculturii, ingineri agronomi, țărani cooperatori, pensionari, secretari ai comitetelor comunale de partid au dat o înaltă apreciere expunerii tovarășului Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, subliniind importanța ei deosebită pentru mersul înainte al agriculturii, pentru sporirea contribuției sale la dezvoltarea economiei naționale. Ei au exprimat adeziunea unanimă a tuturor celor ce muncesc în agricultură față de întregul complex de măsuri elaborat de conducerea partidului, adresînd în numele zecilor de mii de țărani cooperatori, mecanizatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat, cele mai vii mulțumiri tovarășului Ceaușescu pentru neobosita sa preocupare de a găsi căile prin care agricultura să prospere, încît viața oamenilor de la sate și a întregului popor să devină tot mai îmbelșugată, mai înfloritoare. Cu îndreptățită mîndrie, vorbitorii au înfățișat tabloul marilor prefaceri din anii socialismului, datorită sprijinului permanent primit din partea partidului și statului, muncii însuflețite a țărănimii, a tuturor celor ce fac tot mai roditoare ogoarele Bărăganului. Cu puterea de convingere a faptelor, a cifrelor, participanții la Consfătuire au demonstrat că, odată cu creșterea an de an a producției animale și vegetale, au sporit veniturile oamenilor, iar satele ialomițene, ca de altfel satele din întreaga patrie, și-au schimbat înfățișarea. Trăsătura dominantă a lucrărilor Consfătuirii a constituit-o analiza multilaterală, bazată pe o bogată experiență, pe realități, a muncii din toate sectoarele agriculturii județului. Ca adevărați gospodari, ca oameni care își pun la inimă bunul mers al treburilor, cei ce au luat cuvîntul, au arătat că recentele hotărîri ale conducerii partidului au stimulat și mai mult inițiativa creatoare a celor de pe ogoare, declanșînd entuziasmul și hotărîrea lor de a face totul pentru transpunerea în viață a complexului de măsuri elaborat de partid. In acest spirit, de la tribuna Consfătuirii s-au făcut auzite propuneri valoroase menite să conducă valorificarea mai deplină a mijloacelor, a reia surselor de creștere a producției vegetale și animale pe care le oferă Bărăganul, au fost exprimate angajamente solemne nu numai de a realiza exemplar sarcinile planului pe anul 1971 ci și de a le depăși prin producții suplimentare, prin mai buna organizare a muncii. Totodată, vorbitorii au conferit lucrărilor un spirit combativ, îmbinînd recunoașterea deschisă a propriilor lipsuri cu critica judicioasă la adresa muncii ministerului de resort, a altor foruri centrale legate nemijlocit, prin activitatea lor, de problemele agriculturii ca și la adresa organelor locale, în încheierea lucrărilor Consfătuirii, primit cu vii și puternice ovații, care nu contenesc minute în șir, a luat cuvintul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea amplă, atotcuprinzătoare a secretarului general care deschide noi orizonturi, noi perspective muncii din agricultură, a fost urmărită cu cel mai viu interes de toți participanții, fiind subliniată în repetate rînduri cu îndelungi aplauze. La sfîrșit, sutele de participanți aclamă, scandează numele partidului, al tovarășului Nicolae Ceaușescu. Este o atmosferă de puternic entuziasm, vibrantă expresie a unității de monolit dintre partid și popor, a adeziunii ferme a oamenilor muncii la politica internă și externă, marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. Ion MARGINEANU Artiști amatori în lumina rampei . Trei zile consecutiv — vineri, simbătă și duminică, alte colective dramatice de amatori din județul nostru și-au etalat posibilitățile artistice pe scena celui de-al VI-lea Festival bienal de teatru „I. L. Caragiale“. Faza județeană desfășurată la Bacău (al doilea centru de concurs, primele întreceri fiind găzduite de Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej) a adus în fața juriului și a unui public numeros nu mai puțin de 12 formații ale cluburilor și căminelor culturale, recitatori. S-au jucat și au fost urmărite cu interes o serie întreagă de piese din dramaturgia românească, clasică și contemporană. Au fost aplaudați artiștii amatori de la : sindicatul I.A.S. Bacău („Tache, lanche și Cadîr" de Victor Ion Popa), Casa Armatei („Zorile“ de Ionel Hristea), căminul cultural Sascut („Cînd aud cucul cîntînd“ de Gh. Vlad), sindicatul Combinatului textil Buhuși („Omul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu), sindicatul învățămint Buhuși („Năpasta“ de I. L. Caragiale), sindicatul I.R.E. Bacău („Tango la Nisa“ de M. R. Iacoban). O apropiere de faptul de viață autentic, păstrînd încă vie emoția unei mari încleștări cu natura dezlănțuită, s-a încercat prin realizarea montajului literar muzical „Baladă pentru primăvara anului 1970“ (căminul cultural din comuna Nicolae Bălcescu). Aseară, colectivul dramatic al Casei de cultură a sindicatelor din Bacău a prezentat comedia „O noapte furtunoasă" de I. L. Caragiale. Cele mai bune colective dramatice din județ se vor reîntîlni în cadrul unui spectacol de gală ce precede finala Festivalului bienal de teatru al amatorilor organizată în șase centre zonale din țară. __________... Din obișnuitul peisaj al schelei de extracție. minGENERALE ME SALARIAȚILOR UZINA METALURGICĂ BACĂU Cu eforturi minime, efecte maxime Colectivul de muncitori, ingineri, tehnicieni și maiștri de la uzina metalurgică băcăuană s-a angajat ca în acest an să obțină noi și importante succese în întrecerea socialistă, eforturile fiind amplificate de de a întîmpina importantul dorința eveniment pe care îl vom sărbători la 8 Mai — 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, cu rezultate dintre cele mai bune. Dintre obiectivele stabilite, evidențiem ■ depășirea volumului producției globale planificate cu 2.000. 000 lei, pînă la 8 Mai urmînd a se realiza 500.000 lei ; 13 depășirea volumului producției marfă planificate cu 2.000. 000 lei, din care pînă la 8 Mai se vor obține 450.000 lei ; - sporirea indicelui de utilizare a fondului de timp al mașinilor și utilajelor cu 1 la sută ; i3 reducerea cheltuielilor materiale de producție, economisindu-se pe această cale : — 266 tone metal, — 800.000 mc combustibil, — 500.000 Kw/h energie electrică. Bilanț ’70 : sarcini ’71. Acestea au fost elementele care au constituit baza dezbaterilor în adunarea reprezentanților salariaților de la Uzina metalurgică Bacău. Așadar, în primul rînd bilanțul î ln data de 10 decembrie 1970, colectivul de salariați al uzinei raporta cel mai important succes al său obținut pe parcursul ultimului cincinal : îndeplinirea, cu 21 de zile mai devreme, a sarcinilor de plan inițial stabilite, precum și o producție suplimentară în valoare de 7.000.000 lei ; prevederile anului 1970 realizate cu două zile înainte de sfîrșitul perioadei, paralel cu o depășire de 2.041.000 lei ; reducerea consumului de metal cu 252,3 tone ; asimilarea de noi produse și introducerea lor în fabricația curentă etc. Concludente prin înseși dimensiunile lor, succesele acestea nu exclud existența unor poziții deficitare în ansamblul general al activității. Aducerea lor în prim-plan se justifică prin necesități de ordin structural, căci dacă este firesc să urmărim evoluția procesului de îndeplinire a indicatorilor economici principali, la fel de firesc este să vedem cauzele care au concurat la apariția unor anomalii, interpretate prin prisma insuficientei evaluări a posibilităților. Reținem, din recomandările cu titlu imperativ, făcute în cuvîntarea rostită la Plenara C.G. al P.C.R. din decembrie 1969 de către secretarul general al partidului — tovarășul Nicolae Ceaușescu — exigența, răspunderea cu care fiecare salariat din economie, va trebui să contribuie la acțiunea permanentă de gospodărire judicioasă, de utilizare rațională a materiilor prime și materialelor. O asemenea sarcină se circumscrie în contextul măsurilor de a asigura o eficiență economică superioară întregii activități, cu alte cuvinte de a se asigura, cu eforturi minime, efecte maxime. Desigur, faptul că uzina băcăuană și-a interferat acțiunile cu cele generale este meritoriu, și il găsim materializat în economia de metal obținută. Exprimă, însă, cele 253 tone, rezervele existente aici, epuizează aria măsurilor ? Convingerea este alta : în pofida condițiilor create, a preocupărilor majorității muncitorilor și specialiștilor, continuă să se perpetueze unii din factorii care frînează sau trag înapoi nivelul realizărilor. Dezinteresul, neatenția, insuficiența pregătirii profesionale, conduc pe alocuri la consumuri în mod artificial majorate, iar calitatea produselor nu întrunește, întotdeauna, coeficientul maxim. Rebuturile, deși au scăzut față de 1969, în condițiile unor sarcini anul de plan superioare în 1970, se mențin încă la un plafon prea ridicat: cantitatea de piese rebutate însumează 232,5 t, sau o diminuare a indicatorului producția globală de 674.500 lei, ponderea deținînd-o turnătoria de fontă. De altfel, axîndu-și cuvîntul în special pe acest aspect, turnătorul Cornel Buburuz — secretarul organizației de partid a secției, sublinia necesitatea eliminării imediate a tuturor acelor factori care, sub o formă sau alta, influențează negativ procesul de producție, finalitatea acestuia. Asigurarea unei tehnologii de fabricație cât mai adecvate — aprecia contabilul șef al unității — tovarășul Cristea Găină — ar veni să rezolve în cea mai mare parte fluctuațiile de calitate și, deci, de rezultate, iar tovarășul Vasile Roșu — director comercial la Centrala industrială de utilaj petrolier Ploiești readucea în centrul atenției măsurile care pot și trebuie luate în scopul micșorării din ce în ce mai mult a cheltuielilor de producție. Uzina metalurgică are stabilite, la producția globală și marfă, pentru acest prim an al noului cinci- Mihai BUZNEA (Continuare în pag. a III-a) • De cîteva zile, în întreprinderile industriale și unitățile economice ale județului nostru se desfășoară adunările generale ale salariaților, pe a căror ordine de zi figurează analiza rezultatelor obținute în activitatea desfășurată pe parcursul anului trecut, măsurile preconizate pentru a se asigura îndeplinirea exemplară a tuturor indicatorilor de plan ai anului 1971 — primul din noul cincinal. Din Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de dezvoltare economico-socială a țării în anul 1970 se desprinde, cu deosebită pregnanță, saltul calitativ al acestei etape. Sporurile apreciabile înregistrate în toate sectoarele economiei demonstrează largile posibilități de care dispunem, fundamentează proporțiile obiectivelor stabilite de către cel de-al X-lea Congres al partidului, creînd baza realizării lor la cei mai înalți indici de eficiență. Aducînd în prim-plan problemele de strict conținut economic, dezbaterile din cadrul adunărilor generale ale salariaților sau reprezentanților acestora trebuie să găsească cele mai bune soluții pentru ca prevederile de plan ale anului 1971, angajamentele asumate în întrecerea socialistă să determine o antrenare activă, permanentă, a factorilor care pot concura la îndeplinirea lor. in activitatea economică Fruntași în gospodărirea și înfrumusețarea comunelor LETEA VECHE In comuna Letea Veche, duminică dimineața, a fost sărbătorit un eveniment cu o semnificație deosebită : decernarea Diplomei care atestă locul al III-lea pe județ în întrecerea patriotică pentru gospodărire și înfrumusețare, în cadrul festivității, primarul comunei, Constantin Pantelimon, a relevat o serie de rezultate obținute de locuitori în activitatea de gospodărire. Volumul lucrărilor de acest fel a atins, în 1970, o valoare de 2.035.000 lei. Cu acest prilej a luat cuvîntul tovarășul ing. Ion Pruteanu, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, președintele Comisiei județene pentru coordonarea întrecerii patriotice, felicitîndu-i călduros pe cetățenii comunei care, sub îndrumarea organelor locale de partid și de stat, s-au dovedit a fi vrednici gospodari. UNGURENI Intr-o atmosferă sărbătorească, duminică, la Ungureni a avut loc decernarea mențiunii pe județ în întrecerea patriotică pentru gospodărire și înfrumusețare, manifestare la care a participat și tovarășul Aurel Ilie Calimandric, membru al Biroului Comitetului județean de partid, vicepreședinte al Consiliului popular județean. Succinta trecere în revistă a activității depuse în 1970, pentru ridicarea nivelului edilitar-gospodăresc al localității a fost prezentată de tovarășul Vasile Iancu, primarul comunei. De vorbă cu poetul Radu Cârneci „AȘ NUMI POEZIA Poetului Radu Cârneci i-a apărut al șaptelea volum de versuri. Evenimentul — căci fiecare carte intrată în vitrinele librăriilor este un eveniment cultural — ne-a determinat să invităm pe autorul cărții de sonete — Grădina în formă de vis — la un dialog despre sine și despre poezie. — Apariția celui de-al șaptelea volum de versuri v-ar putea da, desigur, prilejul întocmirii unui bilanț, fie el și provizoriu... — Un bilanț se poate face și după o carte, și după cinci, și după zece, și după fiecare etapă de creație. Cu atît mai mult, cu cît noua mea carte de versuri cuprinde în sine o chintesență a unei principale laturi din creația mea și anume — poezia erotică. Din acest punct de vedere consider că se poate vorbi despre Grădina în formă de vis, ca despre cea mai bună carte pe care am scris-o, în care este abordat sentimentul erotic — și numai el — sonetul fiind de data aceasta unica modalitate poetică de exprimare. Este, după părerea mea, o împlinire și cu toată sinceritatea doar că sunt foarte îndrăgostite ată carte. — Practicați sonetul într-o vreme în care majoritatea poeților au scăpat de corsetul ritmului și a rimei. Nu avei impresia unei desuetudini ! — Nu. Pentru că dacă foarte tinerii poeți practică o poezie liberă — de multe ori prea liberă — o bună parte a poeților români în viață, ca să nu mai vorbesc de clasicii noștri, au practicat și practică o poezie elegantă, în care ritmul, măsura, muzicalitatea, au un rol foarte important. Dintre poeții de azi, Ștefan Aug. Doinaș este, de pildă, partizanul versului clasic, ca și Zaharia Stancu sau chiar Nichita Stănescu. Ultimul, mai ales, cu toate că se... joacă cu cuvintele, nu face în esență decit o frumoasă poezie „în dulcele stil clasic“, cerînd cuvîntului, așa cum e și firesc pentru un creator, să se îndoaie, să țipe, să geamă, să evite. După părerea mea, fără a disprețui versul liber, poezia clasică — în principal sonetul — scris cu adîncă severitate față de tine însuți, probează, în cea mai înaltă măsură, puterea și trăinicia talentului creator. Interviu consemnat de Ion ROȘU (Continuare în pag. a III-a) SONETUL POEZIILOR..." Imperativul zilei in agricultură Fertilizarea ogoarelor Calendaristic, sintem mai aproape de primăvară și ca atare acțiunea de fertilizare s-ar cuveni să oglindească, prin realizări, această realitate. Pentru că, bine spune zicala , „bunul gospodar își face vara sanie și iarna căruță“. Altfel exprimat, recolta viitoare se pregătește anticipat, nu numai prin arătură de toamnă, ci și prin fertilizarea cu îngrășăminte naturale — treabă care trebuie să fie situată în centrul preocupărilor înscrise în agenda de lucru. Se cuvine să menționăm că, scriptic, această acțiune e bine pusă la punct. Există plan de fertilizare în fiecare cooperativă, s-au întocmit grafice pe fiecare brigadă în parte, pe fiecare atelaj , au fost stabilite zilele în care se execută alte transporturi (îndeosebi de lemne) etc. Un recent raid întreprins ne-a oferit, însă, multe contraste. La C.A.P. UNGURENI, aflăm, de la Alexandru Munteanu, președintele unității, că din cele 1.300 tone îngrășăminte planificate au ajuns în cîmp doar 300 de tone. Conform graficului la zi trebuia să se fi realizat jumătate din prevederile de plan. Justificările „brigadierii manifestă delăsare“, „trebuie aduse lemne pentru un pod“ ș. a. Un sumar calcul arată că zilnic s-ar putea, și potrivit graficului ar trebui, să se realizeze aproape 100 tone. Deși nu s-a spus că în ziua respectivă sunt 17 atelaje (din 22) la transportul gunoiului, n-am văzut nici măcar un atelaj mergînd cu gunoi spre cîmp sau venind din cîmp ! ? Am poposit și la vecini, adică la cooperatorii din PARINCEA, înainte de a discuta cu președintele am trecut pe la ferma zootehnică. Aici, chiar și căruțele repartizate pentru acest sector, după deservirea cu furaje, transportau gunoi, i Au fost duse în cîmp 1.400 tone îngrășăminte organice din 3.200 planificate. E drept, gospodarii de la Parincea și-au stabilit o sarcină mare, dar au mobilizat și mijloace în măsură să asigure îndeplinirea acestui deziderat. Sînt stabilite precis zilele în care se fac transporturi de lemne, brigadierii și președintele urmăresc îndeaproape, cum se respectă graficul de fertilizare stabilit. „Noi ne-am gîndit să ducem în cîmp 2.000 tone și nu 1.600 cui ne-am planificat inițial“ — spunea] Gheorghe Herciu, președintele cooperativei agricole HORGEȘTI. „Am stabilit tonajul pe care trebuie să-l realizeze zilnic fiecare conductor] de atelaj, brigadierii noștri își fac conștiincios datoria“. Și la C.A.P. RACATAU sunt uinele lucruri ce merită reținute pe lingă cele 15 atelaje repartizate să transporte gunoi se folosesc și două tractoare cu remorci : după epuizarea resurselor din C.A.P. rămîne să se vadă ce disponibilități există în gospodăriile personale ale cooperatorilor, însă, treaba se cere făcută ceva mai organizat, adică brivadierii ar putea identifica din vreme pe cei care au acasă îngrășăminte organice și sînt dispuși să i le cedeze cooperativei. De asemenea, cunoscîndu-se cu aproximație cantitățile, calitatea acestora, s-ar putea stabili și terenul pe care să fie transportate. Și încă un lucru ia în puține cooperative se acordă interesul cuvenit pentru valorificarea gunoiului existent la fostele stîni ! Că nu se dă suficientă atenție acțiunii de fertilizare reiese și din cifrele rezultate dintr-o operativă din ultimele zile ale lunii ianuarie a.c., relevîndu-se că din planul de 104.000 tone se realizase doar 60,7 la sută. Firește, realizările pe județ puteau fi și mai bune. Spre convingere, iată cîteva din cooperativele agricole cu cele mai mici realizări : Scorțeni — 400 tone din 2.500, Helegiu — 80 din 600, Faraoani — 500 din 2.500, Buhuși — 100 din 1.100. Situația aceasta impune întreprinderea unor acțiuni energice. Trebuie avut în vedere nu numai că în unele cooperative sunt de transportat cantități mari, ci și faptul că timpul este înaintat. De altfel, credem că aprecierea muncii brigadierilor, a președinților de cooperative se cuvine a fi făcută și prin prisma realizărilor la acest capitol și, ca atare, cînd se va pune problema acordării indemnizației lunare din partea statului, organele agricole județene își vor spune cuvîntul. Pînă atunci însă, este cazul ca și comitetele de partid din aceste unități, comitetele comunale de partid, să întreprindă astfel de măsuri, incit, în cel mai scurt timp, să fie recuperată rămînerea în urmă. Pentru că, la urma urmei, nu justificările reprezintă suportul recoltelor mari, ci condițiile materiale asigurate. Ori, este bine știut ce însemnătate are fertilizarea solului în ansamblul factorilor ce concură la realizarea producției agricole! Is*— Toma DUDĂU- Ieri dimineață Echipa de fotbal Sport Club Bacău a plecat in Liban Conform contractului încheiat cu Federația libaneză de fotbal, SPORT CLUB BACĂU întoarce vizita făcută de echipa ES SAFA BEYROUTH în toamna anului precedent. Fotbaliștii băcăuani au părăsit ieri dimineața Capitala, pe calea aerului, îndreptîndu-se spre Liban. Au făcut deplasarea jucătorii Ghiță, Dembrovschi, Nedelcu, Velicu, Pană, Kiss, Elie Daniel, Maghiar, Băluță, Fugaciu, Mioc, Hrițcu, Florea, Comănescu, Catargiu, Sînăuceanu, Volmer, Sorin Avram, Duțan, însoțiți de antrenorul Constantin Rădulescu, dr. Alexandru Udrescu, Grigore Olteanu — conducătorul delegației — și Liviu Guțiu. în perioada 2—15 februarie, SPORT CLUB BACAU va susține mai multe întîlniri, în compania unor echipe libaneze din prima ligă. Se află în curs de perfectare și un turneu de pregătire in Israel. ti