Steagul Roşu, februarie 1971 (Anul 26, nr. 5591-5614)

1971-02-02 / nr. 5591

Y­ A ORGAN Profé Tan din Toate fárite,uniti-vá AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN"") ANUL XXVI — NR. 5.591 (7.070) MARȚI 2 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI in prezența tovarășului MM CEAU­ȘESCH, ieri a avut loc la Slobozia Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură și a activului de partid din județul Ialomița După vizita pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut-o sîmbătă, 30 ianuarie, în u­­nități agricole din județul Ialomița, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganului au avut bu­curia, în cursul dimineții de luni, 1 februarie, de a primi din nou în mijlocul lor pe condu­cătorul iubit al partidului și statului, care a ve­nit să participe la Consfătuirea de lucru a ca­drelor de bază din agricultură și a activului de partid al județului Ialomița. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tova­rășii Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, industriei ali­mentare, silviculturii și apelor,­­Angelo Micules­­cu, ministru, secretar de stat la Ministerul Agri­culturii, industriei alimentare, silviculturii și a­­pelor, a fost întîmpinat la Slobozia de membrii Biroului Comitetului județean al P.C.R., de toți participanții la Consfătuire. Prezența secretaru­lui general a prilejuit o nouă și vibrantă ma­nifestare de dragoste și atașament față de par­tid, față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de fier­binte recunoștință pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării agriculturii socialiste, ridicării continue a nivelului de viață al lucrătorilor de pe ogoare, al întregului nostru popor. Ca și vizitele de lucru ale conducătorului par­tidului și statului în întreprinderi industriale, în unități agricole, prilej de amplu și fructuos dialog cu făuritorii de bunuri materiale, de a­­naliză concretă, la fața locului, a problemelor complexe pe care se ridică viața, realitățile con­strucției socialiste și Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiași participări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea și înfăptuirea politicii partidului, și-a găsit încă o dată o ex­presie grăitoare în stilul de muncă propriu Secretarului general al partidului — de a se sfă­tui permanent cu poporul, de a asculta cuvîntul oamenilor, despre succesele și preocupările lor, Jalosind prin indicațiile sale prețioase noi di­recții pentru ridicarea întregii activități la nive­lul marilor sarcini ale noului cincinal, pentru lichidarea lipsurilor și neajunsurilor, ca socie­tatea noastră socialistă să pășească neabătut îna­inte pe drumul progresului său multilateral. In aceeași atmosferă de lucru, de puternic en­tuziasm, mărturie elocventă a democratismului orînduirii noastre, a legăturilor indisolubile din­tre partid și popor, se desfășoară în aceste zile în toate județele țării consfătuiri ale cadrelor de bază din agricultură și ale activului de par­tid, la care sunt prezenți membri ai Prezidiului Permanent, ai Comitetului Executiv al Comite­tului Central. Adine grăitor pentru înalta responsabilitate patriotică a lucrătorilor din agricultura județu­lui Ialomița, hotărîți să-și aducă­ aportul sporit de muncă și hărnicie, la obținerea de noi suc­cese, a fost cuvîntul participanților la Consfă­tuire, atît de bogat în substanță, atît de prețios prin încărcătura de idei, reflectînd acea profun­dă transformare a oamenilor din Bărăgan pe ca­re avea s-o sublinieze tovarășul Ceaușescu în cuvîntarea sa. Președinți de cooperative agricole, brigadieri, mecanizatori, șefi de ferme, directori de între­prinderi agricole de stat și stațiuni pentru me­canizarea agriculturii, ingineri agronomi, țărani cooperatori, pensionari, secretari ai comitetelor comunale de partid au dat o înaltă apreciere ex­punerii tovarășului Ceaușescu la ședința de lu­cru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, sub­liniind importanța ei deosebită pentru mersul înainte al agriculturii, pentru sporirea contribu­ției sale la dezvoltarea economiei naționale. Ei au exprimat adeziunea unanimă a tuturor celor ce muncesc în agricultură față de întregul com­plex de măsuri elaborat de conducerea partidu­lui, adresînd în numele zecilor de mii de ță­rani cooperatori, mecanizatori, lucrători din în­treprinderile agricole de stat, cele mai vii mul­țumiri tovarășului Ceaușescu pentru neobosita sa preocupare de a găsi căile prin care agricul­tura să prospere, încît viața oamenilor de la sa­te și a întregului popor să devină tot mai îm­belșugată, mai înfloritoare. Cu îndreptățită mîndrie, vorbitorii au înfățișat tabloul marilor prefaceri din anii socialismului, datorită sprijinulu­i permanent primit din partea partidului și statului, muncii însuflețite a țără­nimii, a tuturor celor ce fac tot mai roditoare o­­goarele Bărăganului. Cu puterea de convingere a faptelor, a cifrelor, participanții la Consfătui­re au demonstrat că, odată cu creșterea an de an a producției animale și vegetale, au sporit veniturile oamenilor, iar satele ialomițene, ca de altfel satele din întreaga patrie, și-au schim­bat înfățișarea. Trăsătura dominantă a lucrărilor Consfătuirii a constituit-o analiza multilaterală, bazată pe o bogată experiență, pe realități, a muncii din toate sectoarele agriculturii județului. Ca adevărați gospodari, ca oameni care își pun la inimă bunul mers­­ al treburilor, cei ce au luat cuvîntul, au arătat că recentele hotă­­rîri ale conducerii partidului au stimulat și mai mult­ inițiativa creatoare a celor de pe ogoare, declanșînd entuziasmul și hotărîrea lor de a fa­ce totul pentru transpunerea în­­ viață a comple­xului de măsuri elaborat de partid. In acest spirit, de la tribuna Consfătuirii s-au făcut au­zite propuneri valoroase menite să conducă valorificarea mai deplină a mijloacelor, a re­ia surselor de creștere a producției vegetale și ani­male pe care le oferă Bărăganul, au fost expri­mate angajamente solemne nu numai de a realiza exemplar sarcinile planului pe anul 1971 ci și de a le depăși prin producții suplimentare, prin mai buna organizare a muncii. Totodată, vorbitorii au conferit lucrărilor un spirit combativ, îmbinînd recunoașterea deschisă a propriilor lipsuri cu critica judicioasă la adre­sa muncii ministerului de resort, a altor foruri centrale legate nemijlocit, prin activitatea lor, de problemele agriculturii ca și la adresa orga­nelor locale, în încheierea lucrărilor Consfătuirii, primit cu vii și puternice ovații, care nu contenesc minute în șir, a luat cuvintul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea amplă, atotcuprinzătoare a secreta­rului general care deschide noi orizonturi, noi perspective muncii din agricultură, a fost ur­mărită cu cel mai viu interes de toți participan­ții, fiind subliniată în repetate rînduri cu înde­lungi aplauze. La sfîrșit, sutele de participanți aclamă, scan­dează numele partidului, al tovarășului Nicolae Ceaușescu. Este o atmosferă de puternic entu­ziasm, vibrantă expresie a unității de monolit dintre partid și popor, a adeziunii ferme a oa­menilor muncii la politica internă și externă, marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. Ion MARGINEANU Artiști amatori în lumina rampei . Trei zile consecutiv — vineri, sim­bătă și duminică, alte colective dramatice de amatori din județul nostru și-au etalat posibilitățile ar­tistice pe scena celui de-al VI-lea Festival bienal de teatru „I. L. Ca­­ragiale“. Faza județeană desfășu­rată la Bacău (al doilea centru de concurs, primele întreceri fiind găz­­­­duite de Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej) a adus în fața ju­riului și a unui public numeros nu mai puțin de 12 formații ale clubu­rilor și căminelor culturale, recita­tori. S-au jucat și au fost urmărite cu interes o serie întreagă de piese din dramaturgia românească, clasi­că și contemporană. Au fost aplau­dați artiștii amatori de la : sindi­catul I.A.S. Bacău („Tache, lanche și Cadîr" de Victor Ion Popa), Ca­sa Armatei („Zorile“ de Ionel Hris­­tea), căminul cultural Sascut („Cînd aud cucul cîntînd“ de Gh. Vlad), sindicatul Combinatului textil Bu­­huși („Omul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu), sindicatul în­­vățămint Buhuși („Năpasta“ de I. L. Caragiale), sindicatul I.R.E. Bacău („Tango la Nisa“ de M. R. Iacoban). O apropiere de faptul de viață au­tentic, păstrînd încă vie emoția u­­nei mari încleștări cu natura dez­lănțuită, s-a încercat prin realiza­rea montajului literar muzical „Ba­ladă pentru primăvara anului 1970“ (căminul cultural din comuna Ni­colae Bălcescu). Aseară, colectivul dramatic al Ca­sei de cultură a sindicatelor din Bacău a prezentat comedia „O noapte furtunoasă" de I. L. Cara­giale. Cele mai bune colective drama­tice din județ se vor reîntîlni în ca­drul unui spectacol de gală ce pre­cede finala Festivalului bienal de teatru al amatorilor organizată în șase centre zonale din țară. ­__________... Din obișnuitul peisaj al schelei de extracție. minGENERALE ME SALARIAȚILOR UZINA METALURGICĂ BACĂU Cu eforturi minime, efecte maxime Colectivul de muncitori, ingineri, tehnicieni și maiștri de la uzina me­talurgică băcăuană s-a angajat ca în acest an să obțină noi și importante succese în întrecerea socialistă, efor­turile fiind amplificate de de a întîmpina importantul dorința eveni­ment pe care îl vom sărbători la 8 Mai — 50 de ani de la crearea Par­tidului Comunist Român, cu rezul­tate dintre cele mai bune. Dintre obiectivele stabilite, evi­dențiem­­ ■ depășirea volumului pro­ducției globale planificate cu 2.000. 000 lei, pînă la 8 Mai ur­­mînd a se realiza 500.000 lei ; 13 depășirea volumului pro­ducției marfă planificate cu 2.000. 000 lei, din care pînă la 8 Mai se vor obține 450.000 lei ; - sporirea indicelui de uti­lizare a fondului de timp al mașinilor și utilajelor cu 1 la sută ; i3 reducerea cheltuielilor materiale de producție, econo­­misindu-se pe această cale : — 266 tone metal, — 800.000 m­c combustibil, — 500.000 Kw/h­ energie electrică. Bilanț ’70 : sarcini ’71. Acestea au fost elementele care au constituit baza dezbaterilor în adunarea re­prezentanților salariaților de la Uzi­na metalurgică Bacău. Așadar, în primul rînd bilanțul î ln data de 10 decembrie 1970, co­lectivul de salariați al uzinei rapor­ta cel mai important succes al său obținut pe parcursul ultimului cin­cinal : îndeplinirea, cu 21 de zile mai devreme, a sarcinilor de plan ini­țial stabilite, precum și o producție suplimentară în valoare de 7.000.000 lei ; prevederile anului 1970 realiza­te cu două zile înainte de sfîrșitul pe­rioadei, paralel cu o depășire de 2.041.000 lei ; reducerea consumului de metal cu 252,3 tone ; asimilarea de noi produse și introducerea lor în fabricația curentă etc. Concludente prin înseși dimensiu­nile lor, succesele acestea nu exclud existența unor poziții deficitare în ansamblul general al activității. A­­ducerea lor în prim-plan se justifi­că prin necesități de ordin structu­ral, căci dacă este firesc să urmărim evoluția procesului de îndeplinire a indicatorilor economici principali, la fel de firesc este să vedem cauzele care au concurat la apariția unor a­­nomalii, interpretate prin prisma in­suficientei evaluări a posibilităților. Reținem, din recomandările cu titlu imperativ, făcute în cuvîntarea rostită la Plenara C.G. al P.C.R. din decembrie 1969 de către secretarul general al partidului — tovarășul Nicolae Ceaușescu — exigența, răs­punderea cu care fiecare salariat din economie, va trebui să contribuie la acțiunea permanentă de gospodărire judicioasă, de utilizare rațională a materiilor prime și materialelor. O asemenea sarcină se circumscrie în contextul măsurilor de a asigur­a o eficiență economică superioară între­gii activități, cu alte cuvinte de a se asigura, cu eforturi minime, efecte maxime. Desigur, faptul că uzina băcăuană și-a interferat acțiunile cu cele ge­nerale este meritoriu, și il găsim materializat în economia de metal obținută. Exprimă, însă, cele 253 to­ne, rezervele existente aici, epuizea­ză aria măsurilor ? Convingerea es­te alta : în pofida condițiilor create, a preocupărilor majorității muncito­rilor și specialiștilor, continuă să se perpetueze unii din factorii care frînează sau trag înapoi nivelul rea­lizărilor. Dezinteresul, neatenția, in­suficiența pregătirii profesionale, conduc pe alocuri la consumuri în mod artificial majorate, iar calita­tea produselor nu întrunește, întot­deauna, coeficientul maxim. Rebutu­rile, deși au scăzut față de 1969, în condițiile unor sarcini anul de plan superioare în 1970, se mențin încă la un plafon prea ridicat: can­titatea de piese rebutate însumează 232,5 t, sau o diminuare a indica­torului producția globală de 674.500 lei, ponderea deținînd-o turnătoria de fontă. De altfel, axîndu-și cuvîn­tul în special pe acest aspect, tur­nătorul Cornel Buburuz — secreta­rul organizației de partid­ a secției, sublinia necesitatea eliminării ime­diate a tuturor acelor factori care, sub o formă sau alta, influențează negativ procesul de producție, finali­tatea acestuia. Asigurarea unei teh­nologii de fabricație cât mai adecva­te — aprecia contabilul șef al uni­tății — tovarășul Cristea Găină —­ ar veni să rezolve în cea mai mare parte fluctuațiile de calitate și, deci, de rezultate, iar tovarășul Vasile Roșu — director comercial la Cen­trala industrială de utilaj petrolier Ploiești readucea în centrul atenției măsurile care pot și trebuie luate în scopul micșorării din ce în ce mai mult a cheltuielilor de producție. Uzina metalurgică are stabilite, la producția globală și marfă, pen­tru acest prim an al noului cinci- Mihai BUZNEA (Continuare în pag. a III-a) • De cîteva zile, în întreprinde­rile industriale și unitățile economice ale județului nostru se desfășoară adunările generale ale salariaților, pe a căror ordine de zi figurează analiza rezultatelor obținute în acti­vitatea desfășurată pe parcursul anului trecut, măsurile pre­conizate pentru a se asigura îndeplinirea exemplară a tuturor indicatorilor de plan ai anului 1971 — primul din noul cin­cinal. Din Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de dezvoltare economico-socială a țării în anul 1970 se desprin­de, cu deosebită pregnanță, saltul calitativ al acestei etape. Sporurile apreciabile înregistrate în toate sectoarele econo­miei demonstrează largile posibilități de care dispunem, fun­damentează proporțiile obiectivelor stabilite de către cel de-al X-lea Congres al partidului, creînd baza realizării lor la cei mai înalți indici de eficiență. Aducînd în prim-plan problemele de strict conținut eco­nomic, dezbaterile din cadrul adunărilor generale ale sala­riaților sau reprezentanților acestora trebuie să găsească cele mai bune soluții pentru ca prevederile de plan ale anului 1971, angajamentele asumate în întrecerea socialistă să deter­mine o antrenare activă, permanentă, a factorilor care pot concura la îndeplinirea lor. in activitatea economică Fruntași în gospodă­rirea și înfrumuseța­rea comunelor LETEA VECHE In comuna Letea Veche, dumini­că dimineața, a fost sărbătorit un eveniment cu o semnificație deose­bită : decernarea Diplomei care a­­testă locul al III-lea pe județ în întrecerea patriotică pentru gospo­dărire și înfrumusețare, în cadrul festivității, primarul comunei, Constantin Pantelimon, a relevat o serie de rezultate obți­nute de locuitori în activitatea de gospodărire. Volumul lucrărilor de acest fel a atins, în 1970, o valoa­re de 2.035.000 lei. Cu acest prilej a luat cuvîntul tovarășul ing. Ion Pruteanu, vice­președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, președintele Comisiei județene pentru coordonarea întrecerii pa­triotice, felicitîndu-i călduros pe cetățenii comunei care, sub îndru­marea organelor locale de partid și de stat, s-au dovedit a fi vred­nici gospodari. UNGURENI Intr-o atmosferă sărbătorească, duminică, la Ungureni a avut loc decernarea mențiunii­­ pe județ în întrecerea­­ patriotică pentru gos­podărire și înfrumusețare, mani­festare la care a participat și to­varășul Aurel Ilie Calimandric, membru al Biroului Comitetului județean de partid, vicepreședinte al Consiliului popular județean. Succinta trecere în revistă a ac­tivității depuse în 1970, pentru ri­dicarea nivelului edilitar-gospodă­­resc al localității a fost prezen­tată de tovarășul Vasile Iancu, primarul comunei. De vorbă cu poetul Radu Cârneci „AȘ NUMI POEZIA Poetului Radu Cârneci i-a apă­rut al șaptelea volum de versuri. Evenimentul — căci fiecare carte intrată în vitrinele librăriilor este un eveniment cultural — ne-a de­terminat să invităm pe autorul căr­ții de sonete — Grădina în formă de vis — la un dialog despre sine și despre poezie. — Apariția celui de-al șaptelea volum de versuri v-ar putea da, desigur, prilejul întocmirii unui bilanț, fie el și provizoriu... — Un bilanț se poate face și după o carte, și după cinci, și du­pă zece, și după fiecare etapă de creație. Cu atît mai mult, cu cît noua mea carte de versuri cuprin­de în sine o chintesență a unei principale laturi din creația mea și anume — poezia erotică. Din a­­cest punct de vedere consider că se poate vorbi despre Grădina în formă de vis, ca despre cea mai bună carte pe care am scris-o, în care este abordat sentimentul e­­rotic — și numai el — sonetul fiind de data aceasta unica modalitate poetică de exprimare. Este, după părerea mea, o împlinire și cu toată sinceritatea do­­­ar că sunt foarte îndrăgostit­e a­­tă carte. — Practicați sonetul într-o vre­me în care majoritatea poeților au scăpat de corsetul ritmului și a ri­mei. Nu ave­i impresia unei de­suetudini ! — Nu. Pentru că dacă foarte ti­nerii poeți practică o poezie li­beră — de multe ori prea liberă — o bună parte a poeților români în viață, ca să nu mai vorbesc de cla­sicii noștri, au practicat și prac­tică o poezie elegantă, în care rit­mul, măsura, muzicalitatea, au un rol foarte important. Dintre poeții de azi, Ștefan Aug. Doinaș este, de pildă, partizanul versului cla­sic, ca și Zaharia Stancu sau chiar Nichita Stănescu. Ultimul, mai ales, cu toate că se... joacă cu cuvintele, nu face în esență decit o frumoasă poezie „în dulcele stil clasic“, ce­­rînd cuvîntului, așa cum e și fi­resc pentru un creator, să se în­doaie, să țipe, să geamă, să evite. După părerea mea, fără a disprețui versul liber, poezia clasică — în principal sonetul — scris cu adîncă severitate față de tine însuți, pro­bează, în cea mai înaltă măsură, puterea și trăinicia talentului crea­tor. Interviu consemnat de Ion ROȘU (Continuare în pag. a III-a) SONETUL POEZIILOR..." Imperativul zilei in agricultură Fertilizarea ogoarelor Calendaristic, sintem­ mai aproa­pe de primăvară și ca atare acțiu­nea de fertilizare s-ar cuveni să oglindească, prin realizări, această realitate. Pentru că, bine spune zi­cala , „bunul gospodar își face vara sanie și iarna căruță“. Altfel expri­mat, recolta viitoare se pregătește anticipat, nu numai prin arătură de toamnă, ci și prin fertilizarea cu îngrășăminte naturale — treabă care trebuie să fie situată în cen­trul preocupărilor înscrise în a­­genda de lucru. Se cuvine să menționăm că, scriptic, această acțiune e bine pusă la punct. Există plan de fertilizare în fiecare cooperativă, s-au întoc­mit grafice pe fiecare brigadă în parte, pe fiecare atelaj , au fost stabilite zilele în care se execută alte transporturi (îndeosebi de lem­ne) etc. Un recent raid întreprins ne-a oferit, însă, multe contraste. La C.A.P. UNGURENI, aflăm, de la Alexandru Munteanu, președin­tele unității, că din cele 1.300 tone îngrășăminte planificate au ajuns în cîmp doar 300 de tone. Conform graficului la zi trebuia să se fi realizat jumătate din prevederile de plan. Justificările­­ „brigadierii manifestă delăsare“, „trebuie a­­duse lemne pentru un pod“ ș. a. Un sumar calcul arată că zilnic s-ar putea, și potrivit graficului ar trebui, să se realizeze aproape 100 tone. Deși nu s-a spus că în ziua respectivă sunt 17 atelaje (din 22) la transportul gunoiului, n-am vă­zut nici măcar­ un atelaj mergînd cu gunoi spre cîmp sau venind din­ cîmp ! ? Am poposit și la vecini, adică la cooperatorii din PARINCEA, îna­inte de a discuta cu președintele am trecut pe la ferma zootehnică.­­ Aici, chiar și căruțele repartizate­­ pentru acest sector, după deservi­­­rea cu furaje, transportau gunoi, i Au fost duse în cîmp 1.400 tone în­­­­grășăminte organice din 3.200 pla­­­­nificate. E drept, gospodarii de la­­ Parincea și-au stabilit o sarcină mare, dar au mobilizat și mijloa­ce în măsură să asigure îndeplini­rea acestui deziderat. Sînt stabilite precis zilele în care se fac trans­porturi de lemne, brigadierii și președintele urmăresc îndeaproape, cum se respectă graficul de ferti­lizare stabilit.­­ „Noi ne-am gîndit să ducem în cîmp 2.000 tone și nu 1.600 cu­i ne-am planificat inițial“ — spunea] Gheorghe Herciu, președintele coo­­­­perativei agricole HORGEȘTI. „Am stabilit tonajul pe care trebuie să-l realizeze zilnic fiecare conductor] de atelaj, brigadierii noștri își fac conștiincios datoria“.­­ Și­­ la C.A.P. RACATAU sunt ui­nele lucruri ce merită reținute­­ pe lingă cele 15 atelaje repartizate să transporte gunoi se folosesc și două tractoare cu remorci : după epuiza­rea resurselor din C.A.P. rămîne să se vadă ce disponibilități există în gospodăriile personale ale coo­peratorilor, însă, treaba se cere fă­cută ceva mai organizat, adică bri­­v­­adierii ar putea identifica din vreme pe cei care au acasă îngră­­­­șăminte organice și sînt dispuși să i le cedeze cooperativei. De aseme­­­­nea, cunoscîndu-se cu aproximație­­ cantitățile, calitatea acestora, s-ar­­ putea stabili și terenul pe care să­­ fie transportate. Și încă un lucru i­a în puține cooperative se acordă in­­­­teresul cuvenit pentru valorificarea­­ gunoiului existent la fostele stîni ! Că nu se dă suficientă atenție ac­țiunii de fertilizare reiese și din ci­frele rezultate dintr-o operativă din ultimele zile ale lunii ianua­rie a.c., relevîndu-se că din planul de 104.000 tone se realizase doar 60,7 la sută. Firește, realizările pe județ puteau fi și mai bune. Spre convingere, iată cîteva din cooperativele agricole cu cele mai mici realizări : Scorțeni — 400 tone din 2.500, Helegiu — 80 din 600, Faraoani — 500 din 2.500, Buhuși — 100 din 1.100. Situația aceasta impune între­prinderea unor acțiuni energice. Trebuie avut în vedere nu numai că în unele cooperative sunt de transportat cantități mari, ci și fap­tul că timpul este înaintat. De altfel, credem că aprecierea muncii brigadierilor, a președinți­lor de cooperative se cuvine a fi făcută și prin prisma realizărilor la acest capitol și, ca atare, cînd se va pune problema acordării in­demnizației lunare din partea sta­tului, organele agricole județene își vor spune cuvîntul. Pînă atunci însă, este cazul ca și comitetele de partid din aceste unități, comitetele comunale de partid, să întreprindă astfel de măsuri, incit, în cel mai scurt timp, să fie recuperată rămî­­nerea în urmă. Pentru că, la urma urmei, nu justificările reprezintă suportul recoltelor mari, ci condi­țiile materiale asigurate. Ori, este bine știut ce însemnătate are fer­tilizarea solului în ansamblul fac­­­tori­lor ce concură la realizarea pro­ducției agricole! Is*­— Toma DUDĂU- Ieri dimineață Echipa de fotbal Sport Club Bacău a plecat in Liban Conform contractului încheiat cu Federația libaneză de fotbal, SPORT CLUB BACĂU întoarce vi­zita făcută de echipa ES SAFA BEYROUTH în toamna anului pre­cedent. Fotbaliștii băcăuani au pă­răsit ieri dimineața Capitala, pe calea aerului, îndreptîndu-se spre Liban. Au făcut deplasarea jucăto­rii Ghiță, Dembrovschi, Nedelcu, Velicu, Pană, Kiss, Elie Daniel, Ma­ghiar, Băluță, Fugaciu, Mioc, Hriț­­cu, Florea, Comănescu, Catargiu, Sînăuceanu, Volmer, Sorin Avram, Duțan, însoțiți de antrenorul Con­stantin Rădulescu, dr. Alexandru Udrescu, Grigore Olteanu — con­ducătorul delegației — și Li­viu Guțiu. în perioada 2—15 februarie, SPORT CLUB BACAU va susține mai multe întîlniri, în compania unor echipe libaneze din prima li­gă. Se află în curs de perfectare și un turneu de pregătire in Israel. ti

Next